Sunteți pe pagina 1din 12

TEMA DE CASA 3

PROCESUL TEHNOLOGIC DE FABRICATIE A BOBINARE A STATORULUI


UNEI MASINI ELECTRICE ASINCRONE

Cuprins

1
1. Notiuni de baza
2. Comentarea standardului SR EN 10570:2008
3. Infasurare de c.a. trifazata cu Z=12, m=3, p=2
4. Procesul tehnologic de bobinare a statorului unei masini
electrice asincrone
5. Date tehnice pentru un conductor de bobinaj
6. Activitate de laborator
7. Concluzii
8. Bibliografie

1. Notiuni de baza

Variantele constructive de înfăşurări de curent continuu care au


cea mai largă răspândire sunt înfăşurarea buclată şi înfăşurarea
ondulată. În fig.1 se prezintă schematic cele două tipuri de înfăşurări (a –

2
buclată şi b – ondulată); s-a considerat desfăşurarea în plan a spirelor; în
partea de jos sunt figurate legăturile la lamalele colectorului, iar pe
desene apar şi umbrele polilor statorici.

Cu y1 este notata deschiderea bobinei, y este pasul înfăşurării


(distanţa dintre laturile de dus a două bobine consecutive înseriate), iar
y2 reprezintă pasul de întors (distanţa dintre latura de dus şi cea de
întors a bobinei următoare). La înfăşurările buclate y = y1 – y2, iar la cele
ondulate, y = y1 + y2. În cele ce urmează se va explica modul de
realizare doar pentru înfăşurea buclată şi repartiţia corespunzătoare a
inducţiei Bδ0 în întrefier. În figura 2a este reprezentată schema
desfăşurată a unei înfăşurări buclate. Prin schema desfăşurată se
înţelege o schemă în plan obţinută prin tăierea rotorului după o
generatoare şi desfăşurarea lui. In acest fel, crestăturile care erau
plasate la periferia unui cilindru apar situate în acelaşi plan. În figură este
schiţată şi schema desfăşurată a colectorului, şi anume, în partea de jos
a figurii. De asemenea, apare în figură şi umbra polilor de excitaţie.
Infăşurarea buclată din figura 2 aparţine unei maşini cu 2p= 4, rotorul
respectiv posedând Z = 16 crestături, numerotate în figură de la 1 la 16.
Infăşurările de curent continuu se realizează în două straturi, în sensul
că în aceeaşi crestătură sunt două laturi de secţiuni: una în partea
superioară a crestăturii (figurată cu linie plină ), iar cealaltă, în partea
inferioară (figurată cu linie întreruptă). Infăşurarea constă dintr-o serie de
secţiuni identice, fiecare secţiune având una sau mai multe spire (în
figură, pentru simplitate, s-a considerat că o secţiune are o singură
spiră), secţiunile fiind legate în serie. Capetele secţiunilor se leagă între
ele pentru a se asigura înserierea secţiunilor (sfârşitul unei secţiuni se
leagă cu începutul alteia) şi, în acelaşi timp, se leagă şi la câte o lamelă
3
de colector. Practic, în crestătura practicată în aripioara unei lamele de
colector se lipesc cu ajutorul cositorului capătul de sfârşit al unei secţiuni
şi capătul de început al altei secţiuni, după o regulă bine precizată, pusă
în evidenţă de schema înfăşurării. Prin urmare, înfăşurarea descrisă, ca
de altfel toate înfăşurările de curent continuu, nu are capete libere.
Infăşurarea de curent continuu este deci o înfăşurare închisă.

Înfăşurarea buclată se caracterizează prin faptul că toate secţiunile


au capetele lor legate la două lamele vecine ale colectorului, înserierea
secţiunilor făcându-se de aşa manieră încât acestea se succed la
periferia rotorului în acelaşi sens, la distanţa de o crestătură între două
secţiuni succesive (y = 1). Dacă pornim de la un capăt al unei secţiuni
oarecare şi urmărim conductorul din care sunt realizate diferitele spire şi
secţiuni succesive ale înfăşurării, descriem o serie de bucle la periferia
rotorului, de unde şi denumirea de înfăşurare buclată. Pe colectorul la
care sunt legate capetele secţiunilor freacă 4 perii, legate alternativ două
câte două, iar fiecare pereche astfel realizată este legată la borna
A,respectiv B a maşinii. Periile sunt egal distanţate la periferia
colectorului. Lăţimea periilor este de ordinul de mărime al lăţimii unei
lamele sau a două lamele de colector. În figura 2,a, periile au tocmai
lăţimea unei lamele. Poziţia periilor pe colector are o foarte mare
importanţă în funcţionarea maşinii de curent continuu. Se remarcă cu
uşurinţă deocamdată că, atunci când maşina este în funcţionare, adică
rotorul cu toate secţiunile înfăşurării rotorului este în rotaţie, periile vin în
contact când numai cu o singură lamelă, când cu două lamele vecine,
fiindcă colectorul se roteşte o dată cu rotorul, iar periile sunt fixe în
spaţiu. Cum la două lamele vecine ale colectorului sunt legate capetele
unei secţiuni a înfăşurării, iar peria în anumite intervale de timp calcă pe
ambele lamele, secţiunea respectivă este în scurtcircuit, peria fiind bună
conducăroare. Ori, dacă polii maşinii sunt excitaţi, adică există un câmp
magnetic de excitaţie şi rotorul se învârteşte, în diferite secţiuni se induc
t.e.m. alternative. Acest t.e.m. au valori instantanee depinzând de poziţia
secţiunii respective în câmpul polilor de excitaţie. Dacă secţiunea este
scurtcircuitată de perie în momentul când latura sa de ducere este în axa
polului nord, t. e.m. este maximă şi va da naştere unui curent important
în secţiunea scurtcircuitată. Secţiunea acumulează în câmpul său

4
magnetic o importantă energie şi devine sediul unor pierderi Joule în
intervalul de timp cât este scurtcircuitată. În momentul în care, datorită
rotaţiei, peria pierde contactul cu una din lamelele la care este legată
secţiunea respectivă şi scurtcircuitarea secţiunii încetează, atunci
curentul de scurtcircuit din secţiune trebuie să se anuleze. Cum energia
localizată în câmpul magnetic al secţiunii nu se poate anula brusc,
curentul nu se anulează nici el brusc la părăsirea lamelei de către perie,
ci continuă să se închidă prin aer între lamela părăsită 4 şi perie sub
formă de arc electric, în care se consumă în scurt timp energia localizată
în câmpul magnetic al secţiunii. Aceste arcuri (scântei) la colector între
lamele şi perii sunt foarte dăunătoare bunei funcţionări şi nu sunt
admisibile.
În schimb, dacă periile sunt plasate pe colector în astfel de poziţie
încât scurtcircuitează vremelnic secţiuni ale căror laturi de ducere sunt
momentan în zona interpolară în care câmpul de excitaţie este foarte
slab sau nul, atunci şi t.e.m. induse în secţiunile respective în acele
momente sunt foarte mici sau nule şi toate fenomenele descrise mai sus
au loc cu o intensitate apreciabil mai redusă sau nu au loc, ceea ce este
favorabil pentru funcţionarea maşinii. De aceea, întocmai ca şi în figura
2,a, periile se plasează pe colector într-o astfel de poziţie încât fiecare
perie să scurtcircuiteze, la funcţionarea maşinii, secţiuni ale căror laturi
se află în zona de câmp de excitaţie foarte slab sau nul, în zona
interpolară. Dacă periile scurtcicuitează vremelnic tocmai secţiunile care
au laturile exact în axa interpolară de simetrie, atunci se spune că “periile
sunt fixate în axa neutră”. Dacă periile ocupă altă poziţie decât cea de
mai sus, se spune că “periile sunt decalate din axa neutră”. Se poate
arăta că decalarea periilor din axa neutră poate avea şi alte influenţe
asupra funcţionării maşinii, influenţe, în general, negative. Atragem
atenţia asupra faptului că poziţia periilor pe colector nu poate fi raportată,
în general, la poziţia polilor de excitaţie. În cazul înfăşurării prezentate în
figura 2,a, cele două legături ale unei secţiuni oarecare la două lamele
vecine sunt egal de lungi. Dacă periile sunt fixate în axa neutră, aşa cum
este cazul înfăşurării studiate, ele scurtcircuitează secţiuni ale căror laturi
sunt momentan în axele interpolare de simetrie şi, prin urmare, periile,
date fiind legăturile egal de lungi la colector, se află în axa de simetrie a
secţiunilor respective, adică în axele de simetrie ale polilor de excitaţie.
Dar mai pot fi realizate şi astfel de legături la colector. În figura 3, o
legătură la colector a unei secţiuni oarecare este directă, cea mai scurtă
posibilă, iar cealaltă legătură mult mai lungă. Pentru o asemenea

5
realizare constructivă a înfăşurării, în situaţia că periile se fixează în axa
neutră, observăm că periile cad în axa interpolară de simetrie şi nu în
axa de simetrie a polilor, ca în cazul precedent. Prin urmare, la o maşină
dată, pentru care nu cunoaştem modul precis de realizare a legăturilor
secţiunilor la colector, nu putem şti dacă periile sunt sau nu “fixate în axa
neutră” prin raportarea poziţiei periilor la poziţia polilor de excitaţie.
Pentru aceasta este nevoie de unele metode speciale.
Plasarea periilor pe colector şi legăturile dintre ele şi la bornele
maşinii conduc la împărţirea înfăşurării reprezentate în figura 2,a în 4
“căi de curent”, în sensul că, dacă la bornele A, B ale maşinii s-ar aplica
o tensiune de curent continuu, curentul absorbit de înfăşurare s-ar diviza
pe 4 căi în paralel în interiorul ei. Ansamblul secţiunilor înfăşurării se
împarte pe cele 4 căi de curent. Figura 2,b ne arată repartiţia secţiunilor
înfăşurării pe cele 4 căi de curent. Această repartiţie este valabilă la un
moment dat, în care diferitele crestături ale rotorului se află în poziţia
relativă faţă de polii de excitaţie indicată în figura 2,a. Secţiunile sunt
arătate prin două cifre care indică crestăturile în care sunt plasate laturile
secţiunii. Astfel, secţiunea 2 – 6’ are o latură în crestătura 2 (partea
superioară), iar cealaltă latură, în creastătura 6 (partea inferioară). În
consecinţă, în momentul considerat, cele 4 căi de curent vor fi formate
din următoarele secţiuni:
Calea I: 2 – 6’; 3 – 7’; 4 – 8’;
Calea II: 6 – 10’; 7 – 11’; 8 – 12’;
Calea III: 10 – 14’; 11 – 15’; 12 – 16’;
Calea IV: 14 – 2’; 15 – 3’; 16 – 4’.

2. Comentarea standardului SR EN 10570:2008

6
3. Infasurare de c.a. trifazata cu Z=12, m=3, p=2

7
4. Procesul tehnologic de bobinare a statorului unei
masini electrice asincrone

Nr Operatia Faza Masina SDV Timpul


Crt Unealta

8
9
8

5.Date tehnice pentru un conductor de bobinaj

CONDUCTOR BOBINAJ 0.25 MM 1KG

Proprietati electrice
Tensiunea de strapungere: 10kV

10
Proprietati termice:
- Indice de temperatura: 200-210°C
- Termoplasticitate: 2 min 260°C
- Soc termic: 1d, 1/2h>220°C

6.Activitate de laborator

In timpul laboratorului am consultat standardul SR EN 10570 -


2008 “Conductoare de bobinaj”, ne-a fost prezentata infasurarea de c.a.
trifazata si am aflat informatii despre procesul tehnologic de bobinare a
statorului unei masini electrice asincrone

7.Concluzii

Conductoarele de bobinaj prezinta o gama larga de avantaje


tehnice, precum posibilitatea diminuarii dimensiunilor si miniaturizarii
motoarelor si aparatelor electrice, transmiterea tridimensionala a fluxului
magnetic cu pierderi mici in curenti turbionari si reciclabilitatea totala a
deseurilor de produse

8.Bibliografie
 https://ro.wikipedia.org
 https://masiniunelte.store.ro
 www.asro.ro
 https://www.conexelectronic.ro/ro/conductor-bobinaj/15367-
CONDUCTOR-BOBINAJ-0-25-MM-1KG.html

11
12