Sunteți pe pagina 1din 57

CLĂDIRI DIN ZIDĂRIE – EXEMPLE DE CALCUL

EXEMPLUL NR.1
Clădire de locuit P+2E cu pereţi structurali din zidărie nearmată şi
planşee din grinzi metalice şi bolţişoare de cărămidă

Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de evaluare pentru clădiri


cu planşee fără rigiditate în plan orizontal
1.1. DATE GENERALE

• Amplasament: Bucureşti
• Anul construcţiei : aprox.1900
• Funcţiune: clădire de locuit.
• Structura: identică la toate nivelurile
• Pereţi structurali din zidărie simplă nearmată. Cărămidă plină şi mortar de var
• Planşee din grinzi metalice şi bolţişoare de cărămidă fără suprabetonare (cu
rigiditate nesemnificativă ȋn plan orizontal)
• Inălţimea nivelului: Hniv = 3.60 m
• Înălţimea totalăa clădirii: Htot = 10.80 m
• Grosimea pereţilor : t = 42 cm la toate nivelurile
• Starea actuală : în exploatare, complet finisată. Nu sunt vizibile deteriorări/degradări
din cauze seismice şi/sau neseismice
• Nu există planurile iniţiale ale clădirii şi nici informaţii privind comportarea clădirii
la cutremurele din secolul XX.
• S-a efectuat un releveu de arhitectură al clădirii (figura 1.1)

Figura 1-1. Releveul nivelului curent


Notă. În figura 1.1. s-au notat cu “Z” grupurile de pereţi care conlucrează pentru preluarea
ȋncărcărilor verticale şi orizontale

1.2. REZISTENŢELE ZIDĂRIEI

• Clădirea fiind în exploatare nu a fost posibil să se efectueze:


- decopertări pentru identificarea unor eventuale deteriorări anterioare
- teste asupra materialelor.
1
• Având în vedere nivelul de inspectare şi testare limitat s-a considerat:
- Nivel de cunoaştere: KL.1. - cunoaştere limitată
- Factor de încredere : CF = 1.35

• Pentru verificările analitice rezistenţele zidăriei au fost luate prin raportare la


rezultatele încercărilor pe construcţii similare şi prin confruntare cu datele existente
în literatură (conf. P100-3,D.3.4.1.3.1.) :
- rezistenţa medie a zidăriei la compresiune: fm = 3.0 N/mm2 ≡ 300 tone/m2
- rezistenţa caracteristică iniţială la forfecare (lunecare în rostul de aşezare)
fvk0 = 0.045 N/mm2 ≡ 4.5 tone/m2
- rezistenţa caracteristică la forfecare (lunecare în rostul de aşezare)
f vk = f vk 0 + 0.7σ d
- rezistenţa caracteristică la forfecare (cedare pe secţiune înclinată)
ftk = 0.04fm

• Coeficientul parţial de siguranţă pentru zidărie γM = 3.0


Cu valorile de mai sus rezistenţele de proiectare au rezultat:
• rezistenţa de proiectare la compresiune:

f 3.00
fd = m = = 2.22 N / mm 2 ≡ 222tone / m 2
• CF iniţială
rezistenţa 1.35 de proiectare la forfecare

f vk 0 0.045
f vd 0 = = = 0.011N / mm .2 ≡ 10tone / m 2
γ M CF 3.0 × 1.35
• rezistenţa de proiectare la forfecare
0.7σ d
f vd = f vd 0 + = 0.011 + 0.173σ d
γ M CF
• rezistenţa de proiectare la forfecare (rupere în scară)
0.04 f m 0.04 × 3.00
f td = = = 0.0296 N / mm 2
γ M CF 3.0 × 1.35

1.3. CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE CLĂDIRII ŞI STRUCTURII

• Aria nivelului : Aniv = 121.18 m2


• Aria planşeelor pe nivel : Apl,niv = 95.70 m2
• Aria zidăriei în plan pe nivel (s-au scăzut parapeţii ): Azid,niv = 16.83 m2
• Volumul zidăriei pe nivel :Vzid,niv = 75.146 m3

1.4. GREUTATEA DE PROIECTARE A NIVELULUI

• Greutatea volumetrică a zidăriei γzid = 1.800 tone/m3


• Greutatea zidăriei pe nivel Gzid,niv = 1.8 × 75.146 = 135.2 tone
• Greutatea unitară a planşeelor peste parter (nivel 1) şi peste etajul I(nivel 2) :
- bolţisoare de cărămidă 200 kg/m2
- profile IPN 25 kg/m2
2
- tavan 50 kg/m2
- umplutură 8 cm moloz (medie) 100 kg/m2
- pardoseala (grinzişoare şi podină) 50 kg/m2
- pereţi despărţitori uşori 120 kg/m2
- încărcare utilă 0.30 × 150 = 45 kg/m2
Total 590 kg/m2
• Greutatea unitară a planşeului peste etajul II (nivel 3)
- planşeu + şarpantă + învelitoare (estimat) 790 kg/m2
• Greutatea de proiectare a planşeelor:
- planşeu peste nivelul 1 şi peste nivelul 2 Gpl,1 ≡ Gpl,2 = 56.5 tone
- planşeu peste nivelul 3 Gpl,3 = 75.6 tone

Figura 1-2 Calculul greutăţii nivelurilor pentru calculul forţei seismice echivalente
• Greutatea nivelurilor pentru calculul forţei seismice echivalente:
- G1 = 0.5 × (Gzid,1 + Gzid,2) + Gpl,1 = 135.2 + 56.5 = 191.7 tone
- G2 = 0.5 × (Gzid,2 + Gzid,3) + Gpl,2 = 135.2 + 56.5 = 191.7 tone
- G3 = 0.5 × Gzid,3 + Gpl,3 = 0.5 × 135.2 + 75.6 = 143.2 tone
• Greutatea totală a clădirii pentru calculul forţei seismice echivalente:
- Gtot = G1 + G2 + G3 = 2 × 191.7 +143.2 = 526.6 tone

1.5. CALCULUL FORŢEI SEISMICE STATIC ECHIVALENTE

• Factorul de importanţă (clădire de locuit) : γI = 1.00


• Acceleraţia terenului pentru proiectare (Bucureşti) ag = 0.24g
• Valoarea spectrului elastic β0 = 2.75
• Factorul de reducere pentru clădiri cu nniv>2 : λ = 0.85
• Factorul de reducere pentru amortizare η = 0.88
• Factorul de comportare (zidărie nearmată) q = 1.5
• Coeficientul seismic (aplicat la greutatea clădirii pentru gruparea seismică)
γ I a g β 0 λη 1.0 × 0.24 × 2.75 × 0.85 × 0.88
c= = = 0.329
q 1.5
• Forţa seismică totală (forţa tăietoare de bază)

Fb = c × Gtot = 0.329 × 526.6 = 173.3 tone

• Distribuţia forţei seismice pe ȋnălţimea clădirii se face cu relaţia


Gi z i
Fi = F
∑ Gi zi b
3
unde zi este cota planşeului "i" peste secţiunea de ȋncastrare
Au rezultat valorile:
• F3 = 74.1 tone
• F2 = 66.1 tone
• F1 = 33.1 tone
Înălţimea echivalentă a forţei tăietoare pentru calculul momentului de răsturnare:

H ech =
∑Fz i i
=
74.1 × 10.8 + 66.1 × 7.20 + 33.1 × 3.6
= 8.05 m
Fb 173.3
Încărcarea verticală de proiectare pe grupurile de pereţi s-a stabilit ca sumă a ȋncărcării
provenite din greutatea proprie a pereţilor şi din ȋncărcările aduse de planşee.

Figura 1-3 Distribuţia ȋncărcărilor din planşee pe pereţii structurali

1.6. CALCULUL FORŢEI SEISMICE ŞI AL MOMENTULUI ȊNCOVOIETOR (DE


RĂSTURNARE) LA BAZA GRUPURILOR DE PEREŢI Z1÷Z9

Valorile sunt date ȋn tabelul 1.1


Tabelul 1.1
Gzid Apl Gpl Gpl Gtotal Gtotal
NRd σd
nivel nivel nivel nivel nivel nivel Azid Fb Mb
Elem. bază bază
1,2,3 1,2,3 1,2 3 1,2 3
tone m2 tone tone tone tone tone m2 t/m2 tone tm
Z1 9.551 5.715 3.372 4.515 12.923 9.291 39.912 1.191 33.51 11.6 93.4
Z2 13.852 9.728 5.740 7.686 19.592 14.612 60.722 1.854 32.75 17.7 142.5
Z3 3.947 --- --- --- 3.947 1.974 11.841 0.357 33.17 3.2 25.8
Z4 18.298 19.253 11.359 15.21 29.657 24.359 92.822 2.432 38.17 27.5 221.4
Z5 14.216 11.635 6.863 9.189 21.079 16.297 65.563 1.802 36.38 19.2 154.6
Z6+Z7 17.142 16.203 9.560 12.801 26.702 21.372 83.347 2.169 38.43 24.6 198.0
Z8 16.778 10.686 6.305 8.442 23.083 16.831 71.386 2.222 32.13 20.7 166.6
Z9 12.478 6.278 3.704 4.960 16.182 11.199 49.802 1.558 31.97 14.3 115.1

1.7.CALCULUL VALORII DE PROIECTARE A MOMENTULUI ȊNCOVOIETOR


CAPABIL (MRD) LA BAZA PEREŢILOR TRANSVERSALI ŞI LONGITUDINALI.

Calculul s-a făcut, pentru ambele direcţii principale (T şi L), cu relaţia (D.5) din
Codul P100-3 scrisă sub forma:

4
( 1 − 1.15υ d )
M Rd = N d lw
2
Forţa tăietoare (Vf1) corespunzătoare atingerii valorii MRd s-a calculat cu relaţia
M Rd
Vf 1 =
H ech
Valorile sunt date ȋn tabelele 1.2a şi 1.2b
TRANSVERSAL
Tabelul 1.2a
σd lwT NdT MRdT Vf1T
Elem. υd=σd/fd 1-1.15υd
t/m2 m tone tm tone
Z1T 33.51 0.151 0.826 1.92 27.0 21.4 2.65
Z2T 32.75 0.148 0.830 3.50 48.1 69.9 8.68
Z3T 33.17 0.149 0.829 --- --- --- ---
Z4T 38.17 0.172 0.802 3.96 63.5 100.8 12.52
Z5T 36.38 0.164 0.811 2.46 37.6 37.5 4.65
Z6T&Z7T 38.43 0.173 0.801 2.46 39.7 39.1 4.85
Z8T 32.13 0.145 0.833 3.50 47.2 68.8 8.55
Z9T 31.97 0.144 0.834 1.92 25.8 20.7 2.56

LONGITUDINAL
Tabelul 1.2b
σd lwL NdL MRdL Vf1L
Element υd=σd/fd 1-1.15υd
t/m2 m tone tm tone
Z1L 33.51 0.151 0.826 1.335 18.8 10.4 1.29
Z2L 32.75 0.148 0.830 1.335 18.4 10.2 1.27
Z3L 33.17 0.149 0.829 0.85 11.8 4.1 0.52
Z4L 38.17 0.172 0.802 2×1.335 2×21.4 2×11.5 2×1.42
Z5L 36.38 0.164 0.811 2×1.335 2×20.4 2×11.0 2×1.37
Z6L&Z7L 38.43 0.173 0.801 3.125 50.4 63.1 7.84
Z8L 32.13 0.145 0.833 2.21 29.8 27.4 3.41
Z9L 31.97 0.144 0.834 2.21 29.7 27.4 3.40

1.8. CALCULUL REZISTENŢEI PEREŢILOR STRUCTURALI LA FORŢĂ


TĂIETOARE

Calculul s-a făcut cu relaţia (D.6) din Codul P100-3


Valoarea de proiectare a forţei tăietoare de rupere prin lunecare ȋn rost orizontal s-a calculat
cu relaţia (D.7)
V f 21 = f vd D' t
ȋn care lungimea zonei comprimate (D' ) s-a calculat ȋn ipoteza distribuţiei liniare a
eforturilor unitare de compresiune (conform prevederii din SR EN 1996-1-1 preluată ȋn
CR6-2011)
 M 
D' = 3 0.5 − Rd 
 N d lw 

Având ȋn vedere caracterul reversibil al acţiunii seismice forţa tăietoare capabilă s-a
calculat cu relaţia

5
1  l 
V f 21 =  f vk 0 ad + µσ d tlc
γM  lc 
ȋn care lungimea pe care acţionează aderenţa (fvk0) se determină prin relaţia
lad = 2lc − lw
unde lc ≡ D' este lungimea zonei comprimate pentru solicitarea secţiunii cu MRd .
Din tabelul 1.3 se observă că lad ≡ 0 pentru toţi pereţii structurali de pe ambele direcţii.
Prin urmare valoarea Vf21 rezultă din relaţia simplificată
µ med
V f 21 = Nd
γ M CF
Pentru coeficientul de frecare s-a luat valoarea medie µmed = 0.70
Valoarea Vf21 s-a calculat direct din relaţia
0.70
V f 21 = = 0.173 N d
3.00 × 1.35
Rezultatele sunt date ȋn tabelul 1.3
Tabelul 1.3.
TRANSVERSAL LONGITUDINAL
Elem. NdT D' lw lad Vf21 NdL D' lw lad Vf21
tone m m m tone tone m m m tone
Z1 27.0 0.686 1.92 0.00 4.67 18.8 0.464 1.335 0.00 3.25
Z2 47.9 1.182 3.50 0.00 8.29 18.3 0.451 1.335 0.00 3.17
Z3 --- --- --- --- --- 11.8 0.291 0.85 0.00 2.04
Z4 63.5 1.566 3.96 0.00 10.99 2×21.4 0.528 2×1.335 0.00 2×3.70
Z5 37.6 0.927 2.46 0.00 6.50 2×20.4 0.503 2×1.335 0.00 2×3.53
Z6&Z7 39.7 0.979 2.46 0.00 6.87 50.4 1.243 3.125 0.00 8.72
Z8 47.2 1.164 3.50 0.00 8.17 29.8 0.735 2.21 0.00 5.15
Z9 25.8 0.636 1.92 0.00 4.46 29.7 0.733 2.21 0.00 5.14

Valoarea de proiectare a forţei tăietoare de rupere prin fisurare diagonală s-a calculat cu
relaţia (D.8). Valorile rezultate sunt date ȋn tabelul 1.4.
Tabelul 1.4
TRANSVERSAL LONGITUDINAL
σd
Elem AwT Vf22 AwL Vf22
tone/m2 m2 tone m2 tone
Z1 33.51 3.510 0.806 5.58 0.561 3.89
Z2 32.57 3.465 1.470 10.05 0.561 3.84
Z3 33.17 3.494 --- --- 0.357 2.46
Z4 38.17 3.728 1.663 12.23 2×0.561 2×4.13
Z5 36.38 3.646 1.033 7.43 2×0.561 2×4.04
Z6&Z7 38.43 3.739 1.033 7.62 1.313 9.69
Z8 32.13 3.443 1.470 9.99 0.928 6.28
Z9 31.97 3.435 0.806 5.46 0.928 6.29
Cu valorile din tabelele 1.3 şi 1.4 s-au determinat forţele tăietoare capabile şi modul de
rupere "ductil " (D) sau "fragil" (F) (tabelul 1.5). Valorile de proiectare sunt date ȋn
casetele poşate.
Tabelul 1.5
TRANSVERSAL LONGITUDINAL
Vf1 Vf21 Vf22 Vf1 Vf21 Vf22
Elem. Rupere Rupere
tone tone tone tone tone tone
Z1 2.65 4.67 5.58 D 1.29 3.25 3.89 D
6
Z2 8.68 8.29 10.05 F 1.27 3.17 3.84 D
Z3 --- --- --- --- 0.52 2.04 2.46 D
Z4 12.52 10.99 12.23 F 2×1.42 2×3.70 2×4.13 D
Z5 4.65 6.50 7.43 D 2×1.37 2×3.53 2×4.04 D
Z6&Z7 4.85 6.87 7.62 D 7.84 8.72 9.69 D
Z8 8.55 8.17 9.99 F 3.41 5.15 6.28 D
Z9 2.56 4.46 5.46 D 3.40 5.14 6.29 D

Verificarea siguranţei pentru fiecare perete (pe ambele direcţii) s-a făcut cu relaţia (D.14).
Valorile indicatorului R3i sunt date ȋn tabelul 1.6
Tabelul 1.6
TRANSVERSAL LONGITUDINAL
Forţa
Forţa Forţa
Element de proiectare Fbi
capabilă R3i capabilă R3i
tone tone tone
Z1 11.6 2.65 0.228 1.29 0.111
Z2 17.7 8.29 0.468 1.27 0.071
Z3 3.2 --- --- 0.52 0.163
Z4 27.5 10.99 0.400 2.84 0.103
Z5 19.2 4.65 0.242 2.74 0.143
Z6&Z7 24.6 4.85 0.197 7.84 0.319
Z8 20.7 8.17 0.395 3.41 0.165
Z9 14.3 2.56 0.179 3.40 0.238

1.9 CALCULUL PEREŢILOR STRUCTURALI PENTRU ACŢIUNEA SEISMICĂ


PERPENDICULARĂ PE PLAN.

În absenţa sondajelor pentru determinarea condiţiilor de fixare la nivelul planşeelor pentru


pereţii paraleli cu profilele IPN (axele A÷D) nu se poate stabili cu exactitate nivelul
solicitărilor produse de acţiunea seismică perpendiculară pe planul acestora.
Având ȋn vedere că soluţia de consolidare (a se vedea 1.11) prevede suprabetonarea
planşeului existent şi deci posibilitatea ancorării pereţilor respectivi la nivelul planşeelor, s-
a efectuat verificarea peretelui de la nivelul 3 (etajul II) de pe axul A ȋntre axele 1 şi 2
pentru acţiunea perpendiculară pe plan.

(a) (b)
Figura 1-4. Schema de calcul pentru acţiunea perpendiculară pe planul peretelui
Încărcarea seismică normală pe planul peretelui se calculează conform P100-1/2006,
formula (10.1) şi P100-3, D.3.4.2. (3)
ag γ w β w K z
f w( z ) = gw
g qw
luând valorile:

7
• qw = 1.5
• βw = 2.0 (element fixat pe două laturi)
• γw = 1.0
z
• Kz = 1+ 2
H
• acceleraţia seismică este ag = 0.24g
• greutatea peretelui este gw = 0.42 × 1.800 = 0.756 tone/m2
Coeficientul Kz se calculează pentru pereţii fixaţi sus şi jos, cu relaţia
zinf + z sup
z = z med =
2
unde "zinf" este cota de rezemare (z = 7.20 m) iar "zsup≡ H" este cota acoperişului
(H = 10.80 m)
Rezultă zmed = 9.00 m şi Kz = 2.66
Cu aceste valori ȋncărcarea seismică pe perete este fw = 0.644 tone/m2. Având ȋn vedere
zonele aferente montantului ȋntre ferestre ȋncărcarea perpendiculară pe perete este arătată ȋn
figura 1-4(b).
Momentul ȋncovoietor maxim (la mijlocul ȋnălţimii spaletului) este Mmax = 1.21 tm.
Modul de rezistenţă al spaletului ȋn secţiunea de moment mxim este
85 × 42 2
Ww = = 24990 cm 3
6
Forţa axială de compresiune ȋn elementul Z3 la ultimul nivel este N3 = 0.5 × 3.947 = 1.975
tone
Adâncimea zonei comprimate se calculează cu relaţia
1.15 × N 3 1.15 × 1975
xc = = = 2.47 cm
bf d 85 × 2.19
Momentul capabil perpendicular pe plan MRd┬ este deci
MRd┬ = 0.5 × (42.0 - 2.47) × 1975 ≈ 39000 kgcm ≡ 0.39 tm
Factorul de siguranţă este
M RdT 0.39
R3T = = = 0.322
M max T 1.21

1.10. ÎNCADRAREA CLĂDIRII ȊN CLASE DE RISC SEISMIC

Din punct de vedere calitativ clădirea expertizată prezintă deficienţe importante


concretizate prin :
• ȋnălţimi de etaj prea mari pentru clădiri din zidărie simplă
• absenţa planşeelor rigide plan orizontal;
• pereţii structurali paraleli cu grinzile plansşeelor (axele A÷D) nu sunt ancoraţi
Valorile factorilor R3 calculate pentru pereţii structurali de pe ambele direcţii sunt ȋn mare
majoritate mai mici de 0.35 şi ca atare folosirea relaţiei (D.15) pentru calculul factorului R3
pentru ansamblul clădirii nu are nici o relevanţă. Pentru acţiunea seismică perpendiculară
pe planul peretelui avem Rr = 0.322 < 0.35
8
În consecinţă clădirea expertizată se ȋncadrează ȋn clasa I de risc seismic

1.11. LUCRĂRI DE INTERVENŢIE

Având ȋn vedere nivelul foarte redus de siguranţă exprimat prin indicatorul R3 se propun
următoarele lucrări de consolidare:
• suprabetonarea planşeelor cu o placă de beton monolit cu grosime de 6 cm armată
cu o plasă de oţel ductil Φ6/150 mm
• ancorarea pereţilor de plăcile de beton armat nou create
• solidarizarea profilelor IPN la faţa inferioară prin sudarea unor diagonale din oţel
beton
• consolidarea pereţilor structurali de zidărie prin dublarea acestora, către interior, cu
pereţi din beton armat cu grosime de 12 cm executaţi prin torcretare

1.11.1. Reevaluarea greutăţii proprii a clădirii

Deoarece măsurile de consolidare propuse sporesc ȋn mod semnificativ greutatea


permanentă a clădirii este necesară reevaluarea acesteia.
• Greutatea suprabetonării este de 0.06 × 2500 = 150 kg/m2 planşeu
• Greutăţile unitare de proiectare ale planşeelor devin:
- planşeele peste nivelurile 1 şi 2 : gpl1 = gpl2 = 590 + 150 = 740 kg/m2
- planşeul peste nivelul 3: gpl3 = 790 + 150 = 940 kg/m2
• Greutăţile totale ale planşeelor devin:
- Gpl1 = Gpl2 = 70.9 tone
- Gpl3 = 90.0 tone
• Greutatea placării cu beton este de gplacare = 0.12 × 2500 = 300 kg/m2perete.
Adăugând această greutate la greutatea zidăriei gzid = 0.42 × 1800 = 756 kg/m2
rezultă gzid,cons = 1056 kg/m2 perete. Pentru calculul greutăţii zidăriei consolidate
valorile din tabelul 1.1 se vor multiplica cu factorul cgcons =
1056/756 ≈ 1.40.
• Rezultă greutatea zidăriei pe nivel Gzid,cons = 1.4 × 135.2 = 189.3 tone/nivel
• Greutăţile supuse acţiunii seismice, după consolidare, sunt:
- G1,cons = G2,cons = 70.9 + 189.3 = 260.2 tone
- G3,cons = 90.0 + 0.5 × 189.3 = 184.7 tone
- Gtot,cons = 2 × 260.2 + 184.7 = 705.1 tone

1.11.2. Recalcularea forţei seismice statice echivalente

Calculul structurii consolidate se va face considerând conlucrarea ȋntre zidăria existentă şi


pereţii de beton armat prevăzuţi pentru consolidare.
Factorul de comportare se va lua q = 2.25 conform prevederilor din Codul P100-1
Coeficientul seismic (aplicat la greutatea clădirii pentru gruparea seismică)
γ I a g β 0 λη 1.0 × 0.24 × 2.75 × 0.85 × 0.88
c= = = 0.219
q 2.25
Forţa seismică totală (forţa tăietoare de bază) după consolidare
9
Fb,cons = c × Gtot,cons = 0.219 × 705.1 = 154.7 tone
Distribuţia forţei seismice pe ȋnălţimea clădirii se face cu relaţia
Gi zi
Fi = F
∑ Gi zi b
unde zi este cota planşeului "i" peste secţiunea de ȋncastrare
Au rezultat valorile:
• F3,cons = 66.2 tone
• F2,cons = 59.0 tone
• F1,cons = 29.5 tone
Valoarea totală a forţei seismice de proiectare static echivalente pentru clădirea consolidată
este 89% din forţa static echivalentă calculată pentru clădirea neconsolidată.

1.11.3. Caracteristicile geometrice ale pereţilor structurali consolidaţi

Pentru calcul se ia ȋn considerare grosimea transformată a pereţilor de zidărie placaţi cu


beton armat. Transformarea se face ȋn funcţie de raportul modulelor de elasticitate ale celor
două materiale
Grosimea peretelui echivalent se determină cu relaţia
E zid
t ech = t zid + tbeton
Eb
Placarea se execută cu beton C16/20 pentru care Eb = 270.000 kg/cm2
Modulul de elasticitate al zidăriei Ez = 1000 fk = 1000 × fm/1.3 ≈ 23100 kg/cm2
Grosimea echivalentă a peretelui este
23100
t ech = × 42 + 12 ≅ 15.6 cm
270000
În continuare calculul eforturilor secţionale ȋn structura consolidată se conduce ca ȋn
EXEMPLUL NR.3 având în vedere că planşeele pot fi considerate rigide în plan orizontal.

10
EXEMPLUL NR.2.
Clădire de locuit P+2E cu pereţi structurali din zidărie nearmată şi
planşee din beton armat

Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 1


2.1. DATE GENERALE

• Amplasament: zona seismică ag = 0.12g


• Anul construcţiei : 1925
• Funcţiune: clădire de locuit.
• Structura: identică la toate nivelurile
• Pereţi structurali din zidărie simplă nearmată.
• Planşee din beton armat monolit rezemate pe pereţi (fără centuri)
• Buiandrugii nu constitue grinzi de cuplare
• Grosimea pereţilor (fără tencuială) : t = 42 cm la pereţii exteriori şi t = 28 cm la
pereţii interiori (toate nivelurile)
• Starea actuală : în exploatare, complet finisată. Nu sunt vizibile deteriorări/degradări
din cauze seismice şi/sau neseismice
• Nu există planurile iniţiale ale clădirii şi nici informaţii privind comportarea clădirii
la cutremurele din secolul XX.
• S-a ȋntocmit un releveu de arhitectură al clădirii (figura 2.1) şi s-au efectuat
investigaţii limitate in situ pentru determinarea proprietăţilor materialelor

Figura 2-1. Planul nivelului curent

2.2. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR ŞI FORŢELOR AXIALE PE PEREŢII


STRUCTURALI

2.2.1.Date generale

• Aria construită pe nivel: 10.56 x 10.56 = 111.5 m2


• Aria utilă (aria planşeului) pe nivel :(5.72+3.72) x (4.22 + 5.22) = 89.1 m2
• Înălţimea nivelurilor het = 3.30 m
• Înălţimea totală a clădirii: P + 2E → Htot = 9.90 m
11
2.2.2. Date referitoare la zidărie:

• Elemente pline din argilă arsă (γzid=1.80 t/m3) cu dimensiunile 67 × 130 ×270 mm
• Rezistenţa medie la compresiune a elementelor 7.5 N/mm2 (75 daN/cm2)
• Mortar var-ciment M2.5 (25 daN/cm2)
• Tencuială pe ambele feţe 2 cm →greutate totală 2 x 0.02 x 2.0 = 0.08 t/m2 perete
• Greutate perete tencuit pe m2 perete
- perete t = 28 cm → gz = 0.28 ×1.80 + 0.080 ≅ 0.58 t/m
2

- perete t = 42 cm → gz = 0.42 ×1.80 + 0.080 ≅ 0.84 t/m


2

2.2.3. Greutate totală din planşeu în gruparea seismică

• Greutate permanentă:
- placa b.a. - 15 cm 0.375 t/m2
- tencuiala 2 cm 0.040 t/m2
- pardoseala + şapă 0.140 t/m2
- pereti despărţitori 0.125 t/m2
Total 0.680 t/m2
• Încărcare de exploatare:
- locuinţe 0.30 × 0.150 t/m2
• Încărcare totală
- 1.00 x 0.680 + 0.3 x 0.150 = 0.725 t/m2
• Greutate totală planşee/nivel
- 89.1 × 0.725 ≅ 64.6 tone/nivel

2.2.4. Greutatea proprie a zidăriei pe nivel

• Zidărie cu grosime t = 42 cm
Ax 1 10.56 × 3.30 - 2.50 × 1.80 - 2.00 × 1.80 = 26.75 m2
Ax 3 10.56 × 3.30 - 2 × 1.50 × 1.50 = 30.35 m2
Ax A (5.72 + 3.72) × 3.30 - 1.50 × 1.50 - 1.00 × 1.50 = 27.40 m2
Ax C (5.72 + 3.72) × 3.30 - 2.00 × 1.50 - 1.50 × 1.50 = 25.90 m2
Total 110.40 m2
• Zidărie cu grosime t = 28 cm
Ax 2 10.56 × 3.30 - 1.02 × 2.10 - 1.52 × 2.40 = 29.1 m2
Ax B (5.72 + 3.72) × 3.30 - 1.52 × 2.40 - 1.02 × 2.10 = 25.40 m2
Total 54.50 m2
• Greutate totală pe nivel
Gz = 110.40 × 0.84 + 54.50 × 0.58 ≅ 124.0 tone

2.2.5. Greutate totală supusă acţiunii seismice

• Greutate pe nivel : Gniv = 124.0 + 64.6 = 188.6 tone/nivel


• Greutate echivalentă (uniform distribuită) gniv = 188.6/ 10.56 × 10.56 = 1.69
tone/m2
• Greutate totală a clădirii Gtot = 3 × Gniv ≅ 566 tone

12
2.3. FORŢE AXIALE PE PEREŢII STRUCTURALI

2.3.1. Încărcarea verticală din planşee pe pereţii structurali

Planşeele alcătuite din plăci de beton armat transmit încărcările pe două direcţii, indiferent
de tehnologia de realizare (monolit, prefabricat din panouri mari, mixt- predale cu
suprabetonare). Asupra pereţilor se transmit efectele încărcărilor aplicate pe porţiunile de
placă aferente, determinate de bisectoarele unghiurilor formate de laturile plăcilor (l1 ≤ l2).
Încărcările se consideră uniform distribuite pe lungimea peretelui respectiv şi se determină
cu relaţiile cunoscute
qtot l1  l 
p1 = p2 = p1  2 − 1 
4  l2 
unde l1 este lungimea laturii mici a panoului de placă
Încărcarea totală pe perete s-a obţinut prin înmulţirea încărcării p1 sau p2 cu lungimea
spaletului respectiv, la care, în cazul pereţilor cu goluri de uşi şi/sau ferestre, s-a adaugat
câte ½ din lăţimea golurilor care mărginesc spaletul.

(a) (b)
Figura 2-2. Încărcări din planşee

2.3.2. Forţe axiale şi eforturi unitare de compresiune ȋn pereţi pe nivel

Tabelul 2.1
Azid Gzid Gplanşee Ncalcul σ0
Zona (axe)
m2 tone tone tone tone/m2
Z1 (1&A) 2.16 16.95 10.95 27.90 12.9
Z2 (1 &B) 1.43 12.75 8.10 20.85 14.6
Z3 (1&C) 1.74 14.25 5.00 19.25 11.1

13
Z4 (2&A) 1.43 11.75 6.25 18.00 12.6
Z5 (2&B) 2.30 17.20 17.80 35.00 15.2
Z6 (2&C) 1.78 15.00 7.60 22.60 12.7
Z7 (3&A) 1.53 12.00 3.50 15.50 10.1
Z8 (3&B) 1.85 14.95 6.30 21.25 11.5
Z9 (3&C) 1.11 9.60 2.65 12.25 11.0
Σ 15.33 124.45 68.15 192.60 12.6

Azid este aria de zidărie în elevaţie. Greutatea zidăriei s-a determinat înmulţind Azid cu
greutatea peretelui pe 1 m2.
A rezultat încărcarea totală de referinţă pe nivel
qetaj = Ncalcul / 10.56 × 10.56 = 1.727 tone/m2
(valoarea poate fi considerată reprezentativă pentru această clasă de clădiri)

2.3.3.Forţe axiale şi eforturi unitare de compresiune la baza pereţilor structurali (cota


± 0.00)
Tabelul 2.2.
Azid Ncalcul σ0(mediu)
Zona
m2 tone tone/m2
Z1 2.16 83.70 38.8
Z2 1.43 62.60 43.8
Z3 1.74 57.80 33.2
Z4 1.43 54.00 37.8
Z5 2.30 105.00 45.7
Z6 1.78 67.80 38.1
Z7 1.53 46.50 30.4
Z8 1.85 63.80 34.5
Z9 1.11 36.80 33.2
Σ 15.33 578.0 37.7

2.4. VERIFICAREA CONDIŢIILOR DE REGULARITATE

Verificarea condiţiilor (4.1a) şi (4.1b) din Codul P100-1/2006


• Centrul de greutate al maselor se află în centrul geometric al planşeului şi are
coordonatele xG = 5.28 m şi yg = 5.28 m faţă de originea sistemului de axe de
referinţă.
• Centrul de rigiditate al nivelului este "centrul de greutate" al rigidităţilor pereţilor
structurali ai unui nivel. Poziţia acestuia, este definită prin coordonatele (xCR,yCR) în
raport cu sistemul de axe de referinţă (O,X,Y) şi se obţine folosind rigiditatea
geometrică a pereţilor (Kgxi şi Kgyi) cu relaţiile:
ny
nx
∑x K i gyi ∑ yi K gxi
xCR = i =1
yCR = i =1
K gy K gx
unde
• xi sunt coordonatele centrelor de greutate ale secţiunilor orizontale ale pereţilor
paraleli cu axa "y";
• yi sunt coordonatele centrelor de greutate ale secţiunilor orizontale ale pereţilor
paraleli cu axa "x".

14
Figura 2-3. Notaţii pentru calculul poziţiei centrului de rigiditate
Pereţii paraleli cu cele două direcţii principale sunt arătaţi în figura 2.4

Figura 2-4 Pereţi activi transversal (T) şi longitudinal (L)


Având în vedere că toţi pereţii unui nivel sunt executaţi cu acelaşi tip de zidărie (cu acelaşi
modul de elasticitate) pentru calculul caracteristicilor de rigiditate ale clădirii se va folosi
rigiditatea geometrică a pereţilor (Kg) definită prin relaţia

[ (
K g = t λ p 3 + λ2p )]
−1
în metri

het
unde λ p =
lw

Calculul valorilor xCR şi yCR este sistematizat în tabelele 2.3a şi 2.3b


Transversal (pereţii paraleli cu axa OY)
Tabelul 2.3a
t lw Az KgM×10 2
xi xiKgM×102
Elem. λp
(m) (m) (m2) (m) (m) (m2)
T1 0.42 1.78 0.747 1.853 3.523 0.28 0.986
T2 0.42 2.50 1.050 1.320 6.680 0.28 1.870
T3 0.42 1.78 0.747 1.853 3.523 0.28 0.986
T4 0.28 1.78 0.498 1.853 2.348 6.28 14.745
T5 0.28 3.98 1.114 0.829 9.156 6.28 57.499
T6 0.28 2.28 0.638 1.453 3.752 6.28 23.562
T7 0.42 2.28 0.957 1.453 5.628 10.28 57.885
T8 0.42 3.50 1.470 0.942 11.466 10.28 117.87
T9 0.42 1.78 0.747 1.853 3.523 10.28 36.216
Σ 7.968 49.5 311.6

Rezultă :
15
• densitatea pereţilor structurali :
ptr % = 7.968/10.56×10.56 = 7.1 %
• poziţia centrului de rigiditate faţă de originea sistemului de axe :
xCR = 3.116/0.495 =6.29 m
• excentricitatea centrului de rigiditate:
e0x = xCG - xCR = 6.29 - 5.28 = 1.01 m
• excentricitatea relativă a centrului de rigiditate
e0x/Lx = 0.908/ 10.56 = 0.085 < 0.10

Longitudinal (pereţii paraleli cu axa OX)

Tabelul 23b
t lw Az KgM×102 yi yiKgM×102
Elem. λp
(m) (m) (m2) (m) (m) (m2)
L1 0.42 3.78 1.587 0.873 12.789 0.28 3.580
L2 0.42 2.50 1.020 1.320 6.710 0.28 1.878
L3 0.42 1.78 0.747 1.853 3.523 0.28 0.986
L4 0.28 1.78 0.498 1.853 2.348 5.78 13.571
L5 0.28 4.50 1.260 0.733 10.802 5.78 62.435
L6 0.28 1.78 0.498 1.853 2.348 5.78 13.571
L7 0.42 2.78 1.167 1.187 8.027 10.28 82.517
L8 0.42 3.00 1.260 1.100 9.069 10.28 93.229
L9 0.42 1.28 0.537 2.578 1.688 10.28 17.352
Σ 8.574 57.3 289.1
Rezultă :
• densitatea pereţilor longitudinali :
plong% = 8.574/10.56 × 10.56 ≅ 7.70%
• poziţia centrului de rigiditate :
yCR = 2.891/0.573=5.045 m
• excentricitatea centrului de rigiditate :
e0y = yCG - yCR = 5.28 - 5.045 = 0.235m
• excentricitatea relativă a centrului de rigiditate
e0y/Ly = 0.235/ 10.56 = 0.022 < 0.10

VERIFICARE

Se reface calculul excentricităţii considerând numai elementele a căror rigiditate este


≥ 30% din rigiditatea celui mai puternic element de pe fiecare direcţie (P100-3, D.3.4.1.1)
• Transversal T8 = 11.446×102 m → 0.3 × 11.446 ×102 = 3.433× 102 m
• Longitudinal L1 = 12.789 × 102 m →0.3 × 12.789 × 102 = 3.836 × 102 m
Tabelul 2.4a
t lw KgM×102 xi xiKgM×102
Elem. λp
(m) (m) (m) (m) (m2)
T1 0.42 1.78 1.853 3.523 0.28 0.986
T2 0.42 2.50 1.320 6.680 0.28 1.870
T3 0.42 1.78 1.853 3.523 0.28 0.986
T4 0.28 1.78 1.853 2.348 6.28 14.745
16
T5 0.28 3.98 0.829 9.156 6.28 57.499
T6 0.28 2.28 1.453 3.752 6.28 23.562
T7 0.42 2.28 1.453 5.628 10.28 57.885
T8 0.42 3.50 0.942 11.466 10.28 117.87
T9 0.42 1.78 1.853 3.523 10.28 36.216
Σ KgM(T) = 0.472 m ΣxiKgM(T) = 2.969 m2
Tabelul 2.4b
t lw KgM×102 yi yiKgM×102
Elem. λp
(m) (m) (m) (m) (m2)
L1 0.42 3.78 0.873 12.789 0.28 3.580
L2 0.42 2.50 1.320 6.710 0.28 1.878
L3 0.42 1.78 1.853 3.523 0.28 0.986
L4 0.28 1.78 1.853 2.348 5.78 13.571
L5 0.28 4.50 0.733 10.802 5.78 62.435
L6 0.28 1.78 1.853 2.348 5.78 13.571
L7 0.42 2.78 1.187 8.027 10.28 82.517
L8 0.42 3.00 1.100 9.069 10.28 93.229
L9 0.42 1.28 2.578 1.688 10.28 17.352
Σ KgM(L) = 0.443 m ΣyiKgM (L) = 2.437m2
Cu aceste valori coordonatele centrului de rigiditate devin:
• Transversal xCR = 2.969/0.472 = 6.29m (diferenţa 0%)
• Longitudinal yCR = 2.437 /0.443 = 5.50 m (diferenţa 9%)

2.5. DETERMINAREA FORŢEI TĂIETOARE DE BAZĂ PENTRU ANSAMBLUL


CLĂDIRII.

Conform D.3.4.1.1.(1) pentru metodologiile de nivel 1 şi 2 forţa tăietoare de bază se


determină conform prevederilor de la 6.7.2 cu relaţia (6.1) cu următoarele precizări:
• factorul de suprarezistenţă se ia αu/α1 = 1.0 (zidărie simplă)
• factorul de corecţie pentru amortizare ξ = 8.0% se ia η = 0.88
• perioada proprie a clădirii (relaţia 6.2) cu kT = 0.045 este

T = 0.045 × (H tot ) = 0.045 × 13.20 0.75 = 0.31 sec


0.75

• factorul de corecţie pentru numărul de niveluri supraterane λ = 0.85


• ordonata spectrului elastic Se (T= 0.31sec) = 0.12g × 2.75 = 0.33g
• factorul de comportare pentru zidărie nearmată q = 1.5 (tabelul 6.1)
• factorul de importanţă γI = 1.0 (clădire de locuit)
• ordonata spectrului de proiectare Sd = Se/q = 0.33g/1.5 = 0.22g
• forţa tăietoare de bază pentru proiectare este
566
Fb = ηγ I Sd ( T1 )mλ = 0.88 × 1.0 × 0.22 g × × 0.85 = 0.164 × 566.0 = 92.8tone
g

2.6. VERIFICAREA PRELIMINARĂ A CAPACITĂŢII DE REZISTENŢĂ CU


METODOLOGIA DE NIVEL 1

Condiţiile de la D.3.2. (2) pentru utilizarea metodologiei de nivel 1 sunt îndeplinite.

2.6.1. Evaluarea calitativă preliminară prin metodologia de nivel 1

Conform D.3.3.1. avem următoarele valori ale parametrilor de control:


• Regimul de înălţime P+2E → 1.1
17
• Planşee rigide în plan orizontal → 2.1
• Clădire cu regularitate geometrică şi structurală în plan şi în elevaţie → 3.1
Din tabelul D.1a rezultă indicatorul R1 = 100

2.6.2. Verificarea preliminară prin calcul prin metodologia de nivel 1

Din relaţia (D.9) avem


3 × 1.727 × 111.50
σ0 = = 35.0tone / m 2
7.968 + 8.574
Pentru mortarul de var-ciment s-a luat valoarea medie τk = 9.0 tf/m2. S-a apreciat o reducere
de 15% pentru avariile uşoare de la cutremurele anterioare (1940 şi 1977) despre care există
informaţii orale.
Rezultă
τcalc = 0.85 × 9.0 = 7.65 t/m2
Din relaţia (D.11), Az,min ≡ Az,transv = 7.968 m2 a rezultat:
2 × 35.0
Fb ,cap = 7.968 × 7.65 × 1 + = 122 .7.1tone
3 × 7.65
Cu aceste date indicatorul R3 este
122.7
R3 = = 1.322 > 1.0
92.8
Condiţia de siguranţă este satisfăcută. Nu este necesară aplicarea unei metode superioare de
evaluare

18
EXEMPLUL NR.3
Clădire de locuit P+2E cu pereţi structurali din zidărie nearmată şi
planşee din beton armat
Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 2
3.1. DATE GENERALE

• Se verifică clădirea din EXEMPLU NR.2 considerată ca fiind amplasată în zona


seismică ag = 0.20g
• Nu sunt satisfăcute condiţiile de la D.3.2.(2) pentru folosirea metodologiei de nivel
1.
• Se foloseşte metodologia de nivel 2.
• Structura este modelată cu pereţi cu secţiune dreptunghiulară (figura 2.4) .
• Încărcările verticale şi caracteristicile geometrice ale structurii sunt cele din
EXEMPLULNR.2

Calculul se reia ȋncepând cu determinarea forţei tăietoare de bază pentru ansamblul


clădirii.

3.2. DETERMINAREA FORŢEI TĂIETOARE DE BAZĂ PENTRU ANSAMBLUL


CLĂDIRII.

Conform D.3.4.1.1.(1) pentru metodologiile de nivel 1 şi 2 forţa tăietoare de bază se


determină conform prevederilor de la 6.7.2 cu relaţia (6.1) cu următoarele precizări:
• factorul de suprarezistenţă s-a luat αu/α1 = 1.0 (zidărie simplă)
• factorul de corecţie pentru amortizare ξ = 8.0% s-a luat η = 0.88
• perioada proprie a clădirii (relaţia 6.2) cu kT = 0.045 este
T = 0.045 × (H tot ) = 0.045 × 13.200.75 = 0.31 sec
0.75

• factorul de corecţie pentru numărul de niveluri supraterane λ = 0.85


• ordonata spectrului elastic Se (T= 0.31sec) = 0.20g × 2.75 = 0.55g
• factorul de comportare pentru zidărie nearmată q = 1.5 (tabelul 6.1)
• factorul de importanţă γI = 1.0 (clădire de locuit)
• ordonata spectrului de proiectare Sd = Se/q = 0.55g/1.5 = 0.366g
• forţa tăietoare de bază pentru proiectare este
566
Fb = ηγ I Sd ( T1 )mλ = 0.88 × 1.0 × 0.366 g × × 0.85 = 0.273 × 566.0 = 154.4tone
g

3.3. DISTRIBUŢIA FORŢEI TĂIETOARE DE BAZĂ PE ÎNĂLŢIMEA CLĂDIRII

S-a utilizat relaţia (4.6) din P100-1/2006.


Forţa seismică la nivelul "i" s-a calculat cu relaţia
mi zi
Fi = Fb n
∑ mi zi
i =1

unde zi = i×het şi mi = m.
Pentru nniv = 3 avem Σ zi = 1+2+3 =6 şi forţele seismice de etaj (Fi) şi forţele tăietoare de
etaj (Vi) sunt date în tabelul 3.1

19
Tabelul 3.1
Forţa i=1 i=2 i=3
Fi (tone) 0.166 Fb = 25.7 0.333Fb = 51.5 0.5Fb = 77.2
Vi (tone) V1 = Fb = 154.4 V2 = 0.833Fb = 128.7 V3 = 0.5Fb = 77.2

3.4. DISTRIBUŢIA FORŢEI TĂIETOARE DE ETAJ ÎNTRE PEREŢII


STRUCTURALI

3.4.1. Rigiditatea la torsiune

Rigiditatea geometrică la torsiune a clădirii la un nivel oarecare se calculează cu relaţia


ny nx
J gR = ∑ ( xCR − xi )2 K gyi + ∑ ( yCR − yi )2 K gxi
i =1 i =1

Din tabelele 2.1 şi 2.2. poziţia centrului de rigiditate are coordonatele:


• xCR = 6.29 m yCR = 5.05 m
Calculul este detaliat în tabelul 3.2.
Tabelul 3.2
KgM(T)× KgM(L)×
KgM(T) KgM(L)
Elem. ×102
xi |xCR-xi| 102 × yi |yCR-yi| 102 ×
2 Elem. ×102
(xCR-xi) (yCR-yi)2
m m m m3 m m m m3
T1 3.523 127.25 L1 12.789 290.98
T2 6.680 0.28 6.01 241.28 L2 6.710 0.28 4.77 152.67
T3 3.523 127.25 L3 3.523 80.16
T4 2.348 ---- L4 2.348 1.25
T5 9.156 6.28 0.01 ---- L5 10.802 5.78 0.73 5.75
T6 3.752 ---- L6 2.348 1.25
T7 5.628 89.60 L7 8.027 219.56
T8 11.466 10.28 3.99 182.54 L8 9.069 10.28 5.23 248.06
T9 3.523 56.09 L9 1.688 46.17
Σ 49.6 Σ 824.01 Σ 57.30 Σ 1045.85

A rezultat valoarea momentului de inerţie de torsiune


JR ≅ 1870.0 m3

3.4.2. Razele de giraţie la torsiune

Razele de torsiune pe cele două direcţii se obţin din relaţiile


JR J gR JR J gR
rx = = ry = =
Kx K gx Ky K gy

Au rezultat valorile
JR 1870.0 JR 1870.0
r0 x = = ≅ 6.14m r0 y = = = 5.71m
∑ Kx 49.60 ∑ Ky 57.30

Verificarea relaţiilor (4.1a) şi (4.1b) din P100-1/2006


• Transversal e0x = 1.01 m < 0.3r0x = 0.3 × 6.14 = 1.84 m
• Longitudinal e0y = 0.235 < 0.3 r0y = 0.3 × 5.71 = 1.71 m

20
Concluzie: Condiţiile pentru folosirea calculului cu modele plane sunt îndeplinite.

3.4.3. Excentricitate accidentală (relaţia 4.2 din P100-1/2006)

e1i = ± 0.05 L1 = ± 0.05 × 10.56 ≅ 0.53 cm

3.4.4. Distribuţia forţei tăietoare de etaj între pereţii structurali

Se utilizează relaţiile (4.7) din P100.1/2006 transformate pentru simplificare după cum
urmează.

Forţa laterală aferentă fiecărui perete "i", la un nivel oarecare "j", se calculează cu
următoarele relaţii condensate (pentru simplificarea scrierii s-a omis indicele "j" care se
referă la identificarea etajului):
• pentru acţiunea seismică pe direcţia x
K ix  
 = Vix ( tr )[1 + ∆Vix ( rot )]
d iy e y
Vix = Vx  1 +
Kx  rox2 
• pentru acţiunea seismică pe direcţia y
 d e 
Viy =
K iy
[
V y  1 + ix x  = Viy ( tr ) 1 + ∆Viy ( rot )
K y  roy2 
]
în care
K ix Kiy
• Vix ( tr ) = Vx şi Viy ( tr ) = Vy sunt componentele forţelor tăietoare care rezultă
Kx Ky
din egalitatea deplasărilor de translaţie pe direcţia "x" şi respectiv "y"
d iy d ix
• ∆Vix ( rot ) = e y şi ∆Viy ( rot ) =
ex sunt factorii de corecţie care ţin seama de
r 2
ox roy2
compatibilitatea deplasărilor din rotire ale pereţilor asigurată de planşeul infinit
rigid în plan orizontal
• Kix şi Kiysunt rigidităţile relative de nivel ale pereţilor pe direcţia x şi, respectiv, y,
nx ny
• Kx = ∑ K ix şi K y = ∑ K ij sunt rigidităţile laterale ale structurii pe direcţia "x"
i =1 i =1
şi respectiv "y" la nivelul "j"
• nx, ny este numărul pereţilor paraleli cu axa "x" şi, respectiv cu axa "y"
• Vix , Viy sunt forţele tăietoare pentru peretele "i" la nivelul "j" în direcţia x, respectiv
y,
• Vx ,Vy , sunt forţele tăietoare seismice pentru ansamblul structurii la nivelul "j" în
direcţia x, respectiv y,
nx ny
• J R = ∑ K d + ∑ K ix d ix2 este momentul de inerţie la tosiune la nivelul "j"
2
ix iy
i =1 i =1

• dix , d iy sunt distanţele în direcţia x, respectiv y, care definesc poziţia peretelui "i" în
raport cu centrul de rigiditate de la nivelul "j"; dacă în raport cu sistemul general de
axe (OXY) se notează cu:

21
- xCR , yCR - coordonatele centrului de rigiditate de la nivelul"j"

- xi , yi - coordonatele centrului de greutate al peretelui "i" la nivelul "j"

• avem relaţiile d ix = xCR − xi şi d iy = yCR − yi


Semnele mărimilor dix şi diy se stabilesc după cum urmează:
• dacă xCG > xCR avem:
- dix > 0 pentru toţi pereţii cu xi < xCR
- dix < 0 pentru toţi pereţii cu xi > xCR
• dacă xCG < xCR avem
- dix < 0 pentru toţi pereţii cu xi < xCR
- dix > 0 pentru toţi pereţii cu xi > xCR
Pentru mărimile diy semnele se stabilesc în mod analog.
• ex , e y , sunt distanţele în direcţia x, respectiv y, care definesc poziţiile deplasate ale
forţelor seismice, aplicate în centrul maselor, faţă de centrul de rigiditate calculate cu
relaţiile
ex = e0 x ± eax e y = e0 y ± eay

unde
eox = xCR − xCG eoy = yCR − yCG

sunt distanţele în direcţia x, respectiv y, dintre centrul de masă (CG) şi centrul de rigiditate
(CR) la nivelul "j"
• eax ,eay , sunt excentricităţile accidentale în direcţia x, respectiv y, la nivelul "j",

Pentru parterul clădirii calculul este sistematizat în tabelele 3.3 şi 3.4.


Pentru clădirea P+2E momentul de proiectare (Md) la baza peretelui s-a determinat în
funcţie de forţa tăietoare la bază cu relaţia

Mcalc = 2.33Vtot het ≅ 7.70 Vtot

TRANSVERSAL
Tabelul 3.3
Perete K K/ΣK Vi(transl) d=xR-xi Vi1 (rot) Vi1(tot) Vi2(rot) Vi2(tot) Mcalc
T1 3.52 0.071 10.95 -2.68 8.26 -0.83 10.11 77.9
T2 6.68 0.135 20.84 -6.01 -5.10 15.73 -1.59 19.24 148.1
T3 3.52 0.071 10.95 -2.68 8.26 -0.83 10.11 77.9
T4 2.35 0.047 7.25 ---- 7.25 ---- 7.25 55.8
T5 9.16 0.185 28.56 ---- 28.56 ---- 28.56 219.7
-----
T6 3.75 0.076 11.72 ---- 11.72 ---- 11.72 90.2
T7 5.63 0.114 17.44 2.85 20.45 0.88 18.49 142.3
T8 11.47 0.231 35.66 3.99 5.81 41.47 1.80 37.46 288.2
T9 3.52 0.071 10.95 1.78 12.74 0.55 11.51 88.6

22
LONGITUDINAL
Tabelul 3.4
Perete K K/ΣK Vi(transl) d=yR-yi Vi1 (rot) Vi1(tot) Vi2(rot) Vi2(tot) Mcalc
L1 12.79 0.223 34.42 3.85 38.27 -1.18 33.24 255.5
L2 6.71 0.117 18.06 4.765 2.01 20.08 -0.62 17.44 134.2
L3 3.52 0.061 9.41 1.06 10.47 -0.32 9.09 70.0
L4 2.35 0.041 6.33 -0.11 6.22 0.03 6.36 49.0
L5 10.80 0.188 29.02 -0.735 -0.50 28.52 0.15 29.17 224.4
L6 2.35 0.041 6.33 -0.11 6.22 0.03 6.36 49.0
L7 8.03 0.140 21.61 -2.65 18.96 0.81 22.42 172.4
L8 9.07 0.158 24.39 -5.235 -3.00 21.38 0.92 25.31 194.7
L9 1.69 0.029 4.47 -0.56 3.97 0.17 4.69 36.1
Valorile de proiectare ale forţei tăietoare sunt cele poşate. Valorile momentelor (Mcalc)
corespund forţelor tăietoare de proiectare

3.5. REZISTENŢELE ZIDĂRIEI

În urma investigaţiilor efectuate s-a considerat că s-a realizat nivelul de cunoaştere KL2
(cunoaştere normală) pentru care s-a luat CF = 1.2 (tabel 4.1 din P100-3)

3.5.1. Rezistenţa la compresiune

Rezistenţa de proiectare la compresiune a zidăriei cu elemente fmed = 7.5 N/mm2 şi M2.5,


cu rost longitudinal, s-a calculat astfel:
• Pentru dimensiunile cărămizilor pline din lucrare, rezistenţa standardizată la
compresiune se calculează suficient de exact cu relaţia
fb ≅ 0.8 × fmed = 0.8 × 7.5 = 6.0 N/mm2
Coeficientul de transformare 0.8 s-a luat din SR EN 772-1
• Rezistenţa caracteristică a zidăriei s-a calculat conform CR6 / SR EN 1996-1-1cu
relaţia
fk = 0.8 × K × fb0.7 × fm0.3 = 0.8 × 0.55 × 6.00.7 × 2.50.3 = 2.03 N/mm2
• Rezistenţa medie la compresiune
fm = 1.3fk =1.3 × 2.03 = 2.63 N/mm2
• Rezistenţa de proiectare la compresiune
f m 2.63
fd = = ≅ 2.19 N / mm 2
CF 1.20

3.5.2. Rezistenţa la forfecare

3.5.2.1. Cedare prin lunecare în rostul orizontal

S-au folosit valorile rezistenţelor din STAS 1031-51(56)(71) pentru M2.5 şi


σ0= 0.377N/mm2 .A rezultat Rf = 0.25 N/mm2
• Rezistenţa unitară medie
fvm ≡ Rf(σ0) = Rf + 0.7 σ0 = 0.25 + 0.7 × 0.377= 0.51 N/mm2
• Rezistenţa unitară caracteristică (conf P100-3) se ia
fvk = 0.75 fvm = 0.75 x 0.51 = 0.36N/mm2
23
• Rezistenţa unitară de proiectare a rezultat (cu relaţia D.3 din P100-3)
f vk 0.36
f vd = = = 0.108 N / mm 2
γ M CF 2.75 × 1.2

3.5.2.2. Cedare prin rupere pe diagonală

Rezistenţa unitară de proiectare s-a obţinut cu relaţia D.4 din P100.3


0.04 f m 0.04 × 2.63
f td = = ≅ 0.031 N / mm 2
γ M CF 2.75 × 1.2

3.6. REZISTENŢELE DE PROIECTARE ALE PEREŢILOR STRUCTURALI

Momentele capabile ale pereţilor şi forţele tăietoare asociate sunt date în tabelele 3.5 ÷3.6

3.6.1. Forţa tăietoare asociată cedării prin compresiune excentrică

Înălţimea echivalentă (a se vedea Comentarii) este


Hechiv = 0.75 Htot = 0.777×9.90 = 7.692 m

Transversal
Tabelul 3.5
σd Azid lw Nd MRd Vf1
Element υd=σd/fd 1-1.15υd
tone/m2 m2 (m) tone tm tone
T1 38.8 0.747 0.177 0.796 1.78 29.0 20.5 2.67
T2 43.8 1.050 0.200 0.770 2.50 46.0 44.2 5.75
T3 33.2 0.747 0.152 0.825 1.78 29.0 21.3 2.77
T4 37.8 0.498 0.173 0.801 1.78 18.8 13.5 1.76
T5 45.7 1.114 0.209 0.760 3.98 50.9 77.1 10.02
T6 38.1 0.638 0.174 0.800 2.28 24.3 22.1 2.87
T7 30.4 0.957 0.139 0.840 2.28 29.1 27.9 3.63
T8 34.5 1.470 0.158 0.818 3.50 50.7 72.4 9.41
T9 33.2 0.747 0.152 0.825 1.78 24.8 18.2 2.37
ΣVf1 =41.26 tone

Longitudinal
Tabelul 3.6
σd Azid lw Nd MRd Vf1
Element υd=σd/fd 1-1.15υd
tone/m2 m2 (m) tone tm tone
L1 38.8 1.587 0.177 0.796 3.78 53.6 80.6 10.47
L2 43.8 1.020 0.200 0.770 2.50 44.7 43.0 5.59
L3 33.2 0.747 0.152 0.825 1.78 24.8 18.2 2.37
L4 37.8 0.498 0.173 0.801 1.78 18.8 13.4 1.74
L5 45.7 1.260 0.209 0.760 4.50 57.6 98.5 12.81
L6 38.1 0.498 0.174 0.800 1.78 19.0 13.5 1.76
L7 30.4 1.167 0.139 0.840 2.78 35.5 41.4 5.38
L8 34.5 1.260 0.158 0.818 3.00 43.5 53.4 5.66
L9 33.2 0.537 0.152 0.825 1.28 17.8 9.4 1.22
ΣVf1=47.33 tone

3.6.2. Forţa tăietoare asociată cedării prin lunecare în rost orizontal

Determinarea zonei comprimate a peretelui corespunzătoare momentului capabil s-a făcut


ţinând seama de alternanţa sensului de acţiune al forţei seismice (a se vedea Comentarii

24
relaţiile CD.6÷ CD.9). În acest caz aderenţa (fvk0) acţionează numai pe zonele care nu au
fost fisurate din acţiunea combinată a mometului încovoietor şi a forţei axiale.
Anularea completă a aderenţei corespunde relaţiei:
e M cap 1
= ≥
l w N d lw 3
În această situaţie echilibrul sectiunii este asigurat numai prin frecarea în rostul orizontal (a
se vedea explicaţii la Exemplul nr.1) cu
0 .7σ 0 0 .7
f vd = = σ = 0.212σ 0
γ M CF 2.75 × 1.2 0
Forţa tăietoare Vf21 s-a calculat cu relaţia
Vf21 = 0.212σ0 lwt

Valorile corespunzătoare sunt date în tabelul 3.7.


Tabelul 3.7
TRANSVERSAL LONGITUDINAL
Elem. NdT D' lw lad Vf21 Elem NdL D' lw lad Vf21
tone m m m tone tone m m m tone
T1 29.0 0.725 1.78 0.00 6.15 L1 53.6 1.340 3.78 0.00 11.36
T2 46.0 1.150 2.50 0.00 9.75 L2 44.7 1.117 2.50 0.00 9.48
T3 29.0 0.725 1.78 0.00 6.15 L3 24.8 0.620 1.78 0.00 5.26
T4 18.8 0.705 1.78 0.00 3.99 L4 18.8 0.705 1.78 0.00 3.94
T5 50.9 1.909 3.98 0.00 10.79 L5 57.6 2.160 4.50 0.00 12.21
T6 24.3 0.911 2.28 0.00 5.15 L6 19.0 0.713 1.78 0.00 4.03
T7 29.1 0.727 2.28 0.00 6.17 L7 35.5 0.888 2.78 0.00 7.53
T8 50.7 1.268 3.50 0.00 10.75 L8 43.5 1.087 3.00 0.00 9.22
T9 24.8 0.620 1.78 0.00 5.26 L9 17.8 0.445 1.28 0.00 3.77

3.6.3. Forţa tăietoare asociată cedării prin rupere pe secţiuni înclinate

Valoarea forţei tăietoare asociată cedării prin rupere pe secţiuni înclinate s-a calculat cu
relaţia (D.8) în care rezistenţa unitară s-a luat egală cu valoarea determinată la 3.5.2.2.
ftd = 3.1 tone/m2
Din tabelul 2.6 rezultă că toate valorile λp> 1.5 deci s-a luat b = 1.5. Calculul este detaliat în
tabelul 3.8.
Tabelul 3.8
TRANSVERSAL LONGITUDINAL
σd
Elem AwT Vf22 AwL Vf22
tone/m2 m2 tone m2 tone
T1 & L1 38.8 3.676 0.747 5.68 1.587 12.05
T2&L2 43.8 3.889 1.050 8.44 1.020 8.20
T3&L3 33.2 3.422 0.747 5.28 0.747 5.28
T4&L4 37.8 3.632 0.498 3.74 0.498 3.74
T5&L5 45.7 3.968 1.114 9.13 1.260 10.32
T6&L6 38.1 3.646 0.638 4.81 0.498 3.74
T7&L7 30.4 3.287 0.957 6.50 1.167 7.93
T8&L8 34.5 3.483 1.470 10.58 1.260 9.07
T9&L9 33.2 3.422 0.747 5.28 0.537 3.80

25
Determinarea forţei tăietoare de rupere şi a modului de rupere sunt prezentate ȋn tabelul 3.9
conform criteriilor stabilite la D.3.4.1.3.2
Tabelul 3.9
TRANSVERSAL LONGITUDINAL
Elem. Vf1 Vf21 Vf22 Elem. Vf1 Vf21 Vf22
Rupere Rupere
tone tone tone tone tone tone
T1 2.67 6.15 5.68 D L1 10.47 11.36 12.05 D
T2 5.75 9.75 8.44 D L2 5.59 9.48 8.20 D
T3 2.77 6.15 5.28 D L3 2.37 5.26 5.28 D
T4 1.76 3.99 3.74 D L4 1.74 3.94 3.74 D
T5 10.02 10.79 9.13 F L5 12.81 12.21 10.32 F
T6 2.87 5.15 4.81 D L6 1.76 4.03 3.74 D
T7 3.63 6.17 6.50 D L7 5.38 7.53 7.93 D
T8 9.41 10.75 10.58 D L8 5.66 9.22 9.07 D
T9 2.37 5.26 5.28 D L9 1.22 3.77 3.80 D

Calculul factorului R3 pentru fiecare perete structural ȋn parte este sintetizat ȋn tabelul 3.10
Tabelul 3.10
TRANSVERSAL LONGITUDINAL
Fbi Fcap Fbi Fcap
Elem. R3i Elem. R3i
tone tone tone tone
T1 10.11 2.67 0.264 L1 38.27 10.47 0.274
T2 19.24 5.75 0.299 L2 20.08 5.59 0.278
T3 10.11 2.77 0.274 L3 10.47 2.37 0.226
T4 7.25 1.76 0.242 L4 6.36 1.74 0.274
T5 28.56 9.13 0.320 L5 29.17 10.32 0.354
T6 11.72 2.87 0.245 L6 6.36 1.76 0.277
T7 20.45 3.63 0.178 L7 22.42 5.38 0.240
T8 41.47 9.41 0.227 L8 25.31 5.66 0.224
T9 12.74 2.37 0.186 L9 4.69 1.22 0.260

3.7 ÎNCADRAREA CLĂDIRII ȊN CLASE DE RISC SEISMIC

Deoarece din tabelul 3.10 rezultă ca factorul R3 < 0.35 pentru toţi pereţii structurali clădirea
se ȋncadrează ȋn clasa de risc seismic I conform tabelului 8.3

26
EXEMPLUL NR.4
Clădire de locuit P+2E cu pereţi structurali din zidărie nearmată şi
planşee din beton armat
Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 2 la clădiri cu
neregularităţi geometrice şi structurale
4.1 DATE GENERALE

Se consideră partiul folosit la exemplele nr.2 şi nr.3. în condiţiile în care peretele structural
de pe axul 1 este perete de calcan (nu are goluri). Situaţia aceasta se întâlneşte în multe
cazuri la clădirile existente (plombe) şi generează neregularitate structurală ȋn plan.

(a) (b)
Figura 4-1. Clădirea "plombă"
(a) Planul nivelului (b) Pereţii transversali
Modificarea afectează numai pereţii activi ȋn direcţie transversală (T) care sunt arătaţi în
figura 4-1b. Pereţii longitudinali (L) rămăn identici cu cei din exemplul nr.3.

4.2. RECALCULAREA POZIŢIEI CENTRULUI DE RIGIDITATE

S-a recalculat poziţia centrului de rigiditate pentru pereţii transversali (T).


Poziţia CR pentru pereţii longitudinali (L) nu se modifică
Transversal (pereţii paraleli cu axa OY)
Tabelul 4.1
t lw Az KgM×10 2
xi xiKgM×102
Elem. λp
(m) (m) (m2) (m) (m) (m2)
T1a 0.42 10.56 4.435 0.312 43.4 0.28 12.152
T4 0.28 1.78 0.498 1.853 2.348 6.28 14.745
T5 0.28 3.98 1.114 0.829 9.156 6.28 57.499
T6 0.28 2.28 0.638 1.453 3.752 6.28 23.562
T7 0.42 2.28 0.957 1.453 5.628 10.28 57.885
T8 0.42 3.50 1.470 0.942 11.466 10.28 117.87
T9 0.42 1.78 0.747 1.853 3.523 10.28 36.216
Σ 9.859 79.273 319.93

Rezultă :
27
• densitatea pereţilor structurali
ptr % = 9.859/10.56×10.56 = 8.8 %
• poziţia centrului de rigiditate faţă de originea sistemului de axe
xCR = 3.196/0.793 =4.035 m
• excentricitatea centrului de rigiditate
e0x = xCG - xCR = 4.035 - 5.28 = -1.245 m
• excentricitatea relativă a centrului de rigiditate
e0x/Lx = 1.245/ 10.56 = 0.117 > 0.10

4.3. RIGIDITATEA LA TORSIUNE

S-a recalculat rigiditatea la torsiune cu valorile obţinute pentru coordonatele centrului de


rigiditate
• xCR = 4.035 m yCR = 5.05 m
Calculul este detaliat în tabelul 4.2.
Tabelul 4.2
TRANSVERSAL LONGITUDINAL
KgM(T)× KgM(L)×
KgM(T) KgM(L)
Elem. ×102
xi |xCR-xi| 102 × yi |yCR-yi| 102 ×
2 Elem. ×102
(xCR-xi) (yCR-yi)2
m m m m3 m m m m3
L1 12.789 290.98
T1a 43.4 0.28 3.755 611.8 L2 6.710 0.28 4.77 152.67
L3 3.523 80.16
T4 2.348 11.833 L4 2.348 1.25
T5 9.156 6.28 2.245 46.146 L5 10.802 5.78 0.73 5.75
T6 3.752 18.910 L6 2.348 1.25
T7 5.628 219.49 L7 8.027 219.56
T8 11.466 10.28 6.245 447.2 L8 9.069 10.28 5.23 248.06
T9 3.523 137.4 L9 1.688 46.17
Σ 79.3 Σ 1192.8 Σ 57.30 Σ 1045.85
A rezultat valoarea momentului de inerţie de torsiune
JR ≅ 2238.6 m3

4.4 RAZELE DE GIRAŢIE LA TORSIUNE

Razele de torsiune pe cele două direcţii se obţin din relaţiile

JR J gR JR J gR
rx = = ry = =
Kx K gx Ky K gy

Au rezultat valorile

JR 2238 .6 JR 2238.6
r0 x = = ≅ 5.31m r0 y = = = 6.25m
∑ Kx 79 .30 ∑Ky 57.30

Verificarea relaţiilor (4.1a) şi (4.1b) din P100-1/2006

28
• Transversal e0x = 1.245 m < 0.3r0x = 0.3 × 5.31 = 1.59 m
• Longitudinal e0y = 0.235 < 0.3 r0y = 0.3 × 6.25 = 1.875 m

CONCLUZIE: Condiţiile pentru folosirea calculului cu modele plane sunt îndeplinite.

29
EXEMPLUL NR. 5
Clădire de locuit P+2E cu pereţi structurali din zidărie confinată şi
planşee din beton armat

Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 2 pentru


evaluarea siguranţei seismice a unei clădiri proiectate conform
Normativului P2-85 pentru zona seismică de grad 7MSK conform
P100/81

Figura 5-1. Planul nivelului curent (inclusiv parter)

5.1. DATE GENERALE

5.1.1. Descriere

• Clădire etajată curentă cu 3 niveluri (P+2E)


• Toate nivelurile (inclusiv parterul) sunt identice (figura 5-1)
• Funcţiune: locuinţe, 4 apartamente cu două camere la scară, pe nivel
• Structura: pereţi structurali din zidărie confinată cu elemente ceramice (GVP)
grosime t = 300 mm
• Materiale pentru zidărie: Cărămidă C75 şi mortar M25
• Beton pentru elementele de confinare: B150 → echivalent Bc10 conform
Normativului C140-86 şi echivalent C12/15.
• Oţel pentru elementele de confinare
- PC52 pentru barele longitudinale
- OB37 pentru etrieri
• Planşee din beton armat monolit
• Teren normal de fundare
• Amplasament, zona seismică (conform P100-1/2006) ag = 0.12g
• Înălţimea nivelului : 2.75 m

30
• Proiectarea iniţială: conform Normativelor P2-85 şi P100-81 pentru zona seismică
de grad 7 MSK

5.1.2.Dimensiuni şi greutăţi

5.1.2.1. Arii de referinţă

• Anivel = 18.00 × 11.10 + 4 × 1.80 × 3.90 = 227.88 m2


• Aplanşeu (încăperi) = 8 × 3.30 × 5.10 + 2 × 3.00 × 5.10 = 165.24 m2
• Aplanşeu (balcoane) = 4 × 1.80 × 3.90 = 28.08 m2
• Aplanşeu (total) = 193.32 m2

Azid (secţiunea orizontală) = Anivel - Aplanşeu = 227.88 - 193.32 = 34.56 m2
• Azid,str (aria pereţilor structurali) = Azid - Azid,0 = 34.56 - 8.73 = 25.83 m2
Aria pereţilor structurali (care satisfac condiţiile din CR6 art.1.3.4.) se calculează ca
diferenţa între aria de zidărie Azid şi aria secţiunilor orizontale în dreptul golurilor de
ferestre şi uşi (Azid,0).
Din figura 5-1, rezultă aria secţiunilor orizontale a golurilor de uşi şi ferestre (Azid,0)
• Ferestre → (4 × 2.10 + 6 × 1.20 + 4 × 0.90) × 0.30 = 5.76 m2
• Uşi → (4 × 0.90 + 4 × 1.20 + 1 × 1.50) × 0.30 = 2.97 m2
Total 8.73 m2

5.1.2.2. Volumul şi greutatea zidăriei

• Vzid,b (volum brut) = Azid × hetaj


- hetaj = 2.75 m → Vzid,b = 34.40 × 2.75 = 94.6 m3
• Volum goluri
- Ferestre
* 4 × 2.10 × 2.40 = 20.16 m2
* 6 × 1.20 × 1.50 = 10.80 m2
* 4 × 0.90 × 0.90 = 3.24 m2
Total 34.20 m2
- Uşi
* 4 × 0.90 × 2.10 = 7.56 m2
* 4 × 1.20 × 2.10 = 10.08 m2
* 1 × 1.50 × 2.10 = 3.15 m2
Total 20.79 m2
• Volum total goluri : Vgol = (34.20 + 20.79) × 0.30 = 16.50 m3
• Volum zidărie (net): Vzid,n = Vzid,b - Vgol → Vzid,n = 94.60 - 16.50 = 78.1 m3
În tabelul 5.1 este dată greutatea pereţilor cu grosime t = 300 mm, cu mortar pentru utilizare
generală (G) pentru elemente ceramice cu 25% goluri (clasa C2 conform STAS 5185/1).

Tabelul 5.1
Greutate Greutate Greutate
Densitatea
perete perete volumetrică
aparentă
netencuit tencuit perete tencuit
kg/m3 kg/m2 kg/m2 kg/m3
1500 450 530 1770

31
S-au considerat pereţi tencuiţi pe ambele feţe cu 2 cm de mortar de var-ciment
(ρ = 2000 kg/m3). Greutatea tencuielii s-a luat gtenc = 2 × 0.02 × 2000 = 80 kg/m2

5.2. DATE PRIVIND PROIECTAREA SEISMICĂ INIŢIALĂ A CLĂDIRILOR

5.2.1 Reglementări de referinţă

S-a considerat că proiectarea seismică s-a realizat pe baza următoarelor documente


normative (în prezent abrogate):
• Zonarea seismică . Macrozonarea seismică a teritoriului Republicii Socialiste
România - STAS 11.100/1-77
• Normativ de proiectare seismică, indicativ P100-81
• Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor din zidărie, indicativ
P2-85
• Lucrări de zidărie - Calculul şi alcătuirea elementelor - STAS 10109/1-82

5.2.2. Condiţii seismice la amplasament

S-au considerat următoarele condiţii de amplasament conform STAS 11.100/1-77 şi P100-


81
• Clădire amplasată în zona seismică de grad 7 MSK cu coeficientul de intensitate
seismică ks = 0.12.

5.3. FORŢA SEISMICĂ DE PROIECTARE CONFORM P100-81

Conform P100-81, tabelul 4, pentru "clădiri cu pereţi portanţi de zidărie, cu o dispoziţie


ordonată a structurii pe verticală, cu înălţime până la parter + 4 etaje" , se admite
determinarea simplificată a încărcărilor seismice orizontale direct pe baza valorii
coeficientului seismic
c = 0.45ks
Pentru amplasamentul din zona de grad 7 MSK a rezultat c = 0.45 × 0.12 = 0.054
Notă. În Normativul P100-81 valoarea factorului 0.45 care multiplică coeficientul de
intensitate seismică ks a fost calculată considerând coeficientul de reducere a efectelor
acţiunii seismice ψ = 0.30 (tabelul 3) indiferent de alcătuirea zidăriei (zidărie simplă sau
confinată).

5.4. ÎNCADRAREA SISTEMULUI STRUCTURAL

Standardul STAS 10109/1-82 stabilea următoarele moduri de alcătuire a zidăriei:


• Zidărie simplă - zidărie simplă alcătuită numai dintr-un singur tip de cărămidă sau
bloc de zidărie
• Zidărie complexă - alcătuită din cărămizi sau blocuri în asociere cu elemente de
beton armat monolit (stâlpişori, centuri, centuri-buiandrugi) executate astfel încât să
conlucreze la preluarea încărcărilor
• Zidărie armată - alcătuită din cărămizi sau blocuri şi armături din oţel beton
prevăzute în mortarul din rosturile orizontale ale zidăriei

32
Normativul P100-81 , Cap.7 Construcţii şi elemente din zidărie prevedea că pentru
proiectarea clădirilor din zidărie portantă se vor respecta prevederile normativului P2
privind alcătuirea şi calculul structurilor din zidărie.

5.5. PREVEDERILE NORMATIVULUI P2-85

5.5.1. Clasificarea clădirii din punct de vedere al dispunerii pereţilor structurali

Conform art. 3.4.2. clădirea examinată este de tip fagure care are
• distanţa maximă între axele pereţilor:
- transversal 3.60 m < 5.00 m
- longitudinal 5.40 m ≅ 5.00 m
• aria delimitată de axele preţilor structurali : 3.60 × 5.40 = 19.44 m2 < 25.0 m2
• înălţimea nivelului hniv = 2.75 m < 3.00 m
Clădirea examinată respectă şi limitele dimensionale impuse de Normativul P2-85:
• lungimea maximă a tronsonului, prevăzută în tabelul 3
• înălţimea şi numărul maxim de niveluri, prevăzute în tabelul 4

5.5.2. Poziţionarea stâlpişorilor de beton armat

S-a presupus că stâlpişorii de beton armat au fost realizaţi în poziţiile prevăzute în tabelul
7, şi figura 12 din Normativul P2-85 pentru clădiri cu nniv = 3 şi H < 9.00 m

Figura 5-2. Poziţionarea stâlpişorilor din beton armat conform P2-85


pentru clădiri amplasate în zona de grad 7 MSK
Pentru evaluarea analitică a siguranţei s-a presupus că:
• armarea stâlpişorilor a fost realizată cu 4Φ12 PC52 şi etrieri Φ6/20 cm ;
• nu există armare în rosturile orizontale ale zidăriei.

33
5.5.3. Stabilirea rezistenţelor de proiectare ale zidăriei pentru evaluarea
siguranţei seismice

Codul P100-3, Anexa D, art. D.2.5.(4) stabileşte condiţiile de evaluare a rezistenţei


materialelor pentru zidărie în cazul clădirilor recente (orientativ, după 1950):
(4) Pentru construcţiile proiectate şi executate după anul 1950, în cazurile în
care există planuri şi/sau piese scrise care menţionează calitatea elementelor
pentru zidărie şi a mortarului, şi dacă inspecţia vizuală, efectuată conform
D.2.4. şi D.2.5, nu arată existenţa unor defecţiuni majore de punere în operă,
rezistenţele zidăriei pot fi luate din standardele în vigoare la data
proiectării/execuţiei (începând cu STAS 1031-50 inclusiv modificările
ulterioare). În acest caz factorul de încredere se ia CF=1.20 fără a se face
încercări in-situ.
Pentru evaluarea analitică a siguranţei clădirii s-au folosit valorile rezistenţelor din
STAS 10109/1-82 (provenite din aplicarea coeficienţilor de material γM asupra valorilor
medii din seria de standarde STAS 1031-50÷75)
A. Rezistenţa unitară la compresiune
• Rezistenţa unitară medie la compresiune se determină înmulţind rezistenţa de calcul
din STAS 10109/1-82 cu coeficientul de material γm =2.0 pentru a se obţine valorile
din STAS 1031-75.
- pentru zidărie cu C75 şi mortar M25 → fm = 2 × 1.10 = 2.20 N/mm2
• Rezistenţa unitară de proiectare la compresiune se determină împărţind rezistenţa
unitară medie la factorul de încredere CF = 1.2 (atenţie ! se foloseşte formula D.3
corectată - fără γM)
- pentru zidărie cu C75 şi mortar M25 → fd = fm/CF = 2.20 / 1.20 = 1.83 N/mm2
B. Rezistenţa la lunecare în rost orizontal
• Rezistenţa medie la lunecare în rost orizontal se determină înmulţind rezistenţa de
calcul din STAS 10109/1-82 cu coeficientul de material γm =2.2 pentru a se obţine
valorile din STAS 1031-75. Rezistenţele depind numai de marca mortarului
⇒Rezultă
- pentru mortar M25 → fvm =2.2 × 0.110 = 0.242 N/mm2
• Rezistenţa caracteristică la lunecare în rost orizontal (fvk) se calculează din
rezistenţa medie la lunecare în rost orizontal (fvm) prin înmulţire cu factorul 0.75
⇒Rezultă
- pentru mortar M25 → fvk = 0.75 × 0.242 = 0.182 N/mm2
• Rezistenţa unitară de proiectare la lunecare în rost orizontal (fvd) se determină
împărţind rezistenţa unitară caracteristică la lunecare în rost orizontal (fvk) la
coeficientul parţial de siguranţă (γM) şi la factorul de încredere (CF). Pentru zidăriile
recente (după 1950) se ia γM = 2.5.
⇒Rezultă
- pentru mortar M25 → fvd = 0.182/1.2/2.5 = 0.061 N/mm2
C. Rezistenţa de proiectare la cedare pe sectiune înclinată (ruperea în scară)
• Se calculează în funcţie de rezistenţa medie la compresiune (fm) calculată la A. cu
relaţia (D.4)
34
⇒Rezultă
- pentru cărămidă C75 şi mortar M25 → ftd = 0.04 × 2.20 / 1.20 /2.5 = 0.030
N/mm2

5.6. CALCUL ÎNCĂRCĂRILOR DE PROIECTARE PENTRU GRUPAREA


SEISMICĂ

5.6.1. Încărcări verticale

Conform Codului CR0 pentru gruparea seismică de încărcări valorile de proiectare ale
efectelor cumulate ale încărcărilor verticale, permanente şi utile, se determină cu relaţia
Ed = G + ψ Q
unde
• G - este suma efectelor încărcărilor permanente
• Q - este suma efectelor încărcărilor variabile (utile/de exploatare)
• ψ = 0.3 pentru clădiri de locuit
Efectele totale de proiectare pentru gruparea seismică se obţin prin însumarea efectelor
încărcărilor verticale cu efectele încărcărilor seismice determinate conform P100-1 şi CR6

5.6.2 Greutatea zidăriei pe nivel (gruparea seismică)

• Gzid,niv (total) = Vzid,n × greutate volumetrică perete tencuit


- Gzid,niv(total) = 138.2 tone
• Gzid,niv (unitar) = Gzid,niv / Anivel
- Gzid,niv(unitar) = 0.607 tone/m2

5.6.3. Greutatea planşeului de beton (gruparea seismică)

• Încărcare utilă (locuinţe) conform CR0 şi Anexa Naţională la SR EN 1991-1-1:


- încăperi → 1.50 kN/m2 (150 kg/m2)
- balcoane → 2.50 kN/m2 (250 kg/m2)
• Greutate totală încăperi:
- Placa hpl = 13 cm → 0.13 × 2500 = 325 kg/m2
- Pardoseala → 125 kg/m2
- Tencuiala intrados (2 cm) → 40 kg/m2
- Pereţi despărţitori uşori → 150 kg/m2
- Încărcare utilă → 0.3 × 150 = 45 kg/m2
Total 685 kg/m2
• Greutate totală balcoane:
- Placa → 0.13 × 2500 = 325 kg/m2
- Pardoseala → 125 kg/m2
- Tencuiala intrados (2 cm) → 40 kg/m2
- Parapeţi beton t = 60 mm → 220 kg/m2
- Încărcare utilă → 0.3 × 250 = 75 kg/m2
Total 785 kg/m2
• Greutate de proiectare pe nivel pentru gruparea seismică
- Gpl(nivel) = 165.24 × 685 + 28.08 × 785 = 135240 kg ≅ 135.2 tone
35
5.6.4. Greutatea totală pentru calculul la cutremur (gruparea seismică)

• Greutatea totală a nivelului


Gniv = Gzid,niv + Gpl(nivel) → Gniv = 138.2 + 135.2 = 273.4 tone
• Greutatea unitară a nivelului
Gniv
g niv = → gniv = 1.200 tone/m2
Aniv
• Greutatea totală pentru clădirea P+2E este
Gtotal = 3 × 273.4 ≅ 820 tone
• Efortul unitar mediu de compresiune la parter (în secţiunea de încastrare)
Gtotal 820
σ 0, P = = = 32.0tone / m 2 → 0.32 N / mm 2
Azid , str 25.64

5.6.5. Calculul forţelor seismice

Din examinarea condiţiilor de alcătuire prezentate la 5.5.2. rezultă următoarele concluzii:


• Clădirea proiectată pentru zona seismică de grad 7 MSK trebuie considerată clădire
din zidărie simplă deoarece poziţionarea elementelor de confinare nu satisface cerinţele
din Codul P100-1/2006 pentru a fi considerată zidărie confinată;
Calculul forţei tăietoare de bază s-a făcut cu relaţia (6.1) din Codul P100-3/2008
considerând următoarele valori:
• factorul de comportare q = 1.5 (conform tabel 6.1, pentru zidărie simplă) cu factorul
de suprarezistenţă αu/α1 = 1.00 (art. D.3.4.1.1.)
• factorul de corecţie pentru amortizarea structurală η = 0.88
• clădire P+2E → λ = 0.85
• Pentru spectrul elastic se ia valoarea maximă β0 = 2.75
• Factorul de importanţă γI = 1.00 (clădiri de locuit)
Rezultă:
Fb = 1.0 × 0.12 x (2.75/1.50) × 0.88 × 0.85 G = 0.165 G
Valoarea este de circa trei ori mai mare decât valoarea de proiectare iniţială- diferenţa
provine, în principal, din modificarea valorii factorului de comportare q = 1/ψ.
Pentru clădirea analizată:
• G = 820 tone
• Fb,nec ≅ 135.0 tone

5.7. CALCULUL EFORTURILOR UNITARE DE COMPRESIUNE PE GRUPURI


DE PEREŢI (ZONE)

Eforturile unitare de compresiune din încărcările verticale au fost determinate pentru


grupuri (zone) de pereţi structurali care, în secţiunea de la bază (cota ± 0.00), pot fi
considerate ca având eforturi uniforme de compresiune din încărcările verticale.
Delimitarea zonelor de pereţi şi a suprafeţelor aferente de planşeu este arătată în figura 5-3.

36
Figura 5-3. Grupuri de pereţi (zone)
Pentru fiecare zonă s-au determinat:
• Greutatea pereţilor în elevaţie pe înălţimea etajului (Gzid,etaj)
• Aria secţiunii orizontale a pereţilor structurali (Azid) -
• Încărcările totale date de planşeu pe element (qpl) - conform CR6, figura 6.1
Valorile sunt date în tabelul 5.2.
Tabelul 5.2
Gzid,etaj qpl Ntotal,etaj Azid σ0
Element Nr. elemente
tone tone tone m2 tone/m2
ZA 4 6.46 6.66 13.12 1.170 11.21
ZB 4 8.14 10.56 18.70 1.485 12.59
ZC 4 8.36 7.12 15.48 1.485 10.42
ZD 2 23.24 18.86 42.10 4.635 9.08
Σ138.26 Σ135.28 Σ 273.50
Forţa axială la bază (parter), în tone, şi valoarea de proiectare a efortului unitar de
compresiune σ0,P pentru zonele ZA ÷ ZD - valori rotunjite - sunt date în tabelul 5.3
Tabelul 5.3
Număr N0 σ0,P
Element
elemente tone tone/m2
ZA 4 39.4 33.6
ZB 4 56.1 37.8
ZC 4 46.4 31.3
ZD 2 126.3 27.2
Greutate clădire 820 tone

5.8. CALCULUL FORŢELOR SEISMICE DE PROIECTARE PENTRU PEREŢII


STRUCTURALI

5.8.1. Identificarea pereţilor structurali

Au fost identificaţi pereţii structurali pe cele două direcţii principale ale clădirii
Toţi pereţii au fost consideraţi dreptunghiulari (s-a neglijat contribuţia tălpilor).

37
Figura 5-4a. Pereţi structurali transversali

Figura 5-4b. Pereţi structurali longitudinali

5.8.2. Caracteristicile geometrice ale secţiunilor orizontale ale pereţilor


structurali

Caracteristicile geometrice ale secţiunilor orizontale ale pereţilor structurali sunt date ȋn
tabelele următoare
• Pereţi transversali
Tabelul 5.4a
Tip Număr lw T Azid Izid σ0,P
Zona Elemente
elem. elem. m M m2 m4 N/mm2
T1 ZA 4 Tr1A,Tr1C; Tr6A,Tr6C; 3.30 0.30 0.990 0.898 0.336
T2 ZB 4 Tr2A,Tr2C,T5A Tr5C 3.30 0.30 0.990 0.898 0.378
T3 ZC 4 Tr3A,Tr3C,Tr4A,Tr4C 3.00 0.30 0.900 0.675 0.313
T4 ZD 6 Tr1B,Tr2B,Tr3B,Tr4B,Tr5B,Tr6B 2.70 0.30 0.810 0.492 0.272

• Pereţi longitudinali
Tabelul 5.4b

Tip Număr lw t Azid Izid σ0,P


Zona Elemente
elem. elem. m m m2 m4 N/mm2
L1 ZA 4 LA1,LA6,LC1,LC6 0.90 0.30 0.270 0.018 0.336
L2 ZB 4 LA2,LA5,LC2,LC5 1.95 0.30 0.585 0.185 0.378
L3 ZC 4 LA3,LA4,LC3,LC4 2.25 0.30 0.675 0.285 0.313
L4 ZD 2 LB1-3,LB4-6 8.25 0.30 2.475 14.04 0.272

38
5.8.3. Verificarea condiţiilor de regularitate în plan şi pe verticală

Clădirea expertizată satisface în totalitate condiţiile de regularitate în plan şi în elevaţie date


în Codul P100-1.

5.8.4. Verificarea densităţii pereţilor

Verificarea condiţiilor din Codul P100-1, tabel 8.5


• Transversal
Σ Azid,tr = 8 × 0.99 + 4 × 0.90 + 6 × 0.810 = 16.38 m2
ΣAzid ,tr 13.68
ptr % = = × 100 = 8.47% > 5.5% (valoare necesară)
Aplanseu 193.32

• Longitudinal
ΣAzid,long = 4 × 0.270 + 4 × 0.585 + 4 × 0.675 + 2 × 2.475 = 11.07m2
ΣAzid ,long 11.07
plong % = = × 100 = 5.73% > 5.5%
Aplanseu 193.32
Verificarea raportului între ariile golurilor şi ariile plinurilor în peretele longitudinal de
faţadă (grosimea fiind constantă se compară lungimile golurilor cu lungimile plinurilor)
conform CR6, tabel 5.2
• ΣLplin = 2 × 0.90 + 2 × 1.95 + 2 × 2.25 = 10.20 m
• ΣLgol = 18.0 - ΣLplin = 7.8 m
ΣLgol 7.80
• ρ= = = 0.765 < 0.80 → OK
ΣL plin 10.20

5.8.5. Calculul rigidităţilor laterale ale pereţilor.

În modelul "console", rigiditatea geometrică a peretelui s-a calculat cu relaţia


t
R=
(
λ p 3 + 4 λ2p )
cu notaţiile
H
• λp =
lw
• t - grosimea peretelui
• lw - lungimea peretelui
• H - înălţimea peretelui
Factorii de distribuţie a forţei tăietoare de bază între pereţii structurali s-au calculat cu
relaţia:
Ri
ρV ,i =
∑ Ri
Pentru clădirea expertizată cu H ≡ Htot = 3 × hniv = 3 × 2.75 = 8.25 m, valorile rigidităţilor
pereţilor transversali şi longitudinali şi ale factorilor de distibuţie ρV,i sunt date în tabelele
5.6a şi 5.6b.

39
• Pereţi transversali
Tabelul 5.6a
Număr lw t Ri
Element λ ρV,i
elemente m m m
T1 4 3.30 2.50 0.30 0.00429 0.0692
T2 4 3.30 2.50 0.30 0.00429 0.0692
T3 4 3.00 2.75 0.30 0.00328 0.0528
T4 6 2.70 3.06 0.30 0.00243 0.0392
ΣRT = 0.06202 m

• Pereţi longitudinali
Tabelul 5.6b
Număr lw t Ri
Element λ ρV,i
elemente m m M
L1 4 0.90 9.17 0.30 0.000096 0.001
L2 4 1.95 4.23 0.30 0.000951 0.010
L3 4 2.25 3.67 0.30 0.001437 0.015
L4 2 8.25 1.00 0.30 0.042857 0.448
ΣRL = 0.09565 m

5.9. METODOLOGII DE EVALUARE

5.9.1. Metodologia de nivel 1

Clădirea îndeplineşte criteriile de la art. D.3.2. pentru aplicarea metodologiei de evaluare de


nivel 1 deoarece:
• are înălţimea P+2E;
• se află în zonă seismică cu ag = 0.12g;
• pereţii structurali sunt executaţi din zidărie simplă.

5.9.1.1. Evaluarea calitativă preliminară pentru metodologia de nivel 1

Pentru evaluarea calitativă preliminară, încadrarea clădirii este următoarea:


• Regim de înălţime: P+2E → cod 1.1
• Rigiditatea planşeelor în plan orizontal: rigide → cod 2.1
• Regularitatea geometrică şi structurală: cu regularitate în plan şi în elevaţie → cod
3.1
Cu aceşti parametri, din tabelul D.1a rezultă R1 = 100 puncte
Din informaţiile existente, la cutremurele din 1986 şi 1990 clădirea a suferit avarii
nesemnificative la elementele verticale şi orizontale

5.9.1.2. Verificarea preliminară prin calcul a capacităţii de rezistenţă pentru


ansamblul clădirii.

Sunt îndeplinite condiţiile de la D.3.4.1.4. (2)


Efortul unitar mediu de compresiune este
Gtot 820.0
σ0 = = = 29.9tone / m 2 ≅ 0.30 N / mm 2
∑ AT + ∑ AL 16.38 + 11.07
Forţa tăietoare capabilă a clădirii se calculează cu relaţia (D.11) considerând τk
= 0.10 N/mm2 şi Az,min ≡ AL = 11.07 m2 (apreciind raportul var:ciment = 0.25)
40
2 30
Fb ,cap = 11.07 × 10.0 × 1 + × = 191.7 tone > Fb ,nec = 135.0tone
3 10
Concluzie. Clădirea expertizată satisface condiţia de siguranţă conform metodologiei de
nivel 1.

5.9.2. Metodologia de nivel 2

5.9.2.1. Evaluarea calitativă detaliată

5.9.2.1.1.Îndeplinirea criteriilor de evaluare privind alcătuirea arhitectural-


structurală

1. Calitatea sistemului structural


• Conform prevederilor Normativului P2-85 pentru zona seismică ce grad 7 MSK.
• Corespunde cerinţelor actuale pentru clăduiri din zidărie simplă (nearmată)
→ Punctaj: 10
2. Calitatea zidăriei
• Conform prevederilor Normativului P2/85
→ Punctaj : 10
3. Tipul planşeelor
• Planşee din beton armat monolit
→ Punctaj : 10
4. Configuraţia în plan
• Formă compactă, simetrică în raport cu ambele direcţii principale
→ Punctaj : 10
5.Configuraţia în elevaţie
• Forma în plan şi structura sunt constante în elevaţie
→ Punctaj : 10
6. Distanţe între pereţi
• Distanţa între axele pereţilor longitudinali depăşeşte cu 8% distanţa limită prevăzută
pentru structurile cu pereţi deşi
→ Punctaj : 8
7. Elemente care dau înpingeri laterale
• Nu există elemente care dau împingeri laterale
→Punctaj :10
8. Tipul terenui de fundare şi al fundaţiilor
• Teren de fundare normal
• Fundaţii continue din beton armat sub pereţii structurali
→ Punctaj : 10
9. Interacţiuni posibile cu clădirile adiacente
41
• Clădire izolată; nu există risc de coliziune cu clădirile adiacente
→ Punctaj : 10
10. Elemente nestructurale
• Nu există elemente nestructurale majore (frontoane/calcane)
• Elemente nestructurale curente pentru clădiri de locuit.
→ Punctaj :10
Punctaj total : R1 = 98 puncte

5.9.2.1.2. Îndeplinirea criteriilor de evaluare privind starea de avariere

• Clădirea a suferit numai avarii nesemnificative la cutremurele din 1986 şi 1990


→ Punctaj : 100

5.9.2.2. Evaluarea prin calcul a siguranţei clădirii

5.9.2.2.1. Capacitatea de rezistenţă a pereţilor la compresiune excentrică

Se calculează considerând peretele în consolă solicitat de forţe orizontale distribuite


triunghiular.
Pentru clădirea P+2E înălţimea echivalentă la care se aplică ansamblul forţelor laterale este
7 7
H ech = H tot = × 8.25 = 6.42 m
9 9
Rezistenţa de proiectare la compresiune
fd = 1.83 N/mm2 ≡ 183.0 tone/m2
Forţa axială (Nd) s-a calculat cu formula
Nd = σ0,P lw t
Momentul capabil (MRd) s-a calculat cu formula
Nd
M Rd = ( 1 − 1.15υ d )lw
2
Forţa tăietoare asociată cedării la compresiune excentrică este
M Rd
V f ,as =
H ech
Rezultatele sunt date în tabelele 5.7a şi 5.7b
• Pereţi transversali
Tabelul 5.7a
Nr. σ0,P lw t Nd MRd Vf,as
Elem. υd 1-1.15υd
elem t/m2 m m tone tm Tone
T1 4 33.6 3.30 0.30 33.3 0.184 0.789 43.4 6.76
T2 4 37.8 3.30 0.30 37.4 0.207 0.760 46.9 7.30
T3 4 31.3 3.00 0.30 28.2 0.171 0.803 34.0 5.30
T4 6 27.2 2.70 0.30 22.0 0.149 0.829 24.6 3.83

• Pereţi longitudinali
Tabelul 5.7b
42
Nr. σ0,P lw t Nd MRd Vf,as
Elem. υd 1-1.15υd
elem t/m2 m m tone tm tone
L1 4 33.6 0.90 0.30 9.1 0.184 0.789 3.2 0.50
L2 4 37.8 1.95 0.30 22.1 0.207 0.762 16.4 2.56
L3 4 31.3 2.25 0.30 21.1 0.171 0.803 19.1 2.98
L4* 2 27.2 8.25 0.30 67.3 0.149 0.829 375.5* 58.5*
Pentru elementele L4 * care sunt mărginite la ambele capete de stâlpişori de beton armat s-a
adăugat momentul capabil al armăturilor longitudinale din stâlpişori, calculat cu valoarea
medie a rezistenţei oţelului - conform D.3.4.1.3.1 (3).

M Rd ( As ) = l s As f yd ,med → MRd = (8.25 - 0.30) × 4 × 1.13 × 1.35 × 3000 = 145.5 tone

5.9.2.1.2. Capacitatea de rezistenţă la forţă tăietoare

Se calculează cu relaţia (D.6)

5.9.2.1.2.1. Rezistenţa la lunecare în rost orizontal

S-a calculat cu relaţia


Vf21 = fvdD't
unde
 M 
• D' = 3 0.5 − Rd  este lungimea zonei comprimate pentru momentul MRd
 N d lw 
• fvd = 0.061 N/mm2 ≡ 6.1 tone/m2

Au rezultat valorile

• Pereţi transversali
Tabelul 5.8a.
Nr. MRd Nd lw D' T Vf21
Elem.
elem tm tone m m M tone
T1 4 43.4 33.3 3.30 0.315 0.30 7.77
T2 4 47.0 37.4 3.30 0.357 0.30 8.73
T3 4 34.0 28.2 3.00 0.294 0.30 6.58
T4 6 24.6 22.0 2.70 0.258 0.30 5.13

• Pereţi longitudinali
Tabelul 5.8b
'
Nr. MRd Nd lw D T Vf21
Elem.
elem tm Tone M m M tone
L1 4 3.2 9.1 0.90 0.328 0.30 2.12
L2 4 16.4 22.1 1.95 0.358 0.30 5.16
L3 4 19.1 21.1 2.25 0.293 0.30 4.92
L4* 2 375.5* 67.3 8.25 < 0.0 0.30 19.4*

Având în vedere faptul că lungimile zonelor comprimate (D') sunt scurte, şi ţinând seama
de caracterul alternant al forţei seismice, rezistenţa de aderenţă va fi neglijată şi, prin
urmare, rezistenţa de proiectare la lunecare în rost orizontal se va lua egală numai cu
termenul corespunzător valorii medii a frecării cu µ = 0.70.(conform STAS 1031/56)
corectat prin împărţire la factorul de încredere (CF) şi la coeficientul de siguranţă (γM).
Valorile de proiectare din tabelele 5.8a şi 5.8b sunt calculate cu expresia
43
µ 0.70
V f 21 = Nd = N d = 0.233 N d
CF × γ M 1 .2 × 2 .5
Pentru elementele L4 * care sunt mărginite la ambele capete de stâlpişori de beton armat s-a
adăugat rezistenţa la forţă tăietoare a unui stâlpişor conform D.3.4.1.3.2.(7)
VRd(Asc) = 0.2 Aascfyd → VRd (Asc) = 0.2 × 4 × 1.13 ×1.35 × 3000 = 3.7 tone

5.9.2.1.2.2. Rezistenţa la rupere pe secţiune înclinată

Se calculează cu relaţia (D.8) în care:


H ech
λp =
lw

• ftd = 0.030 N/mm2≡ 3.0 tone/m2


Au rezultat valorile din tabelele 5.9a şi 5.9b
• Pereţi transversali
Tabelul5.9a
Nr.
lw t σ0,P
tlw σ 0 ,P Vf22
Elem.
elem m m t/m2 λ≡ b f td 1+ tone
b f td
T1 4 3.30 0.30 33.6 1.50 1.98 3.49 6.91
T2 4 3.30 0.30 37.8 1.50 1.98 3.69 7.31
T3 4 3.00 0.30 31.3 1.50 1.80 3.38 6.09
T4 6 2.70 0.30 27.2 1.50 1.62 3.17 5.14

• Pereţi longitudinali
Tabelul 5.9b
Nr.
lw t σ0,P
tlw σ 0 ,P Vf22
Elem.
elem 2 λ≡ b f td 1+
m m t/m b f td tone
L1 4 0.90 0.30 33.6 1.50 0.54 3.49 1.89
L2 4 1.95 0.30 37.8 1.50 1.17 3.69 4.32
L3 4 2.25 0.30 31.3 1.50 1.35 3.38 4.56
L4* 2 8.25 0.30 27.2 1.00 7.43 3.17 27.25*

Rezistenţa la forţă tăietoare a fiecărui element este valoarea cea mai mică dintre Vf21 şi Vf22

5.10. DETERMINAREA EFORTURILOR SECŢIONALE DE PROIECTARE


(NECESARE) ÎN PEREŢII STRUCTURALI

Forţa tăietoare de bază (Fb,nec) a fost distribuită pereţilor structurali de pe ambele direcţii
proporţional cu rigiditatea lor. → Vnec = ρV,I × Fb,nec (valorile ρ sunt date ȋn tabelele 5.6a şi
5.6b)
Pentru simplificarea calculului s-a neglijat efectul excentricităţii accidentale (care are o
valoare redusă deoarece tronsonul este scurt)

5.11. CALCULUL INDUCATORULUI R3

5.11.1. Indicatorul R3M pentru rezistenţa pereţilor la compresiune excentrică

S-au comparat valorile Mbază din relaţia Mbază = Fb,nec × Hech cu valorile MRd
Rezultatele sunt date în tabelele 5.10a şi 5.10b.
44
• Pereţi transversali
Tabelul 5.10a
Număr Vnec Mbază MRd
Element ρV,i R3M
elemente tone tm tm
T1 4 0.0692 9.34 60.0 43.4 0.723
T2 4 0.0692 9.34 60.0 46.9 0.782
T3 4 0.0528 7.13 45.8 34.0 0.742
T4 6 0.0392 5.29 34.0 24.6 0.724
Σ Mbază = 867.2 tm Σ MRd = 644.8 tm → R3med = 0.744
• Pereţi longitudinali
Tabelul 5.10b
Număr Vnec Mbază MRd
Element ρV,i R3M
elemente tone tm tm
L1 4 0.001 0.14 0.9 3.2 >1.0
L2 4 0.010 1.35 8.7 16.4 >1.0
L3 4 0.015 2.03 13.0 19.1 >1.0
L4* 2 0.448 60.48 388.3 375.5* 0.967*
Σ Mbază = 867.2 tm Σ MRd = 905.8 tm → R3med >1.00

5.11.2. Indicatorul R3V pentru rezistenţa pereţilor la forţă tăietoare

S-au comparat valorile Vcap cu Vnec pentru determinarea fractorului R3V .


S-au comparat valorile Vcap cu valorile Vas pentru determinarea modului de rupere
Rezistenţa la forţă tăietoare a fiecărui element (Vcap) este valoarea cea mai mică dintre Vf21
şi Vf22 .Rezultatele sunt date în tabelele 5.11a şi 5.11b
• Pereţi transversali
Tabelul 5.11a
Număr Vnec Vf21 Vf22 Vcap Vas
Element R3V Rupere
elemente tone tone tone tone tone
T1 4 9.34 7.77 6.91 6.91 0.740 6.76 Ductilă
T2 4 9.34 8.73 7.31 7.31 0.783 7.30 Ductilă
T3 4 7.13 6.58 6.09 6.09 0.854 5.30 Ductilă
T4 6 5.29 5.13 5.14 5.13 0.970 3.83 Ductilă
Σ Vnec = 135.0 tone Σ Vcap = 112.0 tone → R3med = 0.830
• Pereţi longitudinali
Tabelul 5.11b
Număr Vnec Vf21 Vf22 Vcap Vas
Element R3V Rupere
elemente tone tone tone tone tone
L1 4 0.14 2.12 1.89 1.89 >1 0.50 Ductilă
L2 4 1.35 5.16 4.32 4.32 >1 2.56 Ductilă
L3 4 2.03 4.92 4.56 4.56 >1 2.98 Ductilă
L4 2 60.48 19.4* 27.25* 19.4 0.321 58.5* Fragilă
Σ Vnec = 135.0 tone Σ Vcap = 81.88 tone → R3med = 0.607

5.12. ÎNCADRAREA CLĂDIRII ÎN CLASE DE RISC

Încadrarea clădirii în clase de risc s-a făcut în conformitate cu prevederile paragrafului


D.3.4.3. folosind tabelele 8.1÷8.3 pentru indicatorii R1 ÷ R3
• Îndeplinirea condiţiilor de alcătuire seismică
R1 = 0.98 → Clasa de risc seismic IV
• Gradul de afectare structurală

45
R1 = 1.00 → Clasa de risc seismic IV
• Capacitatea de rezistenţă a structurii
R3,min = 0.607 → Clasa de risc seismic II

5.13. PROPUNEREA LUCRĂRILOR DE CONSOLIDARE

5.13.1. Criterii pentru adoptarea măsurilor de consolidare

• Pentru pereţii transversali, deoarece indicatorii R3M (siguranţa pereţilor la


încovoiere) şi R3V (siguranţa pereţilor la forţă tăietoare) sunt > 0.65 nu sunt necesare
lucrări de consolidare
• Pentru pereţii longitudinali :
- Deoarece toţi indicatorii R3M > 0.65, nu sunt necesare lucrări de consolidare
pentru sporirea capacităţii de rezistenţă la încovoiere
- Deoarece indicatorul R3med = 0.607 < 0.65 şi pentru elementul L4 indicatorul R3V
= 0.321 sunt necesare lucrări de consolidare pentru sporirea rezistenţei la forţă
tăietoare.
• Se propune consolidarea structurii prin placarea elementelor L4 cu tencuieli armate
cu grosime de 50 mm pe ambele feţe cu mortar M10

5.13.2.Calculul rezistenţei elementelor de consolidare

Se face conform prevederilor paragrafului F.5.6.1.1.2.


Rzid , placat  R placare 
Vcap , placat = Vcap ,existent = Vcap ,existent  1 + 

Rzid ,existent  Rzid ,existent 
1 G zid Azid 1 G placare Aplacare
Rzid ,existent = R placare =
k H k H

unde:
• Gzid este modulul de elasticitate transversal al zidăriei peretelui existent
• Gplacare ≡ Gmortar este modulul de elasticitate transversal al mortarului
• Azid este aria secţiunii transversale a peretelui
• Aplacare este aria secţiunii transversale a straturilor de placare
Prin urmare, exprimând ariile în funcţie de grosimea zidului şi, respectiv, de grosimea
placării, avem
R placare G placare t placare
=
Rzid ,existent G zid t zid
În cazul clădirii expertizate rezistenţa caracteristică a zidăriei s-a calculat din rezistenţa
medie cu relaţia
fm 2.20
fk = = = 1.41N / mm 2
1.3 × CF 1.3 × 1.2
Modulul de elasticitate transversal s-a calculat cu relaţia
Gzid =0.4Ezid = 0.4 × 1000fk = 564 N/mm2
Modulul de elasticitate transversal s-a calculat cu relaţia
46
Gmortar = 0.4 Emortar = 0.4 × 1000 Rmortar = 4000 N/mm2
Factorul de amplificare a rezistenţei este
R placare 4000 × 2 × 50
= = 2.36
Rzid ,existent 564 × 300
Prin urmare rezistenţa peretelui consolidat este 19.4 × 2.36 = 45.9 tone
Indicatorul de rezistenţă devine
45.9
R3V = = 0.758
60.48
Rezistenţa totală la forţă tăietoare pentru direcţia longitudinală, după consolidare, este
ΣVcap = 4×(1.89+4.32+4.56) + 2 × 45.9 = 134.9 tone →R3med ≈ 1.0

Concluzie Prin consolidarea propusă se realizează nivelul de asigurare corespunzător


clădirilor noi.

47
EXEMPLUL NR. 6
Clădire de locuit P+2E cu pereţi structurali din zidărie confinată şi
planşee din beton armat

Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 2 pentru evaluarea


siguranţei seismice a unei clădiri proiectate conform Normativelor P2-85
şi P100-81 pentru zona seismică de grad 9 MSK

Figura 6-1. Planul nivelului curent (inclusiv parter)

6.1. DATE GENERALE

6.1.1. Descriere

• Clădire etajată curentă cu 3 niveluri (P+2E)


• Toate nivelurile (inclusiv parterul) sunt identice
• Funcţiune: locuinţe, 4 apartamente cu două camere la scară pe nivel
• Structura: pereţi structurali din zidărie confinată cu elemente ceramice (GVP)
t = 300 mm
• Materiale pentru zidărie: cărămidă C100 şi mortar M50
• Beton pentru elementele de confinare B150 → echivalent Bc10 conform
Normativului C140-86 şi echivalent C12/15.
• Oţel pentru elementele de confinare
- PC52 pentru barele longitudinale
- OB37 pentru etrieri
• Planşee din beton armat monolit
• Teren normal de fundare
• Amplasament, zona seismică (conform P100-1/2006) ag = 0.32g
• Înălţimea nivelului : 2.75 m
• Proiectarea iniţială conform Normativelor P2-85 şi P100-81 pentru gradul

48
seismic 9 MSK

6.1.2.Dimensiuni şi greutăţi

6.1.2.1. Arii de referinţă

A se vedea Exemplul nr.5. par.5.1.2.1.

6.1.2.2. Volumul şi greutatea zidăriei

A se vedea Exemplul nr.5 par.5.1.2.2.

6.2. DATE PRIVIND PROIECTAREA SEISMICĂ INIŢIALĂ A CLĂDIRILOR

6.2.1 Reglementări de referinţă

A se vedea Exemplul nr.5, par.5.2.1.

6.2.2. Condiţii seismice la amplasament

S-au considerat condiţiile de amplasament conform STAS 11.100/1-77 şi P100-81:


• Clădire amplasată în zona seismică de grad 9 MSK cu coeficientul de intensitate
seismică ks = 0.32

6.3. FORŢA SEISMICĂ DE PROIECTARE CONFORM P100 -81

Conform P100-81, tabelul 4, pentru "clădiri cu pereţi portanţi de zidărie, cu o dispoziţie


ordonată a structurii pe verticală, cu înălţime până la parter + 4 etaje" , se admite
determinarea simplificată a încărcărilor seismice orizontale direct pe baza valorii
coeficientului seismic
c = 0.45ks
Pentru amplasamentul din zona de grad 9 MSK a rezultat c = 0.45 × 0.32 = 0.144.
Notă. În Normativul P100-81 valoarea factorului 0.45 care multiplică coeficientul de
intensitate seismică ks a fost calculată considerând coeficientul de reducere a efectelor
acţiunii seismice ψ = 0.30 (q = 3.33) indiferent de alcătuirea zidăriei (zidărie simplă sau
confinată) .

6.4. ÎNCADRAREA SISTEMULUI STRUCTURAL

A se vedea Exemplul nr.5, par 5.4.

6.5. PREVEDERILE NORMATIVULUI P2-85

6.5.1. Clasificarea clădirii din punct de vedere al dispunerii pereţilor structurali

A se vedea Exemplul nr.5, par.5.5.1.

6.5.2. Poziţionarea stâlpişorilor de beton armat

49
Figura 6-2 Poziţionarea stalpişorilor pentru clădirea proiectată pentru gradul 9 MSK
S-a presupus că :
• stâlpişorii de beton armat au fost realizaţi în poziţiile prevăzute în tabelul 7 şi figura
13 din P2-85 pentru clădiri cu nniv = 3 şi H < 9.00 m ȋn zona seismică de grad 9
MSK
• armarea stâlpişorilor a fost realizată cu 4Φ14 PC52 şi etrieri Φ8/20 cm
• nu există armare în rosturile orizontale.

6.5.3. Stabilirea rezistenţelor de proiectare ale zidăriei pentru evaluarea siguranţei


seismice

Codul P100-3, Anexa D, art. D.2.5.(4) stabileşte condiţiile de evaluare a rezistenţei


materialelor pentru zidărie în cazul clădirilor recente (orientativ după 1950):

(4) Pentru construcţiile proiectate şi executate după anul 1950, în cazurile în


care există planuri şi/sau piese scrise care menţionează calitatea elementelor
pentru zidărie şi a mortarului, şi dacă inspecţia vizuală, efectuată conform
D.2.4. şi D.2.5, nu arată existenţa unor defecţiuni majore de punere în operă,
rezistenţele zidăriei pot fi luate din standardele în vigoare la data
proiectării/execuţiei (începând cu STAS 1031-50 inclusiv modificările
ulterioare). În acest caz factorul de încredere se ia CF=1.20 fără a se face
încercări in-situ.

Pentru evaluarea siguranţei clădirii analizate s-au folosit valorile rezistenţelor din
STAS 10109/1-82 (provenite din aplicarea coeficienţilor de material γM asupra valorilor
medii din seria de standarde STAS 1031-50÷75)

50
A. Rezistenţa unitară la compresiune
• Rezistenţa unitară medie la compresiune s-a determinat înmulţind rezistenţa de
calcul din STAS 10109/1-82 cu coeficientul de material γm =2.0 pentru a se obţine
valorile din STAS 1031-75.
⇒ Rezultă:
- pentru zidărie cu C100 şi mortar M50 → fm = 2 × 1.50 = 3.00 N/mm2
• Rezistenţa unitară de proiectare la compresiune se determină împărţind rezistenţa
unitară medie la factorul de încredere CF = 1.2 (formula D.3 corectată - fără γM)
⇒Rezultă:
- pentru zidărie cu C100 şi mortar M50 → fd = 3.00/1.20 = 2.50 N/mm2
B. Rezistenţa la lunecare în rost orizontal
• Rezistenţa medie la lunecare în rost orizontal se determină înmulţind rezistenţa de
calcul din STAS 10109/1-82 cu coeficientul de material γm =2.2 pentru a se obţine
valorile din STAS 1031-75. Rezistenţele depind numai de marca mortarului
⇒Rezultă
- pentru mortar M50 → fvm = 2.2 × 0.160 = 0.352 N/mm2
• Rezistenţa caracteristică la lunecare în rost orizontal (fvk) se calculează din
rezistenţa medie la lunecare în rost orizontal (fvm) prin înmulţire cu factorul 0.75
⇒Rezultă
- pentru mortar M50 → fvk = 0.75 × 0.352 = 0.264 N/mm2
• Rezistenţa unitară de proiectare la lunecare în rost orizontal (fvd) se determină
împărţind rezistenţa unitară caracteristică la lunecare în rost orizontal (fvk) la
coeficientul parţial de siguranţă (γM) şi la factorul de încredere (CF). Pentru zidăriile
recente (după 1950) se ia γM = 2.5.
⇒Rezultă
- pentru mortar M50 → fvd = 0.264/1.2/2.5 = 0.088 N/mm2
C. Rezistenţa de proiectare la cedare pe secţiune înclinată (ruperea în scară)
• Se calculează în funcţie de rezistenţa medie la compresiune (fm) calculată la A. cu
relaţia (D.4)
⇒Rezultă
- pentru cărămidă C100 şi mortar M50 → ftd = 0.04 × 3.00 /1.20 /2.5 = 0.040
N/mm2

6.6. CALCUL ÎNCĂRCĂRILOR DE PROIECTARE PENTRU GRUPAREA


SEISMICĂ

6.6.1. Încărcări verticale

A se vedea Exemplul nr.5, par.5.6.1.

6.6.2 Greutatea zidăriei pe nivel (gruparea seismică)

A se vedea Exemplul nr.5, par.5.6.2.

6.6.3. Greutatea planşeului de beton (gruparea seismică)

A se vedeaExemplul nr.5, par. 5.6.3.

51
6.6.4. Greutatea totală pentru calculul la cutremur (gruparea seismică)

A se vedea Exemplul nr.5, par.5.6.4.

6.6.5. Calculul forţelor seismice de proiectare pentru clădirea amplasată în zona


seismică de grad 9

Din examinarea condiţiilor de alcătuire rezultă următoarele concluzii:


• Clădirea proiectată pentru zona seismică de grad 9 MSK poate fi considerată clădire
din zidărie confinată deoarece poziţionarea elementelor de confinare satisface cerinţele
din Codul P100-1/2006. Atragem atenţia că elementele longitudinale de pe axele A şi C
(figura 6-2) trebuie să fie considerate elemente de zidărie simplă deoarece nu sunt
mărginite la ambele extremităţi de stâlpişori din beton armat. Aceste elemente preiau,
ȋmpreună, numai 10.4% din forţa seismică totală
Calculul forţei tăietoare de bază se face cu relaţia (6.1) din Codul P100-3 considerând
următoarele valori:
• factorul de comportare q = 2.0 (conform tabel 6.1, pentru zidărie confinată) cu
factorul de suprarezistenţă αu/α1 = 1.20 (art. D.3.4.1.1.) → q = 2.0 × 1.20 = 2.40
• factorul de corecţie pentru amortizarea structurală η = 0.88
• clădire P+2E → λ = 0.85
• Pentru spectrul elastic se ia valoarea maximă β0 = 2.75
• Factorul de importanţă γI = 1.00 (clădiri de locuit)
Rezultă
Fb = 1.0 × 0.32 x (2.75/2.40) × 0.88 × 0.85 G = 0.274 G
Valoarea este de circa două ori mai mare decât valoarea de proiectare iniţială
Pentru clădirea analizată :
• G = 820 tone
• Fb ≅ 225.0 tone

6.6.6. Calculul eforturilor unitare de compresiune pe grupuri de pereţi (zone)

A se vedea Exemplul nr.5, par.5.6.6.

6.7. CALCULUL FORŢELOR SEISMICE DE PROIECTARE PENTRU PEREŢII


STRUCTURALI

A se vedea Exemplul nr.5, par.5.7

6.8. CALCULUL FORŢELOR SEISMICE DE PROIECTARE PENTRU PEREŢII


STRUCTURALI

6.8.1. Identificarea pereţilor structurali

A se vedea Exemplul nr.5, par. 5.8.1.

52
6.8.2. Caracteristicile geometrice ale secţiunilor orizontale ale pereţilor structurali

A se vedea Exemplul nr.5, par.5.8.2.

6.8.3.Verificarea condiţiilor de regularitate în plan şi pe verticală

A se vedea Exemplul nr.5, par.5.8.3.

6.8.4. Verificarea densităţii pereţilor

A se vedea Exemplul nr.5, par. 5.8.4.

6.8.5. Calculul rigidităţii laterale a pereţilor.

A se vedea Exemplul nr.5, par.5.8.5.

6.9. METODOLOGII DE EVALUARE

6.9.1. Metodologia de nivel 1

Nu sunt îndeplinite condiţiile pentru aplicarea metodologiei de nivel 1

6.9.2. Metodologia de nivel 2

6.9.2.1. Capacitatea de rezistenţă a pereţilor structurali pentru forţe în plan

6.9.2.1.1. Capacitatea de rezistenţă la compresiune excentrică pentru zidăria confinată

Se calculează considerând peretele în consolă solicitat de forţe orizontale distribuite


triunghiular.
Pentru clădirea P+2E înălţimea echivalentă la care se aplică ansamblul forţelor laterale este
7 7
H ech = H tot = × 8.25 = 6.42 m
9 9
Rezistenţa de proiectare la compresiune fd = 2.50 N/mm2 ≡ 250.0 tone/m2
Forţa axială (Nd) se calculează cu formula
Nd = σ0,P lw t
Momentul capabil (MRd) pentru zidăria confinată se calculează cu formula
Nd
M Rd = ( 1 − 1.15υ d )lw + Asc f yd ,med ls ≡ M Rd 1 + M Rd 2
2
Produsul Asc × fyd,med = 4 × 1.54 × 1.35 × 3000 = 24.9 tone
Forţa tăietoare asociată cedării la compresiune excentrică este
M Rd
Vf 1 =
H ech
Rezultatele sunt date în tabelele 6.1a şi 6.1b

53
• Pereţi transversali
Tabelul 6.1a
Nr. σ0,P lw Nd MRd1 ls MRd2 MRd Vf1
Elem. υd 1-1.15υd
elem t/m2 m tone tm m tm Tm tone
T1 4 33.6 3.30 33.3 0.134 0.846 46.8 3.00 74.8 121.6 18.9
T2 4 37.8 3.30 37.4 0.151 0.826 51.0 3.00 74.8 125.8 19.6
T3 4 31.3 3.00 28.2 0.125 0.856 36.2 2.70 67.4 103.6 16.1
T4 6 27.2 2.70 22.0 0.109 0.875 26.0 2.40 59.9 85.9 13.4

• Pereţi longitudinali
Tabelul 6.1b
Nr. σ0,P lw Nd MRd1 ls MRd2 MRd Vf1
Elem. υd 1-1.15υd
elem t/m2 m tone tm m tm Tm tone
L1 4 33.6 0.90 9.1 0.134 0.846 3.5 --- --- 3.5 0.5
L2 4 37.8 1.95 22.1 0.151 0.826 17.8 --- --- 17.8 2.8
L3 4 31.3 2.25 21.1 0.125 0.856 20.3 --- --- 20.3 3.2
L4 2 27.2 8.25 67.3 0.109 0.875 242.9 7.95 198.0 440.9 68.7

6.9.2.1.2. Capacitatea de rezistenţă la forţă tăietoare

Se calculează cu relaţia (D.6)

6.9.2.1.2.1. Rezistenţa la lunecare în rost orizontal

Având în vedere observaţiile de la exemplul nr.5, rezistenţa la lunecare s-a calculat direct
numai în funcţie de componenta datorată frecării la care s-a adaugat rezistenţa armăturilor
din stâlpişorul comprimat.
VRd(Asc) = 0.2 Aascfyd → VRd (Asc) = 0.2 × 4 × 1.54 ×1.35 × 3000 = 5.0 tone
• Pereţi transversali
Tabelul 6.2a
Nr. Nd Vf21z VRd(Asc) Vf21
Elem.
elem tone tone tone tone
T1 4 33.3 7.8 5.0 12.8
T2 4 37.4 8.7 5.0 13.7
T3 4 28.2 6.6 5.0 11.6
T4 6 22.0 5.1 5.0 10.1

• Pereţi longitudinali
Tabelul 6.2b
Nr. Nd Vf21z VRd(Asc) Vf21
Elem.
elem tone tone tone tone
L1 4 9.1 2.1 --- 2.1
L2 4 22.1 5.1 --- 5.1
L3 4 21.1 4.9 --- 4.9
L4 2 67.3 15.7 5.0 20.7
Valorile Vf21z corespund rezistenţelor zidăriei nearmate (a se vedea tabelele 5.8a şi 5.8b)

6.9.2.1.2.2. Rezistenţa la rupere pe secţiune înclinată

H ech
Se calculează cu relaţia (D.8) în care λ p = şi ftd = 0.040 N/mm2≡ 4.0 tone/m2
lw

54
• Pereţi transversali
Tabelul 6.3a.
Nr.
lw t σ0,P
tlw σ 0 ,P Vf22z VRd(Asc) Vf22
Elem. λ≡ b f td 1+
elem m m t/m2 b f td tone tone tone
T1 4 3.30 0.30 33.6 1.50 2.64 3.06 8.1 5.0 13.1
T2 4 3.30 0.30 37.8 1.50 2.64 3.23 8.5 5.0 13.5
T3 4 3.00 0.30 31.3 1.50 2.40 2.97 7.1 5.0 12.1
T4 6 2.70 0.30 27.2 1.50 2.16 2.79 6.0 5.0 11.0

• Pereţi longitudinali
Tabelul 6.3b
Nr.
lw t σ0,P
tlw σ 0 ,P Vf22z VRd(Asc) Vf22
Elem.
elem 2 λ≡ b f td 1+
m m t/m b f td tone tone tone
L1 4 0.90 0.30 33.6 1.50 0.72 3.06 2.2 --- 2.2
L2 4 1.95 0.30 37.8 1.50 1.56 3.23 5.0 --- 5.0
L3 4 2.25 0.30 31.3 1.50 1.80 2.97 5.3 --- 5.3
L4* 2 8.25 0.30 27.2 1.00 9.91 2.79 27.6 5.0 32.6

Valorile Vf22z corespund zidăriei nearmate (a se vedea tabelele 5.9a şi 5.9b)


Rezistenţa la forţă tăietoare a fiecărui element este valoarea cea mai mică dintre Vf21 şi Vf22

6.10. DETERMINAREA EFORTURILOR SECŢIONALE DE PROIECTARE


(NECESARE) ÎN PEREŢII STRUCTURALI

Forţa tăietoare de bază (Fb,nec) a fost distribuită pereţilor structurali de pe ambele direcţii
proporţional cu rigiditatea lor. → Vnec = ρV,I × Fb,nec (valorile ρ sunt date ȋn tabelele 5.6a şi
5.6b)

Pentru simplificarea calculului s-a neglijat efectul excentricităţii accidentale (care are o
valoare redusă deoarece tronsonul este scurt)

6.11. CALCULUL INDUCATORULUI R3

6.11.1. Indicatorul R3M pentru rezistenţa pereţilor la compresiune excentrică

Se compară valorile Mbază calculate din relaţia Mbază = Fb,nec × Hech cu valorile MRd
Rezultatele sunt date în tabelele 6.4a şi 6.4b
• Pereţi transversali
Tabelul 6.4a
Număr Vnec Mbază MRd
Element ρV,i R3M
elemente tone tm tm
T1 4 0.0692 15.57 100.0 121.6 >1
T2 4 0.0692 15.57 100.0 125.8 >1
T3 4 0.0528 11.88 76.3 103.6 >1
T4 6 0.0392 8.82 56.6 85.9 >1

• Pereţi longitudinali
Tabelul 6.4b.

Număr Vnec Mbază MRd


Element ρV,i R3M
elemente tone tm tm
L1 4 0.001 0.3 1.9 3.5 >1.0
L2 4 0.010 2.2 14.1 17.8 >1.0
L3 4 0.015 3.4 21.8 20.3 >1.0
L4 2 0.448 100.8 647.1 440.9 0.681
55
6.11.2. Indicatorul R3 pentru rezistenţa pereţilor la forţă tăietoare

Se compară valorile Vcap cu pentru determinarea fractorului R3V . Se compară valorile Vcap
cu valorile Vas pentru determinarea modului de rupere.
Rezistenţa la forţă tăietoare a fiecărui element (Vcap) este valoarea cea mai mică dintre Vf21
şi Vf22
Rezultatele sunt date în tabelele 6.5a şi 6.5b
• Pereţi transversali
Tabelul 6.5a
Număr Vnec Vf21 Vf22 Vf2 Vf1
Element R3V Rupere
elemente tone tone tone tone tone
T1 4 15.57 12.8 13.1 12.8 0.822 18.9 Fragil
T2 4 15.57 13.7 13.5 13.5 0.867 19.6 Fragil
T3 4 11.88 11.6 12.1 11.6 0.976 16.1 Fragil
T4 6 8.82 10.1 11.0 10.1 >1 13.4 Fragil
Σ Vnec = 225 tone Σ Vcap = 212.2 tone → Rmed = 0.943
• Pereţi longitudinali
Tabelul 6.5b.
Număr Vnec Vf21 Vf22 Vf2 Vf1
Element R3V Rupere
elemente tone tone tone tone tone
L1 4 0.3 2.1 2.2 2.1 >1 0.5 Ductil
L2 4 2.2 5.1 5.0 5.0 >1 2.8 Ductil
L3 4 3.4 4.9 5.3 4.9 >1 3.2 Ductil
L4 2 100.8 20.7 32.6 20.7 0.205 68.7 Fragil
Σ Vnec = 225.0 tone Σ Vcap = 89.4 tone → Rmed = 0.397

6.12. ÎNCADRAREA CLĂDIRII ÎN CLASE DE RISC

Încadrarea clădirii în clase de risc se face în conformitate cu prevederile paragrafului


D.3.4.3. folosind tabelele 8.1÷8.3 pentru indicatorii R1 ÷ R3

• Îndeplinirea condiţiilor de alcătuire seismică


→R1 = 0.95 → Clasa de risc seismic IV
• Gradul de afectare structurală
→R2 = 1.00 → Clasa de risc seismic IV
• Capacitatea de rezistenţă a structurii
→R3,min =0.205<0.35 → Clasa de risc seismic I

6.13. PROPUNEREA LUCRĂRILOR DE CONSOLIDARE

6.13.1. Criterii pentru adoptarea măsurilor de consolidare

• Pentru pereţii transversali:


- deoarece indicatorii R3M (siguranţa pereţilor la compresiune excentrică) sunt >
1.00 nu sunt necesare măsuri de consolidare pentru sporirea capacităţii de
rezistenţă la compresiune excentrică
- deoarece indicatorii R3V > 0.65 nu sunt necesare măsuri de consolidare pentru
creşterea rezistenţei la forţă tăietoare

56
• Pentru pereţii longitudinali
- deoarece indicatorii R3M > 0.65 nu sunt necesare măsuri de consolidare pentru
sporirea rezistenţei la compresiune excentrică
- pentru elementele L4, care preiau 90% din forţa seismică de proiectare, deoarece
indicatorul R3V = 0.205 sunt necesare lucrări de consolidare pentru sporirea
rezistenţei la forţă tăietoare.
• Se propune consolidarea structurii prin:
- placarea elementelor L4 cu pereţi din beton armat cu grosimea de 8 ÷10 cm
(executaţi prin torcretare) armaţi cu plasă Φ8/20 cm PC52

6.13.2.Calculul rezistenţei elementelor de consolidare

6.13.2.1. Calculul elementelor de consolidare prin placare cu pereţi din beton armat.

6.13.2.1.1. Consolidare pentru creşterea capacităţii de rezistenţă la forţă tăietoare

Conform art. F.5.6.1.1.2. se neglijează aportul zidăriei şi al betonului de placare şi


rezistenţa peretelui placat se determină numai în funcţie de rezistenţa armăturilor din
straturile de placare cu relaţia
Vcap , placat = ( 0.8 Ash + 0.2 Asv ) f yd
Pentru armarea cu plasă Φ8/20 PC52 la peretele cu Hhot = 8.25 m şi lw = 8.25 m rezultă că
fisura la 45o intersectează toate barele orizontale şi verticale.
Avem deci pentru cele două straturi de placare (o singură plasă ȋn fiecare strat)
Ash = Asv = 2 × 8.25 × 5 × 0.50 = 41.25 cm2
şi
Vcap,placat = (0.8 × 41.25 + 0.2 × 41.25) × 3.0 =123.8 tone ≥ Vnec = 100.8 tone

Condiţia de siguranţă este satisfăcută.

57