Sunteți pe pagina 1din 17

2.2.1.

REGIMUL TERMIC

Regimul termic caracterizat prin temperaturi medii lunare şi anuale, valori maxime si minime,
temperaturi medii pentru perioadă bioactivă şi cea de vegetaţie, precum şi datele privind primul
şi ultimul înghe, în mod sintetic se prezintă astfel:

Temperaturile medii lunare şi anuale şi amplitudinea

Tabelul 2.

Staţia Temperatura medie lunară, anuală şi amplitudinea


I II III IV V VI VII. VIII IX X XI XII Anual Amplit

Strehaia -2,9 -0,5 4,7 10, 15,8 19,4 21,5 20,4 16,5 10,7 4,8 0,0 10,0 24,4
4

Valori ale temperaturii aerului

Tabelul 3.

Temperatura aerului (valori maxime şi minime)


0
Perioada bioactivă t > 0 C Perioada de vegetaţie t ≥100c
Data trecerii temp. Durata în Suma Data trecerii temp. Durata în Suma tem.
medii zilnice prin zile a temp. medii zilnice prin zile a Zilnice cu
0°C interv. cu zilnice lO0C interv. temp. ≤
temp. Peste cu t>0°C cu temp. 100c
Prima zi Ultima zi Prima zi Ultima zi
0°C peste
10°C
Tg.Staţia
Jiu 18.II 14.XII 300 3877 11.IV 21.X 194 3369
Tr. Severin 7.II 28.XIÎ 325 4311 7.IV 27.X 204 3754
Date climatice

Tabelul 4.

Date calendaristice pentru


Primul îngheţ (toamna) Ultimul îngheţ (primăvara) Durata medie
Data medie Cel mai Cel mai Data medie Cel mai Cel mai în zile a
timpuriu târziu timpuriu târziu interv. Fără
Staţia îngheţ
Tg. Jiu 20.X 23.IX 19.XI 13.IV 20.III 22.V 190
Tr. Severin 11. XI 28. IX 14XII 3. IV 6. III 1. V 222
Strehaia 14. X 19. IX 10XÎ 19. IV 28. II 22V 178
Datele prezentate, deşi nu sunt înregistrate pe teritoriul U.P. II Bâltane,caracterizează
din punct de vedere termic această zonă permiţând formularea de concluzii ce pot avea
importanţă în fundamentarea de soluţii pentru gospodărirea.fondului forestier.

Relieful, prin orientarea şi înclinarea versanţilor şî prin configuraţia terenului, determină


o multitudine topodinamică; astfel în această zonă, văile înfundate şi umbrite aparţin unui etaj
climatic superior altitudinii respective, ceea ce justifică apariţia unor făgete pure în etajul
deluros de cvercete (F.D2).

Datele privind regimul termic, vor fi utilizate la stabilirea unor măsuri speciale privind
întemeierea şi îngrijirea tinerelor arborete. Se va ţine seama de faptul că temperaturile
maxime se realizează în lunile august-septembrie şi pot afecta serninţişurile neacoperite de
fag iar temperaturile minime absolute se realizează în lunile ianuarie-febraarie şi pot deveni
vătămatoare pentru culturile tinere de gorun, gârniţă, cer mai ales în anii cu ninsori slabe care
nu formează unstrat de zăpadă care să le apere.

În date medii, primul îngheţ se produce aproximativ la sfârşitul perioadei de vegetaţie,


ultimul îngheţ cu 2- 4 zile după începerea perioadei de vegetaţie, dar se poate produce şi la 40
de zile după începerea perioadei de vegetaţie, ceea ce indică îngheţuri târzii, care uneori
provoacă pagube vegetaţiei forestiere, în special cvercineelor, cărora le produce defolierea şi
degerarea florilor fapt ce explică în parte fructificaţia slabă a acestor specii.

Potenţialul termic al Ocolului Silvic Strehaia exprimat prin suma temperaturilor mai mari
de 0°C (bioactive) este de cca. 4000 °C, fiind deci un potenţial foarte favorabil cvercineelor.

2.2.2. REGIMUL PLUVIOMETRIC.

Regimul pluviometric caracterizat prin precipitaţii (mm), medii lunare şi anuale, ploi
torenţiale abundente, evapotranspiraţia, indici de ariditate Martonne, indici de conpensare
hidrică, se prezintă astfel .

Precipitaţiile medii lunare şi anuale

Tabelul 5.

Staţia Precipitaţii medii atmosferice lunare şi anuale .

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An

Tr. Severin 49, 42, 43, 53, 73, 71, 46, 44,7 44, 66, 69, 57, 661,
3 5 1 7 3 7 0 6 1 0 0 0

Valorile evapotranspiraţiei

Tabelul 6.

Staţia Evapotranspiraţia potenţială- valori medii lunare şi anuale

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anua


l

Strehai 0 0 17 50 94 118 135 119 79 42 13 0 667


a

Indici de compensaţie hidrică

Tabelul 7.

Indici de compensare hidrică

Specificări ∑ ∆−¿
∑ ∆+ ¿
¿
Formula de calcul i .c . h=¿

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII ∑∆


P 49, 42, 43, 53, 73, 71, 46, 44,7 44, 66, 69, 57, -
3 5 1 7 7 7 0 6 1 0 0
E 0 0 17 50 94 118 135 119 79 42 13 0 -

Δ+=P+E 49, 42, 26, 3,7 - - - - - 24, 56, 57, 259,


3 5 1 1 0 0 8

Δ-=P-E - - - - 20, 46, 89 74,3 34, - - - 264,


3 3 4 3

259,8
I . c .h= =0,98 ; P− precipitaţii ; E−evapotranspiraţia
264,3

Raportând cantitatea totală de precipitaţii la scurgerea anuală şi la evapotranspiratia


cauzată de temperaturi ridicate, se constată o insuficientă cantitate de apă. O parte din
precipitaţii se află şi sub formă de zăpadă. Precipitaţiile sub formă de zăpadă au un
important rol ecologic prin intermediul stratului care îndeplineşte funcţia unui strat
termoizolator protector pentru sol şi pentru culturile tinere.

Pădurea influenţează atât depunerea stratului de zăpada cât şi durata acestuia,


astfel că primele straturi de zăpadă au o durată mai scurtă în pădure decât pe terenurile
descoperite iar primăvara topirea stratului de zăpadă întârzie în pădure cu 5-6 zile faţă de
terenurile descoperite. Durata stratului de zăpadă este de peste 40 zile.

Deficitul de apă în sol se realizează în timpul sezonului de vegetaţie, înregistrându-se


un maxim în lunile iulie-august fără însă să indice perioada de uscăciune. Este de remarcat
faptul că încă din anul 1985 şi până în anii 1994-1995, precipitaţiile au fost mai mici,
influenţând negativ starea de vegetaţie a cvercineelor, în special a gorunului. În ultimii ani,
ca urmare a unor precipitaţii mai abundente, fenomenul de uscare a început să se
diminueze, iar în unele cazuri chiar să se stopeze, dar trebuie urmărit în continuare acest
fenomen.

În concluzie, deficitul prelungit de apă din sol, asociat cu coronamentul puţin dezvotat
şi cu provenienţa din lăstari au condus la apariţia fenomenului de uscare, în general, în special
a gorunului, gârniţei şi a fagului.

2.2.3. REGIMUL EOLIAN


Valorile temperaturilor medii, umidităţii atmosferice,. evapotranspiraţiei, etc.
sunt influenţate de natura, viteza si intensitatea vânturilor din zonă.

Pe teritoriul U.P. II Bâltane nu sunt staţii meteorologice care să înregistreze mişcarea


aerului, iar distanţa mare la care se află aceste staţii, nu permite extrapolarea datelor de la
acestea Datele care vor fi prezentate în continuare au un caracter general şi orientativ.

După.staţia de la Tr. Severin, regimul eolian se caracterizează astfel:

Regimul eolian

Tabelul 8.

Direcţia Frecvenţa Viteza (°Bf)


N 3,8 1,4
NE 11,4 1,8
E 5,1 1,5
SE 6,2 1,3
S 3,9 1,0
SV 5,6 1,3
V 12,4 3,2
NV 13,3 3,8
Calm 38,3 -

Domină vânturile vestice, nord-vestice şi sud-estice. Viteza vântului este redusa şi nu


prezintă pericole pentru vegetaţie.

2.2.4.INDICATORII SINTETICI AI DATELOR CLIMATICE

În mod sintetic datele climatice se prezintă astfel:

Indicatorii sintetici ai datelor climatice

Tabelul 9.

Indicatori sintetici

Specificări Temperatura Precipitaţii Indici de Indici de Indici de comp.


ariditate
(0C) (mm) ariditate – de
P hidrică
R= Martone –
t
P
i=
t+10
∑ ∆−¿
∑ ∆+¿
¿
i. c . h.=¿

medie anuală 10,0 661 66,1 33,1

primăvara 10,3 171,2 66,4 33,7

vara 20,6 161,6 31,5 21,2

toamna 10,5 146,8 55,5 28,5 0,87

iarna 1,1 152,9 - -

sezon de vegetaţie 16,4 382,4 46,6 29,7

Concluzii

 potenţialul termic al U.P. II Bîltane exprimat prin suma temperaturilor mai mari de
00C( în jur de 40000C) este favorabil cvercineelor;
 Precipitaiile atmosferice prezintă o importantă caracteristică a climei, deoarece apa
provenită din precipitaţii şi topirea zăpeţilor constituie rezerva de umezeală din sol ,
necesară în perioada de vegetaţie, pânza de apă freatică fiind la mari adâncimi;
 indicele de compensare hidrică subunitară arată o perioadă de uscăciune în sol;
 Nu se constată diferenţieri climatice mari datorită faptului că energia de relief este
mică ( 50- 100m);
 teritoriul U.P. este situat în etajul deluros de cvercete (de gorun , cer, gârniţă,
amestecuri dintre acestea)şi şleauri de deal (FD 2). Acest etaj este caracterizat de
unclimat continental moderat cu precipitaţii anuale de peste 600 mm, cu maxime la
începutul verii şi cu temperaturi medii anuale de 10-11 0C. Insular pe funduri de văi şi pe
expoziţii umbrite apare fagul .
 după raionarea climatică din Monografia Geografică a R.S.R., teritoriul U.P. II Bâltane se
încadrează în districtul climei continentale de dealuri acoperite cu păduri (IIBp6), climă
de regulă mai călduroasă decât a celorlalte regiuni deluroase cu precipitaţii de peste
600 mm/an, caracterizate prin două maxime(unul la începutul verii şi celălalt toamna), şi
temperatura medie anuală de peste 90C;
 după Kopen, teritoriul U.P. II Bâltane aparţine provinciei climatice D.f.b.x. cu veri
moderate şi ierni mai aspre, iar temperatura lunii celei mai calde nu trece de 22 0C;
 variaţia topooclimatului local este determinată în principal de radiaţia solară care
împreună cu configuraţia terenului şi cu circulaţia aerului realizează o zonalitate a
speciilor.

2.3. CONDIŢII PEDOLOGICE

2.3.1. EVIDENŢA ŞI RĂSPÂNDIREA TERITORIALĂ A TIPURILOR DE SOL

Alături de condiţiile climatice, forme de relief, substratul litologic(materialul


parental mineral), vegetaţia forestieră are o importanţă deosebită pentru specificul
ecologic şi potenţialul productiv al staţiunilor şi pentru formarea diverselor tipuri de sol.

În cadrul U.P. II Bâltane s-au identificat următoarele tipuri şi subtipuri de sol :

Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol

Tabelul 10.

Soluri Suprafaţa
Clasa Tip Subtip Orizonturi Cod Ha %
Brun argiloiluvial Tipic A0-Bt-C 2201 580,5 17
Total - - - 580,5 17
Tipic A0- E1- Bt-C 2401 1569,7 47
Argiluvisoluri Brun luvic vertic A0- E1- Bty-C 2402 514,9 15
Vertic- pseudogleizat A0- E1- Btyw-C 2409 287,6 9
Total - - - 2370,9 71
Total argiluvisoluri - - - 2951,4 88
Protosol aluvial Tipic A0-C 9401 8,4 -
Soluri neevoluate Total - - - 8,4 -
Aluvial Molic-vertic-gleizat AMy-C-G0Gry 9509 402,9 12
Total - - - 402,9 12
TOTAL SOLURI NEEVOLUATE 402,9 100
TOTAL SOLURI 3362,7 -
TERENURI NEPRODUCTIVE 3,5 -
ALTE TERENURI 28,7 -
TOTAL ALTE TERENURI + NEPRODUCTIVE 32,2 -
TOTAL GENERAL 3394,9 -

Din datele prezentate mai sus se arată că în cuprinsul U.P. II Bâltane, solurile aparţin claselor
argiluvisoluri (88%), şi soluri neevoluate (12%) predominînd solurile brune luvice.
2.3.2. DESCRIEREA TIPURILOR ŞI SUBTIPURILOR DE SOL

Brun argilo iluvial tipic (cod 2201)

Brun argilo iluvial tipic (cod 2201), cu succesiunea de orizonturi A0-Bt-C, format pe
luturi moderat acid la neutru cu pH =5,8-7,0; foarte humifer cu un conţinut de humus pe
grosimea de 13 cm de 4,9% şi foarte sărac în profunzime (0,67%) eubazic cu V= 75-86%; foarte
bine aprovizionat în azot total la suprafaţă cu un conţinut de 0,25g%; luto argilos de bonitate
mijlocie pentru fag, tei şi carpen şi superioară pentru cer şi gârniţă (gorun). Bonitatea mijlocie este
determinată de un spor de umiditate solul fiind situat pe un versant nordic cu evapotranspiraţie
redusă, limitat de o uşoară capacitate datorită conţinutului de argilă îndeosebi vara, de o troficitate
medie ( humus, baze, azot). Cerul gârniţa şi gorunul pe versanţii umbriţi pot realiza pe acest sol
productivitate superioară .

Brun luvic tipic (cod 2401)

Brun luvic tipic (cod 2401),cu profil A0- E1- Bt-C format pe luturi puternic la moderat acid
la suprafaţă cu pH =4,3-6,3 şi acid la moderat acid în profunzime cu pH=5,2- 6,2; foarte humifer la
suprafaţă pe grosimea de 2-3 cm cu un conţinut de humus de 5,3-8,2% şi foarte sărac în
profunzime(0,2-1,6%) debazificat la suprafaţă cu un grad de saturaţie în baze de 35-51%
(orizontul E1); foarte bogat la suprafaţă în azot (0,27-0,42g%) şi foarte sărac în profunzime (0,01-
0,06g%);lutos la suprafaţă şi luto-argilo-nisipos în profunzime de bonitate mijlocie pentru cer ,
gârniţă şi gorun când solul se află pe expoziţii umbrite şi de productivitate inferioară când solul se
află pe expoziţii însorite, unde evapotranspiraţia este mare şi se realizează un deficit de umiditat.
Factorul limitativ al acestui sol este troficitatea scăzută corelată cu aciditatea mare şi diferenţierea
texturală în profil.

Brun luvic vertic(cod 2402)

Brun luvic vertic(cod 2402) cu profil A 0- E1- Bty-C; format pe luturi;acid la suprafaţă
cu pH=5,2 şi moderat acid în profunzime cu pH=5,7; intens humifer la suprafaţă cu un
conţinut de humus pe 3 cm de 16,3%;debazificat la suprafaţă cu un grad de saturaţie
în baze de 27%(oligobazic) şi mezobazic în profunzime cu V= 68%; foarte bine aprovizionat
în azot total numai pe primi 3 cm cu un conţinut de 0,84% şi foarte sărac în profunzime
(0,04-0,14%); lutos la suprafaţă şi argilos greu (vertic) în profunzime , de bonitate mijlocie
pentru cer gârniţă gorun şi stejar cu deosebirea ca cerul şi gârniţa realizează această
productivitate pe versanţii însoriţi pe când gorunul numai pe versanţii umbriţi. Când
procentul de argilă depăşeşte în orizontul B y conţinutul de argilă fină 52-53% pe solul
respectiv chiar cerul gârniţa şi stejarul realizează numai productivitate inferioară.

Brun luvic vertic pseudogleizat(cod 2409)

Brun luvic vertic pseudogleizat(cod 2409) cu profil A 0- E1- Btyw-C, format pe luturi
grele, frecvent pe platouri sau versanţi umbriţi slab înclinaţi, puternic la moderat acid la
suprafaţă cu pH=4,8-5,8 şi moderat la slab acid în profunzime cu pH=5,6-6,8; foarte
humifer pe grosimea de 3 cm cu un conţinut de humus de 7,7-8,4%; oligomezobazic la
eubazic la suprafaţă cu V=45-80% şi eubazic în profunzime cu V=60-98%, foarte bine
aprovizionat în azot total pe grosimea d e 3 cm şi sărac în profunzime ; lutos la
suprafaţă şi argilos greu (vertic) în profunzime de bonitate predominant inferioară
pentru cer, gorun şi gârniţă când procentul de argilă din B tyw depăşeşte 52-54% şi mijlocie
când procentul de argilă se află sub această limită. Productivitatea mai este determinată
şi de evapotranspiraţia ce se realizează pe diverşi versanţi însoriţi şi umbriţi şi anume pe
versanţi însoriţi de regulă solurile şi arboretele sunt de bonitate – productivitate
inferioară pe când pe versanţii umbriţi sunt de bonitate mijlocie.Pe acest sol se
realizează totdeauna productivitate inferioară.

Protosol aluvial tipic(cod 9401)

Protosol aluvial tipic(cod 9401) cu profil A 0-C, format în luncă pe aluviuni lutoase şi
luto- nisipoase ; slab alcalin cu pH=7,5-8,0; foarte slab la moderat humifer pe grosimea
de 17 cm; slab carbonatic cu un conţinut de carbonaţi de 0,3-2,4%; foarte bine la
mijlociu aproviţionat cu azot total pe grosimea de 17 cm(0,10-0,23g%);lutos la suprafaţă
şi luto-nisipos la luto-prăfos în profunzime, de bonitate mijlocie pentru salcâm şi
superioară pentru plop alb şi negru. Bonitatea mijlocie pentru salcâm se explică
prezenţei carbonaţilor şi pH-ul slab alcalin, factori ce limitează condiţiile de vegetaţie a
acestei specii. În aceste condiţii se recomandă introducerea plopului alb şi negru care
valorifică nult mai bine condiţiile staţionale existente.

Aluvial molic-vertic-gleizat(cod 9509)


Aluvial molic-vertic-gleizat(cod 9509) cu profil AMy-C-G0Gry; format în luncă pe
aluviuni în general fine , cu nivelul apei freatice în sezonul de vegetaţie la cca 1m;
moderat acide la suprafaţă cu pH=6,4-6,8 şi la slab alcalin în profunzime cu pH=8,0;
foarte humifer la moderat humifer la suprafaţă pe o grosime de 28-30 cm cu un conţinut
de humus de 2,6-4,6%; foarte slab carbonatic(0,69%), eubazic cu V=86-89%; mijlociu la
foarte bine aprovizionat în azot total cu un conţinut de 0,13-0,24g%; argilos greu pe
aproape întreg profilul â, de bonitate mijlocie pentru stejar şi frasin şi inferioară pentru
plopi euramericani şi mijlocie pentru plop alb şi negru. Bonitatea mijlocie este determinată
de troficitatea şi umiditatea aflate la nivel superior limitată de capacitatea ridicată
datorată prezenţei argilei fine în cantităţi mari pe profil(43-50%).

2.4.CARACTERIZAREA STAŢIONALĂ

2.4.1TIPURI DE STAŢIUNE

2.4.1.1 EVIDENTA TIPURILOR DE STAŢIUNE


Tipurile de staţiune au fost determinate ca o totalitate a suprafeţelor cu condiţii
identice sau asemănătoare pentru producţia de masă lemnoasă sau ca un ansamblu de
unităţi staţionare elementare identice sau ecologice şi silvoporductiv echivalente; cu
caractere fizico-geografice(situaţie, topoclimat, relief, substrat litologic,sol, ape
subterane)asemănătoare cu soluri apropiate ca tip şi ca propietăţi fizico- chimice.

De asemenea tipurile de staţiuni au asociaţii de plante ce exprimă acelaşi regim


de troficitate, umiditate, aeraţie, consistenţă în sol şi care sunt apte pentru aceeaşi
vegetaţie forestieră, reacţionând în acelaşi mod la intervenţiile silviculturale.

În vederea determinării şi delimitării de teren a tipurilor de staţiuni, concomitent


cu lucrările de descrieri parcelare s-a efectuat şi studiul staţional , cu luare în considerare a
tuturor factorilor (de climă, de sol, vegetaţie, relief,etc.)permiţând descrierea şi
sintetizarea acestora în scopul aplicării aceloraşi mărimi de gospodărire.

În cadrul U.P. II Bâltane s-au determinat 10 tipuri de staţiuni ce corespund


sistematicii actuale a căror repartizare teritorială pe U.P. se prezintă astfel.