Regiunea de Sud-Est a Romaniei

Caracteristici demo-geografice
Regiunea Sud - Est este situată în partea de sud-est a României, acoperind 35.762 km² sau 15 %
din suprafaţa totală a ţării, regiunea este a doua ca mărime din cele 8 ale României.

Regiunea Sud - Est cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunării, câmpia Bărăganului,
podişul Dobrogei cu Munţii Măcinului, iar partea de nord-vest a regiunii cuprinde o parte a
Carpaţilor şi Subcarpaţilor de Curbură. Totodată regiunea este străbătuta de fluviul Dunărea,
cuprinde Delta Dunării şi este mărginit la est de întreg litoralul românesc al Mării Negre.
Preponderent este însă relieful de câmpie, cu specific climatic continental.
În 2005, Regiunea avea o populaţie de 2.846.379 locuitori, reprezentând 13,1 % din populaţia
ţării; densitatea de 79,6 loc/kmp este sub media pe ţară (90,7 loc/kmp), cea mai mare densitate a
populaţiei fiind în judeţul Galaţi (138,9 loc/kmp), dominat de centrul industrial şi comercial cu
acelaşi nume, iar cea mai mică, în judeţul Tulcea (29,7 loc/kmp), unde condiţiile naturale şi
economice sunt mai puţin propice.
Oraşele concentrează 55,5% din populaţie, cu tendinţe de diminuare. Industrializarea forţată de
după război a condus la concentrarea populaţiei în oraşele Galaţi, Brăila şi Constanţa.
Reţeaua de localităţi a regiunii Sud - Est era alcătuită din 35 de oraşe (dintre care 11 erau
municipii) şi 1.447 de sate (organizate în 354 de comune). Cel mai mare oraş al regiunii este
Constanţa (307.447 locuitori), urmat de Galaţi (298.941 locuitori), Brăila (locuitori), Buzău
(137.161 locuitori), Focşani (101.294 locuitori) si Tulcea (92.676 locuitori).
În această regiune există o mare diversitate etnică, lingvistică şi religioasă: − Populaţia rromă
(1,7%) − Comunitatea rusă (lipoveni) (0,9%) – concentrată în zona Tulcea (16,350 locuitori) −
Comunitatea greacă (0,1%) − Comunitatea turcă (1%) – concentrată în zona Constanţa (27,914
locuitori) − Comunitatea tătarilor concentrată în zona Constanţa (23,230 locuitori).
Forţa de muncă şi migraţia
Piata fortei de muncă, joacă un rol hotărâtor în asigurarea creşterii economice şi a productivitătii
pe termen lung. Crearea conditiilor pentru creşterea competentelor profesionale, în scopul
asigurării unui proces de productie performant, care să dea naştere unor produse competitive,
capabile să facă fată cerintelor pietei, devine o prioritate absolută.
Problemele cu care se confruntă Regiunea Sud-Est, şi în egală măsură întreaga tară, sunt legate,
în special de scăderea populatiei totale, active şi ocupate.
Scăderea numărului total al populatiei, a avut repercursiuni majore şi asupra pietei fortei de
muncă. În 2005 in regiune există un număr de 1.147 mii persoane populatie ocupată, ceea ce
reprezentă 12,5 % din totalul la nivel national. Atât la nivel national, cât şi la nivelul Regiunii
Sud-Est, se remarcă în anul 2005 o scădere foarte accentuată (173000 persoane fată de anul
2000) a populatiei ocupate.
Totodată, se observă şi tendinta de îmbătrânire a acesteia, 23,2% din populatia ocupată în anul
2005, reprezentă persoane în vârstă de 45-54 ani.

Îmbătrânirea populatiei poate genera ieşirea unor competente importante de pe piata fortei de
muncă, în domenii de interes, ca: domeniul cercetării, în care se observă o scădere vertiginoasă a
numărului de salariati, învătământ pre/universitar, industrie etc., şi totodată nevoia de formare
initiala şi/sau continua în domenii slab dezvoltate în prezent: asistentă medicală specifică vârstei
a III-a, activităti de întretinere şi profilactice, activităti de socializare dedicate persoanelor
vârstnice, activităti de tip «part time».
Activitatea economica a regiunii in ultimii ani se caracterizeaza prin intrarea in declin a
ramurilor industriale, generand lichidarea si/sau restructurarea marilor intreprinderi (cu impact
negativ asupra şomajului) şi înfiintarea de întreprinderi mici si mijlocii.
Conform datelor statistice la nivel regional, în ultimii ani ponderea în economia regiunii o detin
micro întreprinderile, întreprinderile mici si mijlocii. Majoritatea întreprinderilor mari activeaza
în industria prelucratoare, constructii, transport si depozitare.
În anul 2005, repartitia populatiei ocupate pe activităti ale economiei nationale la nivelul fiecărui
judet din Regiunea Sud-Est, evidentiază sectoarele CAEN, care concentrează cea mai mare parte
a populatiei ocupate, în următoarea ordine: agricultură, industrie prelucrătoare, comert. După
aceste trei pozitii se constată că intervin particularităti de la un judet la altul în ceea ce priveşte
ordinea sectoarelor de activitate, în functie de numărul populatiei ocupate.
În perioada 2000-2005 se constată că activitătile care concentrează cea mai mare parte a
populatiei ocupate sunt: „Agricultură”, „Industrie prelucrătoare”, „Comert” , „Transport,
depozitare şi comunicati”, „Constructii”, „Învătământ”, „Sănătate şi asistentă socială”. În anul
2005, se produce o mutatie astfel, numărul populatiei ocupate în „Constructii” fiind mai mic
decât numărul persoanelor ocupate în sectorul „Transport, depozitare şi comunicatii”.
Populatia ocupată în activităti industriale, la nivelul regiunii se situează într-o pozitie secundară.
Astfel, agricultura detine prima pozitie din punct de vedere structural, cu 35,1 %, în timp ce
activitatea industrială reuneşte numai 21,59 %, din totalul populatiei ocupate în teritoriul
economic analizat (industria prelucrătoare fiind activitatea dominantă şi concentrând prin
procentul detinut de 19,1 % majoritatea persoanelor ocupate în industrie).
Trebuie sustinut, în continuare, efortul de dezvoltare al sectorului „Servicii”, capabil să genereze
noi locuri de muncă în contextul dezvoltării durabile, chiar dacă se constată o creştere a
populatiei ocupate în sectorul „Servicii” şi o scădere accentuată a populatiei ocupate în
„Agricultură” şi în „Industrie”, agricultura concentrând cea mai mare parte a populatiei ocupate.
Economia regională
Cu un PIB care reprezintă 11,3% din economia ţării, regiunea se situează pe locul 6, în timp ce
pe locuitor acest indicator se situează sub media naţională. Până în 2004, productivitatea muncii
deţinea o poziţie de mijloc între regiunile ţării, cu valorile cele mai ridicate în judeţul Constanţa.
Specificul Regiunii Sud - Est îl reprezintă disparităţile dintre nodurile de concentrare a
activităţilor industriale şi terţiare (Brăila - Galaţi; Constanţa - Năvodari), centrele industriale
complexe izolate (Buzău, Focşani), areale cu specific turistic (litoralul şi Delta Dunării) şi
întinsele zone cu suprafeţe de culturi agricole şi viticole. Regiunii îi este caracteristică
discontinuitatea în teritoriu a activităţilor industriale şi îmbinarea cu activităţi terţiare (comerţ,
servicii, turism) şi agricole. Această situaţie este generată de specializarea intraregională. Astfel,
Galaţi şi Constanţa sunt caracterizate de o rată mai mare a populaţiei ocupate în industrie, Buzău
şi Brăila cu procente mai mari de populaţie ocupate în agricultură, Constanţa, Galaţi şi Tulcea în
construcţie şi servicii.
Restructurările industriale care au avut loc în procesul tranziţiei la economia de piaţă, au dus la
creşterea masivă a şomajului în marile centre de industrie grea (Galaţi, Brăila, Buzău) şi în
micile centre urbane mono-industriale. Activitatea intensă de construcţii de locuinţe proprietate
privată din jurul marilor centre urbane, litoral şi alte areale turistice din Subcarpaţi a preluat o
parte din forţa de muncă disponibilizată şi astfel şocul social al disponibilizărilor a fost atenuat.
Deşi zona Brăila – Galaţi, Constanţa – Năvodari a fost marcată de un puternic fenomen de
disponibilizări, ultimii ani prezintă un oarecare reviriment al activităţilor industriale, respectiv un
proces de stabilizare a întreprinderilor nou create pe platformele marilor complexe industriale
restructurate. Astfel, pot fi menţionate atât întreprinderile (textile) care funcţionează la Brăila cât
şi Combinatul de la Galaţi precum şi rafinăria de la Midia Năvodari. Un alt exemplu de
revigorare a industriei îl reprezintă Buzău, unde au apărut numeroase întreprinderi noi, ca de
exemplu cele de prelucrare superioară a lemnului şi sticlei, etc. Spre deosebire de acest proces de
oarecare stabilizare economică a marilor centre urbane, oraşele mici nu reuşesc să-şi găsească
echilibrul, pierzând în continuare locuri de muncă (Babadag, Negru Vodă, Hârşova, Făurei,
Tulcea, Măcin, etc.). Aici nu există investiţii străine şi din cauza unei infrastructuri deficitare
(drumuri, alimentări cu apă, canalizări, etc).
Arealele de maximă sărăcie cuprind nordul judeţului Galaţi, estul şi sudul Brăilei, nordul
Dobrogei, Delta Dunării, precum şi estul Judeţului Vrancei .
 Regiunea Sud-Est 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Braila 9768.40 11303.90 14326.00 19050.3 18508.00 19073.80
0
Buzau 9072.50 10864.4 12793.30 15871.7 16001.90 15117.60
0 0
Constanta 17452.10 20449.1 22686.80 28650.4 26719.90 27068.40
0 0
Galati 10409.30 11585.00 13999.50 17796.6 17157.20 15893.50
0
Tulcea 9966.50 12031.5 12967.20 16838.3 16500.60 15849.60
0 0
Vrancea 8368.20 10631.9 11801.30 14187.1 14147.00 13766.10
0 0

Produsul intern brut (PIB) pe locuitor

30000

25000

20000

15000

10000

5000

0
Bra i la Buza u Consta nta Ga l at Tul cea Vrancea
2005 2006 2007 2008 2009 2010

Infrastructura
Transport
Regiunea este străbătută de importante coridoare de transport care asigură legătura centrelor
urbane cu capitala ţării, între care se remarcă marile artere rutiere europene (E60, E85, E87, E70,
E581).

Din cei 10.856 km drumuri publice regionale, doar 19,4% sunt modernizaţi, regiunea
înregistrând cea mai mică pondere pe ţară. Valoarea redusă a indicatorului referitor la densitatea
drumurilor pentru Tulcea se explică prin faptul că Delta Dunării acoperă aproape jumătate din
suprafaţa acestui judeţ.
Principalele problemele ale reţelei de drumuri sunt: calitatea slabă a drumurilor, sistemul
deficitar de iluminare şi marcare stradală, iar situaţia drumurilor în mediul rural este critică,
majoritatea localităţilor rurale neavând drumuri pietruite sau asfaltate. Inundaţiile din anul 2005
au arătat nu numai insuficienţa reţelei rutiere dar şi lipsa unei strategii privind măsuri de
protecţie activă a acestora.
S-a dovedit că nu există posibilităţi reale dar şi economice pentru trasee de rezervă, existând
pericolul izolării unor areale cât şi întreruperii legăturilor dintre marile regiuni ale României. Tot
în această situaţie s-a evidenţiat şi starea precară a podurilor rutiere.
Există două elemente esenţiale în regiune care favorizează transportul naval: fluviul Dunărea şi
Marea Neagră. Portul maritim Constanţa, cel mai mare port la Marea Neagră şi al patrulea din
Europa, oferă servicii (facilităţi) pentru toate tipurile de transport (auto, feroviar, maritim,
aerian), fiind utilat cu depozite şi terminale pentru toate tipurile de bunuri. Acest port este situat
la intersecţia dintre coridoarele TEN-T IV şi VII – prin canalul Dunăre-Marea Neagră.
Utilităţile publice
Regiunea Sud-Est înregistra, în anul 2005, o pondere ridicată a străzilor orăşeneşti modernizate,
69% din cei 2 954 km de străzi orăşeneşti din regiune, fiind modernizaţi. Există însă mari
diferenţe intraregionale, judeţele Buzău, Constanţa şi Galaţi având peste 70% străzi orăşeneşti
modernizate, faţă de doar 46% în judeţul Vrancea. Această situaţie se datorează prezenţei atât a
unor oraşe mari, cât şi a unora mijlocii (Buzău, Constanţa, respectiv Galaţi) - în cazul primelor
trei judeţe – în care majoritatea străzilor sunt modernizate, în timp ce în judeţul Vrancea, oraşului
Focşani i se adaugă doar patru oraşe mici (sub 20.000 de locuitori) - în care doar o mică parte a
străzilor sunt modernizate.
În privinţa utilităţilor publice de bază, la sfârşitul anului 2005 Regiunea Sud-Est ocupa al doilea
loc la nivel naţional în privinţa lungimii simple a reţelei de distribuţie a apei potabile (17,4 % din
total pe ţară), iar din numărul total de localităţi 80% aveau instalaţii de alimentare cu apă
potabilă, acestea concentrându-se mai mult în judeţele Constanţa şi Brăila – apropiate de Dunăre,
şi mai puţin în Buzău şi Vrancea. Însă, trebuie menţionat că foarte multe din aceste instalaţii
prezintă un grad avansat de uzură, necesitând reabilitarea şi chiar înlocuirea lor.
O situaţie îngrijorătoare există în cazul reţelei de canalizare, doar 22,1% din localităţile regiunii
fiind dotate cu această utilitate. La nivel intraregional, există aceleaşi diferenţe, dacă avem în
vedere că 70% din localităţile dotate cu canalizare sunt localizate în cele trei judeţe estice ale
regiunii (Constanţa, Galaţi şi Tulcea).
Educaţie
La nivel regional, în anul şcolar 2005/2006, în învăţământul public existau 570 grădiniţe, care au
trebuit să facă faţă creşterii numărului de copii înscrişi, în ultimii ani. Pentru învăţământul primar
şi gimnazial, existau 1.000 de şcoli, iar cel liceal era deservit de 176 de licee. Acestora li se
adaugă 9 şcoli profesionale şi de ucenici, precum şi 11 unităţi postliceale, a căror bună
funcţionare este esenţială pentru asigurarea pieţei forţei de muncă cu persoane calificate în
diferite domenii.
Pentru formarea unei forţe de muncă înalt calificate, absolut necesară pentru asigurarea
dezvoltării regiunii, este esenţială buna funcţionare a celor 9 universităţi cu 58 de facultăţi
existente în regiune. Cele mai importante sunt universităţile din Constanţa şi Galaţi.
Sănătate
În regiune există 47 de spitale, dintre care 24 sunt localizate în Constanţa şi Galaţi. De asemenea,
în regiune îşi mai desfăşoară activitatea 13 policlinici şi 41 dispensare medicale, la care se
adaugă alte tipuri de unităţi sanitare. Serviciile medicale pentru populaţia din mediul rural sunt
slab dezvoltate, fiind necesară organizarea unui proces de planificare medicală.
Speranţa de viaţă este în medie de 71,69 ani pentru bărbaţi, respectiv 75,56 ani pentru femei.
Infrastructura de sănătate din regiune, atât din punct de vedere al construcţiilor, cât şi al dotărilor,
este precară, fiind necesare reabilitarea clădirilor, precum şi dotarea corespunzătoare a acestora.
Servicii Sociale
Trei din cele 6 judeţe (Buzău, Vrancea şi Tulcea) nu au centre de zi. Copii sunt ocrotiţi în
instituţii de tip familial (65,7%) sau de servicii rezidenţiale (34.3%). La sfârşitul anului 2004,
erau 8.818 copii cu dizabilităţi, din care doar 462 beneficiau de servicii de reintegrare. Judeţele
Brăila, Buzău şi Galaţi nu au instituţii rezidenţiale de asistenţă socială
Zone problemă
În regiune au fost identificate şi promovate pentru a beneficia de proiecte eligibile sub Programul
Phare Coeziune Economică şi Socială 2001-2002, două zone, şi anume:
− Zona industrială a Subcarpaţilor de Curbură, care include şi oraşele Buzău, Râmnicu Sărat,
Focşani, Mărăşeşti, Adjud, Odobeşti şi Tecuci, caracterizată de următoarele probleme:
dezechilibre sociale masive, calificări insuficiente şi mono-direcţionate ale forţei de muncă.
Mediul natural este puternic afectat de către defrişările necontrolate realizate în ultimul deceniu,
care au fost dublate de lipsa lucrărilor pentru limitarea alunecărilor de teren.
− Zona industrială şi de servicii a Dunării de Jos, cuprinzând oraşele Brăila, Galaţi, Tulcea,
Măcin şi Isaccea, se confruntă cu probleme legate de: şomaj ridicat, diminuarea rolului jucat de
porturile din zonă, ca porţi maritime ale ţărilor din centrul Europei lipsite de ieşire la mare, în
urma realizării canalului Dunăre - Marea Neagră; pierderea flotei de pescuit oceanic.Celor două
zone de restructurare industrială, li se adaugă alte zone cu probleme grave de dezvoltare. Este
vorba de zona minieră Altân-Tepe şi Hârşova (Tulcea), oraşele Nehoiu (Buzău), Mărăşeşti
(Vrancea).
− Zona rurală în totalitate este caracterizată de grave probleme de dezvoltare cauzate atât de
procesul de migrare a populaţiei tinere în marile oraşe sau în străinătate, cât şi de lipsa
infrastructurii de bază.
Exceptând uşoara îmbunătăţire a situaţiei şantierului naval Galaţi şi a Mittal Steel Industry Galaţi
(Sidex), aceste zone se află încă în dificultate.

Potenţial de dezvoltare
Regiunea Sud-Est dispune de o serie de resurse naturale, care valorificate corespunzător, pot juca
un rol important în dezvoltarea economico-socială. Dintre acestea, cele mai importante sunt
zăcămintele de ţiţei şi gaze naturale (Subcarpaţii Buzăului, vestul judeţului Brăila şi sudul
judeţului Galaţi), carierele de granit (Munţii Măcinului), sarea, etc.
Alt avantaj pe care regiunea îl poate valorifica, este reprezentat de prezenţa portului Constanţa,
secondat de porturile dunărene Galaţi, Brăila şi Tulcea. Legăturile acestora cu marile porturi ale
lumii, pot fi folosite, atât pentru a asigura materia primă necesară dezvoltării economiei regiunii,
cât şi pentru a exporta bunuri produse atât în regiune, cât şi în restul ţării..
Cel mai important potenţial pentru dezvoltarea regiunii, este reprezentat însă de resursele
turistice:
• Litoralul Mării Negre, care cuprinde 13 staţiuni, cu unităţi de cazare, tratament si agrement
(hoteluri, moteluri, vile, campinguri) desfăşurate de-a lungul a 70 km de coastă între Năvodari şi
Mangalia.
• Delta Dunării, care prezintă o atracţie ştiinţifică şi un potenţial turistic ridicat, în special după
includerea sa în 1990, împreuna cu alte zone naturale adiacente, în Rezervaţia Biosferei Delta
Dunării.
• Regiunea beneficiază de un fond balnear deosebit, cu o veche tradiţie Lacul Techirghiol, Eforie
Nord (nămol curativ cu proprietăţi asemănătoare celui de la Marea Moartă).
• Regiunea prezintă şi un cadru promiţător pentru dezvoltarea agro-turismului (Brăila, Galaţi si
Tulcea) cu resurse importante pentru dezvoltarea turismului de agrement (vânătoare şi pescuit) în
Insula Mică a Brăilei, Insula Mare a Brăilei, etc.
• Zona montană din Vrancea şi Buzău prezintă interes turistic prin staţiunile Soveja şi Lepşa, şi
zone turistice unice în ţară, cum ar fi: Vulcanii Noroioşi (Berca), peşterile de la Bozioru, Focurile
Vii.
• Patrimoniul cultural-istoric al regiunii se remarcă cetăţile getice, romane, greceşti, bizantine şi
locaşuri mânăstireşti, majoritatea fiind concentrate în judeţele Tulcea şi Constanţa.
Potenţialul industrial al regiunii este foarte important şi diversificat, în acelaşi timp. În anul
2003, valoarea adăugată brută a acestui sector (incluzând sectorul de construcţii) a fost de 2 mil.
euro, reprezentând 31,3% valoarea adăugată brută pe regiune. Industria regională este
concentrată în special în centrele urbane:
• Industria petrochimică este prezentă în Năvodari
• Industria metalurgică în Galaţi şi Tulcea
• Industria de echipamente în Brăila, Buzău, Constanţa, Tecuci
• Industria de construcţie navală în Constanţa, Galaţi, Brăila, Tulcea, Mangalia, Midia
• Industria materialelor de construcţie în Medgidia
• Industria textilă în Brăila, Tulcea, Vrancea.
Principalele caracteristici ale industriei la nivel regional sunt:
• Este concentrată în marile oraşe, fiind foarte puţin prezentă în zonele rurale
• Industria de procesare deţine primul loc în termeni de venituri şi rată de ocupare a populaţiei în
această ramură.
Agricultura este de asemenea, un sector foarte important pentru economia regională: circa 40%
din populaţia ocupată lucrează în acest sector, care contribuie cu 16% la PIB regional. Terenurile
cultivate deţin 65% din suprafaţa regiunii şi prezintă potenţial de dezvoltare în viitor. Deşi există
acest potenţial agricol, capacitate de procesare a produselor agricole este limitată (scăzută) din
cauza tehnologiilor depăşite. Gradul ridicat de fragmentare a terenului cultivat reprezintă un alt
obstacol pentru dezvoltarea agricolă. Potenţialul economic scăzut al fermelor mici şi
managementul ineficient al acestora au determinat, de asemenea, subdezvoltarea sectorului de
procesare a produselor agricole.
În anul 2004, regiunea se ocupa primul loc la nivel naţional, în ceea ce priveşte producţia
produselor specifice, şi anume struguri şi floarea-soarelui, şi locul al doilea la producţia de grâu,
cereale şi fasole. În ceea ce priveşte sectorul de creştere a animalelor şi cel zootehnic, regiunea se
situează pe primul loc la producţia de carne de oaie şi capră, şi de asemenea, de lână.
Turismul
Turismul in regiune este diversificat, aici existand aproape toate tipurile de turism: turism de
litoral, montan, de croaziera, cultural, de afaceri, turism ecologic, balnear, agroturism, de
agrement, de week-end, pescuit sportiv si de vanatoare, practicarea sporturilor nautice.

Turismul în regiune este caracterizat de existenta unor resurse naturale specifice, cum ar fi
litoralul Mării Negre si Delta Dunării. De asemenea, în Regiune se află statiuni balneo-
climaterice renumite în tară (Lacu Sarat, Techirghiol, Sărata Monteoru, Balta Alba, Soveja),
pensiuni agro-turistice (în special în zonele montane si în Delta Dunării). Turismul cultural este
prezent în Regiune, în special prin mănăstirile din nordul Dobrogei si din muntii Buzăului si
Vrancei, precum si prin vestigiile culturale (situri arheologice, case memoriale), .

O caracteristica a regiunii este potentialul turistic ridicat, ce este asigurat de existenta unor lacuri
naturale cu proprietati terapeutice, de vulcanii noroiosi, de rezervatia Biosferei din Delta Dunarii
si de litoralul Marii Negre. Regiunea concentrează cca. o treime din structurile de cazare turistică
ale tării a căror capacitate de cazare în 2005 era de 132.965 locuri. Indicele de utilizare netă a
capacitătii de cazare îsi mentine cel mai ridicat nivel din tară pe întreaga durată a anului (37,8%
în anul 2005, fată de media natională de 33,4%).

Regiunea ocupă primul loc în ceea ce priveste capacitatea de cazare (47,8 % din valoarea totală
la nivel national) si primul loc la numărul de turisti cazati (28,8 % din valoarea totală la nivel
national). Cel mai bine reprezentat este turismul de pe litoralul Marii Negre, ce include 13
statiuni cu 958 structuri de primire turistica, situate de-a lungul a 70 de km de coasta intre
statiunile Năvodari si Mangalia.
La nivelul anului 2005, peste 78% din capacitatea de cazare turistică a Regiunii Sud-Est, se
regăseste în statiunile de pe litoralul Mării Negre (care nu este valorificat decat 2-3 luni/an).
Avand în vedere capacitatea mare de cazare turistică, regiunea ocupă locul I la numărul de turisti
cazati în structurile de cazare (numărul înnoptărilor în structurile de cazare turistică a crescut la
27,97%, Constanta ocupând de asemenea, locul I în regiune cu 4.408 mii persoane în anul 2005,
iar Delta Dunării detine un loc fruntas la categoria 4-7 înnoptări, fiind în scădere fată de anul
precedent).

Regiunea mai prezintă un cadru propice pentru practicarea agroturismului, care a luat amploare
in judetele Buzău (Gura-Teghii, Lopatari, Bisoca, Catina, Calvini), Tulcea (Delta Dunării) si
Vrancea (Soveja, Lepsa).

În perioada 2002-2005 numarul unitatilor active din turism a crescut cu 79%, in timp ce numarul
de angajati a crescut cu 16%.

În Regiunea Sud-Est ariile protejate cuprind 608.931 ha, unele dintre acestea fiind situate total
sau partial pe teritoriul regiunii (tabel nr.15).

Tabel
nr.15

Situatia Parcurilor Nationale, Naturale si a Rezervatiei Biosferei

din Regiunea Sud-Est

Parcuri Nationale si Naturale, Suprafata integral/partial pe teritoriul

Rezervatiei ale Biosferei
Balta Micã a Brãilei (parc natural)
Delta Dunării (rezervatie)
Muntii Mãcinului (parc national)
Lunca Joasă a Prutului (parc natural)
TOTAL
(ha) judetului/judetelor
17.529,00 integral în judetul Braila
580.000,00 pe suprafata judetelor Tulcea si Constanta
11.321,00 integral în judetul Tulcea
81,00partial pe teritoriul judetului Galati
608,931,00

Date furnizate de MAPM

Litoralul Marii Negre

A treia mare ca suprafata in Europa, dupa Marea Mediterana si cea a Nordului, Marea Neagra
scalda cu valurile ei uscatul sud-estic al Romaniei. Se poate spune ca aici incepe marea. Sau ca
aici se termina. In totalitatea lui, litoralul romanesc al Marii Negre are o lungime de 245 km (153
de mile) si se intinde intre bratul Chilia al Dunarii, la nord, si granita cu Bulgaria, la sud. Este
impartit in doua mari sectoare: cel de nord, cu relief caracteristic de delta, cordoane litorale si
lagune (intre Musura si capul Midia) si cel de sud, cu tarm ridicat, dominat de faleze, golfuri si
promontorii (intre capul Midia si localitatea Vama Veche).

Litoralul românesc cuprinde 13 statiuni, cu unităti de cazare turistică, tratament, si agrement.

Clima maritima de litoral, cu influente mediteraneene in sud, este extrem de favorabila pentru
iubitorii de veri lungi si insorite. Iulie si august sunt lunile cele mai fierbinti, cu o temperatura a
aerului care poate atinge 26-28 de grade Celsius. Totusi, briza marina domoleste caldura, facand
ca zilele sa fie perfecte pentru plaja, iar noptile placute si racoroase. Temperatura medie de vara
este de 22 grade Celsius.

Plajele se intind pe mai bine de 82 de km si au o latime de 250 de m la Mangalia si Techirghiol si

de 50-200 de m in rest. Nisipul auriu, renumit prin finetea sa, atinge in timpul verii temperatura
de 45 de grade Celsius, fiind ideal pentru aeroterapie si bai de nisip. Ingemanarea dintre uscat si
apa se face treptat, plajele coborand lin in mare si fiind adecvate copiilor sau celor care nu stiu sa
inoate. Exista zone late de 100-200 de m unde apa nu depaseste 1 – 1, 5m adancime, orice factor
de risc fiind astfel eliminat.

Farmecul litoralului este dat in primul rand de mare. Generozitatea Marii Negre sta in mai multe
aspecte. Avand o salinitate redusa in comparatie cu alte mari continentale (numai 17 %), turistii
pot practica fara retinere sporturi sub-acvatice si nautice. Inotatorii pot sta si ei linistiti. Nu exista
maree, si nici vietuitoare marine periculoase. In schimb, jocul delfinilor poate crea un adevarat
spectacol pentru norocosii aventurieri.

Acest intreg complex format din apa, nisip, aer si soare are efecte terapeutice, facand miracole cu
cei care cauta un loc benefic pentru sanatate. Intensitatea mare a radiatiilor solare se spune ca are
efect stimulativ si tamaduitor. Aerul este bine ionizat cu aerosoli marini, care, impreuna cu
influenta valurilor, genereaza cure speciale de talasoterapie. Mai mult, unele statiuni sunt atat
statiuni de agrement cat si statiuni de sanatate. De exemplu, Mangalia, Eforie Nord, Eforie Sud si
Neptun ofera o larga varietate de tratamente balneo-climaterice, bai de namol, terapie cu
minerale, precum si faimoasa cura cu Gerovital, produs romanesc pentru intinerire si revigorare
al Dr. Ana Aslan. Cel mai renumit namol este namolul organogen din lacul Techirghiol, cu o
extraordinara valoare curativa.

Delta Dunarii reprezinta o atractie deosebita de o mare valoare stiintifica si cu un potential

turistic ridicat, in special dupa includerea sa in 1990, impreuna cu alte zone naturale adiacente, in
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Din reteaua nationala de arii naturale protejate) Delta
Dunarii se distinge, atat ca suprafata (580.000 ha), cat si ca nivel al diversitatii biologice, avand
triplu statut international: Rezervatia Biosferei Delta Dunarii; Sit Ramsar (zona umeda de
importanta internationala), Sit al Patrimoniului Mondial Natural si Cultural.

Baza turistica, formata din hoteluri, moteluri, vile, pensiuni turistice, ofera turistilor posibilitatea
unor croaziere pe canale si ghioluri.

Dezvoltarea ecoturismului este o prioritate specifica pentru Delta Dunarii acesta caracterizandu-
se prin structuri de cazare de mica anvergura, locuri speciale de campare care sa respecte
exigentele impuse de conservarea si protectia mediului.

Regiunea beneficiaza de un fond balnear deosebit, ceea ce a facut ca activitatea balneara sa aiba
o veche traditie si sa cunoasca o ampla dezvoltare. Sunt de amintit statiunile balneare: Lacul
Sarat, Techirghiol, Eforie Nord datorita namolului curativ si a curelor profilactice si recuperatorii
efectuate in clinici cu personal specializat.

Pentru dezvoltarea acestei forme de turism este necesara o largire a gamei de oferta prin
dezvoltarea unui produs de inalta calitate cu accent pe tratament, cazare de lux si structuri
auxiliare, diversificarea produsului oferind programe de mentinere a sanatatii si fitness pentru
atragerea unui alt segment de piata in locul clientelei traditionale.

Regiunea prezinta si un cadru promitator pentru dezvoltarea agro-turismului.

Judetele Braila, Galati si Tulcea detin resurse importante pentru dezvoltarea turismului de
agrement (vanatoare si pescuit) in Insula Mica a Brailei, Insula Mare a Brailei, padurile Viisoara
si Camnita. Zona montana din Vrancea si Buzau prezinta interes turistic prin statiunile Soveja si
Lepsa, respectiv zone turistice unice in tara, cum ar fi: Vulcanii Noroiosi de la Paclele-Berca,
pesterile de la Bozioru, Focurile Vii – Lopatari si Salina de la Meledic.

Turismul cultural este o forma de turism care poate asigura valorificarea integrala a resurselor
turistice antropice si in primul rand a patrimoniului cultural- istoric.

Patrimoniul cultural-istoric al regiunii este o valoare componenta a patrimoniului cultural

european si international, rezultat dintr-o evolutie istorica bine cunoscuta. Valoarea deosebita a
zestrei patrimoniale este conferita mai ales de componentele arheologice si etnografice
(monumente si situri istorice), ea fiind completata de ansambluri rurale si urbane, ca si splendida
arhitectura de cult reprezentativa pentru evul mediu si epoca moderna.

Se intalnesc in regiune cetati getice, romane, grecesti si bizantine, monumente ridicate in cinstea
unor vestiti imparati romani, cat si locasuri manastiresti si constructii cu valoare etnografica
deosebita, majoritatea fiind concentrate in judetele Tulcea si Constanta.

Dezvoltarea cantitativa si calitativa a capacitatii pentru turismul de afaceri si congrese este

sustinuta de infrastructura existenta, de pozitia geografica, precum si de posibilitatea ofertei
turistice diversificate determinata de potentialul zonelor vecine.
Turismul de afaceri este prezent in regiune in statiunile turistice Mamaia si Mangalia.

Turismul de croaziera se afla intr-o faza initiala de dezvoltare in regiune, in special in zona
Deltei Dunarii. Dezvoltarea acestui produs turistic implica crearea unor facilitati legate de
sporturile de apa, pescuit.

Unitatile turistice nu sunt aliniate la standarde moderne (din punct de vedere al calitatii
serviciilor, capabilitatii organizationale, dotarea cu resurse, infrastructura), fapt ce a determinat o
scadere a numarului de turisti romani si straini de la an la an. Regiunea are un potential turistic
unic comparativ cu alte regiuni din Romania, anume litoralul si Delta Dunarii.

Tinand cont de faptul ca regiunea dispune de un potential turistic ridicat datorat atat reliefului
variat cat si siturilor istorice aflate in regiune si avand in vedere vecinatatea regiunii cu tari care
poseda in parte obiective turistice similare (de ex. Litoralul Marii Negre), se pot dezvolta o serie
de proiecte de cooperare transfrontaliera intre Regiunea de Dezvoltare Sud-Est si regiuni
invecinate din Ucraina, Republica Moldova si Bulgaria, proiecte care sa aiba ca obiectiv
principal dezvoltarea turismului in aceste regiuni.
 Regiunea Sud-Est
Profilul economic al regiunii

QA-productia din agricultura

QA= 5373.0
QI-produtia din industrie= industrie+constructii
QI= 23000.0+ 5378.7= 28378.7
OS-productia sectorului serviicii = comert+ informatii+ intermedieri+ tranzactii+ activitati
profesionale+ adrministratie publica+activitati de spectacole
OS= 11373.6+ 1034.6+ 880.6+ 6456.0+ 2932.6+ 8345.6+ 1775.2= 32798.2
Q I 28378.7
π= = = 0.86  profilul preponderent servicii
Q S 32798.2
π >2-profilul este preponderent industrial
1<π < 2 -profilul este preponderent industrial-servicii
0.5< π <1 -profilul preponderent servicii-industrial
π <0.5-profilul preponderent servicii

Specializarea economica a regiunii

1)Determinarea vectorului structurii productiei industriale la nivel de regiune(ponderea fiecarei
ramuri econimice in VAB regionala.
pj=(p1j;p2j;...;pij;...;pnj)
pij-ponderea ramurii economice i in VAB calculata in regiunea j
i-agricultura,industrie,constructii, comert, informatii,intermedieri,tranzactii,activitati
profesionale, adrministratie publica,activitati de spectacole(10 sectoare de activitati)
j-regiunea( din cele 8 regiuni)

Agricultura BI 5735.3
p1BI= = =¿ 0.086
VABR BI 66549.9
 Industrie BI 23000.0
p2BI ¿ = =¿ 0.345
VABR BI 66549.9

Constructii BI 5378.7
p3BI= = =0.08
VABR BI 66549.9
Comert BI 11373.6
p4BI= = = 0.17
VABR BI 66549.9
Informatii BI 1034.6
p5BI= = = 0.015
VABR BI 66549.9
Intermedieri BI 880.6
p6BI= = = 0.013
VABR BI 66549.9
Tranzactii BI 6456.0
p7BI= = = 0.097
VABR BI 66549.9
Activitati profesionale BI 2932.6
p8BI= = = 0.044
VABR BI 66549.9
Administratie publica BI 8345.6
p9BI= = =¿ 0.125
VABR BI 66549.9
Activitati de spectacole BI 1775.2
p10BI= = =0.026
VABR BI 66549.9
pBI=( 0.086+3.456+ 0.08 +0.17+0.015+0.013+0.097+0.044+0.125+0.026)
n

∑ pij=1
i=1

2)Determinarea vectorului structurii productiei industriale la nivel national

pT=( p1T;p2T;...;piT;...;pnT)
piT-ponderea ramurii economice i in VAB la nivel national
Agriculturatotal 31568.5
p1T= = =0.053
VAB total 591206.5
Industrie total 168952.2
p2T= = =0.285
VAB total 591206.5
Constructii total 41626.1
p3T= = =0.070
VAB total 591206.5
Comert total 99989.9
p4T= = =0.169
VAB total 591206.5
 Informatii total 32368.4
p5T= = =0.054
VAB total 591206.5
Intermedieri total 24107.3
p6T= = =0.040
VAB total 591206.5
Tranzactii total 54306.3
p7T= = =0.091
VAB total 591206.5
Activitati profesionale total 42421.4
p8T= = =0.071
VAB total 591206.5
Adm publicatotal 77445.0
p9T= = =0.130
VAB total 591206.5
Activitati de spectacole total 18421.4
p10T= = =0.031
VAB total 591206.5
pT=(0.053;0.285;0.070;0.169;0.054;0.040;0.091;0.071;0.130;0.031)
n

∑ piT =1
i=1

3)Determinarea coeficientului de specializare economica

pij
sij=
pi T

sij-specializarea remurii i in regiunea j

sij>=1 –regiunea j este specializata in ramura economica i
p 1 BI 0.086
s1BI= = =1.622 – are specializare in ramura „Agricultura”
p 1 T 0.053
p 2 BI 0.345
s2BI= = =1.210 – are specializare in ramura „Industrie”
p 2 T 0.285
p 3 BI 0.08
s3BI ¿ = =1.142 –are specializare in ramura „Constructii”
p 3 T 0.070
p 4 BI 0.17 0
s4BI= = =1.005 -are specializare in ramura „Comert”
p 4 T 0.169
p 5 BI 0.015
s5BI= = =0.277 – nu are specializare in ramura „Informatii”
p 5 T 0.054
p 6 BI 0.013
s6BI= = =0.325 - nu are specializare in ramura „Intermedieri”
p 6 T 0.040
 p 7 BI 0.097
s7BI= = =1.065 - are specializare in ramura”Tranzactii”
p 7 T 0.091
p 8 BI 0.044
s8BI= = =0.619 – nu are specializare in ramura „Activitati profesionale”
p 8 T 0.071
p 9 BI 0.125
s9BI= = =0.961 –nu are specializare in ramura „Adm publica”
p 9T 0.130
p 10 BI 0.026
s10BI= = =0.838 – nu are specializare in ramura „Activitati de spectacole”
p 10 T 0.031

Propuneri:
 Promovarea turismului din delta dunarii deoarece aceasta are un potential turistic
natural si antropic urias.
 Deoarece agricultura concentreaza cea mai mare parte a populatiei din aceasta zona
propun construirea unei fabrici de conserve care sa foloseasca ca materie prima
legumele agricultorilor.
 Construirea unei autostrazi din Costanta pana in nordul tarii pentru a facilita
transportul rutier si pentru a creste economia regiunii.
 Construirea unui pod peste dunare din Galati pana in Tulcea petru ca locuitorii sa nu
mai fie nevoiti sa treaca cu bacul.
 Construire unui aeroport in zona Galati-Braila.
Bibliografie:
 www.adrse.ro
 www.mdrl.ro/_documente/regiuni/2.SE_ro.pdf
 posmediu.ro/wps/contenthandler/dav/fs.../prez%20generala.pdf
 http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Sud_-_Est
 www.insse.ro