Sunteți pe pagina 1din 15

MINISTERUL INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN

EDUCAȚIEI BISTRIȚA- NĂSĂUD


NAȚIONALE

Olimpiada Interdisciplinară de Ştiinţele Pământului


Etapa naţională – Ediția a XXII-a, Bistrița, 2018
Subiect proba teoretică
Biologie

I. ALEGERE SIMPLĂ: la itemii 1-10 alegeţi un singur răspuns corect 10 puncte

1. În timpul expiraţiei normale la mamifere:


A. presiunea osmotică pulmonară creşte
B. diafragmul ia forma boltită
C. muşchii intercostali externi se contractă
D. volumul aerului din căile extrapulmonare scade

2. Ascensiunea sevei brute:


A. se desfăşoară prin metaxilemul briofitelor
B. este mai lentă comparativ cu ascensiunea sevei elaborate
C. se datorează cu precădere evaporării apei la nivelul cuticulei
D. este influenţată de gradul de deschidere a ostiolelor stomatelor

3. Care din următoarele funcţii NU este realizată cu participarea sângelui:


A. transportul secreţiilor exocrine
B. reglarea temperaturii corpului
C. distrugerea antigenelor
D. absorbţia nutrimentelor

4. În digestia chimică a alimentelor:


A. enzimele proteolitice sunt sintetizate în stare activă
B. masticaţia presupune mişcări de strivire, la omnivore
C. amilaza pancreatică transformă amidonul în glucoză
D. carboxipeptidaza duce la eliberarea de aminoacizi

5. Încorporarea CO2 în substanţele organice:


A. se desfăşoară în ambele faze ale fotosintezei
B. este un proces consumator de ATP
C. are loc la nivelul sistemelor fotochimice din cloroplast
D. conduce la recuperarea unui electron de către clorofilă

6. Speciile invazive, care se pot reproduce, sunt:


A. aclimatizate
B. naturalizate
C. ireversibile
D. exotice
7. Poluanți fizici sunt:
A. metalele grele
B. acid azotos
C. virusurile
D. radiațiile X

8. Ramurile la mesteacăn manifestă:


A. chimiotropism pozitiv
B. geotropism negativ
C. fototactism negativ
D. geotropism pozitiv

9. Activitatea enzimelor oxido-reducătoare este stimulată de:


A. vârsta mai tânără a țesuturilor
B. gradul de hidratare a frunzelor de 55%
C. concentrația în exces de CO2 din aer
D. concentrația de O2 de 60%

10. Conversia energiei luminoase în energie chimică presupune:


A. acceptarea unui electron de către molecula de clorofilă
B. eliberarea unui electron în cursul fazei de întuneric
C. oxidarea CO2 și formarea substanțelor organice
D. transferul energiei luminoase către electronul eliberat de clorofilă

II. PROBLEMĂ 15 puncte

Un localnic în vârstă de 50 de ani, din zona montană Călimani și-a făcut o analiză curentă a sângelui,
obținând următoarele rezultate:

Parametrii mediului intern Valoarea determinată Valori normale


Leucocite 6000/mm3 5000-10000/mm3
Hematii 7500000/mm3 5000000/mm3
Hemoglobina 18,5 g/dl 13,8- 17,2 g/dl

a. identificați un factor natural ce ar putea determina modificarea valorilor din aceste rezultate;
b. enumerați două componente ale secreției hepatice ce pot fi modificate de aceste valori sangvine;
c. precizați organul și secreția sa endocrină, care ar putea determina creșterea acestor valori;
d. exprimați printr-un grafic variația gradului de oxigenare al hematiilor în raport cu marginea de
siguranță, prin expunerea organismului la altitudini mari;
e. calculați volumul maxim de oxigen ce poate fi transportat în sângele arterial sub formă de
oxihemoglobină, știind că sîngele arterial reprezintă 75% din volumul sangvin, iar masa persoanei este
de 80 kg.
MINISTERUL INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN
EDUCAȚIEI BISTRIȚA- NĂSĂUD
NAȚIONALE

Olimpiada Interdisciplinară de Ştiinţele Pământului


Etapa naţională – Ediția a XXII-a, Bistrița, 2018
Subiect proba teoretică
Geografie
Pagina 1 din 1

I. Tétel (7 pont)
A britt korona gyöngye és a banális ceruzahegy közös eleme
egy vegyi elem. A mellékelt 1-es és 2-es ábrák vázlatos
rajzai ennek szerkezetét/vegyi hálózatát mutatják be és olyan
allotrop/ásványtani módosulatait jelenítik meg, amelyek részt
vesznek a földkéreg felépítésében – ezeket a mellékelt
ábrákon az A és B betűk jelölik.
a. Mi a neve a vegyi elemnek, amely a két ásványt alkotja?
b. Mi a neve a két allotrop módosulatnak/ásványnak,
amelyeket a mellékelt ábrákon az A és B betűk jelölnek.
c. Kapcsoljátok össze az ábrákon az 1-es és 2-es számmal
jelölt szerkezeti modelleket/vegyi kapcsolatokat a képeken A
és B betűkkel jelölt allotrop módosulatokkal/ásványokkal.
d. Hasonlítsátok össze, színre és keménységre vonat-
kozóan, a b pontnál azonosított allotrop módosulatokat.

II. Tétel (11 pont)


Az I. Tétel a. pontjánál azonosított vegyi elem hatalmas mennyiségű fosszilis fűtőanyag formájában
halmozódott fel a földkéregben, amelyet az emberek a legrégibb időktől használnak.
a. Írjátok le a nevét annak az üledékes kőzetnek/ásványkincsnek, amely ennek a felhalmozódása által alakult
ki.
b. Írjátok le a folyamatot, amely során ez az ásványkincs Összetétel %
felhalmozódott a földkéregben. Típus
Vegyi elem H2O-ban
c. Az a pontnál azonosított üledékes kőzetre/
1. …. 95 2
ásványkincsre vonatkozóan, írjátok le ennek típusait, a
2. …. 80-90 2-4
kalória teljesítmény szerint (figyelembe véve a mellékelt
3. .… 65-75 25-30
táblázatot).
4. …. 50-60 35
d. Az a pontnál azonosított üledékes kőzetre/
ásványkincsre vonatkozóan nevezzetek meg négy országot, amelyek világszinten nagy tartalékokkal és
jelentős kitermeléssel rendelkeznek.
e. Figyelembe véve a tudományos és technikai haladást, nevezzétek meg azt a periódust, amikor ez a
fosszilis fűtőanyag a leginkább hasznosított erőforrás volt.
f. Mi a neve annak a gépnek, amely az e pontnál azonosított periódusban a legelterjedtebb volt.
g. Nevezzetek meg négy mechanikai eszközt abból a periódusból, amelyet az f pontnál azonosított gép hajtott
meg.
III. Tétel (7 pont)
A mellékelt kép vázlatos ábrázolása a II. Tétel a pontjánál
azonosított ásványkincs energetikai körének egy
tüzelőberendezésben. Írjátok le/nevezzétek meg:
a. a megnevezését a felszerelésnek/központnak, amely
ezt az erőforrást használja fel;
b. másik két fosszilis fűtőanyag nevét, amelyeket ezek a
központok használnak energiatermelés céljából;
c. ezen központ használatának előnyét, a képen az 1-es és
2-es számal jelölt részekre direkt vonatkozóan;
d. a környezet két elemét, amelyeket ezen központok
technológiai folyamatai károsítanak és egy-egy
szennyezési formát mindegyik szennyezett elemre
vonatkozóan.
1. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar neprogramabile.
2. Subiectul se punctează de la 0 la 25 puncte.
MINISTERUL INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN
EDUCAȚIEI BISTRIȚA- NĂSĂUD
NAȚIONALE

Olimpiada Interdisciplinară de Ştiinţele Pământului


Etapa naţională – Ediția a XXII-a, Bistrița, 2018
Subiect proba teoretică
Chimie
Pagina 1 din 2

Subiect …………….…………………………………………..…………………..………… 25 puncte

A. ……………………………………….…………………………………………………… 6 puncte

Elementele existente în natură sunt de fapt amestecuri de izotopi naturali stabili. Abundența
acestora este bine determinată și variază foarte puțin cu proveniența geografică.
O metodă de analiză elementală a compușilor organici este spectroscopia de masă ce permite
aflarea directă a masei moleculare exacte, a formulei moleculare, furnizând și informații privind
structura compusului analizat. Astfel, carbonul și hidrogenul în compușii organici au compozițiile
izotopice:
12 13
C C (98,9%) C (1,1%)
1 2
H H (99,985%) H (0,015%)

Acest fapt determină că: toți compușii organici sunt amestecuri de molecule cu mase moleculare
diferite de cele cu care suntem obișnuiți să lucrăm. De exemplu, metanul este un amestec de 12C1H4,
13 1
C H4, 12C1H32H. Datorită abundenței mici a deuteriului vom neglija prezența compusului care-l
conține. Știind că 12C1H4 se află în proporție de 98,9%, iar 13C1H4 este de 1,1%, determinați:
a. procentul de protiu din amestecul moleculei de metan;
b. masa moleculară medie și densitatea în raport cu aerul a amestecului.

B. …………………………………………………………………………….……………..… 6 puncte

O metodă de sinteză directă din elemente a gazului metan a fost propusă, la sfârșitul secolului al
XIX-lea, de către chimistul francez Marcellin Pierre Eugène Berthelot (1827 - 1907) și constă în trecerea
unui curent de hidrogen prin arcul electric între doi electrozi de cărbune când rezultă cantități mici de
metan. Dacă se folosește un catalizator de fier sau nichel la 3000C se formează 97% CH4. La temperaturi
mai ridicate, echilibrul se deplasează invers.
(1)
C(s) + 2H2(g) CH4(g)
(2)
a. stabiliți tipul reacțiilor (1) - directă și (2) - inversă, după modul în care are loc schimbul de
căldură cu mediul exterior la temperaturi mai mari de 3000C;
b. precizați influența catalizatorului asupra deplasării echilibrului chimic;
c. având în vedere legea echilibrului chimic și că valoarea numerică a constantei de echilibru la
0
300 C este supraunitară (Kc > 1), precizați, în condițiile problemei, dacă în amestecul la echilibru
predomină produsul de reacție sau reactanții/reactantul.
MINISTERUL INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN
EDUCAȚIEI BISTRIȚA- NĂSĂUD
NAȚIONALE

Olimpiada Interdisciplinară de Ştiinţele Pământului


Etapa naţională – Ediția a XXII-a, Bistrița, 2018
Subiect proba teoretică
Chimie
Pagina 2 din 2

C. ............................................................................................................................................... 10 puncte

1. Pentru fabricarea industrială a amoniacului se folosesc ca materii prime N2 și H2 ce se află în


raport molar 1:3. Într-un recipient cu volumul de 10 L se introduc 6 moli de reactanți.
Amestecul este încălzit la temperatura de 4500C. Din reacție rezultă un amestec de gaze ce
conține 25% NH3 în procente molare.
Calculați constanta de echilibru Kp.

2. În ce raport se amestecă o soluție A cu pH = 9 cu o soluție B cu pH = 13 pentru a se obține o


soluție C cu pH = 11.

D. ............................................................................................................................................... 3 puncte
Duritatea apei este dată de prezența în apă a sărurilor de calciu și magneziu. Exprimarea durității,
la noi în țară, se face în grade de duritate germane. Un grad de duritate german reprezintă duritatea
imprimată apei de un conținut de săruri echivalent cu 10 mg CaO / L apă.
Presupunând că duritatea totală a unei probe de apă recoltată din Lacul Lala Mare, cel mai extins
lac glaciar din Munții Rodnei, sub vârful Ineu, situat la o altitudine de 1815 m, este de 21 grade de
duritate germane. Se cere:
a. Calculați cantitatea de CaO, în mg, ce se găsește într-un eșantion de 500 mL de apă din lac.
b. Calculați cantitatea de ioni de calciu, în mg, ce se găsește într-un litru de apă.
c. Încadrați apa din lac într-una dintre categoriile de duritate știind că apele se pot clasifica din
acest punct de vedere astfel:

Apa Duritate (grade germane, 0D)


Foarte moi 0-4
Moi 4-8
Semi dure 8 - 15
Dure 15 - 30
Foarte dure peste 30

Se dau: masele atomice: H – 1; C – 12; O – 16; Ca – 40


= 28,9 g/mol;
Vµ = 22,4L/mol;
R = 0,082 L·atm/K·mol
Notă:
1. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar neprogramabile.
2. Subiectul se punctează de la 0 la 25 puncte.

Subiecte elaborate de: prof. Veronica Alina BORDEI (I.S.J. Ialomița), prof. Serenella Liliana DINU
(I.S.J. Buzău), prof. Sorina TOMESCU (I.S.J. Olt), prof. Elena Teodora ION (Liceul Teoretic ‫״‬Stephan
Ludwig Roth‫ ״‬Mediaș), prof. Nicoleta DRĂGOI (Liceul "Ștefan Procopiu" Vaslui), prof. Liliana
MARIN (Liceul Teoretic ‫״‬Nicolae Iorga‫ ״‬Brăila), prof. Adriana ONȚELUȘ (Liceul Pedagogic ‫״‬Spiru
Haret‫ ״‬Buzău)
MINISTERUL INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN
EDUCAȚIEI BISTRIȚA – NĂSĂUD
NAȚIONALE

Olimpiada Interdisciplinară de Ştiinţele Pământului


Etapa naţională – Ediția a XXII-a, Bistrița, 2018
Subiect proba teoretică
Fizică
Pagina 1 din 2
Partea I
Pentru întrebările următoare selectaţi răspunsul pe care îl consideraţi corect. Pe foaia de concurs scrieţi litera
corespunzătoare răspunsului considerat corect.

1. Într-un laborator de cercetare de volum V = 50 m3, temperatura aerului este t = 20o C și punctul de rouă
obținut prin răcire izobară tr =12o C.
Tabelul 1 – Dependența presiunii vaporilor saturanți de temperatură
o
t ( C) 8 10 12 14 16 20 22 24 26
ps (mBar) 10,721 12,271 14,015 15,974 18,169 23,37 26,42 29,82 33,60
Folosind tabelul 1, se constată că umiditatea relativă a aerului este:
a. 30% b. 24% c. 60% d. 71%
2 puncte
2. Prima determinare a valorii razei Pământului îi aparține învățatului grec Eratosthenes, în urma unor
observații făcute în Egipt, în anul 240 ÎH. Într-una din zile, la orele amiezii, când razele Soarelui, considerate paralele
(distanța dintre Soare și Pământ fiind foarte mare), soseau sub incidență normală la Aswan, undeva, în orașul Alexandria,
situat la aproximativ d = 800 km față de Aswan, incidența razelor solare, față de planul orizontal, se făcea sub un unghi
  82,80 unghi pe care l-a măsurat Erathostenes. Valoarea razei Pământului, R, determintă de Eratosthenes este:
a. 6396,48 km b. 6588,26 km c. 6369,42 km d. 6274,48 km
2 puncte
3. Un pendul bate secunda la ecuator și la nivelul mării. Pentru ecuator accelerația gravitațională este 9,781
m/s2 iar raza Pământului 6378 Km. Perioada de rotație a pendulului va tinde la infinit dacă viteza de rotație a Pământului:
a. crește de 17 ori b. scade de 25 ori c. crește de 73 ori d. scade de 47 ori
2 puncte
4. Pe cursul mijlociu al râului Bistrița se află lacul de acumulare și barajul Izvorul Muntelui. Lacul are o
adâncime maximă de 97 m când este plin, iar barajul are o lungime coronament 435 m. Barajul alimentează hidrocentrala
„Dimitrie Leonida” aflată în aval de baraj, în satul Stejaru. Forța exercitată de apă asupra barajului, când lacul este plin,
va fi de:
a. 1,39·1010 N b. 2,043·1010 N c. 4,015·1010 N d. 3,604·1010 N
2 puncte
5. Folosind datele din problema anterioară, puterea obținută prin căderea apei, al cărei debit volumic la intrarea
în conductele care duc apa la turbine este 200 m3 /s, diferența de nivel dintre suprafața liberă a apei și a turbinelor
hidrocentralei fiind de 149 m (94 m apar datorită barajului și 55 m datorită situării hidrocentralei în aval la o altitudine
mai mică) este:
a. 298·106 W b. 242·106 W c. 298·109 W d. 242·109 W
2 puncte
Se va considera densitatea apei ρ = 1000 kg/m și accelerația gravitațională g = 10 m/s
3 2

Partea a II-a
Momentul producerii unui cutremur în focarul acestuia. Epicentrul (E) al unui cutremur, resimțit recent și în
România, a fost localizat în punctul ale cărui coordonate geografice (latitudine și longitudine) au fost:  = 37,8 º Nord şi 
= 23º Est. Momentele sosirilor undelor seismice directe primare (longitudinale), la staţiile seismice de la Bucureşti S1  şi

1. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar neprogramabile.


2. Subiectul se punctează de la 0 la 25 puncte.
3. Orice altă metodă de rezolvare care duce la obținerea rezultatelor corecte va fi punctată corespunzător.
MINISTERUL INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN
EDUCAȚIEI BISTRIȚA – NĂSĂUD
NAȚIONALE

Olimpiada Interdisciplinară de Ştiinţele Pământului


Etapa naţională – Ediția a XXII-a, Bistrița, 2018
Subiect proba teoretică
Fizică
Pagina 2 din 2
respectiv Focşani S 2 , reprezentate în desenul din figura 1, sunt precizate în tabelul alăturat, unde sunt indicate şi
coordonatele geografice ale stațiilor S1 și respectiv S 2 .

S1 x1 , y1 , z1  Ng Z Fx0 , y0 , z0 
S2  x2 , y 2 , z 2  Ex, y, z 
Staţia seismică 1, 2 1, 2 t p,1, 2
S1
R S2
Bucureşti - S1 44º24 26º06 16h17min22s,7

1 Focşani - S 2 45º42 27º12 16h17min25s,3


Greenwich F E
O 
Y
1

X
Figura 1

a) Să se determine momentul t al producerii cutremurului în focarul (F) al acestuia (hipocentrul cutremurului),


R
situat la adâncimea H  , unde R este raza Pământului.
30
Se știe că între coordonatele geografice (, , R) şi coordonatele carteziene
(x, y, z) ale epicentrului (E) al unui cutremur, există relaţiile: x = Rcoscos; y =
Rcos sin; z = Rsin.
Se știe că, în acord cu notațiile din figura 2, distanța dintre două puncte,
MxM , yM , z M  și respectiv NxN , yN , z N , este dată de expresia:
MN2  xN  xM 2   yN  yM 2  z N  zM 2 .
Figura 2
b) Să se determine momentele sosirilor undelor directe secundare
(transversale) la cele două staţii seismice de înregistrare, t s 1 şi respectiv t s 2 , dacă
raportul vitezelor celor două tipuri de unde, longitudinale (prime) și respectiv transversale (secundare), este vp/vs = 3 .
Se va considera că: 1) propagarea undelor seismice directe (longitudinale și transversale), între focarul
cutremurului şi oricare dintre staţiile seismice de înregistrare este rectilinie şi uniformă, cu viteze diferite; 2) vitezele
undelor seismice sunt aceleași, indiferent de zona în care ele se propagă.

Subiecte propuse de: prof. dr. Mihail Sandu, Liceul Tehnologic de Turism Călimănești
prof. dr. Zîna – Violeta Mocanu, Liceul Tehnologic „Ion Mincu" Vaslui
prof. Ion Stănică, Colegiul Tehnic Energetic Râmnicu Vâlcea
prof. Mădălina Ivănescu, Inspectoratul Școlar Județean Constanța
prof. Daniel Bucătaru, Colegiul Național „A.T. Laurian” Botoșani
prof. Elisabeta – Rodica Secara, Colegiul Tehnic „Traian Vuia” Oradea

1. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar neprogramabile.


2. Subiectul se punctează de la 0 la 25 puncte.
3. Orice altă metodă de rezolvare care duce la obținerea rezultatelor corecte va fi punctată corespunzător.
MINISTERUL INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN
EDUCAȚIEI BISTRIȚA- NĂSĂUD
NAȚIONALE

Olimpiada Interdisciplinară de Ştiinţele Pământului


Etapa naţională – Ediția a XXII-a, Bistrița, 2018
Subiect proba practică
Pagina 1 din 4 Biologie
I. La întrebările de la 1 la 25 alegeți răspunsul corect din cele patru variante propuse: 25 puncte

1. Factorii abiotici caracteristici mediului de viaţă al speciei din imaginea 1 sunt:


a. mediu eutrofizat
b. salinitatea medie
c. temperatura scăzută
d. osmolaritate ridicată

2. Specia din imaginea 2:


a. produce neurotoxine
b. aparține ascomicetelor
c. manifestă mimetism
d. conține colagen

3. Specia din imaginea 3:


a. prezintă homocromie permanentă
b. are trei falange la membrul anterior
c. are o valvulă spirală în ventricul
d. respiră cutanat în stare larvară

4. Specia din imaginea 4 este:


a. crinul imperial
b. sângele voinicului
c. laleaua pestriță
d. clopoțelul de munte

5. La specia din imaginea 5 îi lipsește:


a. membrana timpanică
b. plămânul drept
c. osul sacru
d. frenul lingual

6. Specia din imaginea 6 este:


a. piciorul cocoşului
b. ghințura galbenă
c. bujorul românesc
d. bulbucul de munte

7. Pasărea din imaginea 7:


a. se înrudește cu prepelița
b. este o specie protejată
c. depune ouă în iarbă
d. este o bună zburătoare

Subiectul se punctează de la 0 la 25puncte. Nu se acordă puncte din oficiu.


MINISTERUL INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN
EDUCAȚIEI BISTRIȚA- NĂSĂUD
NAȚIONALE

Olimpiada Interdisciplinară de Ştiinţele Pământului


Etapa naţională – Ediția a XXII-a, Bistrița, 2018
Subiect proba practică
Pagina 2 din 4 Biologie

8. Specia din imaginea 8:


a. conține colchicină
b. se utilizează în alimentație
c. se înmulțește prin rizomi
d. este o plantă anuală

9. Specia din imaginea 9 este:


a. cântătoare
b. acvatică
c. endemică
d. migratoare

10. Specia din imaginea 10 este:


a. azaleea
b. smârdarul
c. afinul
d. begonia

11. Imaginea 11 ilustrează:


a. femela unei specii pe cale de dispariţie
b. o specie cu dimorfism sexual
c. un mascul de cocoș de mesteacăn
d. o pasăre acarenată

12. Vegetația din imaginea 12 este caracteristică pentru zona:


a. alpină
b. subalpină
c. silvostepă
d. stepă

13. Specia din imaginea 13 are nutriție:


a. saprofită în condiții anaerobe
b. parazită pe timpul iernii
c. mixotrofă în sezonul cald
d. simbiontă în asociere cu alge

14. Specia din imaginea 14 are:


a. patru degete la membrele posterioare
b. colorit variabil în funcție de anotimp
c. posibilitate de hibernare în vizuini
d. locomoție plantigradă pe pante abrupte

Subiectul se punctează de la 0 la 25puncte. Nu se acordă puncte din oficiu.


MINISTERUL INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN
EDUCAȚIEI BISTRIȚA- NĂSĂUD
NAȚIONALE

Olimpiada Interdisciplinară de Ştiinţele Pământului


Etapa naţională – Ediția a XXII-a, Bistrița, 2018
Subiect proba practică
Pagina 3 din 4 Biologie

15. Fructele din imaginea 15 sunt:


a. de tip polidrupă
b. toxice la maturitate
c. bogate în retinol
d. roșii din soiul cherry

16. În vegetația din imaginea 16 se poate întâlni:


a. brădișorul
b. măselarița
c. arinul
d. gorunul

17. Planta din imaginea 17 are frunze:


a. penat compuse
b. palmat lobate
c. penat sectate
d. palmat fidate

18. Specia din imaginea 18 poate produce modificări asupra mediului prin:
a. favorizarea colmatării apelor
b. construirea de cuiburi acvatice
c. modificarea compoziției apei
d. distrugerea nectonului

19. Perpetuarea speciei din imaginea 19 este favorizată de:


a. păsări frugivore
b. insecte sociale
c. curenţi de aer
d. dezvoltarea arilului

20. Despre specia din imaginea 20 se poate spune că:


a. are homocromie sezonieră
b. vânează noaptea
c. ascunde prada în scorburi
d. are ghiare neretractile

21. Specia din imaginea 21 este:


a. ornamentală
b. higrofită
c. prevernală
d. medicinală

Subiectul se punctează de la 0 la 25puncte. Nu se acordă puncte din oficiu.


MINISTERUL INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN
EDUCAȚIEI BISTRIȚA- NĂSĂUD
NAȚIONALE

Olimpiada Interdisciplinară de Ştiinţele Pământului


Etapa naţională – Ediția a XXII-a, Bistrița, 2018
Subiect proba practică
Pagina 4 din 4 Biologie

22. În ce categorie de consumatori poate fi încadrată specia din imaginea 22?


a. primari şi secundari
b. secundari şi terţiari
c. primari şi terţiari
d. secundari şi saprofagi

23. Ce tip de ecosistem este reprezentat în imaginea 23?


a. stepă subalpină
b. arie protejată
c. pajiște alpină
d. ecosistem antropizat

24. Comportamentul de împerechere la specia din imaginea 24 se datorează:


a. ramificării coarnelor
b. factorilor edafici
c. hormonilor epifizari
d. steroizilor gonadotropi

25. În plantația din imaginea 25 specia dominantă este:


a. ulmul
b. fagul
c. carpenul
d. mesteacănul

Subiectul se punctează de la 0 la 25puncte. Nu se acordă puncte din oficiu.


MINISTERUL INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN
EDUCAȚIEI BISTRIȚA - NĂSĂUD
NAȚIONALE

Olimpiada Interdisciplinară de Ştiinţele Pământului


Etapa naţională – Ediția a XXII-a, Bistrița, 2018
Subiect proba practică
Geografie
Pagina 1 din 1

1. Având în vedere imaginea 1, precizați denumirea județelor limitrofe județului Bistrița-Năsăud, marcate cu
cifre de la 1 la 4, precum și poziția lor în raport cu punctele cardinale.
2. Având în vedere imaginea 2, calculați:
a. desfășurarea latitudinală a județului Bistrița-Năsăud;
b. desfășurarea longitudinală a județului Bistrița-Năsăud.
3. Având în vedere imaginea 3, precizați:
a. denumirea unei unități montane alcătuită exclusiv din roci cristaline/șisturi cristaline;
b. denumirea unei unități montane alcătuită din roci vulcanice.
4. Având în vedere imaginea 4, precizați:
a. tipul genetic de lac (după originea cuvetei lacustre);
b. denumirea unității montane în care este situat acest lac.
5. Având în vedere imaginea 5, precizați:
a. numele râului pe care a fost amenajat lacul prezentat;
b. două utilizări ale acestui lac antropic.
6. Având în vedere imaginea 6, precizați:
a. denumirea formațiunilor speologice marcate în imagine cu cifrele 1 și 2;
b. modul de formare al acestor formațiuni speologice.
7. Având în vedere imaginea 7, precizați două argumente care explică apariția și dezvoltarea acestei stațiuni.
8. Având în vedere imaginea 8, precizați importanța geografică a acestui pas.
9. Pentru imaginea 9, precizați:
a. procesul gravitațional prezentat în imagine;
b. două condiții potențiale care determină acest proces.
10. Având în vedere imaginea 10, precizați:
a. tipul de hazard natural prezentat în imagine;
b. doi factori care au declanșat acest tip de hazard.
11. Având în vedere imaginea 11, precizați etajul de vegetație predominant.
12. Având în vedere imaginea 12, precizați tipul de rezervație.
13. Având în vedere imaginea 13, precizați numele a două localități traversate de DN17.
14. Având în vedere imaginea 14, precizați factorul geoecologic care a determinat modificarea peisajului.
15. Având în vedere imaginea 15, precizați un efect al activității antropice asupra componentelor mediului.

1. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar neprogramabile.


2. Subiectul se punctează de la 0 la 25 puncte.
MINISTERUL INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN
EDUCAȚIEI BISTRIȚA- NĂSĂUD
NAȚIONALE

Olimpiada Interdisciplinară de Ştiinţele Pământului


Etapa naţională – Ediția a XXII-a, Bistrița, 2018
Subiect proba practică
Chimie
Pagina 1 din 1

Subiectul IA...............................................................................................................................16 puncte

Darius are de pregătit un experiment în cadrul cercului de chimie. Din greșeală, colega lui Ana, a
dezlipit de pe eprubete, etichetele cu denumirile soluțiilor existente pe masa de lucru și a scăpat o picătură
de cerneală într-una din eprubetele aflate pe masa de lucru.
Vă rugăm să-l ajutați pe Darius să identifice substanțele existente în cele 5 eprubete numerotate,
existente în stativul cu eprubete.
Știind că în cele 5 eprubete numerotate de la 1 la 5 se găseşte o soluţie apoasă a uneia dintre
următoarele substanţe: CuSO4, NaOH, NaCl, AlCl3, AgNO3.

Identificaţi substanțele aflate în cele 5 eprubete pe baza reacțiilor efectuate cu soluțiile aflate în
eprubetele numerotate de la 1 la 5.
În urma testelor efectuate, notați rezultatele obținute în tabelul 1, din foaia de concurs, scriind în
fiecare dreptunghi corespunzător intersecției dintre coloanele și liniile tabelului, după caz:
- Formula compusului chimic rezultat, marcând cu ‫ ״↓״‬formarea unui precipitat și precizați
culoarea lui;
- Dacă nu se formează precipitat, dar se formează un complex sau altă specie căreia i se datorează
schimbarea culorii soluției, precizați schimbarea culorii;
- Marcați cu ‫״‬x‫ ״‬dacă în urma reacției efectuate nu se observă nicio schimbare;
- Dacă precipitatul este solubil în exces de reactiv, scrieți formula compusului rezultat, iar dacă
preciptatul este insolubil, scrieți această constatare în tabel;
- Scrieți ecuațiilor reacțiilor corespunzătoare cerințelor din tabelul 2, din foaia de concurs.

Subiectul IB .............................................................................................................................9 puncte

Apele minerale naturale reprezintă o resursă importantă a țării noastre. Dintre acestea apele
feruginoase sunt de obicei carbogazoase sau mixte, fiind instabile datorită tendinței la oxidare a ionilor de
Fe2+ în Fe3+, ceea ce îi face greu resorbabili. Originea lor este în rocile eruptive sau sedimentare prin ape de
infiltrație ce conțin întotdeauna și CO2.
Pentru dozarea ionilor Fe2+ dintr-un izvor de apă feruginoasă, se tratează o probă de apă cu volumul
de 100 mL, cu 7,1 mL soluție de KMnO4 0,001 M, în mediu de acid sulfuric.
a. Scrieţi ecuaţia reacției chimice care are loc.
b. Determinați cantitatea de ioni Fe2+ din proba dată, exprimată în mg/L.
c. În laborator prezența ionilor Fe3+ se pune în evidență calitativ prin formarea unei combinații
complexe – albastru de Berlin, care rezultă în urma reacției cu hexacianoferatul (II) de potasiu și
ionul Fe3+.
Scrieți ecuația acestei reacții chimice și denumiți conform normelor IUPAC compusul format.
Se dau:
Masele atomice: O – 16; S – 32; Mn – 55; Fe – 56
Notă:
1. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar neprogramabile.
2. Subiectele se punctează de la 0 la 25 puncte.

Subiecte elaborate de: prof. Veronica Alina BORDEI (I.S.J. Ialomița), prof. Serenella Liliana DINU (I.S.J.
Buzău), prof. Sorina TOMESCU (I.S.J. Olt), prof. Elena Teodora ION (Liceul Teoretic ‫״‬Stephan Ludwig
Roth‫ ״‬Mediaș), prof. Nicoleta DRĂGOI (Liceul "Ștefan Procopiu" Vaslui), prof. Liliana MARIN (Liceul
Teoretic ‫״‬Nicolae Iorga‫ ״‬Brăila), prof. Adriana ONȚELUȘ (Liceul Pedagogic ‫״‬Spiru Haret‫ ״‬Buzău)
MINISTERUL INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN
EDUCAȚIEI BISTRIȚA – NĂSĂUD
NAȚIONALE

Olimpiada Interdisciplinară de Ştiinţele Pământului


Etapa naţională – Ediția a XXII-a, Bistrița, 2018
Subiect proba practică
Fizică
Pagina 1 din 2
Partea I
Castele de nisip
Într-unul din manuscrisele rămase de la fizicianul român Alexandru Cișman (1897-1967), un celebru profesor universitar
la „Politehnica” din Timișoara, referitoare la stabilitatea unor construcții verticale realizate din nisip umed, s-a găsit
formula H  1,25E  R    g  , în care numerele  ,  ,  și  nu erau precizate. Formula se referă la valoarea maxim
posibilă a înălțimii (H ) pentru un cilindru cu bază circulară (rază R ) confecționat, pe o plajă, din nisip umed cu
densitatea  și cu modulul de elasticitate (Young) E . Desigur, g este accelerația gravitațională a locului unde s-a
realizat respectiva construcție. Pentru înălțimi mai mari decât valoarea H dată de această formulă, construcția se năruie
sub acțiunea propriei greutăți. Din manuscris rezultă că un asistent al savantului a reușit să construiască o astfel de
„coloană verticală”, cu baza circulară, având raza R1  20 cm și cu o înălțime ce a atins valoarea maximă H1  100 cm ,
valoare care nu a putut fi depășită (peste această înălțime construcția se năruia). Admițând că formula profesorului
Cișman este corectă și că realizarea practică menționată o confirmă, determinați valorile numerice ale parametrilor  ,  , 
și  și precizați dacă, în același loc, cu același fel de nisip, ar fi fost posibilă construirea unei „coloane verticale” cu raza
R2  30 cm și cu înălțimea maximă H 2  150 cm . Se vor avea în vedere următoarele valori numerice caracteristice nisipului

umed: E  3.10 6 Pa , respectiv   1,5 gram/ cm3 . Pentru accelerația gravitațională folosiți valoarea g  9,8m / s 2 .
Precizări matematice: Dintr-o dependență funcțională de forma Y  B  A X , puterea X se poate extrage prin raportul a
log(Y / B )
doi logaritmi, ea fiind dată de formula: X  .
log A
10 puncte

Partea a II-a
Castele de nisip … umed
Ai la dispoziţie următoarele materiale:
 Un vas de secţiune cilindrică, din plastic, umplut parţial cu apă;
 Un pahar gol, confecţionat din plastic;
 Un pahar identic cu primul în care se găseşte o masă de nisip umed. Se consideră planul suprafeței libere a
nisipului paralel cu planul marginii paharului, nisipul nu se va mai uda suplimentar;
 20 bucăți monede de 10 bani (4 g fiecare conform Monetăriei Statului);
 O riglă gradată;
 Un marker.

Folosind aceste materiale va trebui să determini densitatea nisipului umed din paharul indicat la 3. În calculele pe care le
vei face, vei neglija volumul şi respectiv masa celor două pahare de plastic. Atenţie, paharele de plastic NU sunt şi nici nu
pot fi considerate cilindrice!
Cerinţe:
1. Folosind rigla, determină diametrul vasului cu secţiune cilindrică. Vasul, fiind din plastic, este uşor deformabil,
aşa că va trebui să faci cel puţin 5 măsurători. Rezultatul final va trebui să fie sub forma:

Unde este eroarea absolută ce a afectat măsurătoarea.


1. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar neprogramabile.
2. Subiectul se punctează de la 0 la 25 puncte.
3. Orice altă metodă care duce la obținerea rezultatelor corecte, folosind materialele puse la dispoziție, va fi punctată
corespunzător.
MINISTERUL INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN
EDUCAȚIEI BISTRIȚA – NĂSĂUD
NAȚIONALE

Olimpiada Interdisciplinară de Ştiinţele Pământului


Etapa naţională – Ediția a XXII-a, Bistrița, 2018
Subiect proba practică
Fizică
Pagina 2 din 2
2. Introdu uşor paharul cu nisip umed în apa din vas. Paharul va pluti. Măsoară cu cât creşte nivelul apei din vas
atunci când paharul cu nisip pluteşte, faţă de nivelul iniţial al apei din vas. Te sfătuim să marchezi pe vas cele două
niveluri ale apei, folosind markerul. EVITĂ ca apa să intre în pahar!
3. Folosind informaţiile şi măsurătorile de la punctele 1 şi 2, va trebui să rezolvi următoarele sarcini de lucru:
a. Descrie metoda prin care poţi determina masa respectiv volumul nisipului umed aflat în pahar. La acest punct
vei prezenta şi relaţiile de calcul care te conduc la aflarea densităţii nisipului umed aflat în pahar;
b. Determină masa a nisipului din pahar;
c. Determină volumul al nisipului din pahar;
d. Calculează densitatea nisipului din pahar.
4. Indică cel puţin 3 surse de erori care au afectat măsurătorile.

15 puncte

prof. Costel Miron, Colegiul Național „Petru Rareș” Beclean


prof. Niculae Corcea, Colegiul Național „Petru Rareș” Beclean
prof. David Szekely, Colegiul Național „Andrei Mureșanu” Bistrița
prof. Lucia Gherman, Colegiul Național „Liviu Rebreanu” Bistrița
Notă: Subiect realizat pornind de la o idee a domnului prof. univ. dr. Florea Uliu, Universitatea din Craiova

1. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar neprogramabile.


2. Subiectul se punctează de la 0 la 25 puncte.
3. Orice altă metodă care duce la obținerea rezultatelor corecte, folosind materialele puse la dispoziție, va fi punctată
corespunzător.