Mănăstirea BISTRIŢA

Pisania: "†Sfanta aceasta si dumnezeiasca manastire pomeneste-se a fi zidita din temelie de Barbu banul Craiovescul carele aici si
ingerescul cin al calugaririi mai pe urma au luat..."(1683).

Ctitorie a boierilor Craiovesti Manastirea Bistrita dateaza din jurul anului 1490. Insa prima atestare documentara a manastirii se
pastreaza in "Hrisovul de danie" datat 16 martie 1494 apartinand lui Vlad Voda Calugarul. Din 1497 marele ban Barbu Craiovescu a adus de la
Constantinopol moastele Sfantului Grigorie Decapolitul (780-842). A fost puternic avariata de expeditia condusa de Mihnea cel Rau in 1509.
Dupa inlaturarea acestuia, banul Barbu, cu sprijinul lui Neagoe Basarab o reface intre 1515-1519. Pictura a fost atribuita mesterilor zugravi
Dumitru, Chirtop si Dobromir de numele carora se leaga si fresca Manastirii Dealu de langa Targoviste si executarea lucrarilor in piatra de la
ansamblul Curtea de Arges.

Din ctitoria Craiovestilor astazi se mai pastreaza bisericuta Bolnitei (1520-1521). Avand o impresionanta fresca interioara din traditia
paleologa tarzie cand incepeau sa patrunda in Balcani elemente artistice folosite de iconografii cretani, biserica este inchinata "Schimbarii la
fata".

Ulterior vornicul Serban Cantacuzino i-a adaugat un pridvor deschis, de zidarie pe stalpi de piatra, zugravit de Iosif ieromonahul si
Harinte, in stil brancovenesc (1710).

De remarcat faptul ca in complexul monahal de la Bistrita s-a instalat prima tiparnita din Tara Romaneasca, a ieromonahului Macarie,
precum si o legatorie de carti bisericesti. Aici - dupa opinia unor cercetatori - s-a tiparit in 1508 Liturghierul slavon al calugarului Macarie,
prima carte tiparita pe pamant romanesc.

Ieromonahul Eftimie, egumen al manastirii a redactat in limba romana primul act manastiresc, cunoscut sub numele de Zapisul lui
Eftimie 1573. Un alt reprezentant al scolii slavo-romane este ieromonahul Mihail Moxa care in 1620 tipareste Cronica Universala iar in 1640
Pravila de la Govora.
 In anul 1683 domnitorul Constantin Brancoveanu daruieste manastirii un policandrul ornat cu oua de strut, lucrat la Viena, mai multe
obiecte de cult, carti liturgice si clopotul mare care cantareste 800 kg. Tot acum a fost reparat intreg complexul monahal, asezamant zugravit in
1820 de banul Grigore Brancoveanul.

Un puternic cutremur din 1838 va afecta intreaga constructie ce va fi restaurata timp de 10 ani, incepand cu 1846 in timpul
domnitorului Gheorghe Bibescu si terminand la 15 august 1855 in timpul domnitorului Stirbei Voda, cand a fost sfintita biserica mare
inchinata Adormirii Maicii Domnului.

Pictura noii biserici, construita in stil neogotic, a fost executata de Gheorghe Tattarescu in 1850, o pictura realista monumentala cu
registre largi.

Dupa 1877 au functionat in manastire diferite asezaminte monahale. In 1948 a fost transformata prin hotararea Sfantului Sinod in
manastire cu obste de maici, iar apoi prin decretul 410/1959 desfiintata.

In 1984 se incepe un amplu proces de revigorare a vietii monahale sub indrumarea Prea Sfintitului Gherasim organizandu-se un centru
de conservare si restaurare a bunurilor de patrimoniu: icoane si carti. Din 2003 se va deschide in incinta manastirii Bistrita si un Muzeu al
tiparului si cartii bisericesti valcene. Are posibilitati de cazare foarte bune.