Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ghidul Xenofobului - Ewa Lipniacka - Polonezii (1994)
Ghidul Xenofobului - Ewa Lipniacka - Polonezii (1994)
NEMIRA
Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU
Ilustra]ia copertei: Irina DOBRESCU
908(438)
Ewa Lipniacka
THE XENOPHOBE’S GUIDE TO THE POLES
ISBN 978-606-92092-4-0
„Geopolitica este arhitectul-[ef al caracterului polonez.“
POLONEZ DEFENSIV
Ghidul xenofobu 17
lui. Polonezii
Grani]ele Poloniei au constituit o variabil\ atât
de fluctuant\, încât se spune c\ profesorii de geo-
grafie au un spor la salariu pentru orele supli-
mentare de preg\tire pe care au fost nevoi]i s\ le
fac\ în încercarea de a stabili cu câte ]\ri s-a în-
vecinat Polonia la un anumit moment în istorie [i
ce râuri curg pe teritoriul ei ori în afara lui. Acest
lucru explic\ de asemenea de ce sunt mai mul]i
polonezi care tr\iesc în exteriorul grani]elor ]\rii
decât în interior. Mul]i au fost l\sa]i pe dinafar\
odat\ cu repetatele modific\ri ale frontierelor – ca
acea b\trânic\ vesel\ care, informat\ fiind c\ de
acum casa ei se afl\ în Rusia, a exclamat: „Slav\
Domnului, nu cred c\ a[ mai fi suportat înc\ una
din iernile acelea poloneze geroase!“
Unii dintre ei au devenit turi[ti f\r\ voia lor –
o excursie de predilec]ie fiind „spre Siberia în va-
gonul pentru vite“. Al]ii au fost lua]i de valul re-
voltelor sau al r\zboaielor [i depu[i pe te miri
unde. Polonezii din Fran]a, spre exemplu, sunt
relicve ale r\scoalelor din secolul al XIX-lea, iar
cei din Marea Britanie au ajuns acolo dup\ al Doi-
lea R\zboi Mondial, formând comunit\]i precum
cele din Ealing sau Bradford.
18 EWA LIPNIACKA
Acum, c\ Uniunea Sovietic\ nu mai exist\,
comunit\]i ale polonezilor au ap\rut pretutin-
deni pe fostele ei teritorii, chiar [i în Kazahstan,
a[a cum odinioar\ întemeiaser\ adev\rate cet\]i
precum Lvov în Ucraina [i Vilnius în Lituania.
Polonia a fost întotdeauna un bun furnizor de
emigran]i din motive economice, mul]i îndrep-
tându-se spre Statuia Libert\]ii odat\ cu al]i
europeni fl\mânzi. În prezent, cea mai mare con-
centrare urban\ de polonezi, dup\ Var[ovia, este
Chicago. Exist\ de asemenea importante comu-
nit\]i poloneze în Germania, Brazilia, Peru etc. –
de fapt, nu po]i s\ mergi prea departe undeva în
lume f\r\ s\ dai de vreun urma[ al le[ilor. Aceasta
înseamn\ c\, ast\zi, cet\]enii polonezi sunt voia-
jori ferven]i, nu numai în excursiile organizate, ci
[i pentru a-[i vizita rudele. Exila]i din toate ]\rile
lumii, chiar [i pân\ la a treia genera]ie, circul\
spre [i dinspre ]ara-mam\, cu afaceri sau de pl\-
cere, încânta]i c\ toate acele dimine]i de sâmb\t\
petrecute înv\]ând poloneza se dovedesc în
sfâr[it utile.
Deosebirile regionale în cadrul Poloniei sunt
în general dictate de caracteristicile na]ionale ale
ocupan]ilor zonelor respective în secolele al
Ghidul xenofobu 19
lui. Polonezii
XVIII-lea [i al XIX-lea. Astfel, ora[ul Poznan,
guvernat odinioar\ de prusaci, este considerat
c\minul unor oameni harnici [i supu[i legii, me-
todici pân\ la fanatism, mult prea pedan]i când
vine vorba de cuvinte [i enervant de punctuali
oriunde [i oricând. În Cracovia [i împrejurimile
sale tr\iesc func]ion\ra[i meschini, ca vechii lor
st\pâni austrieci. Iar în Var[ovia [i în suburbiile
ei vei g\si o sumedenie de t\ietori de frunz\ la
câini, exact ca ru[ii, de altfel.
Minoritatea regional\ îndr\git\ de to]i polo-
nezii [i calul de b\taie al glumelor de tip „]\ran
cu paiu-n gur\“ este cea a locuitorilor din zonele
montane, Gorale. Se spune c\ un astfel de Goral,
v\zând un or\[ean f\cându-[i flot\rile de dimi-
nea]\ în fa]a cortului, ar fi zis c\ în via]a lui n-a
pomenit un vânt atât de puternic încât s\ sufle
nevasta de sub b\rbatul ei.
POLONEZ FLEXIBIL
20 EWA LIPNIACKA
scoate ap\ din piatr\ seac\. O bun\ buc\t\reas\
este aceea care poate g\ti o ciorb\ delicioas\
dintr-un cui ruginit. Vechile c\r]i de bucate po-
loneze prezentau re]ete de tipul „se iau dou\-
sprezece ou\“, al\turi de altele care începeau cu
„ce s\ folosi]i dac\ nu ave]i…“. Spre exemplu,
„chec cu migdale dac\ nu ave]i migdale (folosi]i
boabe de fasole m\cinate [i arom\ de migdale)“.
De[i imperativul economic al acestor carac-
teristici, cunoscute în polonez\ sub termenul ge-
neric de kombinowanie, mai exist\ doar în cartea
de istorie împreun\ cu cozile [i lipsurile care
le-au dat na[tere, ele constituie înc\ o compo-
nent\ integrant\ a personalit\]ii polonezilor. O
combina]ie de gimnastic\ cerebral\, abilit\]i
tehnice [i o încredere entuziast\ în for]ele pro-
prii, plus un dram de [iretenie, le-a permis po-
lonezilor s\ încropeasc\ dispozitive iste]e atunci
când nu aveau nimic convenabil la dispozi]ie.
De asemenea, i-a înv\]at cum s\ scurtcircuiteze
limitele legilor [i reglement\rilor pe care auto-
rit\]ile comuniste le aplicau pentru a-[i ]ine în
frâu cet\]enii.
A]i crede, poate, c\ aceste tactici p\lesc, în
lipsa necesit\]ii care s\ le men]in\ în floare. Ba
Ghidul xenofobu 21
lui. Polonezii
dimpotriv\! Polonezii le folosesc acum în con-
fruntarea cu Uniunea European\.
POLII POLONEZI
22 EWA LIPNIACKA
s\u: „Dac\ ar face, sistematic [i economic, ceea
ce fac spontan, polonezii ar fi perfec]i.“
VIA}| PUBLIC|
Ghidul xenofobu 23
lui. Polonezii
instantaneu. Exhibi]ioni[ti, Polonia este raiul vos-
tru! Acesta e totodat\ un bun motiv pentru exis-
ten]a perdelelor groase care acoper\ ferestrele – o
încercare de a men]ine m\car aparen]a unei inti-
mit\]i. Este îns\ o încercare van\. Nu exist\ nici
o posibilitate de ap\rare împotriva indiscre]iei.
{i cum îndurarea lungilor nop]i de iarn\ trebuie
alinat\ cumva, a]i face bine s\ v\ resemna]i [i s\
intra]i [i dumneavoastr\ în circuitul bârfelor.
Ar putea fi unica [ans\ de a mai corecta câteva
dintre bizarele convingeri pe care le-au c\p\tat
ceilal]i cu privire la via]a dumneavoastr\. Toto-
dat\, ve]i avea mereu un um\r pe care s\ plân-
ge]i, f\r\ a fi nevoit s\ da]i explica]ii: ceilal]i vor
cunoa[te chiar înaintea dumneavoastr\ motivul.
STIL
24 EWA LIPNIACKA
str\zi defila parc\ o parad\ a modei demn\ de
Carnaby Street sau Montmartre. Numai etiche-
tele de firm\ lipseau, fiindc\ ve[mintele fuseser\
cusute la propria ma[in\ de cusut cu pedal\.
În cel de-al Doilea R\zboi Mondial, în Pales-
tina, ofi]erii polonezi care fugiser\ din Polonia
ocupat\ au fost primi]i în rândurile armatei brita-
nice. În numai câteva zile, n\dragii scur]i [i largi
ai trupelor engleze au fost înlocui]i cu elegan]i
pantaloni strân[i pe fese.
Cei câ]iva ofi]eri polonezi de cavalerie care au
înfruntat o divizie de tancuri germane au mers,
desigur, la sinucidere – dar ce mod [ic de a muri
au ales! Fapta lor a aprins imagina]ia popular\ [i
a creat legenda polonezilor romantici – iar acest
lucru este cu atât mai surprinz\tor, cu cât auten-
ticitatea incidentului este incert\. N\zuin]a c\tre
elegan]\ se manifest\ în toate domeniile vie]ii; o
fi masa [ubred\, îns\ este acoperit\ cu o fa]\ de
mas\ alb\ ca neaua [i decorat\ cu un buchet de
flori în glastr\.
Primele reviste care au ap\rut pe pia]\ în Po-
lonia capitalist\ au fost cele de mod\: mod\
vestimentar\, a decora]iunilor interioare sau
exterioare. S-au vândut atunci ca pâinea cald\ [i
Ghidul xenofobu 25
lui. Polonezii
înc\ se mai vând la fel. Nume cu rezonan]\ po-
lonez\ pot fi întâlnite ast\zi în întreaga indus-
trie interna]ional\ de profil, de la Ewa Lewis la
Tomasz Starzewski.
Exemplul suprem de elegan]\ polonez\ este
atitudinea stilat\. Cine altcineva ar fi declan[at
o revolu]ie cu un logo? Solidarność (Solidaritatea)
este un logo care a prins extrem de bine, astfel c\
poate rivaliza ca popularitate interna]ional\ cu
Coca-Cola [i Kelloggs, având un stil atât de con-
ving\tor, încât a impresionat-o [i pe doamna
Thatcher, pe care a transformat-o dintr-un adver-
sar declarat al sindicatelor într-un sus]in\tor al
acestora.1 {i totu[i, nici un b\nu] nu a fost cheltuit
pentru promovarea lui.
Iar la nivel personal, exact atunci când te afli
în culmea exasper\rii din cauza unei alte promi-
siuni neonorate, a înc\ unui termen nerespectat
sau a unei neglijen]e crase a vreunui polonez, vei
fi dezarmat de o scuz\ bine adus\ din condei: un
dar bine ales, nea[teptat, [i un dram de [arm cu-
ceritor. În felul acesta, cum ai putea s\ nu-i ier]i?
1
Este vorba despre Sindicatul Independent Autocefal „So-
lidaritatea“, fondat în 1980 [i condus ini]ial de Lech Wal/e˛sa,
important promotor al mi[c\rii anticomuniste (n. red.).
Atitu di ni [ i va lor i
BUN|STARE
Ghidul xenofobu 27
lui. Polonezii
inexistente în Polonia [i, cum banii nu puteau fi
sco[i din ]ar\, se apela la troc. Iar perioada aceea
[i înv\]\mintele ei au dat roade. A[a cum au do-
vedit-o ultimii ani, nepriceperea în afaceri nu era
atât o caracteristic\ na]ional\, cât mai degrab\ un
complex de inferioritate na]ional.
STATUT SOCIAL
28 EWA LIPNIACKA
Niciodat\ în Polonia nu s-au acordat titluri
onorifice. To]i con]ii, lorzii [i prin]ii [i-au primit
titlurile nobiliare din partea altor na]iuni, de[i
polonezii nu detest\ s\ foloseasc\ asemenea
apelative. Mult mai des utilizate sunt îns\ titu-
laturile academice sau profesionale, înso]ite de
termenul Pan (domnul) sau Pani (doamna), obli-
gatorii pân\ ce se trece la mai familiarul ty (tu).
Astfel, dac\ sunte]i medic, ve]i fi apelat cu for-
mula Pan Doktór, sau cu Pan Profesor dac\ face]i
parte din lumea academic\. Nici Pan Profesor
Doktór nu este o sintagm\ rar întâlnit\, al\turi
de alte astfel de combina]ii, chiar mai absurde.
.
Vi se poate spune de asemenea Pan Inzynier,
dac\ a]i absolvit cursurile unei facult\]i tehnice.
}inând seama de obiceiul mai tuturor cotro-
pitorilor, acela de a-i alinia pe intelectuali la zid
[i a-i împu[ca, este de mirare c\ se mai g\sesc
amatori pentru acest statut. Dar polonezii sunt
atra[i de el, cu miile. Prin urmare, dac\ ave]i o
diplom\, face]i parad\ de ea. În Polonia, atot[tiu-
torii sunt la mare pre], iar speciali[tii, indiferent
în ce domeniu, sunt diviniza]i.
Dac\ vre]i s\ evita]i capcanele pe care vi le în-
tinde alternativa adresare familiar\/formule de
Ghidul xenofobu 29
lui. Polonezii
polite]e (problema „tu“ sau „dumneavoastr\“),
solu]ia este aceea de a bea un Bruderschaft – o
procedur\ la care ve]i recurge numai dup\ ce a]i
b\ut deja cel pu]in jum\tate de sticl\ împreun\
cu cel cu care v\ înfr\]i]i astfel. Sta]i fa]\ în fa]\,
ca pentru o partid\ de skandenberg, cu câte un
pahar în mâna dreapt\, încruci[a]i bra]ele [i apoi
încerca]i s\ turna]i con]inutul paharului pe gâtlej,
nu pe c\ma[\. Intensitatea p\tima[\ a s\rutului
care urmeaz\ depinde de gustul unuia dintre cei
doi participan]i – cel pu]in.
OSPITALITATE
30 EWA LIPNIACKA
Un alt precept înc\ respectat este cel conform
c\ruia „Îndatoreaz\-te, dar fii o gazd\ bun\“ –
principiu ce poate constitui o surs\ de nedume-
rire pentru oaspe]i. Chiar [i în vremuri de lipsuri
sau dificult\]i, polonezii întindeau mese la ve-
derea c\rora invita]ii î[i pierdeau încrederea în
realitatea economic\ declarat\. Ospitalitatea po-
lonez\ este de a[a natur\ încât oaspe]ii se simt
stânjeni]i de atâta richesse, iar gazda are ce
mânca înc\ o s\pt\mân\ din ce a r\mas dup\
festin. Atunci când au invita]i la mas\, polone-
zii g\tesc pentru un batalion întreg.
DRAGOSTE {I C|S|TORIE
Ghidul xenofobu 31
lui. Polonezii
doamnelor [i în general s\ se comporte a[a cum se
spune c\ se comporta gentlemanul englez îna-
inte ca feminismul s\-i în\bu[e aceast\ pornire.
Desigur, cele care au grij\ ca b\rba]ii lor s\ r\mân\
ni[te domni sunt femeile – la nevoie chiar cu ar-
gumente tari. În Polonia, b\rbatul modern trebuie
s\ spele vase [i s\ plimbe copilul în c\rucior.
Chiar dac\ flirteaz\ cu vârf [i îndesat, b\rba]ii
polonezi n-o fac în stilul poetic, înflorat, dar deloc
conving\tor, al latinilor. Ochii dumneavoastr\ nu
vor fi asem\na]i cu diamantele scânteietoare,
dac\ în realitate sunt mai degrab\ porcini. Dar
noua dumneavoastr\ tunsoare va fi remarcat\,
ori faptul c\ a]i sl\bit, sau c\ ave]i o rochie de-
osebit\. Desigur, îi ve]i crede cuvintele [i v\ ve]i
sim]i minunat, dar aten]ie! Probabil c\ înc\ v\ va
respecta a doua zi diminea]\, îns\ tot o va [terge
acas\, la so]ie sau la mam\.
Femeile [tiu s\ flirteze la fel de bine; de fapt,
ambele sexe, indiferent de vârst\, consider\ c\
flirtul este o form\ de art\.
Majoritatea polonezilor se c\s\toresc cu polo-
nezi [i cei mai mul]i dintre ei r\mân monogami.
În cafenele [i restaurante, din motive înc\ ob-
scure, perechile stau de obicei al\turi, nu fa]\ în
32 EWA LIPNIACKA
fa]\, a[a cum obi[nuiesc britanicii. În general po-
lonezii [tiu s\ danseze – tangou, foxtrot [i vals –
[i o fac obraz lâng\ obraz, cu pa[i m\run]i [i
leg\na]i, chiar [i la discoteci.
Dac\ vi se va adresa cineva spunându-v\ „pe[ti-
[or“ sau „broscu]\ mic\“ (de[i, spre deosebire de
francezi, nu [i „v\rzu]a mea“), s\ nu v\ face]i griji:
sunt vechi termeni de alint [i folosirea lor înseamn\
c\ partenerul v\ iube[te mult, dar nu v\ poate pro-
nun]a numele, sau l-a uitat pentru moment.
Dac\ alesul sau aleasa dumneavoastr\ v\ duce
acas\, pentru a-i cunoa[te mama, e bine s\-i eva-
lua]i atent întreaga familie. Dac\ decide]i s\ v\
stabili]i în Polonia, aten]ie! }inând seama de
pre]ul astronomic al locuin]elor [i de lipsa spa]ii-
lor locative, risca]i s\ locui]i împreun\ cu familia
partenerului ani îndelunga]i, a[a cum risc\ de-
opotriv\ copiii dumneavoastr\ [i partenerii lor de
via]\. Pân\ atunci îns\, poate c\ fra]ii ori surorile
mai mari î[i vor fi f\cut rost de o locuin]\ proprie
[i unul dintre ei o va fi luat acas\ pe bunica – dar
nu conta]i pe asta. Rata divor]urilor este una
dintre cele mai sc\zute din Europa, îns\ motivul
ar putea fi acela c\ multe dintre cuplurile divor-
]ate sunt nevoite s\ locuiasc\ totu[i împreun\.