Implantologie Orala

Optiuni protetice
Baze anatomice
Fiziologia si metabolismul osos

Principii de alegere a tratamentului

 Tratament individualizat, supus principiului solutiei cele mai facile,
eficiente, previzibile ca evolutie
 Pentru determinarea designului – evaluarea conditiilor existente in campul
protetic si a cerintelor pacientului (lucrare fixa / mobilizabila)
 la edentatul total, lucrarea mobilizabila ofera avantaje:
 necesita putine implante
 suprastructura facila, economica
 acces la tesuturile dure si moi (ctrl, proceduri, igienizare)
 cerinte estetice usor de realizat
 indepartarea protezei (noaptea) inlatura parafunctii, menajeaza
implantele

Clasificarea tipurilor de lucrari protetice in protetica

implantologica C.E. Misch – 1988
 F – lucrare fixa, substituie doar coroana dintelui
1
 F – fixa, inlocuieste coroana dintelui si o portiune de radacina (apare
2
vizibila ca elongata sau contur vizibil)
 F – fixa, inlocuieste coroana si portiuni din gingie (material acrilic colorat)
3
 M – mobilizabila, suport integral pe implante
4
 M – mobilizabila, suport pe implante si tesuturi moi
5
Aspect comparativ

Lucrari fixe cu suport pe implante F1

 Indicata in resorbtie redusa de parti moi si dure

 Permite inlocuirea coroanei anatomice si pozitionarea implantelor in mod
ideal
 Frecvent la maxilarul anterior
 Cand creasta e deficitara dimensional se indica augmentarea acesteia si
gingivoplastie pentru papile
 Coroanele pot fi confectionate pentru corectarea pozitiei implantului oralizat
in deficitul dimensional
 Ceramica pe structura de metal nobil

Lucrari fixe cu suport pe implante – F

2

 Restaureaza si o portiune din radacina dintelui absent

 Volumul si localizarea osului restant dicteaza pozitionarea mai
apicala a implantului
 Treimea incizala a coronelor devine supradimensionata
 Nesemnificativ daca nu exista “suras gingival”
 Ceramica pe metal nobil, cu evaluare exacta la proba componentei
metalice
 Lucrari fixe cu suport pe implante – F
3
 Restaureaza si tesuturile moi (culoare)
 Resorbtia mare - dimensiune verticala excesiva
 Aditie de acrilat sau portelan colorat
 La mandibula lucrarea poate ramane suspendata sau
juxtapozitionata (igienic)
 Cu cat cantitatea de tesut moale de inlocuit este mai mare, cu atat
se indica folosirea metalului combinat cu acrilat si dinti protetici
 Poate corecta malocluzii tip clasa II sau III Angle
 Selectare F sau F in functie de pozitia buzelor in suras
2 3
(superioara) si vorbire (inferioara)
F necesita mai multe implante (raport coroana / radacina si
3
moment crescut)

Lucrari mobilizabile cu suport pe implante si tesuturi moi – M

5

 Numarul de implante este variabil

 2 / 3 / 4 implante anterioare unite prin bara la mandibula edentata
total
 Unirea realizeaza reducerea sprijinului pe tesuturile moi
 Avantajul primar al M – costul redus
5

Anatomie aplicata a regiunilor maxilofaciale

Mandibula
 Pe masura resorbtiei osoase insertiile musculare ajung pozitionate
pe creasta reziduala
 Milohioidianul – de la liniile milohioidiene la rafeul median si
corpul hioidului – insertia chirurgicala la creste resorbite poate
leza fibrele – complicatii in lojile planseului
 Genioglosul – de la apofizele genii superioare la fata dorsala a
limbii si corpul hioidului – apofizele si fibrele pot fi lezate in
cursul chirurgiei
 Pterigoidianul intern – de la procesul pterigoidian lateral sfenoid si
tuberozitate la unghiul mandibular (intern) – lezare si contaminare la
anestezie si decolare (spatiul pterigomandibular) – gravitate

 Pterigoidianul extern - de la fosa infratemporala, creasta aripii mari a

sfenoidului si fata externa a procesului ptg. lateral sfenoid la meniscul,
capsula si ligamentul median colateral ATM si condil – prin efectul de
flectare a mandibulei la deschiderea gurii influenteaza implantele
subperiostale si cele unite prin bara

 Temporalul – de la fosa temporala la apofiza coronoida si

marginea anterioara a ramului, pana in trigonul retromolar - la
expunerea chirurgicala a ramului poate fi lezat tendonul / muschiul
 Mentonierul si incisivul – origine pe tuberculii mentonieri si fosele
incisive – dezinsertia acestora la decolare si lipsa reatasarii lor
poate modifica relieful mentonier
 Buccinatorul – de pe fetele laterale ale proceselor alveolare
maxilare si mandibulare, tuberozitate, carligul si rafeul
pterigomandibular la modiolus – lezarea prin decolarea muschiului
produce complicatii (durere, edem, tulburari masticatorii, miozita,
bruxism). Atentie si la tendonul tensorului valului palatin si la
constrictorul faringian superior
 Maseterul - de la marginea inferioara a arcului zigomatic la
versantul extern al unghiului si ramului – decolarea poate leza si
contamina spatiul marginit, cu trismus puternic si alte complicatii

Anatomie aplicata a regiunilor maxilofaciale

Maxilarul
  Prin resorbtia osoasa maxilarul “migreaza” spre muschii cu origine
pe osul bazal
 Ridicatorul comisurii labiale (canin) – cu origine pe fata anterioara
a maxilarului, inferior de gaura infraorbitara – pachetul
neurovascular poate fi lezat in decolare si in aplicarea implantelor
subperiostale
Origini si insertii musculare pe maxilare

Anatomie aplicata a regiunilor maxilofaciale

Ramurile nervoase
 Menajarea ramurilor nervoase – evitarea paresteziilor, anesteziei,
pastrarea sensibilitatii gustative
 Alveolarul inferior – poate avea traiect in 2 – 3 canale
separate – mentonierul poate ajunge pe creasta resorbita
 (pericol de lezare, iar contactul implantelor cu tesutul fibros
perineural are consecinte nefaste)
 Lingualul – lezabil in manoperele efectuate medial de
trigonul retromolar
 Milohioidianul si bucalul – lezabili in cursul inciziilor si
decolarii
 Alveolarul superior posterior – lezabil in cursul elevarii
sinusale (consecinte reduse)
 Infraorbitarul – emerge prin orificiul situat intre ridicatorul buzei
superioare (superior) si ridicatorul comisurii (inferior) – lezabil la
maxilarele atrofiate in decolarea pentru implantul subperiostal,
dupa proceduri de elevare si augmentare sinusala

 Alveolarii superiori mijlocii si anteriori – lezabili in traiectul intre

os si membrana sinusala

 Palatinul anterior (mare) – lezabil in incizii si decolari

 Nazopalatinul – lezabil in dreptul gaurii incisive

Anatomie aplicata a regiunilor maxilofaciale

Vascularizatia
 Abundenta, cu anastomoze multiple – din artera carotida externa si ramura ei
terminala artera maxilara
 Flux centrifug din plexul endostal medular (din medulara inspre corticala,
periost si partile moi prin canalele Volkmann) – la suprafata anastomoza cu
cele din stratul fibros al periostului = plexul periostal
 Plex parodontal (anastomoze cu vasele intraalveolare si apicale) – se pierde
odata cu dintii
 Modificarile atrofice produc ocluzia vaselor nutritive – fluxul devine
centripet
 Vascularizatia maxilarului

 Alveolara posterioara superioara patrunde in os pentru nutritia

osului, membrana sinusala, gingia – ramurile pot fi lezate in
decursul elevarii sinusale, necesita hemostaza
 Alveolara superioara anterioara anastomozeaza cu precedenta si
artera infraorbitara, faciala, bucala (da rr. gingivale, bucale, labiale,
palatinale, nazale, sinusale, periostale, parodontale, endostale, ale
partilor moi)
 Mucoperiostul palatinal este nutrit de palatina anterioara si
nazopalatina, valul de palatina posterioara, faringiana ascendenta si
palatina ascendenta

Vascularizatia mandibulei
 Alveolara inferioara – cu rr. terminale – incisiva si mentoniera,
anastomozeaza cu ramurile facialei (labiala inferioara si
submentoniera)
 Ramura linguala a alveolarei inferioare nutreste mucoasa linguala
 Rr. din muschii inserati pe mandibula
 Fluxul sanguin din alveolara inferioara sufera importante
modificari de ateroscleroza si stenozare cu varsta – modificarile se
amplifica cu pierderea dintilor
 Aportul sanguin semnificativ devine cel din periost si partile moi –
atentie la decolarea larga
Fiziologia osului
 Osul alveolar sufera modificari active
2+
 PTH – cel mai important regulator extracelular al concentratiei Ca
 Alti regulatori:
 Vit. D
 PG
 Factorii activatori ai osteoclastelor
 Insulina
 Glucocorticoizii
 Estrogenii