Sunteți pe pagina 1din 44

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca

Proiect de diploma

CAP. I ELEMENTE GENERATIVE DE ABORDARE A TEMEI

1.1 Actualitatea ,importanta temei

Imbunatatirea continua a calităţii otelului si a semifabricatelor turnate din otel constituie


una din preocupările actuale ale uzinelor siderurgice. In acest scop cunoaşterea si
depistarea defectelor semifabricatelor din otel reprezintă aspecte importante ,menite sa
faciliteze prevenirea si înlăturarea eventualelor defecte ce pot apare , pe categorii de
produse , in cadrul fluxurilor tehnologice.
Prezenta lucrare isi propune sa înlesnească identificarea defectelor si clasificarea unitara
a acestora , ilustrând cu exemple concrete defectele ce pot sa apară pe fluxul de fabricaţie
a semifabricatelor turnate .
Putem sublinia faptul ca un anumit defect poate fi motiv de rebutare sau de declasare
pentru un produs dat , dar poate fi admis pentru o anumita clasa de calitate a unui produs
din alta categorie . De aceea clasificarea se va face , in toate cazurile , functie de
prescriptiile cuprinse in standardele , normele si caietele de sarcini ale produselor turnate.

1.2 Rezumat

Calitatea pieselor depinde de un numar foarte mare de factori, cum sunt: calitatea
materialelor de formare,modul lor de preparare, calitatea formarii, precizia dimensionala
a garniturilor de model, a formelor metalice sau matritelor, calitatea si intretinerea
utilajului de formare,modul de asamblare pentru turnare,modul de elaborare a
materialului metalic, compozitia si temperatura de prelucrare, conducerea proceselor de
incalzire, topire, solidificare sau racire, viteza de umplere a formei - in cazul produselor
turnate - sau viteza de executie a altor tipuri de prelucrari, curatirea pieselor sau finisarea
lor.

1
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma
Desi conventionala, prin notiunea de defect a piesei, se intelege orice abatere de la
forma, dimensiuni, masa, aspect exterior, compactitate, structura, compozitie chimica sau
proprietati mecanice si fizice prescrise in standardele respective, normative tehnice sau
conditii tehnice contractuale.In functie de standardele respective, normative tehnice sau
conditiile tehnice contractuale aceasi discontinuitate a piesei turnate poate fi in unele
cazuri admisibila sau remaniabila, iar in alte cazuri poate fi considerata un defect
inadmisibil.

1.3 Summary

The quality of the parts is dependent on a number of factors, such as quality of materials,
their preparation, quality, dimensional accuracy of the formation of the model, metal or
matritelor forms, quality and maintenance training equipment, Assembly mode, the mode
for the casting of metal preparation, composition and processing temperature, heating,
melting processes, cooling or freezing the speed of filling the form-in the case of cast-
iron execution speed or other types of machining, parts or finishing their colon.
Although conventional notions of fault, through song, you understand any deviation to
the shape, dimensions, weight, appearance, compactitate, structure, chemical composition
and mechanical properties of natural or prescribed in these standards, technical
conditions, technical or legal contract.According to these standards, technical conditions,
technical or legal contract cast rendition of the same gap may be in some cases allowable
or reshuffle, and in other cases may be considered as a defect in a person.

2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma

CAP.II STUDIU PRIVIND DEFECTELE CARE APAR LA


PIESELE TURNATE

Prezentul standard stabileşte clasificarea şi terminologia defectelor pieselor turnate de


toate categoriile din aliaje feroase şi neferoase.
Terminologia stabilită în prezentul standard se aplică în toate documentaţiile
tehnice, publicaţiile tehnice,cărţile şi monografiile cu caracter tehnic. În alte
cazuri,folosirea acestei terminologii are caracter de recomandare.
Prin defect al piesei turnate se inţelege orice abatere de la formă, dimensiune,
masă, aspect exterior, compactitate, structură, compoziţie chimică sau proprietaţi
mecanice şi fizice prescrise in standardele respective sau alte documente tehnice
normative.
Defectele pieselor turnate pot să apară la exteriorul sau interiorul acestora.
Defectele exterioare care apar pe piesele turnate se determină cu ochiul liber sau cu
ajutorul mijloacelor de control. Defectele interioare care apar in piesele turnate se pun in
evidenţă după prelucrarea mecanică sau prin metode de control nedistructiv.
Noţiunea de defect al piesei turnate este convenţionala.
În funcţie de destinaţie, în standardele sau în alte documente tehnice de produs,
aceeaşi abatere poate fi considerată sau nu ca defect inadmisibil, alte ori un defect
admisibil sau remediabil prin tehnologia stabilită de către producător, asigurînd calitatea
si funcţionalitatea piesei turnate.
În standard, pentru fiecare tip de defect s-a stabilit termenul ce trebuie să fie
utilizat, folosirea sinonimelor nu este admisă.
Defectele pieselor turnate se simbolizează printr-o literă urmată de un număr
compus din trei cifre. Litera indică prescurtat categoria de bază în care se include
defectul, prima cifră arată grupa, a doua cifră indică subgrupa iar a treia cifră este
specifică fiecărui defect în parte.

3
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma
Simbolizarea defectelor este aceeaşi pentru toate tipurile de piese turnate, din
aliaje feroase sau neferoase, indiferent de metoda tehnologică de turnare.
Exemplu de simbolizare : A 111

2.1Clasificarea defectelor pieselor turnate

Sistemul folosit pentru clasificarea defectelor turnate se bazează pe descrierea


fizică a fiecărui defect. Acest sistem pentru identificarea defectului fie prin observare
directă a piesei cu defect, fie printr-o descriere precisă a defectului,folosind numai
criteriile formei,aspectului, localizării şi dimensiunilor acestuia.
Defectele pieselor turnate se împart, din punct de vedere a morfologiei defectelor,
în urmatoarele opt categorii de bază :
A- Escrescenţe metalice
B- Goluri
C- Discontinuitaţi- crăpături
D- Defecte de suprafaţă
E- Piesă turnată incomplect
F- Dimensiuni sau configuratii necorespunzatoare
G- Incluziuni şi defecte de structură
H- Compoziţie chimică, prorietăţi fizice şi mecanice necorespunzătoare

În cadrul fiecărei categorii, defectele se subîmpart în grupe şi subgrupe, cu


nominalizarea fiecărui defect în parte.

Clasificarea defectelor pieselor turnate

Categoria Grupa Subgrupa Simbolizarea Denumirea


defectului defectului
A EXCRESCENŢE METELICE
A 100 Bravuri
A 110 Bravuri fără modificarea principalelor
dimensiuni ale piesei turnate

4
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma
A 111 Bravură in planul de separaţie
A 112 Bravură în colţ
A 120 Bravuri care modifică principalele
dimensiuni ale piesei turnate
A 121 Bravură grosă în planul de separaţie
A 122 Bravură groasă cauzată de cedarea formei
inferioare
A 123 Bravură tip pînză
A 200 Umflături
A 210 Umflătri cu suprafaţă netedă
A 211 Umflătură interioară sau exterioară
A 212 Eroziune
A 213 Umflătură cauzată de asamblarea gresită a
formelor si miezurilor
A 220 Umflături cu suprafată rugoasă
A 221 Umflătură cauzată de caderea formei
A 222 Umflătură cauzată de deplasarea unei părti
de formă dau de miez
A 223 Umflătură cauzată de detaşarea unor
bucaţi de amestec de formare
A 224 Umflătură cauzată de ruperea colţului formei
A 225 Umflătură cauzată de ruperea formei
A 226 Umflătură cauzată de ruperea miezului
A 300 Cruste
A 310 Cruste de suprafaţă, rugoase
A 311 Crustă de suprafaţă
A 312 Crustă de eroziune
A 313 Crustă de vopsea
A 314 Crustă de colţ
A 315 Crustă subţire
A 400 Creastă
A 410 Excrescenţă metalica avînd formă de creastă
A 411 Creastă
A 412 Reţea de creste
A 500 Alte excrescenţe metalice
A 510 Mici excrescenţe metalice cu suprafeţe netede
A 511 Picatură
B GOLURI
B 100 Sufluri
B 110 Goluri in interiorul peretelui piesei
B 111 Sufluri
B 112 Sufluri în apropierea inserţiilor metalice
B 113 Sufluri în apropierea incluziunilor de zgură

5
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma
B 120 Sufluri de suprafaţă
B 121 Sufluri superficiale
B 122 Sufluri de colţ
B 123 Sită
B 200 Retasuri
B 210 Retasuri deschise
B 211 Retasură ezterioară
B 212 Retasură de colţ
B 213 Retasură de miez
B 220 Retasuri închise
B 221 Retasuă interioară
B 222 Retsură axială
B 223 Retasuri disperaste
B 224 Microretasuri
C DISCONTINUITĂŢI - CRĂPĂTURI
C 100 Ruptri mecanice
C 110 Ruptură la rece (normală)
C 111 Ruptrură la rece
C 120 Ruptură la cald ( cu oxidare)
C 121 Ruptură la cald
C 200 Crăpături
C 210 Crăpături la rece ( cu suprafeţe neoxidate)
C 211 Crăpătură la rece
C 220 Crăpături la cald ( cu suprafeţe oxidate)
C 221 Crăpătură la cald

C 222 Crăpătură la tratament termic


C 230 Crăpături la limitele grăuntilor
C 231 Crăpătură şistoasă
C 322 Crăpătură intercristalină
D DEFECTE DE SUPRAFAŢĂ
D 100 Denivelări mici pe suprafaţa piesei turnate
D 110 Cute
C 111 Riduri
C 112 Piele de elefant
C 113 Cute
C 114 Urme de curgere
D 120 Rugozitate necorespunzătoare
D 121 Rugozitate
D 122 Rugozitate grosolană
D 130 Striuri pe suprafaţa piesei turnate
D 131 Striuri
D 132 Cozi de şoarece
D 133 Carie
D 134 Fagure

6
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma
D 135 Lipitură
D 140 Goluri de suprafaţă
D 141 Retasură de suprafaţă
D 142 Incluziuni de zgură deschise
D 200 Denivelări importante de suprafaţă
D 210 Cavităţi de suprafaţă
D 211 Cavitate de suprafaţă cauzată de deplasarea unei
bucăţi din formă
D 220 Aderenţe de nisip
D 221 Aderenţă chimică
D 222 Adernţă termică
D 223 Aderenţă mecanică
D 230 Aderenţe de oxizi la tratamentul termic
D 231 Arsură
D 232 Aderenţe de mineru
D 233 Exfoliere
E PIESĂ INCOMPLET TURNATĂ
E 100 Piese incomplete, fără ruptură
E 110 Variaţii mici faţă de forma modelului
E 111 Colţuri rotunjite
E 112 Suprafeţe şi margini deformate
E 120 Variaţii importante faţă de forma modelului
E 121 Piesă incompletă cauzată de solidificare
E 122 Piesă incompletă cauzată de turnare incompletă
E 123 Piesă incompletă cauzată de scurgerea metalului
din formă
E 124 Piesă incompletă cauzată de alicare excesivă
E 125 Piesă incompletă cauzată de topirea sau
deformarea
aliajului
E 200 Piese incomplete cu ruptură
E 210 Piesă turnată ruptă
E 211 Piesă incompletă cu ruptură totală la rece
E 212 Piesă incompletă cu ruptură totală la cald
E 220 Piesă turnată ştirbită
E 221 Piesă turnată cu ştirbitură
E 300 Reprize
E 310 Repriză în plan vertical
E 311 Repriză parţială sau totală
E 320 Repriză în plan orizontal
E 321 Repriză cauzată de turnarea intreruptă
E 330 Repriză în jurul inserţiilor metalice
E 331 Repriză incompletă pe inserţie metalică

7
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma
F DIMENSIUNI SAU CONFIGURAŢIE NECORESPUNZĂTOARE
F 100 Dimensiuni necorespunzătoare
F 110 Toate dimensiunile piesei sunt
necorespunzătoare
F 111 Dimensiuni incorecte cauzate de contracţie greşit
prevazută
F 120 Unele dimensiuni ale piesei turnate sunt
necorespunzătoare
F 121 Unele dimensiuni necorespunzătoare cauzate de
contracţiafrînată
F 122 Unele dimensiuni necorespunzătoare cauzate de
contracţia neuniformă
F 123 Unele dimensiuni necorespunzătoare cauzate de
extragerea greşită a modelului din formă
F 124 Unele dimensiuni necorespunzătoare cauzate de
dilatarea formei în timpul uscării
F 125 Unele dimensiuni necorespunzătoare cauzate de
deformarea modelului în timpul îndesării
amestecului
F 200 Configuraţie necorespunzatoare
F 210 Configuraţie necorespunzatoare în ansamblu
F 211 Configuraţie necorespunzatoare cauzată de
model
F 212 Configuraţie necorespunzatoare cauzată de
montarea greşită a modelului
F 220 Dezaxarea
F 221 Dezaxarea piesei în planul de separaţie, cauzată
de formă
F 222 Dezaxarea piesei în planul de separaţie, cauzată
de miez
F 230 Deformări ale geometriei piesei
F 231 Deformări ale geometriei, cauzate de model
F 232 Deformări ale geometriei, cauzate de formă
F 233 Deformări ale geometriei, cauzate de contracţie
F 234 Deformări ale geometriei, cauzate de
detensionare
G INCLUZIUNI ŞI DEFECTE DE STRUCTURĂ
G 100 Incluziuni
G 110 Incluziuni metalice

8
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma
G 111 Incluziune metelică
G 112 Picătură rece
G 113 Picătură de eutectic
G 120 Incluziuni nemetalice de zgură, fondanţi
G 121 Incluziuni de zgură sau fondanţi
G 122 Incluziuni de zgură sau fondanţi, însoţide de
sufluri
G 130 Incluziuni nemetalice de amestec de formare
G 131 Incluziuni de nisip
G 132 Incluziuni de vopsea
G 140 Incluziuni nemetalice de oxizi şi produse de
reacţie
G 141 Pete negre
G 142 Incluziuni de oxizi sau pelicule de oxizi
G 143 Incluziuni de grafit lucios
G144 Puncte dure
G 200 Defecte de structură
G 210 Structuri anormale la fonta cu grafit lamelar şi
la
fonta cu grafit nodular
G 211 Albire totală sau parţială
G 212 Albire fară zonă de tranzit
G 213 Albire inversă
G 214 Nodulizare incompletă
G 215 Perlitizare incompletă
G 220 Structuri anormale la fonta maleabilă
G 221 Grafit eutectic
G 222 Inel perlitic
G 223 Zonă dură
G 230 Repartizare anormală a grafitului
G 231 Cuiburi de grafit primar
G 232 Separări de grfit sub formă de cuiburi
G 233 Concentrări de separări de grafit
G 240 Separarea a doi componenţi de compoziţie
diferită
G 241 Licuaţie
G 250 Mărime necorespunzătoare a grăuntelui
G 251 Grăunte necorespunzător dimensional
H COMPOZIŢIE CHIMICĂ, PROPRIETĂŢI MECANICE ŞI FIZICE
NECORESPUNZĂTOARE
H 100 Compoziţie chimică necorespunzatoare
H 110 Conţinutul necorespunzător al unor elemente

9
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma
H 111 Conţinutul necorespunzător al unui element
H 112 Conţinutul necorespunzător al mai multor
elemente
H 120 Segregaţii
H 121 Segregaţie normală
H 122 Segregaţie inversă
H 200 Proprietăţi mecanice necorespunzătoare
H 210 Proprietăţi mecanice necorespunzătoare la
piesele
brut turnate
H 211 Abateri ale proprietăţilor mecanice la piesele
brut
turnate
H 220 Proprietăţi mecanice necorespunzătoare la
piesele
turnate după tratamentul termic
H 221 Abateri ale proprietăţilor mecanice după
Tratamentul termic
H 300 Proprietăţi fizice necorespunzătoare
H 310 Proprietăţi magnetice necorespunzătoare
H 320 Proprietăţi electrice necorespunzătoare
H 330 Proprietăţi de conductibilitate termică
necorespunzătoare

În funcţie de importanţa lor defectele pieselor turnate se împart în trei grupe:


-defecte admisibile, fără remanieri;
-defecte admisibile, cu remanieri;
-defecte inadmisibile.
Prima grupă cuprinde defecte care nu influenţează în nici un fel calitatea şi
funcţionalitatea piesei iar defectele din grupa a doua se pot înlătura utilizând diferite
procedee de remaniere.
Defectele pieselor turnate se simbolizează printr-o literă urmată de un număr format din
trei cifre. Litera indică simbolic categoria de bază în care se include defectul, prima cifră
arată grupa, a doua cifră indică subgrupa, iar ultima cifră este specifică fiecărui defect în
parte.

10
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma
Defectele pieselor turnate se împart din punct de vedere al morfologiei defectelor în
următoarele opt categorii de bază:
A-excrescenţe metalice. Au formă de bavuri, umflături, creste, picături, defecte ce apar
ca urmare a ridicării semiformelor, cedarea semiformei inferioare, deplasarea unei părţi
de formă sau de miez, fisurarea suprafeţei formei datorită extragerii greşite a modelului.

inadmisibile

admisibile

11
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma
B-goluri. Din această categorie fac parte suflurile, porii superficiali-sita, retasura
deschisă,retasura de miez, retasura axială, microretasurile etc. Aceste goluri apar ca
urmare a conţinutului crescut de gaze, temperatura prea înaltă de turnare, contracţia în
volum a materialului metallic turnat .

inadmisibile

admisibile

C-discontinuităţi-crăpături. Fac parte rupturile la rece, la cald, crăpăturile la rece şi


cald,crăpături la tratament termic, intercristaline
D-defecte de suprafaţă. Cuprind ridurile, pielea de elefant, cutele, rugozitatea, retasuri de
suprafaţă, aderenţe mecanice, termice, chimice, exfolierea.

12
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma

Inadmisibile

admisibile
E-piesă turnată incomplet. Fac parte defecte cum sunt: colţuri rotunjite, piesă
incompletă,turnare incompletă, piesă scursă, topire sau deformare la tratament termic,
repriză, turnare întreruptă, repriză pe inserţia metalică.
F-dimensiuni sau configuraţii necorespunzătoare. Contracţie incorect calculată,
contracţie frânată, model deformat, greşeală de montare a modelului, dezaxarea formei,
deformare datorită eliminării tensiunilor remanente.
G-incluziuni şi defecte de structură. incluziuni metalice, picătură rece, incluziuni de
nisip,pete negre, puncte dure, licuaţia

13
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma

inadmisibile

admisibile

14
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma

III FLUXUL TEHNOLOGIC DE TURNARE A ARMATURILOR LA


SOCIETATEA ROMINSERV VALVES IAIFO

ELABORAREA OŢELURILOR CARBON WCB CONFORM ASTM A 216 /A


216M , GP 240 GH(1.0619) CONFORM SR EN 10213 -2 ŞI A OŢELURILOR
FERITICE LCB şi LCC CONFORM ASTM A 352 /A352M IN CUPTOARE CU ARC
ŞI CAPTUŞEALA ACIDĂ
Sunt oţelurile cel mai des utilizate pentru turnarea de robineţi şi supape de
siguranţă de exemplu: -oţelul carbon ASTM A 216 WCB se foloseşte pentru robineţi de
serie după norme Americane
-oţelul carbon GP 240 GH se foloseşte pentru robineţi de serie
după norma Europeană
-oţelurile feritice LCB şi LCC se folosesc pentru turnarea
supapelor de siguranţă
Din staţia de preparare a maestecului pentru formare ( S.P.A.F.), unde sunt
buncărele cu nisip şi bentonită cu ajutorul unor benzi transortoare nisipul impreună cu
bentonita ajunge la un amestecător cu role şi pluguri care are o capacitate de 1 m3 ,şi o
productivitate de 5 m3/h . În paralel la staţia de preperare a amestecului pentru miez
(S.P.A.M.), cu ajutorul unui amestecator cu plug,capacitate 200 kg ,productivitate 1 to/h
in funcţie de numarul de piese turnate dar mai ales in fucţie de dimensiunile armăturilor
se va alege una dintre maşinile de executat miezuri:
-maşină de împuşcat miezuri-Cold-Box împuşcare,intărire CO2 ,dotată cu
amestecător continuu cu şnec de capacitate– 1 tonă/h, poate folosi lianţi:silicat de
sodium, carbophen, productivitate 15-30 miezuri/h ,
-maşină de impuşcat miezuri Croning tip KAMAG metoda-Croning,
material:nisip peliculizat pe bază de novolac ,capacitatea cilindrului 40 l, productivitate 8
miezuri /h
-maşină de miezuit tip MC5 metodo Croning , material nisip peliculizat
pe bază de novolac,capacitatea cilindrului 10 l ,productivitate 10 miezuri/h,

15
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma
-maşină de miezuit tip-MC3 metodo Croning, material nisip peliculizat
pe baza de Novolac, capacitate 10 l , productivitate 10 miezuri /h
-maşină de miezuit cu aer comprimat productivitate-250 miezuri/h.
După executarea miezurilor cestea vor fii introduse intr-un cuptor de uscat miezuri care
are o suprafaţă de 8 m2 suprafaţă utilă şi foloseşte gaz metan ca şi combustibil. După care
in funcţie de dimensiunile armăturilor care urmează a fii turnate se alege o linie de
formare:
- Linia formare -turnare AFA 30-2, linie semiautomată, 84 rame, 25 rame in aria
de turnare, 35 rame/h, dimensiuni rama 750630250, 2 maşini de formare prin scuturare
si presare tip FRPA30
-Linia formare -turnare KUNKEL WAGNER, linie automată, 142 rame, 21
rame in aria de turnare, 66 rame/h, dimensiuni ramă 12001000400, 1 masină de
formare prin presare
- Linia formare –turnare AFA 30-1 linie semiautomată, 98 rame, 32 rame in aria
de turnare, 35 rame/h, dimensiuni ramă 750630250, 2 maşini de formare prin scuturare
- Linia formare turnare GISAG, linie semiautomată, 90 rame, 26 rame in aria
de turnare, 35 rame/h, dimensiuni ramă 630x500x200, 2 maşini de formare prin scuturare
si presare

16
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma

BAZĂ DE S.P.A.M. S.P.A.F.


SARJARE

ÎNCĂRCĂTURĂ PREPARAREA
AMESTECULUI

CUPTOR CU EXECUȚIA FORMARE


ARC ELECTRIC MIEZURILOR

OALĂ DE TURNARE ASAMBLARE


TURNARE

TUNEL DE
RĂCIRE

DEZBATERE

CURĂTIRE

TĂIEREA RETELELOR
DE TURNARE SI A
MASELOTELOR

SABLARE
USOARĂ

CURĂTIRE
17
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma

SABLARE

REMANIERE

TRATAMENT
TERMIC

CONTROL
VIZUAL

CONTROL
NEDISTRUCTIV

CONTROL PRIN
ANALIZE FIZICE

DEPOZIT
SEMIFABRICATE
TURNATE

3.1 Analiza construcţiei piesei

Caracteristicile piesei

Reperul „corp robinet” din desen intră în componenţa robinetului industrial cu sertar pana
destinat utilizarii la instalațiile de apă, gaz, extracții petroliere.

Caracteristicile tehnice ale acestor tipuri de robinete:

18
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma
Presiune nominala → 25 bar
Diametru nominal → 350 mm
Presiuni maxime admisibile conform DIN 2401:
Presinea Temperatura [oC]
nominala -40...120 200 250 300 350 400
[bar]
25 25 22 20 17 16 13

Grosimea minimă de perete

Este dependentă de gabaritul,complexitatea configuraţiei şi greutatea piesei turnate,de


natura metalului ce se toarnă şi de modul de formare.
La turnarea pieselor mari din oțel în forma de amestec, valoarea grosimii minime a
pereţilor piesei poate fi adaptată în funcţie de un indice N:
N   2 L  B  H  / 3 m

L=lungimea piesei, [m];


B=latimea piesei, [m];
H=inaltimea piesei, [m].

Uniformitatea grosimilor de perete

Prima din condiţiile principale care asigură o construcţie tehnologică a piesei turnate
este grosimea de perete uniformă sau schimbările de grosime de perete ale piesei turnate.
Este deosebit de importanată conditia ca ingroşările de pereti sa se plaseze în piesă în
mod progresiv(pe cît se poate de la părţile subţiri către cele groase pentru a asigura o
solidificare dirijată a piesei turnate ceea ce va permite formarea retasurilor in maselota şi
nu în piesă).
Grosimile diferite de pereţi ale pieselor turnate în afara de retasuri şi crăpături in
nodurile termice,mai pot provoca tensiuni interne remanente care în final conduc la
deformări sau chiar craparea piesei.

Modificarea grosimii peretilor

Cănd un perete trebuie să-şi modifice grosimea din motive constructiv-funcţionale trebuie
să se evite în orice caz schimbările bruşte de secţiune,unghiurile ascuţite sau razele mici

19
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma
de racordare,elemente responsabile penru producerea de tensiuni in timpul solidificării
piesei şi de asemenea mai tărziu în timpul utilizării acesteia.
Modificarile de sectiune ale peretelui piesei se execută după anumite reguli:
• unghiurile ascuţite şi razele mici de racordare nu sînt recomandate;
• o construcţie corectă constă în a asigura un plan central de simetrie celor doi
pereti legati cu o rază de racordare de cel puţin 25mm sau printr-o pantă de 15 º;
• cea mai bună construcţie este aceea care secţiunea în întregime pe o singură parte
a peretelui mai subtire

Intersecţii de pereţi şi nervure

Intersecţiile de pereti şi nervurile în timpul solidificării pieselor turnate constituie zone


mai calde decît restul piesei putînd produce retasuri,fisuri,tensiuni interne mari.Aceste
zone mai calde denumite noduri termice trebuie să fie cît mai mici posibile,deziderat ce
se poate obţine numai printo construcţie corectă a piesei turnate.

Cavităţile interioare

Cavităţile de la reperul nostru se vor obţine cu ajutorul miezurilor. Condiţia de bază


pe care trebuie să o îndeplinească miezul în afara profilării găurii şi a cavităţii interioare a
piesei turnate este de a putea fi uşor evacuate la operaţia de curăţire,dar acest lucru
depinde de diametrul minim al miezului.

3.2 Analiza aliajului


COMPOZITIA CHIMICA

Compozitia chimica a otelurilor elaborate este definita in cadrul urmatoarelor


limite:
Compozitie [%] Elemente reziduale max [%]
1
C Mn1
Marca Sima Pmax Smax
max max Ni Cr Mo Cu V Total
x. . .
. .
WCB 0.25 0.60 1.20 0.04 0.045 0.5 0.5 0.2 0,3 0.0 max.
conform 0 0 0 0 3 1
ASTM

20
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma
A216/A216
M

Nota :1 - Pentru C = 0,24 % se admite Mn = 1,24 %


. Pentru C = 0,23 % sau mai mic Mn = max. 1,28 %

Compozitie [%]
Marca C Simax. Mn Pmax. S1max.
GP240GH
(1.0619)
0,18….0,23 0,60 0,50…….1,20 0,030 0.020
conform SR EN
10213-2

Nota :1- Pentru piesele turnate cu o grosime determinata < 28 mm, se accepta un
continut de S=0.03 %

Compozitie [%] Elemente reziduale max [%]


1
C Si Mn1 P S Ni Cr Mo Cu V Total
Marca
LCB conf
ASTM 0.30 0.60 1.00 0.04 0.045 0.50 0.50 0.20 0.30 0.03 max.1
A352/A352M
LCC conf
ASTM 0.25 0.60 1.20 0.04 0.045 0.50 0.50 0.20 - 0.03 max.1
A352/A352M
Nota:1 - Pentru fiecare reducere de 0,01 % sub continutul max. de C specificat,
se admite o crestere de 0,04 % Mn peste max. specificat, max. Mn = 1,28 % pt. LCB si
max. Mn = 1,40 % pt. LCC.
Otelarul, inainte de a elabora şarja trebuie să aibă ca scop obţinerea unei
compoziţii chimice cit mai apropiate de următoarea compozitie chimica:

C=0,22%; Mn=0,80%; Si=0,50%; Pmax.=0,03%; Smax.=0,03% Total


elemente .rezid.= 1%

21
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma

MATERII PRIME SI MATERIALE

Calitatea materialelor va fi în conformitate cu standardele în vigoare şi Specificatia


tehnica MET 06-11

REPARAREA SI SARJAREA CUPTORULUI

Controlul şi repararea cuptorului trebuie efectuate imediat după evacuarea şarjei.


Răspunzător de controlul şi repararea cuptorului este oţelarul care a evacuat şarja
anterioară.
Sarjarea cuptorului începe cu materialul de carburare. Pentru carburare se utilizeză
electrod măcinat în cantitate de 8 Kg/to. încărcătură metalică, respectiv conţinutul de
carbon după topire trebuie să fie minim 0,45 %.
Incărcătura metalică se şarjează în benă de şarjare. Bena se încarcă cu ajutorul
electromagnetului în următoarea ordine: la partea de jos a benei se aşează materialul
mărunt de încărcătură, după care bucăţile grele, respectiv mari şi după aceea din nou
bucăţi mici, ca să se stabilizeze uşor arcul electric la începutul topirii.

TOPIREA

Topirea începe cu o tensiune medie, ca după stabilizarea arcului electric să lucreze


continuu cu tensiunea maximă.
Inainte de terminarea topirii, bucăţile de oţel rămase la marginea cuptorului se ajută să se
topească mişcîndu-le cu ţeava prin care se insuflă oxigen. Aşa se va ajunge şi la arderea
siliciului şi la ridicarea temperaturii. Se aruncă 12 - 15 Kg. de var sau piatră de var.
După ce încărcătura metalică s-a topit complet se ia proba pentru analiza chimică.
Se fac în paralel 2 probe din aceiaşi lingură pentru determinarea carbonului în aparatul
SIDERMES şi laborator, (Oţelul pentru probă se calmează cu sîrmă de aluminiu). La
laborator se va face analiza chimică completă. In cazul că analiza rapidă (aparat
SIDERMES) aratăC>0,45 % trebuie încălzită baia pînă la minim 1610 0C (apare zgură

22
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma
solidă). Se măsoară temperatura şi dacă ea este satisfăcătoare şi totul este pregătit pentru
turnare, se începe oxidarea.

DEZOXIDAREA

Oxidarea se blochează cu 1 Kg. de aluminiu/tonă lichid (aluminiu tehnic primar


dezoxidat). în acest timp trebuie să sosească analiză chimică de la laborator. Această
analiză este foarte importantă, de ea depinz`nd destinaţia băii.

EVACUAREA

Pe baza analizei obţinute, eventualele corecţii la mangan se vor face adăugind FeMn
calcinat pe rama cuptorului.
După ce s-a turnat o treime din baie, dezoxidarea finală se termină cu aluminiul
sub formă de inele în cantitate de 1 - 1,5 Kg./tonă lichid, prinse pe o bară de oţel care se
imersează. Dacă pe lîngă aluminiu, ca mijloc de dezoxidare puternic se foloseşte CaSi,
atunci se adaugă 1 Kg. Al/tonă (aluminiu tehnic primar dezoxidat) şi 1,5 Kg. CaSi/tonă.
In lipsa CaSi se poate folosi CaC 2 , 1 Kg/tonă ţinîndu-se cont la calculul carburării (creşte
C cu 0,02 % la fiecare Kilogram de CaC 2/to). Oalele vor fi încălzite la roşu (minimum
7000C).
Timpul total pentru elaborarea unei şarje nu trebuie să depăşească 2 ore în cazul
unei bune conduceri a procesului.
Consumul total mediu de energie electrică trebuie să fie sub 550 KWh/t în
timpul unui schimb.
Proba finală se va turna la jumătatea oalei mari, totodată se va turna ultima
pastilă pentru analiza rapidă.

Punctele de control pentru aprecierea calitativă a procesului de elaborare a băii


1. Carburarea min. 0,45 % C (analiza după topire)
2. Degazarea min. 0,30 % C ars; Si= 0 %; Temp. min.= 1610 0C înainte de
oxidarea cu oxigen.

23
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma
3. Oalele mari de turnare vor fi încălzite la roşu (7000C).
4. Temperatura oţelului în oala mică înainte de de turnare minim 1550 0C, în
funcţie de reper.
5. Aluminiul la proba finală trebuie să fie de la 0,045% min.pînă la 0,085 %
max.
6. Durata de la terminarea oxidării pînă la evacuarea în oala mare este de max.
45 minute.
7. Durata de la terminarea evacuării în oala mare pină la stativul de turnare va fi
de
max. 5 minute.
8. Durata turnării de la stativul de turnare în forme cu ajutorul oalelor mici va fi
de max. 20 min.

La laborator se va face analiza chimică completă. In cazul că analiza rapidă


(aparat GDS 400A ) aratăC>0,45 % trebuie încălzită baia pînă la minim 1610 0C (apare
zgură solidă). Se măsoară temperatura şi dacă ea este satisfăcătoare şi totul este pregătit
pentru turnare, se începe oxidarea. Spectrometrul GDS 400A: metoda de analiză constă
în măsurarea lungimii de undă şi a intensităţii luminii emisă de atomii elementelor
chimice, care intră în compoziţia metalului de analizat, atunci când aceştia pierd energia
de excitare.
Metoda de analiză permite determinarea simultană a concentratiei procentuale
pentru 24 elemente chimice din care, aparatul este setat să tipărească pe Buletinul de
analiză, 12 elemente chimice care caracterizeză marca de metal supus analizei şi care
influenţează caracteristicile mecanice ale sarjei.
Fiind o metodă de analiză rapidă ( max. 5 minute de la prelevarea probelor până la
emiterea Buletinului de analiză ),
Oxidarea se efectuează insuflînd oxigen la presiune maximă prin ţevi de oţel.
Oxidarea se conduce pînă la C max.=0,15 % (indicaţie: se opreşte fumul roşu şi apare o
flacără luminoasă clară). Se opreşte insuflarea oxigenului.

24
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma
Se ia probă rapidă (GDS 400A) şi proba pentru laborator. Dacă proba rapidă
GDS 400A arată conţinutul de C destul de mic (0,15 %) se poate termina oxidarea şi se
poate trece la următoarea fază.
Dacă concentraţia de carbon nu a fost bine apreciată se continuă oxidarea, fără
să se aştepte analiza de la laborator, pe baza rezultatului obţinut la proba rapidă.
Oxidarea se blochează cu 1 Kg. de aluminiu/tonă lichid (aluminiu tehnic primar
dezoxidat). în acest timp trebuie să sosească analiză chimică de la laborator. Această
analiză este foarte importantă, de ea depinz`nd destinaţia băii.
Cerinţe obligatorii:
Suma elementelor reziduale mai mică de 1 %.
S < 0,03 %
P < 0,03 %
Probele finale pentru analiză chimică şi încercări mecanice vor fi turnate sub formă
de pană conform ASTM A703/A 703 M (vezi Anexa 1), în număr de 12 probe simple sau
6 duble. Fiecare şarjă poate fi prezentată de 3 ori ca şarjă nouă la Laborator (1 tratament
termic + 2 retratări). Numărul de şarjă pe proba se va face prin turnare sau în mod
excepţional prin poansonare.
Probele vor fi prelucrate conform ASTM 370 (vezi Anexa 2). În cazul cînd
Laboratorul constată că o şarjă nu corespunde se strîng toate reperele din şarja respectivă
şi se retratează cu probele rămase. Probele defecte nu se iau în considerare şi vor fi
înlocuite.
După ce sa oprit oxidarea şi sa obţinut acceptul laboratorului se trece la evacuarea
şarjei în oala de turnare. Din oala de ternare se va turna metalul lichid in forme. În
funcţie de marimea şi grosimea peretelui armăturii turnate acestea se vor lăsa o anumită
perioadă de timp pentru solidificare in acest timp formele trec printrun tunel de răcire
dotat cu aspiratoare pentru fum.
După solidificarea piselor acestea ajung pe o masă vibratoare unde piesele se vor
desprinde de către amestecul de formare (dezbatere). Se face o curăţire apieselor pentru a
se putea indepărta reţelelerde turnare şi maselotele cu ajutorul unei flăcări oxiacetilenice.
Urmează o curăţire în zona de tăiere a reţelelor de turnare şi a maselotelor curăţire carese
realizeaza cu ajutorul flexurilor şi a biaxurilor.

25
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma
Se trece la o curăţire pe întreaga suprafaţă a piesei curăţarea se face cu ajutorul
unei camera de sablat cu alice de oţel Tip-vk-5,putere instalată55 kW,capacitate 1 tona ,
un ciclu= 30 min.
Dacă este necesar piesele care prezinta defecte şi se pot remania ( fie prin
încărcare cu sudură sau alte procedee) se vor remania şi după caz vor fi repolizate sau
supuse altor tipuri de curăţire. După remaniere pisele vor fi supuse unui tratament termic.
Tratamentele termice se vor face într-un cuptor de tratament termic primar cu vatra
mobila cu suprafata 12 m2, 180 m3/h consum specific de gaz, ciclu 20h
După efectuarea tratamentului termic se trece la controlul piselor turnate.
Deoarece la omologarea fiecărui reper se omologheză atât tehnologia cât şi dimensiunile
reperului respectiv se va face doar control vizual 100 % iar toate celelalte tipuri de
control se vor face prin sondaj in funcţie de numărul de piese turnate sau specificaţiile
beneficiarului.
Controlul vizual orice tip de investigare trebuie sa fie precedată de o examinare
vizuală a suprafeţei. In timpul celui de-al doilea razboi mondial au aparut magnetoscopia
si lichidele penetrante. Acestea s-au dezvoltat ca o extensie logica a celei mai vechi
metode de control, controlul vizual. Procedeul este simplu, dar indispensabil, examinarea
vizuală presupune respectarea condiţiilor de claritate satisfăcătoare a suprafetelor
materialelor, echipamentelor si sudurilor luând in considerare caracteristicile si
proprietăţile acestora.
Pentru rafinamentul şi precizia controlului se folosesc diferite ustensile optice:
endoscopul, lupe, lămpi etc. Sunt furnizate astfel o serie de indicii legate de aspectul
metalului, inclinaţii precum si alte aspecte legate de condiţiile in care sudura a fost
executată. Aceste indicii sunt utilizate la estimarea probabilităţilor unor defecte interne.
este cel care determină daca examinarea se face complet sau nu, fiind
facute odata cu acesta si unele masurători cum ar fi: dimensiunile defectelor de imbinare,
grosimile recipientului sudat, dimensiunile cordonului sudat etc.
Dar la omologare se face o serie controale nedistructive cum ar fii:
-control dimensional
-control cu pulberi magnetice
-control cu ultrasunete

26
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma
-control cu lichide penetrante
-control cu raze x
Controlul nedistructiv consta in determinarea unor parametrii ai piesei controlate
fara ca aceasta sa fie distrusa. Piesele turnate, sudate suntsupuse unor tratamente termice
speciale pot sa prezinte defecte ascunse, interioare: goluri, fisuri, neomogenitati, care
nedepistate pot duce la defectiuni in functionarea subansamblurilor sau maşinilor din care
fac parte sau pot cauza accidente.

Controlul dimensional se face cu ajutorul: compas cu ceas comparator pentru


grosimea de părete, şubler cu tija de adâncime, ruletă. Acest tip de control se va face de
câte ori considera operatorul că este necesar.
Controlul cu pulbere magnetică această metoda are la bază utilizarea unor
pulberi magnetice pentru a pune in evidenţă campul magnetic de scapari din jurul
defectelor. Starea magnetică a unei piese este determinată de prezenţa incluziunilor
nemetalice. Determinarea defectelor se face prin depunerea pe suprafaţa piesei controlate
a unei suspensii de pulbere magnetică ( in ulei de transformator ) sau a unei pulberi
uscate cu o granulatie de 0,03 – 0,06 mm. Prin compararea figurii geometrice formate de
pulberea magnetică cu figuri ale pieselor model se determina defectul interior existent in
piesă.
Controlul cu ultrasunete sunt foarte avantajoase pentru controlul nedistructiv
al metalelor, deoarece nu sunt vătamătoare, au şi putere mare de pătrundere si se propagă
in linii drepte. Viteza de propagare a undelor sonore depinde de densitatea mediului si are
valori de 330 m/s în aer, 1500 m/s in apă şi 6000 de m/s in oţel. Undele ultrasonice se
comportă după legile cunoscute din optici de reflexie, refracţie etc. Şi pot fi longitudinale
sau transversale. Metodele de determinare a defectelor interioare bazate pe ultrasunete au
la bază fenomene de reflexie ce apar la suprafaţa de separaţie piesă-defect sau pe
atenuarea suferită de ultrasunete trecând prin medii diferite ( piesă-defect ).
Prezenta unui gol sau a unei neomogenităţi in piesa controlată determină
modificarea intensă a ultrasunetelor pe distanta generator-receptor. Dacă in piesa
controlată nu există defecte, intensitatea ultrasunetelor recepţionate de receptor este egală

27
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma
cu cea indicată in cazul când s-a folosit o piesă etalon. Când receptor indică o intensitate
a ultrasunetelor mult mai atenuate, atunci piesa prezintă defecte interioare.
Controlul cu lichide penetrante deşi metoda pare foarte simplu de pus in
aplicare fiind sensibilă la discontinuităţi deschise, pentru control trebuie curăţată şi
pregătită suprafaţa de examinare. Un lichid penetrant (fluorescent sau colorant) va
pătrunde prin capilaritate defectele destupate.
Metoda permite detectarea unor defecte mai mici ce pot genera ulterior posibile
fisuri. Se pot pune de asemenea in evidenţă fisurile de oboseală si de coroziune.
Aplicarea se poate face înainte de sudură (pentru efectuarea unui control al
tuturor suprafeţelor înainte de a fi sudate, imbrăcate sau incărcate) şi în timpul sudurii
când participă la diminuarea defectelor ce stau la baza îmbinărilor (lipsa de penetrare,
fisuri).
Controlul cu raze x, razele X se formează prin frânarea bruscă a unui fascicul de
electroni, care se deplasează cu viteză foarte mare, de la o sursă. Controlul se bazează pe
proprietatea radiaţiilor X de a traversa corpurile solid.Procedeul permite descoperirea
defectelor interioare, prin imprimarea lor pe o placă fotografică, film Roentgen sau ecran
fluorescent.

După developare, pe film apar:

 o pată deschisă, pentru incluziune;

 o pată întunecată, pentru gol.

Din cauza tensiunii ridicate, de 200–250 kV, radiaţiile X sunt nocive, de aceea
aparatul se protejează cu o placă de plumb şi se manevrează de la distanţă.

3.3 Lista cu principalele dotari tehnice

Nr. Descriere Buc. Caracteristici


Capacitate 5tone,timp de elaborare 2h,captuseala
acida,consum specific energie electrica 750 kW/tona
1 Cuptoare cu arc 5 tone 2
topitura

2 Cuptoare cu inductie de 1 Capacitate 3.5 tone,timp de elaborare 3-4 h,captuseala

28
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma
acida,consum specific energie electrica 750-
medie frecventa 3.5 tone
1000kW/tona topitura

Capacitate 1 tona,timp de elaborare 1.5-2 h,captuseala


Cuptoare cu inductie de
3 2 acida,consum specific energie electrica 750
medie frecventa 1 tona
-1000kW/tona topitura
Linie semiautomata, 84 rame, 25 rame in aria de turnare,
Linia formare -turnare
4 1 35 rame/h, dimensiuni rama 750630250, 2 masini de
AFA 30-2
formare prin scuturare si presare tip FRPA30
Linie automata, 142 rame, 21 rame in aria de turnare, 66
Linia formare -turnare
5 1 rame/h, dimensiuni rama 12001000400, 1 masina de
KUNKEL WAGNER
formare prin presare
Linie semiautomata, 98 rame, 32 rame in aria de turnare,
Linia formare –turnare
6 1 35 rame/h, dimensiuni rama 750630250, 2 masini de
AFA 30-1
formare prin scuturare
Linie semiautomata, 90 rame, 26 rame in aria de turnare,
Linia formare turnare
7 1 35 rame/h, dimensiuni rama 630x500x200, 2 masini de
GISAG
formare prin scuturare si presare
Amestecator preparare Amestecator cu role si pluguri, capacitate 1 m3,
8 2
amestec de formare productivitate 5 m3/h .
9 Amestecator cu şnec 1

10 Masa vibratoare 1

Amestecator pentru Dotat cu plug,capacitate 200 kg ,productivitate 1 to/h


11 preparare amestec de 3
miez
12 Cuptor de uscat miezuri 1 Foloseste gaz metan, 8 m2 suprafata activa
Impuscare,intarire CO2 ,dotata cu amestecator continuu
Masina de impusca
13 1 cu snec de capacitate– 1 tona/h,: poate folosi lianti:silicat
miezuri-Cold-Box
de sodium, carbophen, productivitate 15-30 miezuri/h .
Masina de impuscat Metoda-Croning, material:nisip peliculizat pe baza de
14 miezuri Croning tip 5 Novolac ,capacitatea cilindrului 40 l ,productivitate 8
KAMAG miezuri /h
15 Masina de miezuit tip 7 METODA Croning , material nisip peliculizat pe baza de
MC5 Novolac,capacitatea cilindrului 10 ,productivitate 10

29
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma
miezuri /h
Masina de miezuit tip- METODA Croning, material nisip peliculizat pe baza de
16 6
MC3 Novolac, capacitate 10 l , productivitate 10 miezuri /h
Masina de miezuit cu aer Productivitate-250 miezuri/h
17 1
comprimat
Camera de sablat cu alice Tip-vk-5,putere instalată55 kW,capacitate 1 tona , un
18 2
de otel ciclu= 30 min
19 Bigrinda 4
20 Sursa de sudura TIP-1000 3
Sursa de sudura
21 4
pt.remaniere
Sablaj cu bandă de 900 kg capacitate, 1.5 h un ciclu de sablat, 30 kW putere
22 1
cauciuc instalata
500 kg capacitate, 1 h un ciclu de sablare, 25 kW putere
23 Sablaj cu bandă 2
instalata
Cuptor de tratament 12 m2 suprafata vatra, 180 m3/h consum specific de gaz,
termic primar cu vatra ciclu 20h
24 2
mobila cu suprafata 12
m2

3.4 Fisa tehnologica

Intreprinderea ROMINSERV FISA TEHNOLOGICA Nr.25 Fila 1


VALVES IAIFO
Sectia TURNATORIE Prelucrare mecanica Data 10.06.2009
Masa piesa bruta:62,8 kg Produsul:Robinet cu sertar pana Reper Nr.1
Denumirea piesei:CORP Robinet
Retea turnare:14,8 kg
Nr desen 0023-00-001/04
Pieasa finita:48 kg Desen Poz. Bucati produs
Temperatura de turnare: 1550o C A1 1
Tratament termic:Recoacere de inmuiere Valabil pentru seria de ..2000.BUCATI
Intocmit Verificat Normat Verificat norm
Garnitura modelare si miez:-material ARSi 12,Adaos
Tehnolog
contractie 2% Numele

30
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma
Procedeul de formare:mecanizat,AFU,vopsire Data si
forma:pudrat semnatura
Procedeul de miezuire:manual,AMC,vopsire
forma:pudrat
Clasa de precizie a piesei: clasa 3
Gradul de complexitate:3
MATERIALUL Duritate Sectiune U.M. Necesar Valoarea materialului
(STAS) (HB) (Profil) (Buc.) pentru una
bucata
GH240GH 280-350 kg Pret Pe bucata
unitar

OPERATIA TIMP
Nr. DENUMIREA OPERATIEI Atelierul Masina S Indic Buc. Echipa Ti normat
Crt . tehn. pr. mp
D simult (mi
. an n.)
Des Cat. Tb To Tpi
V
Total
.
FORMAREA
1 Prelevat placa model din raft Manual 18
2 Asezat placa model pe masa Manual 16 65,8
masinii
3 Fixat Manual 18,8
4 Suflat cu aer placa activa Pneumat 0,5
5 Asezat rama de turnare Manual 1,25
interioara
6 Umplere cu amestec de Manual 4,5
formare
7 Scuturat Pneumat 1
8 Presare amestec Pneumat 0,25
9 Razuire surplus de amestec manual 0,5
10 Vibrat semiforma manual 1
11 Indepartat semiforma manual 2
interioara
12 Transportare si depunere pe manual 5,25
sol

31
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma
13 Asezat rama de formare manual 1,25 16,75
superioara
14 Fixat pe placa,reteaua de manual 3,5
turnare
15 Fixat picior si pilnie de Manual 2,5 6
turnare
16 Umplere rama cu amestec de Manual 4,5
turnare
17 Scuturare semiforma Vibrare 1
18 Presare amestec in rama Pneumat 0,25
19 Razuire surplus de amestec Manual 0,5
20 Vibrare si clemuire semiforma Pneumat 1,5
21 Indepartare semif si depunere Manual 7,25
pe sol
22 Pudrarea cavitatilor Manual 0,85 16,25
semiformei
MIEZUIRE 23,85
1 Asezare cutie de miez pe Manual 0,2
masa
2 Strangere semicutie Manual 1,6
3 Introducere amestec de miez Manual 1,6
in semicutie
4 Razuire surplus de amestec Manual 0,15
5 Introducere armatura Manual 0,1
6 Executare canale de contractie Manual 0,2
7 Vibrare cutie de miez Pneumat 0,25
8 Deschidere cutie de miez Manual 0,3
9 Demontare miez Manual 0,1
10 Inlaturare eventuale bavuri Manual 0,25
11 Asezare miez pe placa Manual 0,1
12 Introducere in cuptor Manual 0,15
13 Uscare Manual 5,2 5,2
14 Scoatere din cuptor Manual 0,2
15 Transportare,depozitare Manual 0,5 5,8
ASAMBLARE 55,65
1 Prelevare miez Manual 0,7
2 Asezare miez in semiforma Manual 0,7
inferioara si superioara
3 Balastat Manual 1,2 42
TURNARE 45,85
1 Prelevat otel lichid Manual 3

32
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma
2 Transportare la forma Manual 2
3 Umplere forma cu otel lichid Manual 1 6 51,85
DEZBATERE
1 Deschidere forma Manual
2 Dezbatere Manula
3 Extragerea din forma a piesei Manual
turnate
4 Dezbaterea miezului Manual
CURATIRE - 119,3
DEBAVURARE
1 Indepartare retea de turnare Manual
2 Indepartare maselote Manual
3 Curatare suprafata piesa Pneuma-
tic
4 Polizare bavuri Polizare
5 Grunduire Manual
6 Depozitare Manual 224,6

CAP IV STATISTICA DEFECTELOR DE TURNARE LA ROMINSERV VALVES


IAIFO ZALĂU

Din datele intregistrate in formele primare de evidenta tehnologica ( fise de sarje,


certificate de calitate, fise de control de calitate, sesizari si reclamatii ale beneficiarilor )
existente la LA ROMINSERV VALVES IAIFO ZALĂU in documentele de urmărire a
producţiei şi a rebutului in turnătorie in anul 2011 s-a realizat o baza de date care in
esenta cuprinde elementele redate grafic :

- Producţia turnată reprezinta cantitatea de semifabricate ce se toarna pe parcursul unei


luni calendaristice

33
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma
- Productia realizata reprezinta cantitatea de semifabricate ce se finalizeaza pe parcursul
unei luni, aceasta cuprinde productia predata la magazie si productia rebutata in
turnatorie si PM
- Procent de rebut: cantitatea de rebut din turnatorie +PM/productia realizata

Urmărirea producţiei şi a rebutului-oţel A216 WCB, GP240 GH şi OTC 20

Urmărirea producţie şi a rebutului-oţel inox T15NiCr150

Urmărirea producţie şi a rebutului-oţel carbon redus

34
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma

Urmărirea producţie şi a rebutului-oţel A217C5

Urmărirea producţie şi a rebutului-oţel inox T20 Cr 140

35
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma

Urmărirea producţie şi a rebutului-fontă cenuşie

Urmărirea producţie şi a rebutului-fontă cu grafit nodular

36
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma

Din analiza datelor rezulta ca dezvoltarea proceselor industriale la societatea LA


ROMINSERV VALVES IAIFO ZALĂU duce inerent la aparitia defectelor la
armaturile industriale. Aceasta impune o analiza a tipologiei defectelor pentru stabilirea
cauzelor care au determinat aparitia lor si fixarea modalitatilor de evitare a defectelor in
productia curenta pentru imbunatatirea gradului de eficienta a procesului industrial.

CAP.V ANALIZA TIPOLOGIEI DEFECTELOR

5.1 Tipologia defectelor de turnare


După cum se observă şi în tabelul de mai jos tipologia defectelor in cadrul
secţiei de turnare de la SC. Rominserv Valves Iaifo Zalău este destul de vastă
Analiza a fost facută pe durata unei luni pe toate reperele turnate din oţelurile: A
216, GP 240 şi OTC.

37
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma

În luna octombrie în secţia turnătorie au fost raportate un total de 6 piese cu defecte de


turnare cărora li sau întogmit un raport de neconformitate unde s-a specificat defectul,
numărul de bucăţi si masa netă a acestora. Au fost 6 repere şi anume:-Corp robinet- RSP-
Pn40-Dn40 o bucată, tipul defectului G122 conform STAS 782-79 ( Incluziuni de zgură
sau fondanţi, însoţide de sufluri)
Defectul poate fi caracterizat ca fiind un gol deschis sau închis în corpul piesei
turnate umplut total sau parţial cu zgură.

Posibile cauze a acestui tip de defect sunt: neîndepărtarea corectă a zgurei din
oalele cu turnarea prin cioc, detaşarea de material refractar din căptuşeala oalei, reţea de
turnare incorectă.

38
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma
- Sferă robinet RSO-Pn16-Dn80, 6 bucăţi, tipul defectului G122 total kg
33
-Corp robinet RSP-Pn40-Dn100, o bucată, tipul defectului B211
(Retasură exterioară),total kg 42,5
Defectul poate fi caracterizat ca fiind un gol deschis în corpul piesei turnate cu
suprafaţa rugoasă sau macrocristalină, de obicei oxidată, care se formează în piesa turnată
sub influenţa contracţiei în timpul solidificării . uneori retasura apare ca o adâncitură pe
suprafaţa piesei turnate

Principalele cauze pentru producerea acestui tip de defect sunt: contracţia mare a
aliajului în perioada de solidificare, temperatură ridicată la turnare metalului, construcţia
necorespunzătoare a piesei, maselotaj incorect aplicat şi reţele de turnare greşit
dimensionate şi aplicate
- Corp robinet RSP-Pn40-Dn80, o bucată tipul defectului G122
total kg 31
- Corp robinet RSP-Pn40-Dn50, 2 bucăţi tipul defectului B121
(Sufluri superficiale) total kg 38
Suflurile se caracterizează printrun gol deschis sau închis în corpul piesei turnate,
care în majoritatea cazurilor are formă rotunjită (sferică sau alungită) şi suprafeţele
netede, curate de culoare argintie, rare ori sunt oxidate sau prezintă culori de revenire.
Apar izolat sau în grup.

39
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma

Cauzele care favorizează apariţia suflurilor sunt: includere de hidrogen în metalul


lichid în timpul topirii, dezoxidare insuficientă a metalelor in timpul elaborării,
antrenarea aerului la turnare datorită reţelei de alimentare incorectă, umiditate exagerată a
amestecurilor de formare crude sau reparaţii incorecte, carbonaţi în amestecurile de
formare, suporţi de miez murdari

5.2 Remedierea defectelor de turnare

Din punct de vedere al efectului pe care-l au asupra pieselor turnate, defectele se


pot împărţi in patru grupe principale indicate în tabelul 5.1 în care sânt date de asemenea
şi metodele generale de remediere

Tab 5.1 Metode de remaniere


Denumirea Metoda de
defectului remediere
I. Defecte su-perficiale Vopsire, chituire,
metalizare şi
sudare

40
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma
II. Defecte de Ştemuire,impregnare
neetanşeitate aplicare de dopuri
şi sudură
III. Defecte importante Sudare încărcare prin
suprapunere aplicare de dopuri
şi bucşe, metalizare
IV. Defecte de Tratament termic
structură

Defectele superficiale , care au importanţă numai din punct de vedere al


aspectului, se remediază de cele mai multe ori prin chituire urmată de vopsire.
În tabelul 5.2 sunt indicate o serie de reţete pentru chituiri. Prima reţetă se
foloseşte pentru chituirea pieselor din fontă cenuşie, a doua şi a treia pentru piese care
lucrează la temperaturi ridicate, iar a patra şi a cincea pentru piese care se supun unui
tratament de suprafaţă.

Tab5.2 Compoziţii de chit


Compoziţia Conţinutul, în % de greutate
1 2 3 4 5
Ardezie măcinată 10 - - - -
Argilă măcinată - - - 44 -
Borax - - - 6 -
Clorură de amoniu - 2,5 3 - -
Ceară 18 - - - -
Sticlă solubilă - - - - 20
Grafit 9 - - 11 -
Aşchii de oţel pisate - 81 - 22 -
Aşchii de fontă pisate 45 - 95 - 75
Peroxid de mangan - - - 11 -
Clorură de sodiu - - - 6 -

41
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma
Sulf 18 1 2 - -
Acid acetic - 2,5 - - -
Ciment - - - - 5
Apă - 13 - - -

Metelizarea se aplică in cazul remedierii defectelor acelor piese care in timpul


funcţionării nu sunt supuse la solicitări mecanice mari. Se admite repararea prin
metalizare a găurilor care in secţiunea transversală au d ≤ 12 mm şi o adâncime h=
0,5.....0,7d, distanţa de la margine trebuie să fie cel puţin 2,5 mm.
Metalizarea pieselor din fontă şi oţel se face cu sârmă de oţel având diametrul de
1,0-1,5 mm, iar a metalelor neferoase ,cu sârmă de zinc de ori ce calitate , uneori zincul
se foloseşte şi la metalizarea pieselor din fontă
Impregnarea se foloseşte pentru remedierea defectului de rarefiere
(microretasuri),constatat cu ocazia încercării pieselor la presiune (hidraulică sau
pneumatică) . Procedeul constă în refularea în piesele turnate a unor substanţe care se
întăresc în zonele de rarefiere a metalului etanşând piesa.
La piesele turnate din metale feroase care au un grad de rarefiere scazut este suficientă o
simplă impregnare cu apă, care rămăne în porii piesei câteva ore.
În cazul microretasurilor mai pronunţate se utilizeaza impregnarea cu o soluţie
apoasă de 10% sticlă solubilăsau cu o soluţie apoasă de 4-5 % clorură de amoniu.
Sudarea reprezintă principala metodă de remaniere a majorităţii defectelor de
turnare.
Pentru ca operaţia de sudare să se efectueze corect, trebuie ca zona de reparat să
fie supusă în prealabil unei operaţii de pregătire,care constă în curăţirea de nisip, de zgură
şi alte incluziuni, prin dăltuire pîna când matalul de bază rămâne curat şi sănătos
Sudarea pieselor din oţel se efectuează numai electric cu electrozi metalici
înveliţi (STAS 1125-69) având diametre variabile,în funcţie de grosimea pereţilor piesei
Sudarea pieselor din oţeluri aliate cu diverse elemente se efectuează cu electrozi
aliaţi corespunzător. Înainte de sudare, piesele din oţel se încălzesc la 200-350 ºC . După
sudarea pieselor se vor supune unuei recoaceri de detensionare la 600-680 ºC.

42
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma

CAP VI CONCLUZII

6.1 Concluzii rezultate din analiza de la Rominserv Valves Iaifo – Zalău


Prevenirea defectelor de turnare trebuie să fie o preocupare permanentă atât pentru
factorii de conducere şi decizie, cât şi pentru fiecare participant la procesul de producţie.
Pentru aceasta, încă din faza de elaborare a tehnologiei de fabricaţie, trebuie anticipate
posibilele defecte şi cauzele generatoare, astfel încât să prevenim apariţia factorilor
favorizanţi. În acest scop se impune:
- proiectarea corecta a tehnologiei pieselor turnate
- pregatirea corecta a tehnologiei procesului de fabricatie
- o disciplina tehnologica severa; controlul interoperational
- analiza metodica a defectelor pieselor turnate
De asemenea, este necesar sa se tina seama si de starea utilajului de productie si a

43
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Proiect de diploma
dispozitivelor de formare care trebuie sa asigure o desfasurare corecta a procesului de
fabricatie.
Stabilitatea proceselor elementare ale complexului de fabricatie se asigura prin crearea
unei documentatii ample, constituite din fise si instructiuni tehnologice, precum si din
norme tehnice de lucru.
6.2 Contribuţii personale:
flux tehnologic
statistica defectelor pe anul 2011
anliza defectelor
incadrarea defectelor conform literaturii de specialitate
analize de laborator
structura
foto
chimica
nedestructiva

44

S-ar putea să vă placă și