Teme de proiect: Circuit electronic astabil cu tranzistoare

1.1. Tema 1: Circuit electronic astabil cu tranzistoare

Să se proiecteze un circuit electronic astabil cu tranzistoare bipolare. Prin tema
de proiectare pentru semnalele de ieşire se impun:
-amplitudinea: .…..V ; toleranŃa: ±..… %;
-frecvenŃa: …...Hz ; toleranŃa: ±..… %;
-tipul: semnale simetrice sau asimetrice; fixe sau reglabile (într-o anumită
plajă) din punct de vedere al amplitudinii, frecvenŃei şi/sau factorului de umplere;
-modul de semnalizare: cu LED-uri, acustic etc.
Etapele principale de:
a) proiectarea circuitului:
-alegerea şi prezentarea schemei de principiu, descrierea funcŃionării, diagrame
temporale semnale;
-alegerea tensiunii de alimentare a circuitului;
-alegerea tranzistoarelor bipolare (din Catalog);
-calculul teoretic al valorilor rezistoarelor şi condensatoarelor;
-alegerea (din Catalog) a rezistoarelor şi condensatoarelor: valoare nominală,
toleranŃă, putere disipată (pentru R), tensiune nominală (pentru C), tip şi dimensiuni
constructive;
b) analiza circuitului:
-se calculează punctele de funcŃionare statice (PFS) ale tranzistoarelor cu
valorile alese ale rezistoarelor şi condensatoarelor;
-vizualizarea formelor de undă a semnalelor din colectoarele şi bazele
tranzistoarelor; vizualizarea se poate face cu ajutorul unui osciloscop real dacă circuitul
este realizat efectiv sau cu ajutorul unui osciloscop virtual dacă circuitul este simulat
[43], [44], .

După verificarea funcŃionării se vor analiza câteva metode posibile de :

- reglare a frecvenŃei semnalului de ieşire;
- reglare a factorului de umplere semnalului de ieşire;
- reglare a amplitudinii semnalului de ieşire.
 1.1.1. NoŃiuni generale despre circuite astabile
Circuitele de impulsuri sunt acele circuite electronice destinate transformării
semnalelor în impulsuri sau producerii şi prelucrării impulsurilor. În cazul circuitelor
de impulsuri ne interesează în mod special: forma impulsurilor obŃinute, amplitudinea
acestora (tensiunea vârf la vârf), frecvenŃa de repetiŃie a acestora, coeficientul
(factorul) de umplere (la impulsurile dreptunghiulare) etc. Circuitele realizate cu
componente analogice (tranzistoare, amplificatoare operaŃionale etc.) sunt circuite de
impulsuri analogice; cele realizate cu componente digitale sunt circuite de impulsuri
digitale.
Circuitele basculante sunt formate din două dispozitive electronice active
(două tranzistoare) conectate între ele prin componente pasive de tip R şi C. Cele două
tranzistoare funcŃionează în comutaŃie, găsindu-se în două stări: în timp ce unul este
blocat, celălalt este în conducŃie şi invers; trecerea dintr-o stare în cealaltă se face fără
aplicarea sau la aplicarea din exterior a unor impulsuri de comandă. Procesul de trecere
rapidă dintr-o stare în alta se numeşte basculare.
Circuitele basculante astabile CBA nu au nici o stare stabilă corespunzătoare
conducŃiei, respectiv blocării unuia din cele două dispozitive; trecerea dintr-o stare în
alta se face independent, fără a fi necesar un semnal de comandă exterior circuitului.

1.1.2. Schema electronică de principiu; descrierea funcŃionării

În (fig. 2.1) este prezentată schema de principiu a unui circuit basculant astabil
cu tranzistoare bipolare în reacŃie pozitivă (cuplaj RC între colector-bază).

Fig. 2.1. Schema unui circuit basculant astabil cu tranzistoare

Teme de proiect: Circuit electronic astabil cu tranzistoare

Cele două tranzistoare Q1 şi Q2 (NPN, în exemplul dat) sunt în conexiune

emitor comun EC; polarizarea lor corespunzătoare se realizează cu rezistenŃele R1...R4;
alimentarea circuitului se face prin intermediul butonului pornit-oprit P/O de la o
baterie (cu minusul la masă) având tensiunea +Vcc (12V în exemplul prezentat).
Circuitul mai conŃine două condensatoare C1 şi C2 cu ajutorul cărora se stabilesc
duratele de timp în care cele două tranzistoare sunt blocate (prin constantele de timp t1
şi t2).
Presupunem că:
- rezistoarele din colector sunt egale şi au valori mici, de ordinul ohmilor (R1 =
R4);
- rezistoarele din bază sunt egale şi au valori mari, de ordinul kilo-ohmilor (R2
= R3);
- condensatoarele sunt egale (C1 = C2);
- tranzistoarele sunt aproximativ identice din punct de vedere al
caracteristicilor electrice (β aproximativ identic).
În funcŃionarea circuitului se observă două stări instabile distincte:
-STAREA 1- condiŃii iniŃiale (din starea precedentă):Q1 a fost închis-blocat (OFF);
Q2 a fost deschis-saturat (ON).
Dacă Q1 este blocat şi Q2 este saturat atunci condensatorul C1 se încarcă rapid
prin rezistenŃa de valoare mică R1 cu +Vcc (prin joncŃiunea bază-emiter a tranzistorului
Q2 se cuplează la masă).
Mai exact, tensiunea pe armătura A a condensatorului C1 (implicit colectorul
Q1) creşte la +Vcc (tensiunea de alimentare a sursei) iar tensiunea pe armătura B este
de aproximativ 0,6V (VBE_Q2). Astfel tensiunea pe condensatorul C1 va avea o valoare
maximă de “Vcc-0,6V” (în exemplul dat 12 V - 0,6 V = 11,4 V); aceasta este
“încărcarea directă“ a condensatorului .
Momentul de început al stării 1 este momentul în care tranzistorul Q1 se
deschide (la saturaŃie - ON) şi tranzistorul Q2 se închide (la blocare - OFF). Armătura
A a condensatorului C1 este conectată la masă; în acest moment, tensiunea pe armătura
B a condensatorului C1 scade brusc la aprox. -11,4 V. Putem spune că această valoare
negativă de tensiune “trage în jos“ potenŃialul bazei tranzistorului Q2, ducând la
blocarea fermă a acestuia (fig. 2.2). Această stare de blocare este o stare instabilă
deoarece condensatorul C1 începe să se “încarce în sens invers“ prin rezistorul R2 (de
valoare mare), conectat la +Vcc.
Datorită valorii mari a rezistorului R2 tensiunea pe armătura B a
condensatorului C1 începe să crească lent de la aprox. -11,4 V (condensatorul se
“încărcă în sens invers“), trece prin zero şi apoi, când ajunge la aprox. + 0,6 V
polarizează direct joncŃiunea bază-emitor a tranzistorului Q2, deschizând-ul la maxim,
până la saturaŃie.
Obs.: Cât timp JBE_Q2 este polarizată invers, ea nu influenŃează procesul
exponenŃial de “încărcare inversă“ a condensatorului C1 (reŃeaua de integrare R2C1
este în gol).
Starea 1 are o durată de timp egală cu t1 ; acest timp este dat de perioada în care
tranzistorul Q1 este saturat şi tranzistorul Q2 este blocat (t1 = 0,693 R2C1).
 Momentul de sfârşit al stării 1 este momentul în care tranzistorul Q1 se
blochează (OFF) şi tranzistorul Q2 se deschide - saturează (ON).

-STAREA 2- În momentul în care tranzistorul Q2 este saturat, el se deschide la

maxim, colectorul său este “pus” la masă şi tensiunea VC_Q2 devine zero. Astfel
condensatorul C2 care s-a încărcat în starea 1 cu tensiunea de “Vcc-0,6V” într-un timp
scurt (dat de constanta de timp R4C2) va avea armătura A la masă. În acest moment
tensiunea pe armătura B a lui C2 scade brusc la aprox. -11,4 V, blocând ferm
tranzistorul Q1.
Panta de creştere a tensiunii în colectorul tranzistorului Q1 (la ieşirea 1) este
dată de constanta de timp în care se încarcă condensatorul C1 prin rezistorul R1.
Datorită valorii reduse a rezistorului R1, condensatorul C1 se încarcă rapid la începutul
intervalului t2.
Deci în starea 2 tranzitorul Q1 este blocat (avem tensiune în colectorul său) şi
tranzistorul Q2 este saturat (nu avem tensiune în colectorul său). Durata stării 2
depinde de timpul în care tensiunea pe armătura B a condensatorului C2 creşte de la -
11,4 V până la aprox. 0,6 V când se deschide din nou tranzistorul Q1 (t2 = 0,693
R3C2). Când tensiunea pe joncŃiunea bază-emitor ajunge la +0,6 V, tranzistorul Q1 se
deschide datorită curentului de bază iB dat în principal de sursa Vcc prin rezistorul R3.

În (fig. 2.2) sunt prezentate diagramele temporale ale tensiunilor din bazele,
respectiv colectoarele tranzistoarelor Q1 şi Q2, cu evidenŃierea celor două stări de
funcŃionare.

Fig. 2.2. Tensiunile de ieşire (VC) şi de comandă (VBE)

ale tranzistoarelor Q1 (a) şi Q2 (b)
Dacă se priveşte tranzistorul Q1 ca un cuadripol cu ieşirea pe colector şi
intrarea pe bază atunci se observă că există o reacŃie a circuitului în sensul că o creştere
(scădere) a tensiunii de ieşire din colector conduce prin intermediul C1- JBE_Q2 -C2 la o
scădere (creştere) a tensiunii de intrare din bază. În mod analog se petrec lucrurile şi în
cazul tranzistorului Q2.
Teme de proiect: Circuit electronic astabil cu tranzistoare

Cele două tranzistoare Q1 şi Q2 comută simultan şi alternativ din starea de

conducŃie în starea de blocare; astfel când Q1 este blocat Q2 este saturat şi invers.
Tranzistorul Q1 trece în starea de conducŃie datorită “încărcării inverse“ a
condensatorului C2 în starea 2. Tranzistorul Q2 trece în starea de conducŃie datorită
“încărcării inverse“ a condensatorului C1 (până la 0,6 V la sfârşitul stării 1).
Se consideră ieşirile circuitului astabil în colectoarele celor două tranzistoare.
Semnalele obŃinute sunt trenuri de impulsuri (oscilaŃii simetrice), complementare
Q1 = Q2 . FuncŃionarea astabilului are loc atâta timp cât circuitul este alimentat iar
amplitudinea semnalului de ieşire este aproximativ egală cu tensiunea sursei de
alimentare VCC.
Obs.: -deoarece împerecherea componentelor circuitului este relativă, în
momentul conectării tensiunii de alimentare este favorizată trecerea unui tranzistor în
conducŃie, ceea ce forŃează blocarea celuilalt tranzistor;
-cele două stări de durate t1 şi t2 sunt instabile deoarece
condensatoarele se încarcă prin rezistoarele din baze de la bateria VCC, conducând la
creşterea potenŃialului din bazele tranzistoarelor şi deschiderea alternativă a acestora;
-fenomenul de basculare dintr-o stare în alta este iniŃiat de intrarea în
conducŃie a tranzistorului blocat şi duce la inversrea stării de conducŃie a celuilalt
tranzistor.

1.1.3. Circuite driver pentru adaptarea ieşirii

Din (fig. 2.2) se observă că semnalul de ieşire nu este perfect dreptunghiular
(“colŃurile” sunt rotunjite). Fronturile pozitive ale impulsurilor generate sunt
determinate de încărcarea capacităŃii din colectorul tranzistorului, la blocarea acestuia.
Pentru eliminarea acestui neajuns şi pentru adaptarea semnalului de ieşire la
aplicaŃia specificată se introduce în circuit un tranzistor suplimentar (driver) care poate
comanda diverse dispozitive cum ar fi: LED-uri, difuzoare (impedanŃe mici), buzzere,
bobina unui releu etc.
În funcŃie de modul de conectare al acestuia în circuit (montaj Emitor Comun –
EC; montaj Bază Comună – BC; montaj Colector Comun – CC), tranzistorul “driver”
are rol de amplificare în curent sau în tensiune a semnalului aplicat la intrare.

a) b) c)
Fig. 2.3. Circuite cu tranzistor driver pentru a comanda:
LED-uri serie a); LED-uri paralel; difuzor c)
 Pentru proiectarea circuitului driver se parcurg etapele prezentate în Cap. 1.2.3.
(circuitul buffer).
Dacă se utilizează ca elemente de afişare şi semnalizare diode
electroluminiscente LED atunci trebuie Ńinut cont de datele de catalog ale acestora.
În Catalog [36] sunt prezentate, pentru diferite tipuri de LED-uri atât date
constructive: formă, dimensiuni, culori (lungimea de undă emisă în [nm]
corespunzătoare culorii respective) cât şi date funcŃionale: tensiunea în conducŃie
directă Vf (1,7÷2,1 V) la un anumit curent If (tipic 20 mA) şi luminozitatea în [mcd].
Dacă în colectorul tranzistorului este poziŃionat un singur LED (fig. 2.3, b)
atunci calculul rezistorului care limitează curentul la IF se face cu relaŃia:
VCC − VF − VCEsat
RX = (2.1)
IF
unde: VCC [V] este tensiunea sursei de alimentare, VCEsat [V] este tensiunea
colector emitor a tranzistorului saturat (Catalog), VF [V] este tensiunea în conducŃie
directă a LED-ului (Catalog), IF [A] este curentul direct (Catalog).
Se alege din Catalog un rezistor cu o valoare standardizată cât mai apropiată de
valoarea calculată.
Pentru valoarea standardizată se calculează puterea disipată de rezistenŃa de
limitare a curentului:
VRx2
PDRx = = RX I 2 (2.2)
RX
Această putere trebuie să fie mai mică decât puterea nominală a rezistorului
prevăzută în Catalog.
Dacă semnalizarea se face cu un grup de LED-uri legate în serie atunci se Ńine
cont de faptul că tensiunea Vgrup =VF =VF1 +VF2 +…+ VFn în timp ce Igrup = IF.
Dacă semnalizarea se face cu un grup de LED-uri legate în paralel atunci se
Ńine cont de faptul că tensiunea Vgrup =VF în timp ce Igrup = IF1 +IF2 +…+ IFn .

1.1.4. RelaŃii de calcul. Dimensionare componente

Pentru a obŃine valorile componentelor electronice care compun schema
astabilului trebuie cunoscute câteva noŃiuni elementare despre regimul de încărcare-
descărcare al unui condensator precum şi despre regimurile de funcŃionare blocat-
saturat ale unui tranzistor bipolar; aceste noŃiuni au fost prezentate succint în Capitolul
1: Breviar teoretic.

1.1.4.1. Perioada oscilaŃiilor. FrecvenŃa

Din (fig. 2.2) se observă că perioada T a semnalului obŃinut la oricare din cele
două ieşiri este:
T = t1 + t2 (2.3)
Teme de proiect: Circuit electronic astabil cu tranzistoare

Dacă frecvenŃa f în [Hz] a unui semnal periodic este numărul de oscilaŃii

efectuate de semnal într-o secundă, atunci perioada semnalului va fi:
1
T= (2.4)
f
Se defineşte factorul de umplere ε al semnalului (obŃinut la una din ieşirile
astabilului) cu relaŃia :
t1 t
ε= = 1 (2.5)
t1 + t 2 T
Se observă că ε are valori cuprinse între 0 şi 1; pentru t1 = t2 rezultă un factor
de umplere de 0,5 .
Pentru a obŃine valorile pentru t1 şi t2 se porneşte de la expresia generală a
tensiunii pe un condensator, în condiŃiile existenŃei unei sarcini iniŃiale nenule
(condensatorul începe să se încarce de la tensiunea VC_iniŃ ) :

[( ) ]
vC (t ) = VC _ init − VC _ final e −t / RC + VC _ final (2.6)

unde: vC(t) este tensiunea pe condensator la un anumit moment de timp t;

VC_iniŃ este tensiunea iniŃială pe condensator;
VC_final este tensiunea finală de încărcare a condensatorului, egală cu
tensiunea sursei de alimentare VCC (dacă încărcarea nu ar fi limitată de joncŃiunea bază
emitor a tranzistorului);
RC este constanta de timp a circuitului de încărcare.
Dacă în relaŃia de mai sus se înlocuiesc:
t = t1 ;
vC(t) = vC(t1) = VBE_Q2 ;
VC_iniŃ = 0 - (VCC - VBE_Q2) = VBE_Q2 - VCC ;
VC_final = VCC
rezultă:

[( ) ]
VBE _ Q 2 = (VBE _ Q 2 − VCC ) − VCC e −t1/ R 2C1 + VCC (2.7)

sau:
VBE _ Q2 −VCC
e−t1 / R2C1 = (2.8)
VBE _ Q2 − 2 VCC
şi:
 VBE _ Q2 − VCC
− t1 / R2C1 = ln (2.9)
VBE _ Q2 − 2 VCC
Rezolvând această ecuaŃie se obŃine timpul t1:
VBE _ Q2 − VCC
t1 = −R2C1 ln (2.10)
VBE _ Q2 − 2 VCC
Dar cum VCC » VBE_Q2 rezultă pentru timpul t1 expresia:
t1 = R2C1 ln 2 = 0,693⋅ R2C1 (2.11)
unde t1 este exprimat în [sec]; R2 este exprimat în [Ω]; C1 este exprimat în [F].
În mod analog se obŃine expresia pentru timpul t2 :
t2 = R3C2 ln 2 = 0,693⋅ R3C2 (2.12)
Obs.: Dacă R2=R3 şi C1=C2 atunci t1=t2 (sunt în raport de 1:1) şi formele de
undă obŃinute la cele două ieşiri ale astabilului sunt simetrice (au factorul de umplere
egal cu 50%).
În aceste condiŃii, conform relaŃiei (2.1) perioada totală a oscilaŃiilor obŃinute
este:
T = t1 + t 2 = 0,693 ⋅ ( R2 C1 + R3C 2 ) (2.13)
sau în cazul particular R2 = R3 = R şi C1 = C2 = C :
T = 1,386 ⋅ RC (2.14)
FrecvenŃa oscilaŃiilor sau frecvenŃa de repetiŃie a impulsurilor va fi:
1 1
f = = (2.15)
T 0,693 ⋅ ( R2 C1 + R3C 2 )
sau în cazul particular:
1 1
f = = (2.16)
T 1,386 ⋅ RC
unde f este exprimată în [Hz].
Se observă că perioada T şi frecvenŃa f a semnalului de ieşire nu depind de
tensiunea VCC cu care se alimentează circuitul.
Prin modificarea corespunzătoare a valorii condensatoarelor C1 şi C2 sau a
valorii rezistoarelor R2 şi R3 există următoarele posibilităŃi:
-se poate modifica asimetria semnalului de ieşire (se modifică raportul t1/t2 sau
factorul de umplere ε) păstrându-se valoarea frecvenŃei de oscilaŃie constantă;
-se poate modifica frecvenŃa de oscilaŃie, păstrându-se acelaşi factor de
umplere al semnalului;
-se poate modifica simultan atât factorul de umplere cât şi frecvenŃa semnalului
de oscilaŃie.
Teme de proiect: Circuit electronic astabil cu tranzistoare

Pentru aceasta se folosesc în locul rezistoarelor fixe potenŃiometre variabile,

duble. Astfel, dacă se modifică constanta de timp τ=RC pentru o singură reŃea RC din
cele două se poate modifica factorul de umplere şi frecvenŃa semnalului generat.
Dacă se modifică ambele constante de timp τ1 =R2C1 şi τ2 =R3C2 în acelaşi timp
atunci se modifică numai frecvenŃa semnalului, factorul de umplere rămânând constant.

1.1.4.2. FuncŃionarea blocat-saturat a tranzistoarelor

În continuare se analizează condiŃiile pentru funcŃionarea în regimul blocat–
saturat al tranzistoarelor astabilului proiectat.
Se consideră cazul tranzistorului Q2 (caracterizat prin factorul de amplificare
static în curent β0 fixat, ales din catalog) ale cărui joncŃiuni bază-emitor şi bază-colector
sunt polarizate de la VCC prin intermediul rezistoarelor RB, respectiv RC (fig. 2.4).
IniŃial condensatorul C1 este încărcat cu tensiunea “VCC – VBE_Q2” atunci când
tranzistorul Q2 era deschis (saturat).

Fig. 2.4. Componentele schemei aferente stării de blocare şi

saturaŃie a tranzistorului Q2
La începutul stării 1, tensiunea pe armătura B a condensatorului va fi “VBE_Q2-
VCC ” deci negativă ceea ce asigură o blocare fermă (OFF) a tranzistorului Q2. Pentru
a preveni străpungerea joncŃiunii bază-emitor în cazul unor tensiuni de alimentare VCC
de valori mari ( ≥ 6V) se va monta o diodă antiparalel cu JBE (rezultă astfel micşorarea
perioadei T ) .
Condensatorul C1 se “încarcă în sens invers” prin R2; tensiunea pe armătura B
creşte de la valori negative, ajunge în 0 şi apoi tinde către VCC; nu ajunge la această
valoare deoarece la VBE_Q2 (aproximativ 0,6V) Q2 se deschide, marcând sfârşitul stării1
(timpul t1) şi începutul stării2 în care Q2 este saturat (ON).
Pentru a afla condiŃia de intrare în saturaŃie a tranzistorului Q2 se porneşte de
la relaŃia (1.6) în care s-au înlocuit cele două tensiuni cu expresiile rezultate din
aplicarea T2K pe circuitele colectorului, respectiv bazei:
V CE = VCC − RC I C ≤ VCC − R B I B = V BE (2.17)
Dacă în relaŃia de mai sus se înlocuieşte IC = β0 IB se obŃine condiŃia pentru
saturaŃie a tranzistorului:
 R B ≤ β 0 RC (2.18)
Obs.:Acelaşi rezultat se obŃine înlocuind în relaŃia (1.11) curenŃii IC şi IB şi
simplificând cu VCC :
VCC V
≤ β 0 ⋅ CC (2.19)
RC RB
Expresiile curenŃilor IC şi IB au fost obŃinute scriind T2K pe circuitele
colectorului, respectiv bazei şi neglijând tensiunile VBE , respectiv VCESat.
În mod analog se consideră cazul circuitului “în oglindă” format din
tranzistorul Q1, condensatorul C2 şi rezistoarele din bază R3 , respectiv din colector R1.
RezistenŃele R2 şi R3 din bazele celor două tranzistoare trebuie să aibă valori
suficient de mici pentru ca fiecare tranzistor să fie saturat la sfârşitul perioadei de
“încărcare inversă” a condensatorului din bază.
CondiŃia de saturaŃie pentru tranzistoarele Q1 şi Q2 este:
 R3 ≤ β 01 R1
 (2.20)
 R 2 ≤ β 02 R 4
RezistenŃele RC (R1 şi R4) din colectoarele tranzistoarelor Q1 şi Q2 sunt
rezistoarele de sarcină ale acestora. În funcŃie de valorile lor se poate determina timpul
de creştere (rising time) tC al impulsului de ieşire (fig. 2.5).

Fig. 2.5. Timpul de creştere (rising time) al impulsului de ieşire

Se observă din figură că durata basculării este mult mai mică decât durata
stărilor instabile (t1C « t1). Cu cât t1C este mai mic, cu atât creşterea este mai rapidă şi
impulsul este mai apropiat de forma rectangulară.
Pentru a afla valoarea timpului de creştere t1C se rezolvă ecuaŃia (1.4) în
condiŃiile în care vC = VCC – VBE_Q1 ; VC_iniŃ = 0 (se neglijează VCESat_Q1) şi rezultă:
V BE _ Q 1
t C 1 = − R 4 C 2 ln (2.21)
V CC

Deoarece tensiunea joncŃiunii bază-emitor VBE_Q1 este mult mai mică decât
tensiunea de alimentare VCC şi funcŃie de valorile acestor mărimi timpul de creştere tC1
poate avea valori cuprinse între (2….3)R4C2.
Teme de proiect: Circuit electronic astabil cu tranzistoare

1.1.5. Exemplu numeric astabil cu tranzistoare

1.1.5.1. Circuit basculant astabil simetric

TEMA: Să se proiecteze un circuit basculant astabil cu tranzistoare care să
genereze la ieşire un semnal sub formă de impulsuri rectangulare cu următoarele
caracteristici:
-amplitudinea: 6 V (vârf la vârf) ±5% ;
-frecvenŃa: 320 Hz;
-semnalul este simetric;
-toleranŃa frecvenŃei obŃinute: ± 1%.
Semnalizarea celor două stări instabile se va face cu un număr de 6 LED-uri:
-3 LED-uri de culoare roşie pentru o ieşire; se vor aprinde pentru una din stări;
-3 LED-uri de culoare verde pentru ieşirea complementară; se vor aprinde
pentru cealaltă stare instabilă.

Principalele etape cu mărimile care intervin în funcŃionare, relaŃiile de calcul şi

rezultatele numerice obŃinute sunt prezentate succint în tabelul de mai jos.
Tabelul 2.1: Exemplu numeric astabil simetric
Mărimea RelaŃia Calcul numeric Rezultat
1. Se aleg elementele active Q1 şi Q2 (tranzistoarele bipolare):
Având ca sursă de informaŃie Internetul [39] sau un Catalog de componente
electronice [29], [34], [37] se aleg pentru Q1 şi Q2 tranzistoare de tip BC107A, npn,
de joasă frecvenŃă, mică putere având următoarele caracteristici electrice şi valori
limită absolute (Vezi Anexa 6) :
VCE0=45V; VEB0=6V; IC=100mA; Ptot=300mW; hFE=90 pt. IC=10µA şi 110÷220 pentru
IC=2mA
VCEsat=(0,09 ÷ 0,2)V la IC=10mA şi IB=0,5mA;VCEsat=(0,2 ÷ 0,6)V la IC=100mA şi
IB=5mA
VBESat = 0,7V pentru IC=10mA şi IB=0,5mA ; VBESat = 0,9V pentru IC=100mA şi
IB=5mA
Se alege tensiunea VCC=6V deoarece poate asigura amplitudinea semnalului
RezistenŃa (1.7)
din bază V − V BESat 6 − 0 ,7
R B = CC RB =
RB
I BSat min 0 ,5 ⋅ 10 − 3 RBmax = 10,6 kΩ
(valoare
maximă)
2. Se determină mărimile RC care impun frecvenŃa semnalului:
Perioada T a 1
(2.4) T = 3,125·10-3 sec.
semnalului 320
Duratele t1
(2.3) 3,125 ⋅ 10 -3
şi t2 ale t1 = t 2 =
t1 = t2 = T/2 2 1,562·10-3 sec.
stărilor
 (2.12),(2.13),(2.14) RC = 1,562 ⋅ 10 sau
Constantele -3

de timp τ1 şi 0 , 693
τ2 pentru 2,253·10-3 sec.
τ1 = τ2 = RC = 3,125 ⋅ 10 -3
cele două
t1,2/0,693=T/1,386 RC =
stări 1,386
Pentru rezistenŃele R2 şi R3 din bazele tranzistoarelor se consideră valorile
aproximative R=R2=R3=4,7 kΩ (≤ 10,6 kΩ) ; acestea vor fi recalculate după fixarea
capacităŃii C .
C=C1=C2= τ/R
Din Catalog* se 2,253 ⋅ 10 -3 0,479 µF calc.
CapacităŃile C =
C1 şi C2
aleg valorile cele 4 , 7 ⋅ 10 3

mai apropiate C1 = C2 = C 0,470 µF ales

(C ± 20%) E6
- Din Catalog [35] se aleg condensatoare cu tantal, tip Kemet T 350 (26D565)
având curentul rezidual şi factorul de pierderi dielectrice de valori mici, toleranŃa
±20%, domeniul de temperatură: -55...+85˚C, capacitatea nominală C1 = C2 = 0,470
µF, tensiunea nominală 35 VDC; gabarit (diametru D x înălŃimea H, grid) (4,5 x
7,1 ; 2,54).
- Deoarece toleranŃa uzuală a condensatoarelor oferită de producători este de
±20%, pentru a obŃine precizia frecvenŃei impusă (cu toleranŃa ±1%) se modifică
rezistoarele din bazele tranzistoarelor RB astfel: se înseriază rezistoarele fixe R2 şi
R3 cu un potenŃiometru dublu 2xRV care să compenseze erorile introduse de
toleranŃele componentelor utilizate.
- Se vor calcula limitele valorilor rezistenŃelor RB a.î. pentru variaŃia capacităŃilor C
±20% să se obŃină valoarea frecvenŃei f ±1% .
FrecvenŃele f Max . = f + 1 % f Max . = 320 + 1 % 323,2 Hz
fMax. , fmin. f min . = f − 1 % f min . = 320 − 1 % 316,8 Hz
f = 320 Hz
CapacităŃile C Max . = C + 20 % C Max . = 0 , 470 + 20 % 0,564 µF
CMax. , Cmin. C min . = C − 20 % C min . = 0 , 470 − 20 % 0,376 µF
C=0,470 µF
1 1
pt. CMax. se R min ≥ R min ≥
calculează 1,386 C Max . f Max . 1,386 ⋅ ( 0 ,564 ⋅ 10 − 6 ) ⋅ 323 , 2 Rmin
≥3,95 kΩ
limitele RB
1
R Max ≤ 1
1,386 C Max . f min R Max ≤ 1,386 ⋅ ( 0 ,564 ⋅ 10 − 6 ) ⋅ 316 ,8
RMax≤4,0
3 kΩ
pt. Cmin. se
calculează 1
limitele RB R min ≥ 1 Rmin
1,386 C min f Max . R min ≥ −6 ≥5,93
1,386 ⋅ ( 0 ,376 ⋅ 10 ) ⋅ 323 , 2
kΩ
Teme de proiect: Circuit electronic astabil cu tranzistoare

1 1 RMax≤6,0
R Max ≤ R Max ≤
1,386 C min f min 1,386 ⋅ ( 0 ,376 ⋅ 10 − 6 ) ⋅ 316 ,8 5 kΩ

- se aleg din Catalog [35]: rezistenŃele fixe de valori apropiate ≥ 3,95 kΩ ;

R2=R3=4,02 kΩ; potenŃiometrul dublu trebuie să aibă o valoare de aprox. (6,05-
3,95) kΩ =2,1 kΩ; se alege valoarea apropiată de 2,5 kΩ.
RB = R2+RV = 4,02 kΩ + 2,5 kΩ = 6,52 kΩ
Puterea
rezistenŃei PR = RB·I2 PR = 6,52·103·(0,5·10-3)2 PR = 0,163 W
RB
-Din Catalog [35] se aleg: - pentru R2 şi R3 rezistoare cu peliculă metalică, tip
Yageo 0207 (E072.600) , toleranŃa ±1%, coeficientul de temperatură TC: ±50,
puterea nominală: 0,6W la 70˚C, rezistenŃa nominală R2 = R3 = 4,02 kΩ, tensiunea
limită 350 V; gabarit axial (lungimea l x diametru D) (6,3 x 2,4); - pentru RV se
alege un potenŃiometru liniar dublu tip Piher PC-16 Thl P6 (E108.750); 0,2W;
±20%; rezistenŃa 2xRV = 2 x 2,5 kΩ.
3. Se verifică toleranŃa frecvenŃei obŃinute cu valorile R, C alese:

-pt. 0% RV : fMax/Max
pt. Cmin.= 1 1
0,376 µF se f Max = 1,386 R B min C min f = 1,386 ⋅ 4 , 02 ⋅ 10 3 ⋅ 0 ,376 ⋅ 10 − 6 fMax-M=477
calculează -pt. 100% R : f Hz
V Max/min
limitele f
1 1
pt. f Max = f = fMax-m=294
(0…100) % 1, 386 R B max C min 1,386 ⋅ 6 ,52 ⋅ 10 3 ⋅ 0 ,376 ⋅ 10 − 6 Hz
Rv
-pt. 0% RV : fmin/Max
1 1
pt. CMax.= f min = 1,386 R f = f =318
B min C Max 1,386 ⋅ 4 , 02 ⋅ 10 3 ⋅ 0 ,564 ⋅ 10 − 6 min-M
0,564 µF se -pt. 100% RV : fmin/min Hz
calculează 1
limitele f f Max = 1,386 R
1
f =
B max C Max 1,386 ⋅ 6 ,52 ⋅ 10 3 ⋅ 0 ,564 ⋅ 10 − 6 fmin-m=196
pt.
Hz
(0…100) %
Rv
Se observă că: (fmin/min , fmin/Max ) ≥ ( f ± 1% ) ≥ (fMax/min , fMax/Max )

Astfel pentru : 316,8 Hz ≥ f ≥ 323,2 Hz

fmin = 316,8 Hz ∈ (196 Hz , 318 Hz ) şi fMax = 323,2 Hz ∈ (294 Hz , 477 Hz )

4. Se calculează şi se aleg rezistenŃele R1 şi R4 din colectoarele
tranzistoarelor şi se verifică puterea disipată a tranzistoarelor Q1 şi Q2
(2.17)
RB ≤ hFE·RC
4 , 02 ⋅ 10 3
RC ≥
RB R C ≥ R C ≥ 36 ,5
h 110
RezistenŃele FE Ω
din colector (1.8), (1.9)
RC pentru V − 0,2 6 − 0,2
R CMax = CC R CMax = R CMax = 580
saturaŃia Q I CLSat min 0 , 01 Ω
V CC − 0 , 6
R C min =
I CLSat max 6 − 0 ,6 R C min = 54
R C min =
0 ,1 Ω
(1.13)
V CC
R C min = ( 5 ÷ 10 ) ⋅ 6
h FE ⋅ I BSat R C min = 5 ⋅ R C min =
110 ⋅ ( 5 ⋅ 10 − 3 )
= 54 ,5 Ω
Puterea Alegem din catalog 56,2 Ω
rezistenŃei RC
1,562 ⋅ 10 − 3 PR = 0,28 W
(1.15) PRc = 56 , 2 ⋅ 0 ,12.
3,125 ⋅ 10 − 3
Puterea
disipată (1.33) 1,562 ⋅ 10 − 3 P = 0,03
tranzistor PDM = 0 ,1 ⋅ 0 ,6 ⋅ DM
3,125 ⋅ 10 − 3 W <0,3W
-Din Catalog [35] se aleg pentru R1 şi R4 rezistoare cu peliculă metalică, tip Yageo
0207 (E072.600) , toleranŃa ±1%, coeficientul de temperatură TC: ±50, puterea
nominală: 0,6W la 70˚C, rezistenŃa nominală R1 = R4 = 56,2 Ω (30E172); gabarit
axial (lungimea l x diametru D) (6,3 x 2,4);
5. Se calculează şi se aleg elementele circuitelor driver:
Din [36] se aleg:
- 3 x LED-uri roşii de 5 mm, cu următoarele caracteristici:
VF = 2 V; IF =20 mA; IV =19 mcd; λP =635 nm, tip LTL 4223
Teme de proiect: Circuit electronic astabil cu tranzistoare

-3 x LED-uri verzi de 5 mm, cu următoarele caracteristici:

VF = 2,1 V; IF =20 mA; IV =19 mcd; λP =565 nm, tip LTL 4233
Curentul IC
IC = 3xIF IC = 3 x 0,02 IC = 0,06 A
necesar
Din [39] se aleg două tranzistoare BC107 (IC > 60 mA) ; vezi şi Anexa 6.
(2.1) 6 − 2 − 0,2
VCC − VF − VCEsat RCLED _ rosu = RLED_rosu =
RezistenŃele
RCX = 0,06 =63,33 Ω = R5
RC : R5, R6 IF 6 − 2,1 − 0,2
RCLED _ verde = RLED_verde =
0,06
=61,66 Ω = R6
(2.2)
V2
Puterea PDRx = Rx = RX I 2 PDR _ r = 63,33 ⋅ 0,062 PDR_r = 0,227 W
disipată RX
PDR _ v = 61,66 ⋅ 0,062 PDR_v = 0,221 W
-Din Catalog [35] se aleg pentru R5 şi R6 rezistoare cu peliculă metalică, tip Yageo
0207 (E072.600) , toleranŃa ±1%, coeficientul de temperatură TC: ±50, puterea
nominală: 0,6W la 70˚C, rezistenŃa nominală R5 = R6 = 61,9 Ω (30E176); gabarit
axial (lungimea l x diametru D) (6,3 x 2,4);
RezistenŃele (2.17)
RB ≤ 110·61,9 RB ≤ 6809 Ω
RB : R9, R10 RB ≤ hFE·RC
-Din Catalog [35] se aleg pentru R9 şi R10 rezistoare cu peliculă metalică, tip Yageo
0207 (E072.600) , toleranŃa ±1%, coeficientul de temperatură TC: ±50, puterea
nominală: 0,6W la 70˚C, rezistenŃa nominală R9 = R10 = 6,8 kΩ (30E176); gabarit
axial (lungimea l x diametru D) (6,3 x 2,4);
Obs.:
-existenŃa rezistoarelor variabile R7 şi R8 (incluse într-un potenŃiometrul dublu)
permite reglarea frecvenŃei minime care se poate obŃine fmin între 196 Hz şi 318 Hz şi a
frecvenŃei maxime fMax între 294 Hz şi 477 Hz, deci permite realizarea frecvenŃei cerute
prin tema de proiectare;
-circuitul astabil trebuie să genereze un semnal de ieşire cât mai stabil; pentru
aceasta se vor utiliza componente electronice caracterizate prin precizie şi stabilitate
ridicată precum şi coeficient de temperatură scăzut;
-astfel pentru condensatoarele de temporizare se recomandă cele construite din
mică argintată, “mylar”, policarbonat, polistiren sau tantal; se vor evita
condensatoarele ceramice tip disc sau plachetă (nu sunt suficient de stabile);
-dacă se doreşte mărirea constantei de timp prin mărirea valorii
condensatorului se pot folosi condensatoare electrolitice; în acest caz trebuie Ńinut cont
că aceste condensatoare au de regulă curenŃi de fugă de valori mari şi încărcarea lor se
face cu un curent de cel puŃin 10 ori mai mare decât curentul lor de fugă;
 -ca rezistoare se recomandă cele cu peliculă metalică (RPM) depusă în vid pe
un substrat ceramic special;
-la pornirea astabilului, închiderea butonului P/O din (fig. 2.1) primul interval
de timp al semnalului este mai lung decât cel normal datorită încărcării iniŃiale a
condensatoarelor.

Analiza funcŃionării amplificatorului cu programul
Multisim®
În continuare se face o analiză a funcŃionării circuitului astabil proiectat
anterior cu ajutorul programului Multisim™.
Multisim™ (iniŃial Electronis Workbench™ ) este un pachet de programe
realizate iniŃial de Interactive Image Technologies LTD din Canada.
Începând cu anul 2010 Multisim devine o componentă EDA (Electronics
Design Automation) a NI Circuit Design Suite al firmei National Instruments.
Schema electronică completă a circuitului astabil este prezentată în (fig. 2.6).
Se observă (în chenarul central haşurat) schema de principiu a astabilului descrisă în
(fig. 2.1), completată cu cele două grupuri de semnalizare (LED1÷3 şi LED4÷6)
comandate de tranzistoarele driver Q4 şi Q3.
Prin analiza circuitului proiectat :
-se pot determina poziŃiile punctelor de funcŃionare statică (PFS) ale
tranzistoarelor care compun montajul;
-se pot determina valorile curenŃilor şi tensiunilor din diverse puncte ale
circuitului şi acestea se pot compara cu valorile avute în vedere (impuse) în etapa
proiectării circuitului;
-se pot efectua o serie de analize asupra circuitului proiectat cum ar fi:
influenŃa modificării valorilor unor componente sau a temperaturii asupra
performanŃelor circuitului, etc .

Fig. 2.6. Schema electronică a circuitului astabil

Teme de proiect: Circuit electronic astabil cu tranzistoare

În tabelul de mai jos sunt prezentate principalele informaŃii despre

componentele electronice utilizate: denumire (description), caracteristici principale
(valori nominale, toleranŃe etc.), fabricanŃi (manufacturer), distribuitori (vendor),
coduri fabricant/distribuitor, preŃuri etc. Acest tabel (Bill of Materials) este realizat cu
ajutorul opŃiunii Reports din programul Multisim™ .
Tabelul 2.2: Listă componente folosite

În (fig. 2.6) se foloseşte osciloscopul virtual XSC2 (cu două canale) pentru
vizualizarea formei semnalelor din baza (canalul A), respectiv din colectorul (canalul
B) tranzistorului Q2 . Semnalele obŃinute sunt prezentate în (fig. 2.7).

VCE

VBE

Fig. 2.7. Captură după Panoul Frontal al osciloscopului virtual XSC2

Coeficientul bazei de timp este reglat la 2ms/Div, amplificarea canalelor A şi B
este de 2V/Div.
 În chenarul cu linie întreruptă este realizată o captură după cele două semnale;
pe această zonă este făcut un “zoom” pentru observarea şi măsurarea exactă a evoluŃiei
semnalelor.
În (fig. 2.8) este prezentată evoluŃia tensiunii VBE_Q2 cu un “zoom” pe axa Oy
între -5,5 V şi 1,5 V (axa verticală, stânga).

1V

0,556V 0,850V

-4,95V
Q2 blocat Q2 saturat

Fig. 2.8. Tensiunea de comandă din baza tranzistorului VBE_Q 2

Se observă creşterea exponenŃială a tensiunii VBE_Q2 de la aproximativ -4,95 V
(-VCC + VBESat.) până la 0,556 V; acest interval de timp în care Q2 este blocat (OFF) are
durata t1 =1,5583 ms. Atunci când VBE ajunge la 0,556 V are loc intrarea în regiunea de
saturaŃie (ON) a tranzistorului Q2.
În momentul saturării tranzistorului, tensiunea VBE creşte brusc până la 1V
după care, în τ = 290 µs se stabilizează la VBESat = 0.850V. Perioada de timp în care
tranzistorul Q2 este saturat are durata t2 = 1,557 ms.
În (fig. 2.9) este prezentat semnalul de ieşire, respectiv tensiunea din colectorul
tranzistorului Q2, cu “zoom” pe axa Oy între -0,5 V şi 7 V (axa verticală, dreapta).

f = 320,9 Hz
τ = 290 µs
5,96 V

187 mV
146 mV

t1=1,5583ms t2=1,557ms

Fig. 2.9. Tensiunea de ieşire din colectorul tranzistorului

V _Q
Teme de proiect: Circuit electronic astabil cu tranzistoare

Se observă forma rectangulară a semnalului care are următoarele caracteristici:

-perioada: T = t1 + t2 = 1,5583 ms + 1,557 ms = 3,115 ms;
-frecvenŃa: f = 320,9 Hz;
-valoarea maximă (High): 5,96 V;
-valoarea minimă (Low) este VCESat : 0,187 V;
-amplitudine vârf la vârf: 5,773 V (5,96 V-0,187 V).
Se observă că la intrarea în conducŃie a tranzistorului (începutul nivelului de
LOW al semnalului), pentru un timp scurt valoarea minimă este de 0,146 V.

Obs.:
-în schema din (fig. 2.6) poziŃia cursorului rezistoarelor variabile R7 şi R8 de
2,5kΩ este la 32%, echivalentul unei rezistenŃe de aproximativ 800 Ω;
-dacă se foloseşte pentru simulare şi analiză programul Multisim© atunci se
poate analiza funcŃionarea circuitului prin înlocuirea “Replace Components ….” a
oricărei componente electronice, atât din punct de vedere al tipului constructiv cât şi
din punct de vedere al valorii numerice;

1.1.5.2. Circuit basculant astabil asimetric

TEMA: Se menŃin cerinŃele din exemplul precedent cu excepŃia factorului de
umplere care se modifică astfel încât raportul t1 / t2 să fie de 1:4 (factorul de umplere ε
= 1:5 = 0,2) deci semnalul este asimetric.

Se respectă aceleaşi etape de proiectare prezentate în Tabelul 2.3. Cunoscând

mărimile impuse prin tema de mai sus, etapa a 3-a în care se determină valorile RC
care dau frecvenŃa f şi cele două valori ale perioadelor de timp t1 şi t2 este prezentată în
tabelul de mai jos.
Tabelul 2.3: Exemplu numeric astabil asimetric
RelaŃia Rezultat
Mărimea Calcul numeric
Tabelul; Figura Obs.
Perioada T 1
(2.4) T = 3,125·10-3 sec.
semnal 320
Duratele t1 (2.5)
şi t2 ale t1 = εT t1=0,2·(3,125·10-3) 0,625·10-3 sec.
stărilor t1/t2 = 1/4
instabile t2=4·t1 t2=4·(0,625·10-3) 2,5·10-3 sec.
Constantele (2.11), (2.12) 0,625 ⋅ 10 -3
de timp τ1 şi τ1=R2C1=t1/0,693 τ 1 = 0,901·10-3 sec.
0 , 693
τ2 pentru
2,5 ⋅ 10 -3 3,607·10-3 sec.
cele două τ2=R3C2=t2/0,693 τ2 =
stări 0 , 693
Se aleg valorile rezistenŃelor (care dau constantele de timp τ1 şi τ2) din bazele
tranzistoarelor. Pentru a folosi schema de mai sus, în prima fază se aleg valorile
 rezistenŃelor din exemplul precedent.
RezistenŃele Se aleg valorile:
R2 şi R3 R2=R3=4,02 kΩ
0,901 ⋅ 10 -3
CapacităŃile C1=τ1/R2 C1 = 0,2241 µF
4 , 02 ⋅ 10 3
C1 şi C2 C2=τ2/R3
3,607 ⋅ 10 -3
C2 = 0,8972 µF
4 , 02 ⋅ 10 3 -valori calculate-

Din Catalog [35] se C1 0,220 µF

aleg valorile cele mai
apropiate C2 1,0 µF
(C ± 20%) E6 -valori alese-
din Catalog
Deoarece valorile condensatoarelor alese din Catalog nu sunt identice cu cele
calculate şi datorită toleranŃei lor de ±20% , duratele t1 , t2 şi implicit frecvenŃa f
diferă cu puŃin faŃă de valorile impuse. Pentru un reglaj fin se înseriază cu
rezistenŃele fixe R2 şi R3 câte o rezistenŃă variabilă RV. Valoarea grupurilor serie
(R2 + Rvar ) şi (R3 + Rvar ) se obŃine prin recalculare.
R 2 + Rv =
t1 0 , 625 ⋅ 10 − 3
R + R =
Grupurile 0 , 693 ⋅ C1 2 v
0 , 693 ⋅ ( 0 , 220 ⋅ 10 − 4,09 kΩ
(R2+Rvar) şi
(R3+Rvar) R3 + R v =
t2 2 ,5 ⋅ 10 − 3 3,6 kΩ
0 , 693 ⋅ C 2 R + R =
0 , 693 ⋅ (1 ⋅ 10 − 6 )
3 v
-recalculate-

R2 = R3 2,49 kΩ
Din Catalog [35] se
aleg valorile cele mai
apropiate. Rv1 = Rv2 = R7 = R8 2,5 kΩ

Acestea sunt
valori alese
-Din Catalog [35] se aleg: - pentru R2 şi R3 rezistoare cu peliculă metalică, tip
Yageo 0207 (E072.600) , toleranŃa ±1%, coeficientul de temperatură TC: ±50,
puterea nominală: 0,6W la 70˚C, rezistenŃa nominală R2 = R3 = 2,49 kΩ, tensiunea
limită 350 V; gabarit axial (lungimea l x diametru D) (6,3 x 2,4); - pentru RV se
aleg două potenŃiometre liniare simple tip Piher PC-16 hl P6 (E107.650); 0,2W;
±20%; rezistenŃa RV = 2,5 kΩ.
În (fig. 2.10) este prezentată captura după Panoul Frontal al osciloscopului
virual.
Teme de proiect: Circuit electronic astabil cu tranzistoare

Fig. 2.10. Captură după Panoul Frontal al osciloscopului virtual

în cazul circuitului astabil asimetric cu factorul de umplere ε=1/5
Din figură se observă că forma semnalului de ieşire rectangular are factorul de
umplere ε = 1/5 (raportul duratelor t1 / t2 este de 1/4). Dacă se doreşte un semnal cu un
raport t1 / t2 de 4/1 atunci se foloseşte ieşirea complementară a astabilului (colectorul
celuilalt tranzistor).
 BIBLIOGRAFIE

CĂRłI / MANUALE
[1] Bodea, M., ş.a., Diode şi tiristoare de putere – PerformanŃe, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1989.
[2] BiŃoiu, A., ş.a. – Practica electronistului amator, Editura Albatros, Bucureşti,
1984
[3] Chua, L.O., Lin, P.M., Computer – aided analysis of electronic circuits –
algorithms and computational techniques, Prentice – Hall Inc., Englewood
Cliffs, New Jersey, 1975.
[4] Ciontu, A., ş.a., 153 montaje practice, Editura Teora, Bucureşti, 1997.
[5] Ciontu, A., Mihăescu, I., 371 scheme electronice, Editura Teora, Bucureşti,
1997.
[6] Ciugudean, M., Bogdanov, I., ş.a. – Circuite integrate liniare – AplicaŃii
Editura Facla, Timişoara, 1986
[7] Constantin, P., ş.a., Electronică industrială, Editura didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1983.
[8] Dascălu, D., Turic, L., Hoffman, I. , Circuite electronice, Editura didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 1981
[9] Dascălu, D., Dispozitive şi circuite electronice, Editura didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 1982.
[10] Dănilă, Th., Reus, N., Boiciu, V., Dispozitive şi circuite electronice, Editura
didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1982.
[11] Drăgulănescu, N., Miroiu, C., Moraru, D., A…B…C… Electronica în imagini –
Componente pasive, Editura Tehnică, Bucureşti, 1990.
[12] Găzdaru, C., Constantinescu, C., Îndrumar pentru electronişti – Radio şi
Televiziune, vol.1, 2, 3, Editura Tehnică, Bucureşti, 1986.
[13] Graf, R., The Encyclopedia of Electronic Circuits, TAB Books Inc, USA,
1985.
[14] Ianculescu, R., Manualul radioamatorului începător, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1989.
[15] Ionel, S., Munteanu, R., Introducere practică în electronică, Editura Facla,
Timişoara, 1988.
Bibliografie

[16] Nicolau, Ed., ş.a., Manualul inginerului electronist – Radiotehnică, Editura

Tehnică, Bucureşti, 1988.
[17] Paşca, S., Tomescu, N., Sztojanov, I., Electronică Analogică şi Digitală
volumul I – Dispozitive şi Circuite Electronice Fundamentale, Editura
Albastră, Cluj-Napoca, 2004.
[18] SubŃirelu, Ghe., E., Electronică analogică asistată de calculator , Editura
Sitech, Craiova, 2011
[19] SubŃirelu, Ghe., E., Electronică analogică - Manual universitar pentru
învăŃământul cu frecvenŃă redusă, Editura Universitaria, Craiova, 2012
[20 ] Sztojanov, I., Paşca, S., Analiza asistată de calculator a circuitelor electronice
– Ghid practic Pspice, Editura Teora, Bucureşti, 1997.
[21] Şerbu, C., Constantin, I., AplicaŃii şi probleme de radio şi televiziune, Editura
didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1982
[22] Tomescu, N., Sztojanov, I., Paşca, S., Electronică Analogică şi Digitală
volumul II – Electronică Analogică, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2004.
[23] Tudor, M., Spice, Editura Teora, Bucureşti, 1996.
[24] Zamfir, V., Bazele Radioelectronicii, Editura Facla, Timişoara, 1987.
[25] ***. Elektor Electronics, 300 circuite electronice, Editura Teora, Bucureşti,
1997.
[26] ***. Elektor Electronics, 301 circuite electronice, Editura Teora, Bucureşti,
1997.
[27] ***. Elektor Electronics, 303 circuite electronice, Editura Teora, Bucureşti,
1998.
[28] ***. Elektor Electronics, 304 circuite electronice, Editura Teora, Bucureşti,
1998.

CATALOAGE TIPĂRITE
[29] Drăgulănescu, N., Agenda radioelectronistului - Catalog, ediŃia a II-a, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1989.
[30] Iosif, N., ş.a., Tiristoare şi module de putere – Catalog, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1984.
[31] Petru, D., Luca, D., ş.a., Diode cu siliciu – Catalog, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1986.
[32] Radu, Ovidiu, Componente electronice pasive – catalog, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1981
[33] Râpeanu, R., ş.a., Circuite integrate analogice - Catalog, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1983.
[34] *** Full Line Condensed Catalog (β), IPRS Băneasa, Bucureşti, 1990.
[35] *** A World of Electronics, Catalog, Büerklin, 2009, 2012, 2013.
[36 ] *** Optoelectronics, Catalog, Short form, Liteon.
[37] *** Tranzistoare cu siliciu, Catalog, IPRS Băneasa, Bucureşti, 1989.
[38] *** Linear Integrated Circuits, Catalog, CCSIT – CE, Bucureşti, 1987.

CATALOAGE / ADRESE WEB

[39] *** www.FreeDatasheets.com
[40] *** www.datasheetcatalog.org
[41] *** www.datasheets.com
[42] *** www.buerklin.com.
[43] *** www.ni.com.multisim
[44] *** www.cadence.com/orcad