1

FIŞA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE A FONDULUI

FORESTIER
 2

Suprafaţa (ha)
Folosinţe
Grupa I GrupaII Total
PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII
A 629.3 1268.9 1898.2
ŞI REÎMPĂDURIRII
A1 PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII
PENTRU CARE SE REGLEMENTEAZĂ
434.9 1268.9 1703.8
RECOLTAREADE PRODUSE PRINCIPALE
(Total rând A1.1-A1.7 din care:)
A1.1 Păduri,plantaţii cu reuşită definitivă,
- regenerări pe cale artificială sau 434.9 1263.3 1698.2
A1.3 naturală cu reuşită parţială
A1.4 Terenuri de reimpadurit in urma taieri-
lor rase, a doboraturilor de vant sau
a altor cauze
A1.5 Poieni sau goluri destinate impaduririi 5.6 5.6
A1.6 Terenuri degradate prevazute a se impad.
A1.7 Rachitarii naturale sau create prin
Culturi
A2 PADURI SI TERENURI DESTINATE IMPADURIRII
PENTRU CARE NU SE REGLEMENTEAZA 194.4 194.4
RECOLTAREA DE PRODUSE PRINCIPALE
A2.1 Paduri,plantatii cu reusita definitiva,
- regenerari pe cale artificiala sau 194.4 194.4
A2.2 naturala cu reusita partiala
A2.3 Terenuri de reimpadurit in urma taieri-
lor rase, a doboraturilor de vant sau
a altor cauze
A2.4 Poieni sau goluri destinate impaduririi
A2.5 Terenuri degradate prevazute a se impad.
B TERENURI AFECTATE GOSPODARIRII SILVICE 8.0
C TERENURI NEPRODUCTIVE (mlastini)
D TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FOND FOREST
D1 Transmise prin acte normative altor
organizatii
D2 Ocupatii si litigii
TOTAL 629.3 1268.9 1906.2
ENCLAVE 24 enclave 30.0

REPARTITIA SUPRAFETELOR DIN GRUPA I PE SUBGRUPE ŞI CATEGORII

FUNCTIONALE
Categoria 2A 2K 2L 4B Total
Suprafata 194.4 159.6 19.7 255.6 629.3

DENSITATEA RETELELOR DE DRUMURI ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER

Publice Indus- Fores- Total La începutul La sfârşitul În perspec-
triale tiere deceniului deceniului tivă
m / ha % din suprafaţă
13.0 - 1.2 14.2 82.7 82.7 100
 3

SPECII
INDICATORUL
Total CA CE GO TE FA GÎ SC DR DT DM
Paduri pt. care se regl. Gr.I 434,9 157,7 86,7 68,1 47,0 30,1 7,6 26,6 3,8 6,1 1,2
recoltarea de produse
Gr.II 1263,3 414,0 318,1 166,4 153,0 66,7 44,2 20,5 15,5 56,9 8,0
principale (ha)
Total A1 (gr.I + gr.II) (ha) 1698,2 571,7 404,8 234,5 200,0 96,8 51,8 47,1 19,3 63,0 9,2
Total U.P. (A1 + A2) (ha) 1892,6 630,7 452,3 270,9 220,9 104,3 55,9 49,9 19,3 78,4 10,0
Proportia speciilor A1 100 33 24 14 12 6 3 3 1 4 -
% O.S. 100 33 24 14 12 6 3 3 1 4 -
Clasa de productie medie A1 3,2 3,6 3,0 2,9 3,0 3,4 2,7 3,4 2,4 2,9 3,2
O.S. 3,2 3,7 3,0 3,0 3,0 3,4 2,6 3,5 2,4 3,0 3,1
Consistenta medie A1 0,77 0,77 0,78 0,77 0,71 0,77 0,79 0,82 0,87 0,67 0,72
O.S. 0,76 0,77 0,77 0,76 0,71 0,76 0,79 0,82 0,87 0,68 0,71
Varsta medie A1 65 60 65 66 81 77 60 22 25 90 30
(ani) O.S. 65 60 64 66 82 78 60 22 25 85 29
Fond lemnos total A1 318586 90806 75560 47390 50590 23985 8851 4641 2022 13630 1111
(mc) O.S. 350053 98781 82211 53218 56982 25767 9473 4836 2022 15553 1210
Volum lemnos pe ha A1 187 158 186 202 252 247 170 98 104 216 120
(mc/ha) O.S. 184 156 181 196 257 247 169 96 104 198 121
Indice de crestere
A1 5,0 5,0 5,0 4,8 5,0 6,1 5,4 7,4 6,4 3,1 2,3
curenta mc/an/ha
Pos. anuala din prod. princ. 10247 4425 1338 373 2680 364 56 308 3 645 55
Pos. anuala din 877 426 155 104 42 44 27 40 19 4 16
prod.secundare
Din care: rarituri, mc/an 857 417 151 101 42 44 27 39 18 3 15
Indici de recoltare Principale Secundare Total
(mc/an/ha) 5.41 0.46 5.87

Lucrari de Lucra- Degajari Curatiri Rarituri Taieri de igiena Lucrari de conservare

Ingrijire rea ha ha mc Ha mc ha mc Ha Mc
si conser- Total - 41.2 196 431.4 8579 669.3 5303 33.2 1048
vare Anual - 4.1 19 41.2 857 669.3 530 3.2 105
Lucrari Specia PA
TOTAL GO CE TE FR SC FA ST CI GÎ
de PAM
impadu-
rire Integral 233,3 43,6 107,5 1,5 4,6 2,8 20,5 14,3 21,1 17,1 0,3
(ha) Compl. 46,7 8,7 21,5 0,3 0,9 0,6 4,1 2,9 4,2 3,4 0,1
Total 280,0 52,3 129,0 1,8 5,5 3,4 24,6 17,2 25,3 20,5 0,4

STRUCTURA PE CLASE DE VARSTA (HA / %)

Clasa de varsta I (1-20) II (21-40) III (41-60) IV (61-80) V (81-100) VI- > (100-) Total
Paduri(A11-A13) 98,2 6 202,6 12 607,2 36 341,3 20 324,7 19 124,2 7 1698,2 100
Paduri(A21-A22) - - 17,8 9 59,7 31 76,9 40 40,0 20 - - 194,4 100
Total (A11-A22) 98,2 5 220,4 12 666,9 35 418,2 22 364,7 19 124,2 7 1892,6 100
4
 5
PARTEA I - MEMORIU TEHNIC

Introducere

Prezentul studiu a fost întocmit în baza O.M. 186/12.06.2001 al Ministerului Agriculturii,

Alimentaţiei şi Pădurilor, prin care, în conformitate cu prevederile art. 18,19,66 din Legea 26/1996
(Codul Silvic), în baza art. 8 (alin. 1, lit. a) şi art. 28 (alin. 1, lit. d) din O.G. nr. 96/1998 privind
reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional (republicată), se aprobă
“Instrucţiunile pentru elaborarea studiilor sumare de amenajare pentru pădurile proprietate privată a
persoanelor fizice”.

Evidenţa suprafeţelor fondului forestier proprietate particulară pe unităţi de producţie este

redată în tabelul următor:
Suprafaţa
U.P.
(ha)
I Târnova 715,5
II Pietrosu 79,0
VII Reşiţa 185,2
VIII Lupac 627,1
IX Caraşova 294,8
XI Râvnişte 4,6
TOTAL O.S. Reşiţa 1906,2

1. Aspecte privind situaţia administrativ – teritorială

1.1. Temeiul juridic al proprietăţii

Pădurile pentru care se redactează acest studiu de amenajament sunt proprietate privată în
temeiul Legii 18/1991, ca urmare a acţiunilor de reconstituire a dreptului de proprietate.
Această acţiune de reconstituire a dreptului de proprietate s-a făcut pe baza documentelor
(protocoale, procese verbale de punere în posesie încheiate între O.S. Reşiţa şi primării, hotărârile
Comisiei judeţene etc), prezentate în capitolele 9.6. din studiile pe unităţi de producţie şi protecţie.

1.2. Elemente de identificare a ocolului silvic; aspecte cadastrale, vecinătăţi, limite,

hotare
Pădurile private ce fac obiectul prezentului studiu sunt situate pe raza O.S. Reşiţa, din cadrul
Direcţiei Silvice Caraş-Severin a R.N.P. şi se situează pe raza teritorială a comunelor (oraşelor) Reşiţa,
Tîrnova, Cîlnic, Brebu, Ezeriş, Lupac şi Caraşova din judeţul Caraş-Severin.

Ocolul silvic Reşiţa are următoarele vecinătăţi:

Pct. cardinale Vecinătăţi Felul limitei Hotare

O.S. Bocşa Montană Naturală culmea Cioaca Mare, culmeaTrestiei
N
O.S. Păltiniş Naturală c. Tîlva Sîrbului, c. Cereşna, valea Lungă
c. Certez, c. Jervan, c. Respiţel, c. Cozia şi
E O.S. Văliug Naturală
c. Coziuţa
O.S. Oraviţa Naturală râul Caraş
S Naturală c. Mărghitaş, c. Râvnişte, og. Lupacului
O.S. Anina
Artificială Drumul comunal Caraşova-Anina
V O.S. Bocşa Română Naturală c. Săcăşeni-Dognecea, cracul. Făitălan
 6
1.3. Evidenţa fondului forestier proprietate privată
Evidenţa suprafeţelor, pe U.P. şi comune este prezentată în tabelul următor:

U.P. Comuna Suprafaţa (ha)

TÂRNOVA 44,5
BRATOVA 77,0
I ŢEROVA 135,1
REŞIŢA 158,6
SOCENI 193,0
EZERIŞ 107,3
Total U.P. I - 715,5
II REŞIŢA 79,0
Total U.P. II - 79,0
VII REŞIŢA 185,2
Total U.P. VII - 185,2
VIII LUPAC 627,1
Total U.P. VIII - 627,1
IX CARAŞOVA 294,8
Total U.P. IX - 294,8
XI CARAŞOVA 4,6
Total U.P. XI - 4,6
Total O.S. - 1906,2

Pe comune, situaţia se prezintă astfel:

Comuna Suprafeţe pe U.P. (ha)
Localitatea
(oraşul) I II VII VIII IX XI Total
REŞIŢA REŞIŢA 158,6 79,0 185,2 - - - 422,8
Total Reşiţa 158,6 79,0 185,2 - - - 422,8
CARAŞOVA CARAŞOVA - - - - 294,8 4,6 299,4
Total Caraşova - - - - 294,8 4,6 299,4
LUPAC LUPAC - - - 627,1 - - 627,1
Total Lupac - - - 627,1 - - 627,1
TÂRNOVA TÂRNOAVA 44,5 - - - - - 44,5
Total Târnova 44,5 - - - - - 44,5
BRATOVA BRATOVA 77,0 - - - - - 77,0
Total Bratova 77,0 - - - - - 77,0
ŢEROVA ŢEROVA 135,1 - - - - - 135,1
Total Ţerova 135,1 - - - - - 135,1
SOCENI SOCENI 193,0 - - - - - 193,0
Total Soceni 193,0 - - - - - 193,0
EZERIŞ EZERIŞ 107,3 - - - - - 107,3
Total Ezeriş 107,3 - - - - - 107,3
TOTAL O.S. - 715,5 79,0 185,2 627,1 294,8 4,6 1906,2

2. Organizarea amenajistică a teritoriului

2.1. Planuri de bază, ridicări în plan

Pentru determinarea suprafeţelor şi întocmirea hărţilor s-au folosit planuri la scara 1:10.000 foi
volante, întocmite de Direcţia Topografică Militară în anuii 1961,1966 şi de Consiliul Superior al
Agriculturi în anii 1963,1964. Planurile de bază folosite se încadrează în următoarele trapeze: L-34-92-
D-c-4; L-34-92-D-d-1,2,3,4; L-34-93-C-c-3; L-34-104-B-a-1,2,3,4; L-34-104-B-b-1,2,3,4; L-34-104-
B-c-1,2,3,4; L-34-104-B-d-1,2,3,4; L-34-105-A-a-1;
În cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut parţial pe suprafaţa unei unităţi
amenajistice precum şi atunci când s-au constituit noi unităţi amenajistice, s-au executat ridicări în
plan totalizând 32,0 km şi 765 de puncte. Ridicările în plan s-au executat cu busola topografică prin
metoda drumuirii cu staţii sărite, raportările grafice (la scara planurilor) fiind ulterior transpuse pe
 7
acestea. Planurile astfel echipate au constituit materialul cartografic pe care s-au determinat
suprafeţele (prin scanare–digitizare) şi după care s-au întocmit hărţile ce însoţesc prezentul
amenajament.

2.2. Suprafaţa fondului forestier proprietate privată

Suprafaţa fondului forestier proprietate privată este de 1906,2 ha.

Evidenţa fondului forestier proprietate privată pe categorii de folosinţă , destinaţii deţinători şi
specii este redată în tabelele următoare:
Evidenţa fondului forestier pe destinaţii şi deţinători
************************************************************************************************************************************
* NR. ! *TOTAL! ! ALTI DETINATORI *
* ! DENUMIREA INDICATORILOR *(COL.2+3+4+! M.A.A.P. ! PERS FIZ ! ! *
* CRT. ! * +5 ! !-----------------------------------*
* ! * HA ! HA ! HA ! HA ! HA *
*----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* A ! B * 1 ! 2 ! 3 ! 4 ! 5 *
*==================================================================================================================================*
*1. ! F O N D U L F O R E S T IE R - T O T A L (P ) * 1906,2 ! ! 1906,2 ! ! *
*1.1. ! TERENURI ACOPERITE CU PADURE (PD ) * 1892.6 ! ! 1892,6 ! ! *
*1.1. 1! - RASINOASE (PDR ) * 19.3 ! ! 19,3 ! ! *
*1.1. 2! - FOIOASE (PDF ) * 1873.7 ! ! 1873,7 ! ! *
*1.1. 3! - RACHITARII (CULTIVATE SI NATURALE) (PDS ) * ! ! ! ! *
*1.2. ! TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA (PC ) * ! ! ! ! *
*1.2. 1! - PEPINIERE (PCP ) * ! ! ! ! *
*1.2. 2! - PLANTAJE (PCJ ) * ! ! ! ! *
*1.2. 3! - COLECTII DENDROLOGICE (PCD ) * ! ! ! ! *
*1.3. ! TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILV. (PS ) * ! ! ! ! *
*1.3. 1! - ARBUSTI FRUCTIFERI (CULTURI SPECIALIZATE) (PSZ ) * ! ! ! ! *
*1.3. 2! - TERENURI PENTRU HRANA VINATULUI (PSV ) * ! ! ! ! *
*1.3. 3! - APE CURGATOARE (PSR ) * ! ! ! ! *
*1.3. 4! - APE STATATOARE (PSL ) * ! ! ! ! *
*1.3. 5! - PASTRAVARII (PSP ) * ! ! ! ! *
*1.3. 6! - FAZANERII (PSF ) * ! ! ! ! *
*1.3. 7! - CRESCATORII ANIMALE CU BLANA FINA (PSB ) * ! ! ! ! *
*1.3. 8! - CENTRE FRUCTE DE PADURE (PSD ) * ! ! ! ! *
*1.3. 9! - PUNCTE ACHIZITII FRUCTE , CIUPERCI (PSU ) * ! ! ! ! *
*1.3.10! - ATELIERE DE IMPLETITURI (PSI ) * ! ! ! ! *
*1.3.11! - SECTII SI PUNCTE APICOLE (PSA ) * ! ! ! ! *
*1.3.12! - USCATORII SI DEPOZITE DE SEMINTE (PSS ) * ! ! ! ! *
*1.3.13! - CIUPERCARII (PSC ) * ! ! ! ! *
*1.4. ! TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINIST.FOREST. (PA ) * 8.0 ! ! 8,0 ! ! *
*1.4. 1! - SPATII DE PRODUCTIE SILVICA SI CAZARE PERS.SILV (PAS ) * ! ! ! ! *
*1.4. 2! - CAI FERATE FORESTIERE (PAF ) * ! ! ! ! *
*1.4. 3! - DRUMURI FORESTIERE (PAD ) * ! ! ! ! *
*1.4. 4! - LINII DE PAZA CONTRA INCENDIILOR (PAP ) * ! ! ! ! *
*1.4. 5! - DEPOZITE FORESTIERE (PAZ ) * ! ! ! ! *
*1.4. 6! - DIGURI (PAG ) * ! ! ! ! *
*1.4. 7! - CANALE (PAC ) * ! ! ! ! *
*1.4. 8! - ALTE TERENURI (PAA ) * 8.0 ! ! 8,0 ! ! *
*1.5. ! TERENURI AFECTARE IMPADURIRII (PT ) * 5.6 ! ! 5,6 ! ! *
*1.5. 1! - CLASA DE REGENERARE (PTR ) * 5.6 ! ! 5,6 ! ! *
*1.5. 2! - TERENURI INTRATE LEGAL IN FOND FORESTIER (PTF ) * ! ! ! ! *
*1.6. ! TERENURI NEPRODUCTIVE (PN ) * ! ! ! ! *
*1.6. 1! -STINCARII , ABRUPTURI (PNS ) * ! ! ! ! *
*1.6. 2! - BOLOVANISURI PIETRISURI (PNP ) * ! ! ! ! *
*1.6. 3! - NISIPURI (ZBURATOARE SI MARINE) (PNN ) * ! ! ! ! *
*1.6. 4! - RIPE - RAVENE (PNR ) * ! ! ! ! *
*1.6. 5! - SARATURI CU CRUSTA (PNC ) * ! ! ! ! *
*1.6. 6! - MOCIRLE-SMIRCURI (PNM ) * ! ! ! ! *
*1.6. 7! - GROPI DE IMPRUMUT SI DEPUNERI STERILE (PNG ) * ! ! ! ! *
*1.7. ! FISIE FRONTIERA (PF ) * ! ! ! ! *
*1.8. ! TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FOND FOREST. NEREPRIM. (PT ) * ! ! ! ! *
************************************************************************************************************************************
 8
Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii
*******************************************************************************************************************
* ! *TOTAL! ! ! PERSOANE *
*NR.! DENUMIREA INDICATORILOR *(COL.2+3+4)! M.A.A.P.! AGRICULT. ! FIZICE *
* ! * ! ! ! *
*RD.! * HA ! HA ! HA ! HA *
*-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*A! B * 1 ! 2 ! 3 ! 4 *
*=================================================================================================================*
* 1! F O N D U L F O R E S T I E R T O T A L (RIND 2+33) * 1906.2 ! ! ! 1906,2 *
* ! ------------------------------------------------------------*-----------!-----------!-----------!-----------*
* 2! S U P R A F A T A P A D U R I L O R TOTAL (RIND 3+10) * 1892.6 ! ! ! 1892,6 *
* ! ----------------------------------------------------------*-----------!-----------!-----------!-----------*
* 3! RASINOASE * 19.3 ! ! ! 19,3 *
* ! --------------------------------------------------------*-----------!-----------!-----------!-----------*
* 4!MOLID * 0.1 ! ! ! 0,1 *
* 5! - DIN CARE : IN AFARA AREALULUI * 0.1 ! ! ! 0,1 *
* 6!BRAD * ! ! ! *
* 7!DUGLAS * ! ! ! *
* 8!LARICE * ! ! ! *
* 9!PINI * 19.2 ! ! ! 19,2 *
* 10! FOIOASE (RIND 11+12+15+21) * 1873.3 ! ! ! 1873,3 *
* ! --------------------------------------------------------*-----------!-----------!-----------!-----------*
* 11!FAG * 104.3 ! ! ! 104,3 *
* 12!STEJARI * 822.9 ! ! ! 822,9 *
* 13! -PEDUNCULAT * 43.8 ! ! ! 43,8 *
* 14! -GORUN * 270.9 ! ! ! 270,9 *
* 15! DIVERSE SPECII TARI * 715.2 ! ! ! 715,2 *
* 16! - SALCIM * 49.9 ! ! ! 49,9 *
* 17! - PALTIN * ! ! ! *
* 18! - FRASIN * 0.5 ! ! ! 0,5 *
* 19! - CIRES * ! ! ! *
* 20! - NUC * ! ! ! *
* 21! DIVERSE SPECII MOI * 230.9 ! ! ! 230,9 *
* 22! - TEI * 220.9 ! ! ! 220,9 *
* 23! - PLOP * 8.1 ! ! ! 8,1 *
* 24! - DIN CARE : PLOPI EURAMERICANI * ! ! ! *
* 25! - SALCII * ! ! ! *
* 26! - DIN RD. 25 IN LUNCA SI DELTA DUNARII * ! ! ! *
* 33! A L T E T E R E N U R I - T O T A L * 13.6 ! ! ! 13,6 *
* 34! TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA * ! ! ! *
* 35! TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA * ! ! ! *
* 36! TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINISTRARE FOREST * 8.0 ! ! ! 8,0 *
* 37! TERENURI AFECTATE IMPADURIRII * 5.6 ! ! ! 5,6 *
* 38! - DIN CARE : IN CLASA DE REGENERARE * 5.6 ! ! ! 5,6 *
* 39! TERENURI NEPRODUCTIVE * ! ! ! *
* 40! FISIE FRONTIERA * ! ! ! *
* 41! TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER * ! ! ! *
*******************************************************************************************************************

2.3. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subaparcelarului

Parcelarul este reprezentat de parcele cedate integral sau parţial, de obicei grupate în trupuri, cu
distanţe mari de la unul la altul, între ele interpunându-se terenuri cu vegetaţie forestieră aflate în
proprietatea publică a statului (reprezentat de O.S. Reşiţa), terenuri agricole, fâneţe, zone construite
etc. Parcelarul astfel constituit a păstrat numerele avute în amenajamentul silvic.
Materializarea parcelarului s-a făcut de către proiectant în timpul lucrărilor de descriere
parcelară , cu vopsea roşie (semnul I), în conformitate cu normele tehnice de amenajare a pădurilor
în vigoare.
Subparcelarul a suferit unele modificări datorate lucrărilor executate între cele două amenajări.
Subparcelele care nu au suferit modificări şi-au păstrat, în mare măsură, indicativele alfabetice din
amenajamentul anterior. Subparcelarul a fost materializat de către proiectant cu vopsea roşie, prin
pichetaj cu linii orizontale şi inele pe arbori (la intersecţia acestuia cu limitele parcelare sau a limitelor
subparcelare între ele). Suprafaţa medie a subparcelei este de 3,6 ha.
La intersecţia limitelor de parcelă, la intersecţia acestora cu liziera pădurii, la limita dintre
fondul forestier proprietate privată cu fondul forestier de stat şi la schimbările de aliniamente, s-au
amplasat borne din beton, materializate pe arborii cei mai apropiaţi prin trei cercuri alterne între ele
(două de culoare roşie şi unul de culoare albă) şi un patrulater în interiorul căruia s-a înscris numărul
 9
de ordine al U.P. (cu cifre romane), numărul de ordine al bornei (în cifre arabe) şi litera “P” care
reprezintă felul proprietăţii (particular, privat).
În general s-au păstrat bornele cu indicativele din amenajamentul silvic, iar în cazurile în care
parcelele s-au retrocedat parţial, la limita cu fondul forestier de stat, pe limitele naturale sau artificiale
de parcelă (limite păstrate de la amenajamentul silvic) s-au amplasat borne noi, care au fost
numerotate în continuarea ultimului număr de bornă din amenajamentul silvic. Obligaţia proprietarilor
este de a păstra bornele astfel amplasate în bună stare, să reîmprospăteze vopseaua (dacă în decursul
celor 10 ani de valabilitate a amenajamentului aceasta se degradează) şi să amplaseze borne de beton
acolo unde acestea au fost distruse şi unde s-au amplasat borne noi.
Evidenţa constituirii parcelarului, subparcelarului şi situaţia bornelor este prezentată în tabelul
următor:

Parcelă Subparcelă Număr

U.P.
Număr Media (ha) Număr Media (ha) borne
I 165 4,3 238 3,0 215
II 8 9,8 10 7,9 24
VII 18 10,2 44 4,2 35
VIII 113 5,5 164 3,8 275
IX 41 7,1 66 4,4 142
XI 1 4,6 1 4,6 2
Total 346 5,5 523 3,6 693

2.4. Evidenţa fondului forestier pe proprietari

În studiile pe U.P., evidenţa în conformitate cu datele disponibile de la beneficiar, este

prezentată în paragraful 9.7. De asemenea s-au anexat formulare care vor fi completate de către
beneficiar în urma derulări procesului de punere în posesie şi de eliberare a titlurilor de proprietate

2.5. Enclave

Situaţia enclavelor (considerate ca suprafeţe de teren cu altă folosinţă decât cea forestieră) din
cuprinsul fondului forestier proprietate privată este prezentată în tabelul de mai jos:

U.P. Nr. enclave Suprafaţa (ha)

VII 10 15,8
VIII 9 10,8
IX 5 3,4
Total 24 30,0

3. Gospodărirea din trecut a fondului forestier proprietate privată

3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire din trecut a pădurilor până la

intrarea în vigoare a amenajamentului expirat

Pădurile ce formează ocolul silvic Reşiţa au aparţinut înainte de 1948 în proporţie de 88%
fostului domeniu al Uzinelor şi Domeniilor Reşiţa (U.D.R.) şi în proporţie de 12% proprietarilor
particulari (fostele păduri ţărăneşti).
Ele s-au gospodărit în mod deosebit după natura proprietăţii; cele ale fostei Societăţi U.D.R. pe
bază de amenajamente, iar cele particulare fără nici un fel de planuri de cultură
Societatea anonimă austriacă de căi ferate de stat (S.T.E.G.) a luat fiinţă în anul 1855 când un
consorţiu financiar internaţional a cumpărat uzinele şi pădurile în care au fost cuprinse şi terenurile
forestiere din actualul ocol silvic Reşiţa.
 10
Odată cu instaurarea regimului românesc în Banat, în anul 1919, s-a transformat şi Societatea
S.T.E.G. într-o întreprindere naţională. Prin decretul Lege nr.2455 din 8.06.1920 s-a înfiinţat societatea
“Uzinele de fier şi Domeniile din Reşiţa” prescurtat U.D.R., în care S.T.E.G. aducea ca aport întregul
său avut situat în judeţul Caraş-Severin. Pădurile fostei societăţi U.D.R. au fost gospodărite raţional şi
pot constitui un exemplu de cultură intensivă silvică practicată în trcut.
După înfiinţarea societăţii S.T.E.G. domeniul a fost pentru prima dată cadastrat între anii 1862-
1875, însă ridicări precise prin triangulaţie s-au făcut între anii 1885-1905, când au fost întocmite şi
primele amenajamente (1866). După anul 1919 s-au completat ridicările în plan şi s-au revizuit
periodic toate amenajamentele pădurilor.
Pădurile fostei Societăţi U.D.R. au fost folosite pentru satisfacerea cerinţelor de material
lemnos şi mangal ale minelor şi uzinelor. Materialul lemnos exploatat şi trnsportat cu o reţea deasă de
drumuri şi căi ferate înguste a fost valorificat integral.
După naţionalizarea pădurilor din 1948, pădurile au trecut în parimoniul statului şi au fost
administrate cu ajutorul vechilor amenajamente, executate de fosta societate U.D.R., până în anul
1951. Din acest an s-a efectuat prima amenajare după principii noi pentru toate pădurile din fosta
M.U.F.G. Bârzava-Pogonici (U.P.I-VII), cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 1952, iar cele din fosta
M.U.F.G. Caraş (U.P. VIII-XI) au intrat în vigoare începând cu anul 1955. Prin acest amenajament s-a
preconizat ca ţel de gospodărire producerea lemnului de dimensiuni mari pentru care s-a adoptat
regimul codru cu tratamentul tăierilor succesive şi progresive.
Prin H.C.M. nr.2315/1954 s-au produs mari schimbări prin scoaterea din suprafaţa
patrimoniului forestier a 1595,4 ha date în administrarea comunelor din jurul oraşului Reşiţa.
În perioada 1951-1970 s-a scos o suprafaţă redusă din fondul forestier (cariere, cedări pentru
exploatării miniere, etc.). Intrări de suprafeţe mai mari, omise în anul 1961, au fost înregistrate la
pădurile date în administrarea comunei Lupac.
Suprafeţe importante au fost scoase din fondul forestier după anul 1991 odată cu aplicarea
legilor 18/1991 şi 1/2000 cu privire la retrocedarea pădurilor proprietate particulară. O parte dintre
aceste păduri, respectiv cele scoase din fondul forestier cu Lg.18/1991 fac studiul prezentului
amenajament.

3.2. Analiza critică a amenajamentului expirat şi a aplicării lui

Având în vedere faptul că pădurile care fac obiectul acestui studiu au fost retrocedate după anul
1991 foştilor proprietari, în lipsa reglementărilor privind paza şi respectarea regimului silvic, nu se
poate face o analiză a aplicării amenajamentului expirat. Din analiza datelor culese în teren se poate
concluziona că exploatarea masei lemnoase din aceste arborete s-a făcut doar prin tăieri de igienă,
tăierile ilegale afectând cu totul izolat integritatea fondului forestier

4. Studiul staţiunii şi al vegetaţiei forestiere

4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren

În cadrul lucrărilor de teren au fost culese informaţii referitoare la relief, staţiune, vegetaţie şi
factori perturbatori de mediu. Culegerea datelor de teren s-a făcut în conformitate cu îndrumările şi
normele tehnice în vigoare (Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, ediţia 1986), prin măsurători
şi estimări. Aceste informaţii au fost înregistrate codificat în fişe de descriere parcelară. Conţinutul
acestora a fost inclus în capitolele 10 din studiile pe U.P. Semnificaţia codurilor folosite în descrierea
parcelară privitoare la tipuri de sol, tipuri de staţiune şi tipuri de pădure se găsesc în subcapitolele:
 4.3. "Soluri",
 4.4. "Tipuri de staţiune",
 4.5. "Vegetaţia forestieră",
Adoptarea solutiilor de amenajament s-a bazat pe studiul amanunţit al staţiunii, în cadrul
lucrărilor de cartare staţională la scară mijlocie. Acestea au constat în amplasarea unei reţele de profile
 11
principale de sol şi executarea de profile de control în fiecare unitate amenajistică.
Determinarea elementelor taxatorice ale arboretelor s-a făcut prin măsurători în pieţe de
probă uniform răspândite în cadrul unităţilor amenajistice, astfel încât valorile determinărilor să
caracterizeze arboretele respective.
Fondul lemnos s-a determinat prin calcul pe baza elementelor taxatorice determinate în teren iar
pentru o mai mare precizie în evaluarea fondului lemnos, la arboretele exploatabile, s-au executat
inventarieri în cercuri de 500 mp şi integrale, a căror evidenţă este redată în tabelul următor:
.
Procedeu de inventariere (ha) Cantităţi
Suprafaţă % de
U.P. Cercuri
inventariată Integral ha fire inventariere
500 m2
I 42,4 34,3 8,1 5,25 2323 31
II - - - - - -
VII 13,2 - 13,2 - 2082 100
VIII 3,9 - 3,9 - 796 100
IX 3,6 - 3,6 - 966 100
XI - - - - - -
Total 63,1 34,3 28,8 5,25 6167 54

4.2. Elemente generale privind cadrul natural

4.2.1. Geomorfologie

Ocolul silvic Reşiţa cuprinde pădurile situate pe culmile şi crestele ce pornesc din
masivul Semenic spre NV şi partea nordică a munţilor Aninei. Complexul de relief are un caracter în
general deluros şi este situat în bazinele râurilor Caraş, Bârzava şi Pogonici. Expoziţia generală este
nord-vestică determinată de cursul celor 3 râuri; se înregistrează toate expoziţiile de detaliu,
determinate de direcţia de scurgere a râurilor şi văilor afluente.
Se înregistrează toate variantele topoclimatice ce se reflectă, atât în tipurile de soluri cât şi în
vegetaţia care prezintă modificări importante. Pe versanţi însoriţi mai calzi şi mai uscaţi cu podzolire
apar gorunete şi amestecuri de quercinee; versanţi umbriţi mai umezi şi mai reci sunt populaţi cu fag şi
amestecuri.
Configuraţia terenului este ondulată şi mai rar frământată sau plană.
Din punct de vedere altitudinal teritoriul O.S. Reşiţa se prezintă astfel:
 101- 200 m 208,8ha (11%);
 201- 400 m 1357,5 ha (71%);
 401- 600 m 330,4 ha (17%);
 601- 800 m 9,5 ha ( 1%);
Distribuţia arboretelor pe categorii de înclinare se prezintă astfel:
 sub 16˚ 111.2 ha ( 6 %);
 între 16˚-30˚ 1409.5 ha (74 %);
 între 31˚-40˚ 385.5 ha (20 %);
 > 40˚ - -
Expoziţia este diversă, atât datorită dispersării trupurilor de pădure cât şi variaţiior de relief.
Situaţia pe categorii de expoziţii, este următoarea:
 expoziţie însorită 461.0 ha ( 24 %);
 expoziţie parţial însorită 1127.9 ha (59 %);
 expoziţie umbrită 317.3 ha (17 %).
 12
4.2.2. Geologie

Datorită numeroaselor formaţii geologice, a rezultat o mare variaţie a formelor de material

parental, care au avut rolul determinant în formarea tipurilor de sol.
Din studile făcute pe teren cât şi cu ajutorul hărţilor geologice, a rezultat că rocile parentale
cele mai importante sunt: -micaşisturile şi paragnaisele care fac parte din tipul de roci metamorfice şi
care au generat soluri de tip brun de pădure mijlociu profunde, acestea sunt răspândite în partea nord-
estică a ocolului silvic şi conţin mult material generator de nisip, dezagregarea producându-se destul
de repede; -rocile sedimentare detrice (nisipurile argiloase şi argilele nisipoase) s-au dezagregat uşor
dând naştere la soluri brune şi brune podzolite mijlociu productive pentru vegetaţia forestieră
existentă; -conglomeratele şi gresiile care au furnizat un material bun pentru solificare, dezagregându-
se uşor, solurile formate pe gresiile silicioase sunt în general soluri cu mult schelet, uşor expuse
podzoliri, de tip brun, de productivitate mijlocie pentru vegetaţia forestieră; -calcarele din Jurasic şi
Cretacic au dat naştere la soluri diferite, după natura rocii, condiţiile de fragmentare, stabilitate, climat
şi vegetaţie, pe aceste roci parentale s-au format soluri calde, bogate, deseori puţin profunde s-au
superficiale, schelete şi scheleto-pietroase, fertilitatea acestor soluri variază foarte mult în funcţie de
umiditate şi profunzime.

4.2.3. Hidrologie

Din punct de vedere hidrologic, pădurile ocolului silvic Reşiţa, fac parte din trei bazine:
-bazinul mijlociu al râului Caraş (U.P. VIII-XI)
-bazinul superior al râului Pogonici (U.P. I)
-bazinul mijlociu al râului Bârzava (U.P. II-VII).
Râul Caraş, de la ogaşul Lupului până la comuna Săcăşeni, colectează următoarele văi mai
importante: valea Buhui, pârâul Topliţa, pr. Comarnic, pr. Jervan, pr. Branovăţ, pr.Lupac şi prârâul
Clocotici.
Reţeaua hidrografică este deasă dar nu este abundentă în apă în bazinul Pogonici şi în zona
carstică din bazinul Caraş. Regimul hidrologic echilibrat şi ridicat al râului Bârzava a făcut posibilă
construirea şi dezvoltarea unui sistem hidroenergetic compus din barajul Secu cu un lac de acumulare,
o reţea de canale de apă, viaducte, tunele şi instalaţii speciale care furnizează energia electrică pentru
centrul industrial Reşiţa.
Pădurile situate în bazinele de recepţie a apelor de interes hidroenergetic, au ca rol principal cel
de protecţie a lacului de acumulare Secu şi afluenţilor acestora în sensul menţinerii unui debit de apă
cât mai constant. Menţinerea şi ameliorarea rolului special de protecţie se reflectă în ţelul de
gospodărire pentru aceste păduri.

4.2.4. Climatologie

Zona climatică în care se află situate pădurile ocolului silvic Reşiţa se caracterizează printr-o
climă temperat continentală influenţată direct de climatul mediteranean, cu ierni moderate, veri calde
şi umede. Iernile nu sunt prea lungi, primăverile relativ timpurii şi bogate în precipitaţii, verile
călduroase şi toamnele lungi şi uneori secetoase.
Climatul staţional local, determinat de cel general este moderat până la puternic modificat de
formrle şi elemenetele de relief, de diferenţele de altitudine, vânturi, vegetaţie, etc. Astfel se distinge o
variaţie de climate locale de versanţi însoriţi, semiînsoriţi, semiumbriţi şi umbriţi, vântuiţi sau
adăpostiţi, climate de culmi, funduri de văi, etc.
Întrucât teritoriul studiat se întinde între limite altitudinale relativ mari, elementele ce
caracterizează climatul local variază în special altitudinal şi indicarea lor într-o singură valoare nu este
concludentă. Se manifestă înghrţuri târzii care dăunează plantaţiilor. Prima zi cu îngheţ înainte de 1.X.
şi ultima zi cu îngheţ în perioada 21.IV.-1.V.
Numărul mediu anual de zile cu precipitaţii (0,1mm) este de 140-160 zile, cu ninsoare 30-50
zile, iar stratul de zăpadă persistă 60-100 de zile.
 13
Din punct de vedere eolian perioada de calm este numai 25% faţă de cea cu vânturi care este de
75%. Vânturile cele mai importante din regiune sunt cele aducătoare de ploi dinspre SV (Austrul şi
Fohnul), un alt vânt dominant este Coşava cu direcţia de la NE.

4.3. Soluri

Pentru identificarea corectă a tipurilor de staţiuni şi păduri, în cadrul lucrărilor de teren au fost
executate cartări staţionale la scară mijlocie având drept scop identificarea tipurilor şi subtipurilor de
soluri (unul din factorii determinanţi ai tipului de staţiune). Au fost executate 21 profile principale de
sol (un profil la 90,8 ha) şi profile de control în fiecare u.a.
Amplasarea şi studiul profilelor de sol s-a făcut concomitent cu descrierea vegetaţiei forestiere.
În cuprinsul fondului forestier proprietate privată de pe raza unităţii au fost identificate
următoarele tipuri şi subtipuri de soluri:

Succesiunea Suprafaţa
Clasa de soluri Tipul şi subtipul de sol Codul orizonturilor ha %
Rendzină tipică 1701 Am – AR - Rrz 170,2 9
MOLISOLURI Rendzină litică 1703 Am – AR - Rrz 7,9 -
Total clasă 178,1 9
Brun argiloiluvial tipic 2201 Ao - Bt - C 609,8 32
Brun luvic tipic 2401 Ao - El- Bt - C 274,5 14
ARGILUVISOLURI Brun luvic litic 2405 Ao - E1 -- Bt - R 163,4 9
Brun luvic pseudogleizat 2407 Ao-Elw-Btw-R 477,6 25
Total clasă 1525,3 80
Brun eumezobazic tipic 3101 Ao – Bv - C 142,1 8
Brun eumezobazic rendzinic 3104 Ao - Bv - Rrz 8,8 1
CAMBISOLURI
Brun eumezobazic litic 3107 Ao – Bv - R 39,4 2
Total clasă 190,3 11
SOLURI Aluvial tipic 9501 Ao - C 4,5 -
NEEVOLUATE Total clasă 4,5 -
TOTAL - - 1898,2 100

Solurile identificate sunt soluri evoluate, din clasa argiluvisolurilor (80%), cambisolurilor (11%)
şi molisoluri (9%) ca o dovadă că procesul de solificare s-a desfăşurat în condiţii bune. Solurile sunt
profunde şi mijlociu profunde, moderat humifere, slab acide pînă la moderat acide, mezobazice, slab la
mijlociu aprovizionate cu azot şi substanţe nutritive, de bonitate mijlocie şi superioară pentru specile
naturale (cer, gorun, gârniţă, fag).
4.4. Tipuri de staţiune

Din analiza datelor privind geomorfologia, geologia, hidrologia, climatologia, pedologia şi a

corelaţiilor dintre acestea, pentru fiecare unitate amenajistică în parte s-a stabilit, conform sistematicii
în vigoare, tipul de staţiune.
În tabelul următor sunt prezentate, pe etaje fitoclimatice, tipurile de staţiuni întâlnite în cuprinsul
O.S. Reşiţa, pentru trupurile de pădure luate în studiu, cu indicarea categoriei de bonitate:
 14
Suprafaţa Categorii de bonitate
Codul Diagnoza tipului de staţiune
ha % Sup. Mijl. Inf.
FD 3 – Etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto – făgete
5.1.4.2 Deluros de gorunete Bm, podzolit pseudogleizat, cu Carex pilosa 14,9 1 14,9
5.1.5.3 Deluros de gorunete Bs, brun edafic mare, cu Asarum-Stellaria 4,1 - 4,1
5.2.2.1 Deluros de făgete Bi, rendzinic edafic mic şi foarte mic 1,5 - 1,5
5.2.2.2 Deluros de făgete Bm, rendzinic edafic mijlociu, cu Asperula- 8,8 - 8,8
Asarum
5.2.4.1 Deluros de făgete Bi, brun edafic mic 39,4 2 39,4
5.2.4.2 Deluros de făgete Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Asarum 8,4 - 8,4
5.2.5.2 Deluros de gorunete şi făgete Bm, aluvial slab humifer în lunca 4,5 - 4,5
joasă
TOTAL FD3 81,6 3 4,1 36,6 40,9

FD2 - Etajul deluros de cvercete(de gorun, cer, gârniţă, amestecuri dintre acestea) şi şleauri de deal

6.1.2.1 Deluros de cvercete ( gorun, cer,  stejar pufos) Bi, rendzinic edafic 6,4 - 6,4
mic
6.1.2.2 Deluros de cvercete (gorun, cer, stejar pufos) Bm, rendzinic edafic 157,2 8 157,2
mijlociu
6.1.3.1 Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniţă) Bi, podzolit edafic mic cu 163,4 9 163,4
acidofile mezoxerofite
6.1.3.2 Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniţă) Bm, podzolit edafic 274,5 14 274,5
mijlociu cu graminee mezoxerofite
6.1.4.2 Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniţă) Bm, podzolit- 307,1 16 307,1
pseudogleizat edafic mijlociu
6.1.4.3 Deluros de cvercete (gorunete) şi şleauri de deal Bs, podzolit, 134,5 7 134,5
pseudogleizat edafic mare, cu Carex pilosa
6.1.5.2 Deluros de cvercete cu şleau de deal cu carpen Bm, brun şi brun 506,9 29 506,9
podzolit edafic mare şi mijlociu
6.1.5.3 Deluros de cvercete, cu şleauri de deal fără fag Bs/m, brun şi 98,8 5 98,8
cenuşiu edafic mare
6.2.2.2 Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară Bm, rendzinic 13,0 1 13,0
edafic mijlociu
6.2.4.1 Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară Bm, podzolit- 21,1 1 21,1
pseudogleizat edafic mijlociu-mare, cu Carex pilosa
6.2.5.2 Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară Bm, brun edafic 133,7 7 133,7
mijlociu, cu Asperula-Asarum
TOTAL FD2 1816,6 97 233,3 1413,5 169,8
ha 1898,2 100 237,4 1450,1 210,7
TOTAL
% - 100 13 76 11
Se remarcă ponderea mare a staţiunilor de bonitate mijlocie (76%), fapt reflectat şi în
productivitatea arboretelor

4.5. Vegetaţia forestieră

Evidenţa tipurilor de pădure (pe tipuri de staţiuni) este prezentată în tabelul următor, pe formaţii
forestiere şi categorii de productivitate.

Codul Suprafaţa Productivitatenaturală

Formaţia
Tipde Tipde Denumireatipuluinatural
forestieră ha % Sup. Mijl. Inf.
staţiune pădure
6.2.5.2 421.2 Făget de deal pe soluri schelete cu floră de mull (m) 34,3 2 34,3
6.1.2.1 421.3 Făget de deal pe soluri superficiale cu substrat calcaros (i) 6,4 - 6,4
5.2.4.2 7,8
421.4 Făget de deal de productivitate mijlocie (m) 7,8 -
6.2.5.2
Făgete pure de dealuri 5.2.2.1 427.1 Făget de deal pe soluri rendzinice de productivitate infer.(i) 1,5 - 1,5
5.2.2.2 Făget de deal pe soluri rendzinice de productivitate mijlocie
427.2 (m) 13,4 1 13,4
6.2.2.2
6.2.4.1 428.1 Făget de deal cu Festuca drymeia (m) 21,1 1 21,1
6.2.5.2 431.2 Făgeto-cărpinet cu floră de mull (m) 19,4 1 19,4
5.2.4.1 431.3 Făgeto-cărpinet cu floră de mull (i) 7,1 - 7,1
5.2.4.2
Făgete amestecate
6.2.2.2 433.1 Făget amestecat din regiunea de dealuri (m) 89,0 5 89,0
6.2.5.2
5.2.4.1 433.3 Făget amestecat din regiunea de dealuri (i) 32,3 2 32,3
Gorunete pure 5.1.5.3 511.1 Gorunet normal cu floră de mull (s) 4,1 - 4,1
 15
Codul Suprafaţa Productivitatenaturală
Formaţia
Tipde Tipde Denumireatipuluinatural
forestieră ha % Sup. Mijl. Inf.
staţiune pădure
5.1.4.2
512.1 Gorunet cu Carex pilosa (m) 68,5 4 68,5
6.1.4.2
6.1.2.2 521.2 Goruneto-făget cu floră de mull (m) 4,0 - 4,0
Goruneto - făgete 6.1.4.2 522.1 Goruneto-făget cu Carex pilosa (m) 3,5 - 3,5
6.1.3.2 523.1 Goruneto-făget cu Festuca drymeia (m) 9,1 - 9,1
6.1.5.3 531.2 Şleau de deal cu gorun şi fag de productivitate superioară (s) 13,7 1 13,7
6.1.2.2 531.3 Goruneto-şleau cu fag de productivitate mijlocie (m) 25,1 1 25,1
Şleauri de deal cu
6.1.5.2 531.4 Şleau de deal cu gorun şi fag de productivitate mijlocie (m) 10,1 1 10,1
gorun
6.1.5.2 532.3 Goruneto-şleau de productivitate mijlocie (m) 8,1 - 8,1
6.1.5.2 532.4 Şleau de deal cu gorun de productivitate mijlocie (m) 89,9 5 89,9
6.1.4.3 711.1 Ceret nermal de dealuri (s) 49,3 3 49,3
6.1.2.2
Cerete pure 6.1.3.2 711.2 Ceret de dealuri de productivitate mijlocie (m) 256,7 14 256,7
6.1.4.2
6.1.3.1 711.3 Ceret de dealuri de productivitate inferioară (i) 54,0 3 54,0
6.1.4.3 731.1 Cereto-gârniţet de dealuri (s) 17,0 1 17,0
6.1.2.2
Cereto - gîrniţete
6.1.3.2 731.2 Cereto-gârniţet de dealuri (m) 78,0 4 78,0
6.1.4.2
6.1.2.2
6.1.3.2 741.1 Amestec normal de gorun, gârniţă şi cer (m) 308,8 16 308,8
6.1.4.2
Amestecuri GÎ,CE, cu Amestec de gorun, gârniţă şi cer (s)
6.1.4.3 741.2 68,2 4 68,2
stjari mezofiţi
6.1.3.1 741.3 Amestec de gorun, gârniţă şi cer (i) 109,4 6 109,4
6.1.5.3 743.1 Amestec de stejar pedunculat, gorun, cer şi gârniţă (s) 40,3 2 40,3
6.1.5.2 743.2 Amestec de stejar pedunculat, gorun, cer şi gârniţă (m) 116,2 6 116,2
Cero - şleauri 6. 1 .5.2 751.1 Şleao-ceret de deal cu gorun (m) 282,6 15 282,6
gîrniţeto - şleauri 6.1.5.3 752.1 Cero-şleau normal (s) 44,8 2 44,8
Aninişuri de anin Zăvoi de anin negru (m)
5.2.5.2 972.3 4,5 - 4,5
negru
ha 1898,2 100 237,4 1450,1 210,7
TOTAL
% 100 13 76 11

Aşa cum rezultă din tabelul prezentat anterior în cuprinsul U.P., pentru fondul forestier
proprietate privată, predomină pădurile de productivitate mijlocie (76%), în corelaţie cu tipurile de
staţiuni.
Cele mai răspândite formaţii forestiere sunt: amestecurile de GÎ, CE, cu stejari mezofiţi (34%),
ceretele pure (19%), şi cero-şleaurile, gîrniţeto-şleaurile (17%).

În continuare este prezentată structura vegetaţiei pe formaţii forestiere şi în raport cu caracterul

actual al tipului de pădure.
***********************************************************************************************************************************
* ! CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE P A D U R E ! TOTAL ! TERE- ! T O T A L *
* FORMATIA ! NATURAL FUNDAMENTAL ! DE R ! V A T ! ARTIFICIAL !NEDEFI-! ! NURI ! *
* ! DE PRODUCTIVITATE ! !PARTIAL! TOTAL (DE PRODUCTIV.) ! DE PRODUCTIV. ! NIT !PADURE ! ! ! *
* FORESTIERA ! SUP. ! MIJ. ! INF. !SUBPROD! ! SUP. ! MIJ. ! INF. !SUP+MIJ! INF. ! ! ! GOALE ! ! *
* ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! % *
*=================================================================================================================================*
*01 ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 8.0 ! 8.0! *
* ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 ! 100 ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*42FAGETE PURE! ! 32.0! 1.5! 22.6! 1.0! ! 10.5! 16.0! ! ! ! 83.6! 0.9 ! 84.5! 4*
* DE DEALURI ! ! 38 ! 2 ! 27 ! 1 ! ! 13 ! 19 ! ! ! ! 99 ! 1 ! 100 ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*43FAGETE ! ! 42.0! 19.6! 8.4! 20.3! ! 26.5! 27.4! 0.5! ! ! 144.7! 3.1 ! 147.8! 8*
*AMESTECATE ! ! 29 ! 14 ! 6 ! 14 ! ! 18 ! 19 ! ! ! ! 98 ! 2 ! 100 ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*51GORUNETE ! 4.1! 37.1! ! ! 30.3! ! ! 0.6! 0.5! ! ! 72.6! ! 72.6! 4*
*PURE ! 6 ! 50 ! ! ! 42 ! ! ! 1 ! 1 ! ! ! 100 ! ! 100 ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*52GORUNETO- ! ! 0.3! ! ! 6.0! ! 8.3! 1.2! ! ! ! 15.8! 0.8 ! 16.6! 1*
*FAGETE ! ! 2 ! ! ! 38 ! ! 52 ! 8 ! ! ! ! 95 ! 5 ! 100 ! *
***********************************************************************************************************************************
***********************************************************************************************************************************
 16
* ! CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE P A D U R E ! TOTAL ! TERE- ! T O T A L *
* FORMATIA ! NATURAL FUNDAMENTAL ! DE R ! V A T ! ARTIFICIAL !NEDEFI-! ! NURI ! *
* ! DE PRODUCTIVITATE ! !PARTIAL! TOTAL (DE PRODUCTIV.) ! DE PRODUCTIV. ! NIT !PADURE ! ! ! *
* FORESTIERA ! SUP. ! MIJ. ! INF. !SUBPROD! ! SUP. ! MIJ. ! INF. !SUP+MIJ! INF. ! ! ! GOALE ! ! *
* ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! % *
*=================================================================================================================================*
*53SLEAURI DE ! 6.0! 30.5! ! ! 79.8! ! 11.8! 18.8! ! ! ! 146.9! ! 146.9! 8*
*DEAL CU GORUN! 4 ! 21 ! ! ! 54 ! ! 8 ! 13 ! ! ! ! 100 ! ! 100 ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*71CERETE ! 32.0! 65.8! 44.1! 18.1! 61.7! 0.4! 43.0! 70.4! 12.0! 12.5! ! 360.0! ! 360.0! 19*
* PURE ! 9 ! 18 ! 12 ! 5 ! 17 ! ! 12 ! 21 ! 3 ! 3 ! ! 100 ! ! 100 ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*73CERETO- ! 20.3! 36.2! ! 11.6! 21.7! ! 1.5! 1.0! 2.7! ! ! 95.0! ! 95.0! 5*
* -GIRNITETE ! 21 ! 38 ! ! 12 ! 23 ! ! 2 ! 1 ! 3 ! ! ! 100 ! ! 100 ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*74AMES CI CE ! 82.1! 240.5! 49.3! 21.4! 136.0! 1.3! 28.6! 56.2! 23.1! 3.6! ! 642.1! 0.8 ! 642.9! 34*
*CU STEJ MEZOF! 13 ! 37 ! 8 ! 3 ! 21 ! ! 4 ! 9 ! 4 ! 1 ! ! 100 ! ! 100 ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*75CERO-SLEAU ! 26.0! 49.3! ! ! 109.7! 7.1! 67.4! 64.0! 2.4! 1.5! ! 327.4! ! 327.4! 17*
*GIRNITETO-SL.! 8 ! 15 ! ! ! 33 ! 2 ! 21 ! 20 ! 1 ! ! ! 100 ! ! 100 ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*97ANINISURI ! ! ! ! ! ! ! 0.6! 3.9! ! ! ! 4.5! ! 4.5! *
* DE ANIN NEG! ! ! ! ! ! ! 13 ! 87 ! ! ! ! 100 ! ! 100 ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*TOTAL ! 170.5! 533.7! 114.5! 82.1! 466.5! 8.8! 198.2! 259.5! 41.2! 17.6! ! 1892.6! 13.6 ! 1906.2!100*
* ! 9 ! 29 ! 6 ! 4 ! 25 ! ! 10 ! 14 ! 2 ! 1 ! ! 99 ! 1 ! 100 ! *
*=================================================================================================================================*
* ! 818.7 ! 82.1! 466.5! 466.5 ! 58.8 ! ! 1892.6! 13.6 ! 1906.2!100*
* ! 43 ! 4 ! 25 ! 25 ! 3 ! ! 99 ! 1 ! 100 ! *
***********************************************************************************************************************************
O mare parte din arborete (43%), şi-au păstrat caracterul actual natural fundamental, restul fiind
arboretele artficiale (3%), subproductive (4%) şi arborete derivate (50%), 25% parţial derivate şi 25%
total derivate.
Cea mai mare parte dintre arborete (50 %) sunt derivate datorită tăierilor în crâng din trecut şi
neexecutări la timp sau executări necorespunzătoare a lucrărilor de îngrijire.

4.6. Structura fondului de producţie sau protecţie

Deşi analiza globală a structurii fondului forestier proprietate privată este relativ irelevantă, se
pot reliefa câteva aspecte cantitative şi calitative privind arboretele.
Specia predominantă este carpenul care ocupă 630,7 ha (33%), urmată, de cer cu 452,3 ha
(24%), gorun cu 270,9 ha (14%), tei cu 220,9 ha (12%), fag cu 104,3 ha (6%), gîrniţă cu 55,9 ha (3%).
Celelalte specii prezente (salcâmul, stejarul, pinul silvestru, pinul negru, frasinul, plopul tremurător,
mesteacănul, molidul, mojdranul, aninul, etc.) ocupă suprafeţe ce reprezintă 8% din fondul forestier
proprietate privată.
Structura fondului forestier proprietate privată este corespunzătoare din punct de vedere al
productivităţii (clasa de producţie medie III2, conformă potenţialului staţional mijlociu existent),
consistenţei (aceasta având valoarea medie 0.76) şi mai puţin corespunzătoare din punct de vedere al
compoziţiei, specile naturale de bază (cer, gorun, gârniţă, fag) având o pondere de doar 47 %.
Arboretele sunt în marea lor majoritate relativ echiene, amestecate, provenienţa acestora fiind
din lăstari în proporţie de 90%, din sămânţă în proporţie de 8% şi din plantaţii 2%. Vitalitatea este
normală pentru 86 % din arborete şi slabă pentru 14 % din arborete.

4.7. Evidenţa arboretelor brăcuite şi a suprafeţelor de fond forestier neregenerate

În interiorul fondului forestier proprietate privată din cadrul O.S. Reşiţa evidenţa arboretelor
brăcuite şi suprafeţele neregenerate sau regenerate parţial (cu consisteţe mai mici de 0.7) este
prezentată în subcapitolele 4.7. din studiile pe U.P. În aceste tabele au fost incluse şi arboretele în curs
de regenerare (prin tăieri localizate sub adăpost aflate în desfăşurare, în care continuarea judicioasă a
aplicării tratamentului va asigura reuşita regenerării şi păstrarea integrităţii pădurii).
Analizând situaţiile prezentate se remarcă faptul că majoritatea arboretelor retrocedate nu au
fost afectate de trecerea lor în proprietate privată, cazurile de brăcuire şi defrişare a vegetaţiei
forestiere fiind izolate.
 17
Se menţionează că toate măsurile prevăzute a se executa în următorul deceniu urmăresc
respectarea cu stricteţe a regimului silvic, gospodărirea durabilă a fondului forestier proprietate privată
şi protecţia mediului, în paralel cu satisfacerea nevoilor proprietarilor.

4.8. Starea sanitară a pădurii

În tabelul următor este prezentată sinteza a factorilor destabilizatori şi limitativi identificaţi în

pădurile private din raza O.S. Reşiţa.
***********************************************************************************************************************
* ! ! S U P R A F A T A A F E C T A T A *
* ! % DIN !-------------------------------------------------------------------------*
* NATURA !SUPRAFATA ! ! GRADE DE MANIFESTARE *
* ! FONDULUI ! TOTAL -------------------------------------------------------------*
* FACTORILOR ! FORESTIER! ! SLABA ! MODERATA ! PUTERNICA !F.PUTERNICA! EXCESIVA *
* ! ! ! (1) ! (2) ! (3) ! (4) ! (5) *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* DENUMIRE ! 1898.2 ! HA ! % ! HA ! % ! HA ! % ! HA ! % ! HA ! % ! HA ! % *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Doborituri de vint (V1-4)! 2 ! 46.7!100! 40.3! 86! 6.4! 14! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Uscare (U1-4)! 2 ! 38.5!100! 37.9! 98! 0.6! 2! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Atacuri de daunatori (I1-3)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Incendieri (K1-3)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Rupturi de zap.si vint (Z1-4)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Vatamari de exploatare (E1-4)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Vatamari produse de vinat (C1-4)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Poluare ( 1-4)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Alunecari (A1-4)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Inmlastinari (M1-3)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Eroziune in suprafata (S1-4)! 2 ! 33.5!100! 33.5!100! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Eroziune in adincime (A1-5)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Eroziune total ( 1-5)! 2 ! 33.5!100! 33.5!100! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Roca la suprafata total (R1-A)! 18 ! 348.7!100! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*din care pe:0.1-0.2S (R1-2)! 13 ! 254.9!100! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 0.3-0.5S (R3-5)! 5 ! 93.8!100! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* >0.6S (R6-A)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Tulpini nesanatoase-total (T1-A)! 52 ! 991.9!100! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*din care: 10-20% (T1-2)! 50 ! 952.2!100! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 30-50% (T3-5)! 2 ! 39.7!100! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* >60% (T6-A)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
***********************************************************************************************************************

Din analiza datelor prezentate se poate observa că, deşi suprafeţele afectate sunt relativ
însemnate (52% din suprafaţa fondului forestier), intensitatea vătămărilor este în marea majoritate
slabă, fiind datorate unor condiţii staţionale particulare şi influenţei izolate a factorilor antropici
perturbatori.
Doborîturile de vânt sunt prezente pe 46,7 ha (2%), având în proporţie de 86% (40,3 ha)
intensitate slabă.
Uscarea este prezentă pe 38,5 ha (2%) şi este slabă pe 37,9 ha (98%) şi numai pe 0,6 ha (2%)
este de intensitate moderată. Ea afectează în general arbori izolaţi (mai ales dintre cei în vârstă),
fenomenul de eliminare fiind considerat normal.
 18
Un alt factor limitativ întâlnit este eroziunea în suprafaţă prezentă pe 33,5 ha (2%) şi este în
totalitate de intensitate slabă.
Roca la suprafaţă, identificată pe 18% (348,7 ha), şi este prezentă în proporţie 73% pe 0,1-0,2/S
şi în proporţie de 27% pe 0,3-0,5/S, ceea ce se consideră că nu afectează semnificativ consistenţa şi
productivitatea arboretelor.
Deşi suprafaţa pe care s-au identificat tulpini nesănătoase, provenite din lăstari, este relativ
mare (52%), datorită provenieţei majoritare din lăstari, se apreciază că modalitatea de calcul, care ia în
considerare întreaga suprafaţă a u.a. în care au fost identificate vătămări, este irelevantă, având în
vedere că la marea majoritate a arboretelor, tulpinile nesănătoase apar doar la 10-20% din exemplare.
Se poate concluziona că factorii destabilizatori şi limitativi nu prezintă o problemă pentru
gospodărirea fondului forestier proprietate privată.
 19
5. Accesibilizarea fondului forestier proprietate privată

5.1. Accesibilitatea existentă

Instalaţiile de transport care deservesc fondul forestier proprietate privată sunt prezentate în
tabelul următor:

Categ. Cod Supra- Lungime Supraf.

Denumirea drumului
drum Drum structura de deservire deservită
D.P. DP001 Moniom-Văliug asfalt 0,6 111,3
D.P. DP004 Drum comunal Reşiţa-Ţerova-Bratova-Tîrnova piatră 2,8 151.6
D.P. DP005 Drum naţional Reşiţa-Soceni-Caransebeş asfalt 3,4 173.5
D.P. DP009 Muncitoresc-Lend asfalt 0,2 79,0
D.P. DP011 Reşiţa-Oraviţa asfalt 5,1 473,9
D.P. DP012 Doman-intersecţie asfalt 0,2 59,9
D.P. DP013 Reşiţa-Caraşova-Anina asfalt 0,6 29,0
D.P. DP014 Reşiţa-Oraviţa asfalt 0,3 2,7
D.P. DP015 Reşiţa-Dognecea piatră 0,2 11,3
D.P. DP016 Drum comunal Reşiţa-Ezeriş piatră 3,0 247.2
D.P. DP017 Drum comunal Soceni-Ezeriş piatră 1,2 96.1
D.P. DP018 Drumul Rafnicului piatră 1,1 62,7
D.P. DP019 Drumul Vodnicului piatră 1,0 57,6
D.P. DP020 Nermed-Reşiţa piatră 2,0 40.6
D.P. DP021 Clocotici-Caraşova piatră 1,0 97.3
D.P. DP022 Caraşova-Iabalcea-Canton Padina Seacă piatră 0,3 7.4
D.P. DP023 Caraşova-Oraviţa piatră 1,8 113.3
TOTAL DRUMURI PUBLICE (DP) 24,8 1814,4
F.E. FE001 Cerbica piatră 0,2 2,6
F.E. FE005 Igăzău piatră 0,4 44,5
F.E. FE026 Valea Rozorneac piatră 0,6 16,5
F.E. FE029 Valea Lupacul Mare piatră 0,6 17,4
F.E. FE030 Valea Pustincu piatră 0,6 10,8
TOTAL DRUMURI FORESTIERE EXISTENTE (FE) 2,4 91,8
TOTAL DRUMURI EXISTENTE (DE) 27,2 1906,2
T OTAL G E N E RAL 27,2 1906,2

Analizând reţeaua de transport care deserveşte fondul forestier proprietate privată din cuprinsul
unităţii de producţie studiate, rezultă o densitate de 14,2 m/ha. Luând în considerare distanţa de
colectare de 1,6 km de la mijlocul u.a., drumurile existente asigură o accesibilitate de 82,7 % a
fondului forestier proprietate privată de pe raza ocolului.
Distanţa medie de colectare (faţă de drumurile existente) este de 1,02 km.

5.2. Propuneri de accesibilizare

Ţinând cont de mai mulţi factori cum ar fi dispersarea teritorială mare a trupurilor de pădure,
suprafeţele în general mici ale acestora, natura produselor care se vor recolta, existenţa unor drumuri
de pământ care pot fi utilizate pentru transportul materialului lemnos, suprafaţa maximă primită de un
proprietar, valoarea mare a investiţiei, pentru primul deceniu nu se propune construirea de drumuri
autoforestiere.
 20
PARTEA A II-A - REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE
LEMNOASĂ
6. Stabilirea funcţiilor ecologice, economice şi sociale ale pădurii şi a bazelor de
amenajare
6.1. Stabilirea funcţiilor ecologice, economice şi sociale ale pădurii

Obiectivele ecologice, economice şi sociale ale pădurii se exprimă prin natura produselor şi a
serviciilor de protecţie ori social - culturale ale pădurii.
Pentru pădurile din cadrul fondului forestier proprietate privată din O.S. Reşiţa , obiectivele,
detaliate prin stabilirea ţelurilor de producţie ori de protecţie la nivelul unităţilor de amenajament
(subparcelă, subunitate de producţie sau protecţie etc.) sunt prezentate în tabelul următor:

Nr. Grupa de obiective şi Denumirea obiectivului de protecţie

crt. servicii sau a serviciilor realizate
Grupa I - PĂDURI CU FUNCŢII SPECIALE DE PROTECŢIE
Păduri cu funcţii de protecţie a -Pădurile situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în
terenurilor şi solurilor adâncime, pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 g, iar cele situate pe
substraturi de fliş, nisipuri sau pietrişuri, cu înclinare mai mare de 30g;
1
Categorii funcţionale: - Pădurile situate în zonele de carst
-Pădurile situate pe terenuri cu substraturi litologice vulnerabile la eroziuni şi
2A, 2K,2L alunecări, cu pante până la 35 g;
Păduri cu funcţii de recreere - Pădurile din jurul Municipiului Reşiţa, oraşelor şi comunelor limitrofe
2
Categorii funcţionale: 4B precum şi pădurile situate în perimetrul construibil al acestora
Grupa II - PĂDURI CU FUNCŢII DE PRODUCŢIE ŞI PROTECŢIE
-Păduri destinate să producă, în principal arbori groşi de calitate superioară
Categorii funcţionale: pentru lemn de cherestea;
3
1B, 1C -Păduri destinate să producă, în principal arbori mijlocii şi subţiri pentru
celuloză, construcţii rurale şi alte utilizări.
Obiectivele avute în vedere urmăresc respectarea regimului silvic.
Funcţiile pădurii

Corespunzător obiectivelor social - economice, funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească

pădurile din cadrul O.S. Reşiţa, proprietate privată, sunt preluate de la amenajarea precedentă.
Repartizarea arboretelor pe grupe şi categorii funcţionale s-a realizat prin zonare, ţinând seama
de funcţia prioritară pe care o îndeplineşte fiecare arboret.
Prin gruparea arboretelor în funcţie de rolul îndeplinit au rezultat 6 categorii funcţionale a căror
semnificaţie este prezentată în tabelul următor:
Grupa Categ Tipul Supra-
Semnificaţia categoriei funcţionale
funcţ funcţ funcţ faţa
- Pădurile situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în
2A II 194,4 adâncime, pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, iar cele situate pe
substrate de fliş, nisipuri sau pietrişuri, cu înclinare mai mare de 30 grade.
2K IV 159,6 - Pădurile situate în zonele de carst.
I
-Pădurile situate pe terenuri cu substraturi litologice vulnerabile la eroziuni
2L IV 19,7
şi alunecări, cu pante până la 35 g.
- Pădurile din jurul Municipiului Reşiţa şi al comunelor limitrofe precum şi
4B III 255,6
pădurile situate în perimetrul construibil al acestora.
- Pădurile destinate să producă, în principal , arbori groşi de calitate
1B VI 1152,2
superioară pentru lemn de cherestea.
II
- Păduri destinate să producă, în principal, arbori mijloci şi subţiri pentru
1C VI 111,1
celuloză, construcţii rurale şi alte utilizări.
Total 1892,6 -
Pădurile cu funcţii de protecţie a terenurilor şi solurilor (categoria funcţională 2A), din cadrul
U.P.II Pietrosu, îndeplinesc în secundar şi funcţia de protecşie a lacului de acumulare Secu (categoria
funcţională 1B).
 21
6.2. Consideraţii privind structurile de realizat

Structurile de realizat, prefigurate prin prezentul studiu, urmăresc respectarea strictă a

regimului silvic, pentru asigurarea continuităţii sub toate aspectele, în concordanţă cu concepţiile
actuale privind gospodărirea durabilă a pădurilor. S-au luat de asemenea în considerare şi
particularităţile acestor păduri, destinate să satisfacă în mod optim interesele proprietarilor, fără ca prin
aceasta să fie afectate funcţiunile social-economice şi ecologice ale pădurii.
Pentru realizarea acestor deziderate trebuie să-şi dea concursul proprietarii, consiliile locale,
organele abilitate ale M.A.A.P. din teritoriu, care pot, prin autoritatea pe care o exercită, să evite
acţiunile cu efect destabilizator asupra pădurii (în special defrişarea sau brăcuirea arboretelor).

6.3. Stabilirea bazelor de amenajare

Pentru realizarea obiectivelor stabilite prin amenajament în condiţii corespunzătoare, structura
arboretelor şi a fondului de producţie trebuie dirijată către o structură optimă. Cadrul general prin care
se poate realiza această structură este definit de bazele de amenajare şi anume: regimul, compoziţia-ţel,
tratamentul, exploatabilitatea şi ciclul.
6.3.1. Regimul

Ţinând cont că regimul defineşte modul în care se asigură regenerarea unei păduri şi având în
vedere obiectivele şi funcţiile social – economice atribuite arboretelor, starea acestora şi structura
actuală şi de perspectivă a fondului forestier, pentru pădurile private din cadrul acestui ocol s-a adoptat
regimul codru pentru toate arboretele (de cer, gorun, gârniţă şi amestecuri dintre acestea, fag, etc.)
care pot fi conduse până la vârste suficient de mari, când fructifică abundent şi regenerarea naturală
din sămânţă devine posibilă.
Izolat, pentru arboretele de salcâm din prima sau a doua generaţie, în mod provizoriu se adoptă
regimul crângului.
6.3.2. Compoziţie ţel

Compoziţia – ţel reprezintă asocierea şi proporţia speciilor din cadrul unui arboret care îmbină
în modul cel mai favorabil exigenţele biologice ale speciilor cu cerinţele social – economice. Ea s-a
stabilit în raport cu ţelurile de gospodărire şi condiţiile ecologice din fiecare u.a..
Compoziţia – ţel se regăseşte în studiile pe U.P, la nivelul fiecărei u.a., în:
 descrierea parcelară (capitolul 10);
 “Planul decenal de recoltare al produselor principale” (capitolul 7).
În arboretele exploatabile, compoziţia ţel se realizează prin tăierile de regenerare prevăzute, urmate
după caz de completări prin împăduriri (în suprafeţele neregenerate) şi apoi prin lucrări de întreţinere
şi de îngrijire. În arboretele preexploatabile şi în special la cele neexploatabile, compoziţia actuală se
va îmbunătăţi prin tăierile de îngrijire prevăzute în amenajament.
Ameliorarea compoziţiei în scopul creşterii randamentului funcţional se va face prin:
 introducerea speciilor indigene valoroase pentru revenirea la tipul natural fundamental de
pădure;
 introducerea în proporţie mai mare a speciilor valoroase, fără a se renunţa la speciile de
amestec;
 introducerea speciilor rezistente în condiţii grele de vegetaţie;
 introducerea de specii repede crescătoare, care să ajungă la vârsta exploatabilităţii în perioade
scurte şi să satisfacă nevoile gospodăreşti ale micilor proprietari;
 promovarea, prin tăieri de îngrijire, a speciilor valoroase în arboretele tinere.
 22
6.3.3. Tratamentul

Tratamentul, ca ansamblu de măsuri silviculturale aplicate pe întreaga durată de existenţă a

arboretului în scopul realizării unei structuri corespunzătoare a acestuia, presupune:
 realizarea unor compoziţii optime, prin obţinerea de regenerări naturale în proporţie cât mai
mare şi completarea lor doar în golurile neregenerate;
 aplicarea tăierilor localizate, cu o perioadă medie de regenerare, pentru realizarea de structuri
relativ pluriene sau relativ echiene;
 aplicarea sistematică a tuturor lucrărilor de îngrijire a arboretelor.
Alegerea tratamentelor s-a făcut conform normelor în vigoare, avându-se în vedere formaţiile
forestiere, tipurile de categorii funcţionale, starea actuală a structurii şi productivităţii arboretelor şi
dinamica procesului de regenerare.
În arboretele luate în studiu, tratamentul adecvat speciilor naturale de bază (cer, gorun, gârniţă,
fag) este cel al tăierilor progresive, cu perioada medie de regenerare (15-25 ani).
Tratamentul tăierilor rase a fost propus numai în arboretele total derivate de carpen, tei,
mesteacăn, plop tremurător ş.a. Tăierile rase se vor executa în parchete mici care nu vor depăşi 3 ha.
Alăturarea parchetelor se va face după regenerarea completă a parchetului învecinat.
În arboretele de salcâm s-au prevăzut tăieri în crâng (şi în acest caz mărimea maximă a
parchetului annual este de 3 ha).
Pentru arboretele încadrate în tipul II funcţional, cu rol exclusiv de protecţie, s-au prevăzut tăieri
de igienă sau lucrări de conservare, lucrări care cuprind întreaga gamă de lucrări silvice, prin care se va
urmări crearea unor nuclee mici de regenerare în care să fie promovat seminţişul natural valoros
existent şi să fie favorizată apariţia acestuia fără ca funcţiile pe care le exercită pădurea să fie
perturbate.
6.3.4. Exploatabilitatea

Exploatabilitatea defineşte structura arboretelor sub raport dimensional şi se exprimă prin vârsta
exploatabilităţii pentru arboretele de codru regulat. Vârsta exploatabilităţii s-a stabilit pentru fiecare
arboret în parte în funcţie de: specii, productivitate, condiţiile de regenerare şi zonarea funcţională.
Pentru principalele specii întâlnite în fondul forestier proprietate privată din această unitate,
vârsta standard a exploatabilităţii în funcţie de specie, clasa de producţie şi sortimentul ţel principal
este prezentată în tabelul de mai jos:

Clasa de productie
I II III IV V
SPECII Sortimentul tel principal (lemn pentru)
Cherestea Celuloza
Cherestea Cherestea Cherestea alte sort. construc.
Fag 120 120 110 100 100
Gorun (s) 140 130 120 120 120
Gorun (l) 120 110 110 100 90
Cer (s) 100 90 90 90 80
Cer (l) 90 80 80 80 70
Gârniţă (s) 120 120 110 100 100
Gârniţă (l) 110 110 100 90 80
Stejar (s) 130 130 120 110 110
Stejar (l) 110 100 100 90 80
Pin silvestru 80 80 70 60 50
Carpen 60 60 50 40 40
Tei 80 80 70 60 50
Salcâm 35 30 25 25 20

Pentru arboretele cu rol de protecţie şi producţie, se adoptă vârsta exploatabilităţii pentru funcţii
multiple.
Pentru arboretele cu funcţii speciale şi exclusive de protecţie, nu s-au stabilit vârste ale
exploatabilităţii, ele urmând să fie gospodărite în regim natural sau prin lucrări speciale de conservare.
 23
6.3.5. Ciclul

În conformitate cu art. 13 din O.M. 186/12.06.2001, nu se stabileşte ciclul ca bază de amenajare,

deoarece mărimea redusă a suprafeţelor din fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice nu
face posibilă reglementarea procesului de producţie forestieră la nivelul unui fond de producţie.

7. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ

7.1. Stabilirea volumelor de lemn de recoltat din arboretele exploatabile

Evidenţa unităţilor amenajistice cu arborete exploatabile, din care se poate recolta masa
lemnoasă asimilabilă produselor principale, este prezentată în tabelele 7.1.1. din studiile pe U.P. şi
centralizată în tabelul următor:

Arborete exploatabile în deceniul I

U.P. Suprafaţa Volum la mijlocul % de
Volum de extras (mc)
(ha) deceniului (mc) extras
I 383,4 89617 63869 71
II 2,3 448 448 100
VII 87,1 21115 12134 57
VIII 130,1 29003 20364 70
IX 40,5 7771 5185 67
XI 4,6 951 476 50
TOTAL 648,0 148905 102476 69

Recapitulaţia masei lemnoase posibil de recoltat în următorii 10 ani din pădurile proprietate
privată din cadrul O.S. Reşiţa este prezentată în tabelul următor:
****************************************************************************************
* | P L A N D E C E N A L | Posibilitate *
* Specificari | Suprafata| Actual | 5*CR | Total | % |Supraf.| Volum *
* | HA | % | MC | MC | MC | | HA | M.C. *
*=======================================================================================
* A. Specii | | | | | | | | | *
* DR | 0.1| | 25| 5| 30 | | .1| 30| *
* FA | 25.8| 3| 7230| 585| 7815 | 5| 25.8| 3637| 3*
* CE | 107.3| 16| 22613| 1745| 24358 | 16| 107.3| 13385| 13*
* GI | 5.4| | 978| 95| 1073 | | 5.4| 558| *
* GO | 31.8| 4| 7161| 400| 7561 | 5| 31.8| 3734| 3*
* CA | 277.6| 48| 49406| 5565| 54971 | 40| 277.6| 44247| 46*
* SC | 16.4| 2| 2566| 640| 3206 | 2| 16.4| 3083| 3*
* DT | 41.1| 6| 9889| 480| 10369 | 6| 41.1| 6450| 6*
* TE | 139.2| 21| 36227| 2745| 38972 | 26| 139.2| 26802| 26*
* DM | 3.3| | 515| 35| 550 | | 3.3| 550| *
* B. Tratamente | | | | | | | | | *
* Taieri progresive | 374.8| 59| 84292| 5780| 90072 | 61| 374.8| 55469| 55*
* Taieri rase | 255.8| 39| 49602| 5850| 55452 | 37| 255.8| 43626| 42*
* Taieri in cring | 17.4| 2| 2716| 665| 3381 | 2| 17.4| 3381| 3*
* C. Gr. functionale | | | | | | | | | *
* C. Gr. 1 | 173.1| 26| 39084| 3495| 42579 | 28| 173.1| 26782| 26*
* C. Gr. 2 | 474.9| 74| 97526| 8800|106326 | 72| 474.9| 75694| 74*
*=======================================================================================
* Total | 648.0|100| 136610| 12295|148905 |100| 648.0| 102476|100*
****************************************************************************************
Masa lemnoasă prevăzută se va extrage prin tăieri progresive (55%), tăieri rase (42%), tăieri în
crâng (3%) şi va fi constituită din: carpen (46 %), tei (26%), cer (13%), DT (6%), fag (3%), gorun
(3%) şi salcâm (3%). Din totalul de masă lemnoasă de recoltat 26% provine din păduri încadrate în
grupa I funcţională şi 74 % din păduri încadrate în grupa II funcţională.
 24
7.2. Recomandări privind aplicarea tratamentului în arboretele
prevăzute cu tăieri de regenerare

Aplicarea tratamentelor se va face cu respectarea strictă a regimului silvic, de către personal

silvic specializat, conform metodologiei în vigoare.
Se va da o atenţie deosebită obţinerii de regenerări naturale pe suprafeţe cât mai mari, pentru
reducerea la minimum a lucrărilor costisitoare de împăduriri.
Volumul de extras, perioada de regenerare şi numărul de intervenţii în deceniul de aplicabilitate
al amenajamentului vor fi respectate, iar cota de extras nu va depăşi prevederile amenajamentului
decât în cazuri deosebite, cum ar fi: calamităţi (doborâturi sau rupturi de vânt şi zăpadă, incendieri,
uscare etc.), existenţa unor fructificaţii abundente, existenţa şi dezvoltarea viguroasă a seminţişurilor
naturale utilizabile formate din specii valoroase, obţinerea unor preţuri ridicate mult peste valoarea
normală a pieţei pe mc de masă lemnoasă.
La executarea tăierilor vor fi respectate cu stricteţe instrucţiunile privind termenele,
modalităţile şi epocile de recoltare, colectare şi transport a materialului lemnos, pentru limitarea
vătămărilor aduse arborilor rămaşi şi degradării solului.

7.3. Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor

Lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor sunt primele intervenţii care se fac în viaţa
arboretelor, după ce acestea au închis starea de masiv. Aplicarea corectă şi la timp a lucrărilor de
îngrijire are o importanţă deosebită în dezvoltarea ulterioară a arboretelor, în realizarea structurii
optime a acestora sub aspectul compoziţiei, distribuţiei spaţiale şi repartiţiei pe categorii dimensionale
a arborilor. Ele s-au stabilit pentru toate arboretele care la data descrierii parcelare îndeplinesc
condiţiile de consistenţă, vârstă, funcţie atribuită, regim, etc., precum şi pentru cele care vor realiza
aceste condiţii în cursul perioadei de amenajare, indiferent de compoziţie şi se vor executa ţinându-se
seama de următoarele considerentei:
 variabilitatea de cultură de la un loc la altul, astfel încât în cadrul aceleiaşi subparcele se pot
executa concomitent, pe anumite porţiuni rărituri iar pe altele curăţiri sau chiar degajări;
 promovarea exemplarelor din sămânţă sau drajoni;
 acolo unde există, subetajul va fi menţinut şi se va proteja subarboretul;
 modul de executare a lucrărilor de îngrijire va fi diferit, în raport de structură şi funcţia arboretelor
şi dacă acestea au fost sau nu parcurse la timp cu asemenea lucrări;
 ca planificare, degajările şi curăţirile se vor executa cu prioritate, indiferent de eficienţa economică
de moment, de executarea lor depinzând în mare masură evoluţia ulterioară a arboretelor;
 prin tehnologiile de recoltare şi colectare a lemnului se va urmări reducerea prejudiciilor aduse
arborilor rămaşi pe picior.
Reducerea numărului de arbori din cuprinsul unui arboret se va realiza, de regulă, prin metode
selective. Selecţionarea şi punerea celor mai valoroşi arbori din arboret în condiţii cât mai favorabile
de vegetaţie se va face prin extragerea celor din specii sau provenienţe necorespunzătoare, rău
conformaţi, vătămaţi etc, fără a se crea goluri în coronamentul arboretului.
Evidenţa lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor este prezentată în tabelele din cadrul
subcapitolului 7.3. din studiile pe U.P. şi centralizată în tabelele următoare:
 25
********************************************************************************************************************************
* !GR* R A R I T U R I * C U R A T I R I * DEGAJARI * I G I E N A * T O T A L *
* UP!D *SUPRA- !VIR! VOLUM ! POSIBILITATE *SUPRA- !VIR! VOLUM ! POSIBILITATE *SUPRA-!VIR*SUPRA- !VOLUM * *
* !R * FATA !STA! ACTUAL!SUPRAF! VOLUM !MC/ * -FATA!STA! ACTUAL!SUPRAF!VOLUM !MC/ * -FATA!STA* -FATA !EXTRAS * POSIBILITATE*
* !U * ! ! !PARC. ! !AN * ! ! !PARC. ! !AN * ! * ! * DECENALA *
* !M * HA !ANI! MC ! HA ! MC ! HA * HA !ANI! MC ! HA ! MC ! HA * HA !ANI* HA ! MC * MC *
*==============================================================================================================================*
* 1!EX! 95.1! 35! 12083! 79.0! 1333! 17* 13.2! 14! 472! 12.4! 53! 4* ! 0* 209.6! 1637* 3023*
* !NE! .0! ! ! ! ! * ! ! ! ! ! * ! 0* ! 0* 0*
*==============================================================================================================================*
* !T ! 95.1! 35! 12083! 79.0! 1333! 17* 13.2! 14! 472! 12.4! 53! 4* ! 0* 209.6! 1637* 3023*
********************************************************************************************************************************
* 2!EX! .0! ! ! ! ! * ! ! ! ! ! * ! 0* 76.7! 620* 620*
* !NE! .0! ! ! ! ! * ! ! ! ! ! * ! 0* ! 0* 0*
*==============================================================================================================================*
* !T ! .0! ! ! ! ! * ! ! ! ! ! * ! 0* 76.7! 620* 620*
********************************************************************************************************************************
* 7!EX! 37.5! 46! 7078! 32.8! 533! 16* ! ! ! ! ! * ! 0* 34.8! 300* 833*
* !NE! .0! ! ! ! ! * ! ! ! ! ! * ! 0* ! 0* 0*
*==============================================================================================================================*
* !T ! 37.5! 46! 7078! 32.8! 533! 16* ! ! ! ! ! * ! 0* 34.8! 300* 833*
********************************************************************************************************************************
* 8!EX! 317.4! 51! 57887! 264.3! 5981! 23* 6.6! 19! 333! 6.6! 38! 6* ! 0* 171.5! 1371* 7390*
* !NE! .0! ! ! ! ! * ! ! ! ! ! * ! 0* ! 0* 0*
*==============================================================================================================================*
* !T ! 317.4! 51! 57887! 264.3! 5981! 23* 6.6! 19! 333! 6.6! 38! 6* ! 0* 171.5! 1371* 7390*
********************************************************************************************************************************
* 9!EX! 71.6! 32! 7749! 55.3! 732! 13* 26.7! 15! 1681! 22.2! 105! 5* ! 0* 176.7! 1375* 2212*
* !NE! .0! ! ! ! ! * ! ! ! ! ! * ! 0* ! 0* 0*
*==============================================================================================================================*
* !T ! 71.6! 32! 7749! 55.3! 732! 13* 26.7! 15! 1681! 22.2! 105! 5* ! 0* 176.7! 1375* 2212*
********************************************************************************************************************************

Suprafaţa de parcurs (ha) Volum de extras (ha)

Natura lucrării
Total Anual Total Anual
Degajări - - - -
Rărituri 431,4 43,1 8579 857
Curăţiri 41,2 4,1 196 20
Total produse secundare 472,6 47,2 8775 877
Tăieri de igienă 669,3 669,3 5303 530

Curăţirile se execută în arboretele tinere care au ajuns în stadiul de nuieliş – prăjiniş, cu

consistenţa 0.9-1.0, extrăgându-se arborii rău conformaţi, răniţi, rupţi sau bolnavi, fără a se reduce
consistenţa sub 0.8, deoarece ar putea apare pericolul de înierbare a solului şi de degradare a
arboretelor. Periodicitatea şi intensitatea curăţirilor se vor stabili de personalul silvic, în funcţie de
situaţia concretă a fiecărui arboret. La stabilirea exemplarelor de viitor şi a celor de extras se vor avea
în vedere:
 starea de vegetaţie a arborilor şi modul de regenerare;
 compoziţia – ţel;
 creşterea stabilităţii arboretelor prin îmbunătăţirea structurii acestora şi a capacităţii de realizare a
funcţiilor care le-au fost atribuite, printr-o selecţie corespunzătoare, atât interspecifică cât şi
intraspecifică.
Răriturile se execută în arboretele aflate în stadiile de dezvoltare de păriş sau codrişor, cu
consistenţă 0.9-1.0, având un caracter de selecţie individuală a arborilor. De asemenea au fost propuse
lucrări de rărituri şi în unele arborete cu consistenţa medie 0,8 la care apar variaţii de consistenţă.
Lucrările se vor executa în acest caz în porţiunile de arboret cu desime mai mare.
Scopul acestor lucrări este crearea condiţiilor optime de creştere şi dezvoltare pentru cei mai
valoroşi arbori. Periodicitatea şi intensitatea acestor lucrări se vor stabili în raport cu vârsta, vigoarea
de creştere, consistenţa şi structura arboretelor, cu respectarea normelor tehnice în vigoare.
Se precizează că atât în cazul curăţirilor cât şi al răriturilor, în arboretele cu variaţii de
consistentă (foarte frecvente în zonă), aceste lucrări au fost propuse doar pe părţi din suprafaţă.
Dintre obiectivele urmărite prin efectuarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor se reţin:
 realizarea compoziţiei optime a arboretelor;
 26
 păstrarea şi ameliorarea stării de sănătate a arboretelor;
 creşterea gradului de stabilitate şi rezistenţa a arboretelor la acţiunea agresivă a factorilor externi şi
interni destabilizatori (vânt, zăpadă, boli, dăunători, poluare etc.);
 creşterea productivităţii arboretelor şi a pădurii în ansamblul, precum şi creşterea calităţii lemnului
produs;
 intensificarea efectelor de protecţie şi creşterea calităţii factorilor de mediu (protecţia solului,
purificarea aerului, menţinerea peisajului natural etc.);
 mărirea capacităţii de fructificaţie a arboretelor şi ameliorarea condiţiilor de regenerare;
 recoltarea masei lemnoase în vederea valorificării ei, etc.
În legatură cu aplicarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor prevăzute prin
amenajament se fac următoarele precizări:
 suprafeţele de parcurs cu lucrări de îngrijire a arboretelor şi volumele de extras, planificate prin
amenajament, au caracter orientativ. Personalul silvic va analiza anual situaţia concretă a fiecărui
arboret şi în raport de aceasta va stabili suprafaţa de parcurs şi volumul de extras anual, pentru
fiecare lucrare în parte;
 pot fi parcurse cu lucrări de îngrijire şi alte arborete decât cele prevăzute de amenajament, dacă în
cursul deceniului acestea ajung să îndeplinească condiţiile necesare aplicării lucrărilor respective.
De asemenea, pe parcursul aplicării amenajamentului se poate renunţa la executarea lucrărilor de
îngrijire în arboretele care din diferite motive nu mai îndeplinesc condiţiile prevăzute de normele
tehnice pentru astfel de lucrări;
 cu tăieri de igienă se vor parcurge toate arboretele, după necesităţile impuse de starea acestora,
indiferent dacă au fost parcurse sau nu în anul anterior cu lucrări de îngrijire.

7.4. Lucrări de regenerare

Întocmirea planurilor de asigurare a regenerării naturale şi de împădurire s-a făcut la nivelul

fiecarei U.P. (paragraful 7.4) ţinând seama de situaţia înregistrată cu ocazia descrierii parcelare, de
planurile de recoltare a masei lemnoase, de necesitatea asigurării unei structuri corespunzătoare a
arboretelor în raport cu funcţia atribuită, precum şi de cerinţa împăduririi tuturor terenurilor goale.
Prin executarea lucrărilor de împădurire se urmăreşte:
- împădurirea la zi a suprafeţelor goale din fondul forestier şi a terenurilor parcurse cu tăieri de
regenerare;
- promovarea în compoziţia arboretelor a speciilor principale de bază: cer, gorun, fag, gârniţă,
stejar;
introducerea speciilor de amestec în proporţii corespunzătoare (tei,paltin de munte, paltin de
câmp, frasin, cireş etc.)
- asigurarea densităţii optime a arborilor la hectarul de pădure.
Alegerea speciilor care vor fi folosite la lucrările de împădurire s-a făcut ţinându-se seama de tipul
natural de pădure, de tipul de staţiune, de cerinţele ecologice ale speciilor, de experienţa locală, pe baza
cartării staţionale efectuate. Compoziţia de împădurire şi cea de regenerare s-au stabilit după
normativul "Îndrumări tehnice - compoziţii, scheme şi tehnologii de împădurire", ediţia 1987.
Împăduririle vor fi urmate în mod obligatoriu de lucrări de îngrijire a culturilor tinere, acestea
executându-se ori de câte ori este necesar pentru buna reuşită a plantaţiilor. Crearea de arborete viabile
şi conducerea lor spre o structură corespunzătoare funcţiilor atribuite va conduce la sporirea
productivităţii pădurilor, atât din punct de vedere cantitativ (masa lemnoasă acumulată), cât şi sub
aspect calitativ (arborete viguroase, corespunzătoare pentru creşterea rolului de protecţie al acestora).
În legatură cu lucrările de împădurire se fac următoarele recomandări:
- pentru realizarea compoziţiei de regenerare, în punctele sau ochiurile de regenerare create
prin aplicarea tratamentului tăierilor localizate sub adăpost, se vor introduce speciile care nu s-au
regenerat natural, în scopul ridicării productivităţii pădurilor;
 27
- anterior lucrărilor de împădurire în completarea regenerărilor naturale se va determina
compoziţia, densitatea şi vitalitatea seminţişurilor instalate natural, modul de răspândire şi posibilităţile
de utilizare a acestuia în compoziţia viitorului arboret;
- se menţionează faptul că planificarea prin amenajamente a lucrărilor de regenerare şi
împădurire constituie un cadru general, care în fiecare an se va reanaliza şi adapta noilor situaţii
apărute în teren, întocmindu-se documentaţiile tehnico-economice de cultură şi refacere a pădurilor.
În tabelele următoare este prezentată situaţia sintetică a lucrărilor de asigurare a regenerării
naturale şi a lucrărilor de împădurire prevăzute pentru fondul forestier proprietate privată de pe raza
O.S. Reşiţa.

Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale prevăzute în deceniul I

Unitatea de producţie
LUCRĂRI
I II VII VIII IX XI TOTAL
A1.LUCRĂRI DE AJUTORARE A REGENERĂRII NATURALE
A14.-Mobilizarea solului 27,7 - 8,3 2,6 1,0 - 39,6
A16.-Extragerea seminţişului şi
90,0 - 26,8 4,9 5,0 - 126,7
tineretului neutilizabil
A17.-Provocarea drajonării 1,8 - - 4,2 0,1 - 6,1
TOTAL A1. 119,5 - 35,1 11,7 6,1 - 172,4
A2.LUCRĂRI DE ÎNGRIJIRE A REGENERĂRII NATURALE
A21.-Receparea seminţişurilor şi
3,5 - 4,2 0,5 0,4 - 8,6
tinereturilor vătămate
A22.-Descopleşirea seminţişurilor 66,5 - 34,5 8,9 4,9 - 114,8
TOTAL A2. 70,0 - 38,7 9,4 5,3 - 123,4
A3.LUCRĂRI DE ÎNGRIJIRE A CULTURILOR
A31.Lucrări de îngrijire a culturilor 97,9 2,3 19,9 71,5 26,5 4,6 222,7
TOTAL A3. 97,9 2,3 19,9 71,5 26,5 4,6 222,7
TOTAL GENERAL 287,4 2,3 93,7 92,6 37,9 4,6 518,5

Lucrări de regenerare artificială (împăduriri)

Supraf. Supraf. Suprafaţa efectivă de împădurit (specii)

U.P.
totală efecivă
ha ha PA
GO CE TE FR SC FA ST CI GÎ
PAM
B. LUCRĂRI DE REGENERARE ŞI ÎMPĂDURIRE ÎN CONDIŢII NORMALE
B1. Împăduriri în suprafeţe goale din cuprinsul pădurii
B11. Împăduriri în poieni şi goluri
I 4,8 4,8 1,5 1,2 0,1 0,9 0,8 - - 0,2 0,1 -
VIII 0,8 0,8 - 0,7 - - - - - 0,1 - -
TOTAL B11 5,6 5,6 1,5 1,9 0,1 0,9 0,8 - - 0,3 0,1 -
TOTAL B 5,6 5,6 1,5 1,9 0,1 0,9 0,8 - - 0,3 0,1 -
D. ÎMPĂDURIRI ÎN SUPRAFEŢE CU ARBORETE PROPUSE PENTRU A FI PARCURSE CU TĂIERI DE
REGENERARE ÎN CONDIŢII NORMALE
D1. Împăduriri în suprafeţe cu arborete propuse pentru a fi parcurse cu tăieri de regenerare sub adăpost fără capacitate de
regenerare naturală
I 74,1 14,8 2,0 1,5 - - - 0,4 6,4 2,2 2,3 -
VII 20,1 3,9 2,5 0,1 - - - - - 0,5 0,8 -
VIII 6,5 1,4 0,2 0,7 - - - - - 0,3 0,1 0,1
IX 8,2 1,6 0,9 - - - - 0,3 - 0.1 0,1 0,2
XI - - - - - - - - - - - -
TOTAL D1 108,9 21,7 5,6 2,3 - - - 0,7 6,4 3,1 3,3 0,3
D3. Împăduriri în suprafeţe cu arborete propuse pentru a fi parcurse cu tăieri rase de refacere - substituire
I 103,5 83 16 35,6 0,8 3,4 1,5 3,8 7,9 7,2 6,8 -
 28

Supraf. Supraf. Suprafaţa efectivă de împădurit (specii)

U.P.
totală efecivă
ha ha PA
GO CE TE FR SC FA ST CI GÎ
PAM
II 2,3 2,3 1,4 0,7 0,1 - - - - - 0,1 -
VII 20,5 19,9 2,3 12,9 - - - - - 3,7 1 -
VIII 98,4 70,7 8,7 44,7 0,5 - 0,5 8 - 4,1 4,2 -
IX 26,5 25,5 8,1 9,4 - - - 4,8 - 1,8 1,4 -
XI 4,6 4,6 - - - 0,3 - 3,2 - 0,9 0,2 -
103,
TOTAL D3 255,8 206,0 36,5 1,4 3,7 2,0 19,8 7,9 17,7 13,7 -
3
TOTAL D 364,7 227,7 42,1 105,6 1,4 3,7 2,0 20,5 14,3 20,8 17,0 0,3
TOTAL O.S. 370,3 233,3 43,6 107,5 1,5 4,6 2,8 20,5 14,3 21,1 17,1 0,3
COMPLETĂRI 20% 46,7 8,7 21,5 0,3 0,9 0,6 4,1 2,9 4,2 3,4 0,1
TOTAL DE ÎMPĂD O.S. 280,0 52,3 129,0 1,8 5,5 3,4 24,6 17,2 25,3 20,5 0,4
NUMĂRUL DE PUIEŢI NECESARI (mii bucăţi/ha)
PA
U.P. TOTAL GO CE TE FR SC FA ST CI GÎ
PAM
I,II,VII,VIII,
- 6,7 6,7 5,0 5,0 5,0 5,0 6,7 5,0 5,0 6.7
IX,XI
NUMĂRUL TOTAL DE PUIEŢI (mii bucăţi)
I 761,9 156,8 307,5 5,5 26,0 14,0 25,0 114,6 57,5 55,0 -
II 17,5 11,4 6,0 - - - - - - 0,1 -
VII 179,3 38,8 104,5 - - - - - 25,0 11,0
VIII 549,9 71,7 370,5 3,0 - 3,0 48,0 - 27,0 26,0 0,7
IX 200,4 72,4 75,7 - - - 30,5 - 11,5 9,0 1,3
XI 27,5 - - - 2,0 - 19,0 - 5,5 1,0 -
TOTAL 1736,5 351,1 864,2 8,5 28,0 17,0 122,5 114,6 126,5 102,1 2,0

Se vor executa lucrări de împăduriri pe 280,0 ha, cu specii valoroase (gorun, cer, fag, stejar,
gârniţă, cireş, paltin, frasin), fiind necesari 1736,5 mii puieţi. Puieţii speciilor forestiere necesari
înfiinţării culturilor vor fi procuraţi de la stucturile zonale ale Regiei Naţionale a Pădurilor sau vor fi
extraşi din seminţişurile valoroase viguroase existente.
Forţa de muncă necesară înfiinţării şi întreţinerii culturilor va fi asigurată din rândul
proprietarilor, iar lucrările vor fi planificate şi executate sub îndrumarea personalului silvic specializat.
Chiar ţinând cont de resursele financiare reduse ale comunităţii şi de costul relativ mare al lucrărilor
de regenerare, gospodărirea cu continuitate a fondului forestier presupune ca modului de regenerare şi
împădurire să-i fie acordată o atenţie deosebită. în vederea obţinerii de arborete tinere cu compoziţie
valoroasă, viguroase, care să înlocuiască vechile arborete îmbătrânite, provenite majoritar din lăstari.
7.5. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii speciale de protecţie

Arboretele cu funcţii speciale de protecţie totalizează 629,3 ha (33 %).

Dintre acestea, 434,9 ha (din categoriile funcţionale 2K, 2L şi 4B) au în secundar şi funcţii de
producţie, fiind incluse, după caz, în planul tăierilor de regenerare sau în cel al lucrărilor de îngrijire.
În aceste arborete se vor executa lucrările uzuale, cu unele restricţii funcţionale în aplicare (majorarea
vârstei exploatabilităţii, intensitate mai redusă a intervenţiilor etc).
Restul de 194,4 ha (31%) sunt păduri supuse regimului de conservare deosebită (categoria
funcţională 12A cu rol exclusiv de protecţie a solurilor). Având în vedere rolul polifuncţional al
arboretelor şi faptul că sunt supuse regimului de conservare, măsurile de gospodărire prezintă două
aspecte:
 măsuri de gospodărire de ordin general, care urmăresc conservarea pădurilor, adică menţinerea lor
într-o stare sanitară corespunzătoare prin executarea lucrărilor de îngrijire şi de igienă, precum şi a
tăierilor de conservare în arboretele mature;
 29
 măsuri de gospodărire specifice funcţiilor atribuite, urmărindu-se realizarea cu precădere a
funcţiilor prioritare, care garantează şi realizarea funcţiilor secundare.
Practic, cele două categorii de măsuri de gospodărire nu se pot separa, ele constituind un
complex de măsuri care trebuie aplicate corect, la timp şi cu continuitate. În vederea realizării funcţiei
prioritare, în arborete se vor aplica măsuri diferenţiate de gospodărire, urmărindu-se menţinerea sau
realizarea de arborete cu structuri cât mai apropiate de cele ale pădurii naturale sub aspectul
compoziţiei, distribuţiei pe verticală şi desimii arborilor la hectar.
Justificarea economică a gospodăririi acestor arborete în regim de conservare rezultă din efectele
de protecţie realizate. Nu poate fi stabilit un echivalent valoric al acestor servicii, dar binefacerile lor
sunt evidente şi justifică pe deplin gospodărirea în regim natural a acestor păduri.
Tăierile de conservare ce se vor executa în arboretele mature constă dintr-un ansamblu de
intervenţii ce se aplică arboretelor cu vârsta înaintată scoase definitiv din circuitul economic. Aceste
intervenţii au scopul de a păstra nealterată sau de a ameliora starea fitosanitară a arboretelor, asigurarea
permanenţei pădurii şi îmbunătăţirea funcţiilor de protecţie şi a potenţialului silvoproductiv ale
acestora, prin realizarea în bune condiţii a procesului de regenerare naturală a arboretelor. Masa
lemnoasă rezultată din tăieri de conservare va fi asimilată produselor principale.
Planurile de recoltare din lucrări de conservare sunt prezentate în tabelele 7.1.3. din studiile pe
U.P. şi sintetizate în tabelul următor:
Volum (mc)
U.P. Suprafaţa (ha)
Decenal Anual
I 5,6 78 8
VII 24,2 902 90
VIII 3,4 68 7
Total 33,2 1048 105

În general, tăierile de conservare vor avea intensitate redusă (exceptând arboretele a căror
randamentul protectiv este scăzut şi cele a căror menţinere ar periclita regenerarea naturală), stict
necesară dezvoltării seminţişurilor naturale existente şi instalării unor nuclee de regenerare, cu
menţinerea sau realizarea densităţii optime a arborilor la hectar, prin aplicarea întregului complex de
lucrări de conservare: mobilizarea solului în anii de fructificaţie, îngrijirea seminţişurilor, împădurirea
golurilor etc.

8. Obligaţiile proprietarilor de păduri private privind regimul silvic

Obligaţiile proprietarilor de terenuri acoperite de vegetaţie forestieră sunt:

- asigurarea pazei pădurilor, în vederea prevenirii tăierilor ilegale de arbori, defrişării abuzive,
ocupării fără drept de suprafeţe, precum şi altor fapte ce constituie contravenţii şi infracţiuni
silvice; în acest scop, proprietarii de pădure se pot asocia pe trupuri, sate sau comune în
vederea angajării de pădurari, cu avizul scris al ocolului silvic şi a postului de poliţie.
- comandarea la ocoalele silvice a lucrărilor de combatere a dăunătorilor pentru suprafaţa de
pădure aflată în proprietate, pe care nu poate executa aceste lucrări cu forţe proprii.
- tăierea de arbori numai după marcarea acestora de către organele silvice abilitate, urmând ca
transportul materialului lemnos de la locul de vânzare să se facă însoţit de act tip de
provenienţă, foaie de transport, emisă de organele silvice pe baza carnetului de inventariere.
Materialele lemnoase ce se transportă vor fi marcate cu ciocan pentagonal, marca aplicându-
se şi pe foaia de transport. Respectarea epocilor de tăiere şi a regulilor silvice din
Instrucţiunile de exploatare a masei lemnoase Nr. 572/1991.
- respectarea tuturor măsurilor stabilite de personalul silvic pentru asigurarea regenerării
naturale a pădurii, precum şi executarea lucrărilor de împădurire prevăzute în amenajament.
- practicarea păşunatului în pădure cu respectarea instrucţiunilor în vigoare emise în acest
scop.
- protejarea vânatului, acestea fiind proprietate publică a statului; vânarea fără autorizaţie se
sancţionează potrivit legii.
 30
9. Diverse
9.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata valabilităţii acestuia.

Prezentul amenajament intră în vigoare la 1 ianuarie 2002 şi este valabil până la 31 decembrie
2011.

9.2. Recomandări privind ţinerea evidenţei lucrărilor executate pe parcursul

valabilităţii amenajamentului
I.T.R.S.C. Caraş-Severin are obligaţia de a completa următoarele evidenţe privitoare la lucrările
executate:
a) evidenţa anuală a aplicării amenajamentului:
 mişcări de suprafaţă din fondul forestier proprietate privată;
 suprafeţe de arborete parcurse cu tăieri de regenerare, pe unităţi amenajistice;
 volume rezultate din aplicarea tăierilor de regenerare, pe unităţi amenajistice, specii şi sortimente
primare;
 volume rezultate din aplicarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor, pe unităţi amenajistice, specii,
sortimente primare şi în raport cu natura intervenţiilor;
 volume realizate prin punerea în valoare a produselor accidentale şi din tăieri de conservare,
precum şi precontarea lor din posibilitatea de produse principale sau secundare;
 suprafeţe efectiv realizate cu lucrări de regenerare, pe unităţi amenajistice, specii şi în raport cu
natura lucrărilor şi modalitatea de executare;
 stadiul regenerărilor naturale în arboretele prevăzute şi parcurse cu tăieri de regenerare în cursul
deceniului;
 suprafeţe efectiv realizate cu culturi speciale;
 realizări în dotarea cu drumuri forestiere (km, investiţii aferente);
 realizări în dotarea cu clădiri silvice, pe categorii de clădiri, unităţi amenajistice, investiţii aferente;
 realizări în dotarea cu instalaţii cinegetice şi piscicole, pe categorii de instalaţii, unităţi amenajistice
şi investiţii aferente;
 menţionarea unităţilor amenajistice cu fenomene deosebite cauzate de uscare, inundaţii, incendii.
b) evidenţa decenală a aplicării amenajamentului se obţine prin totalizarea pe ani a elementelor
cumulabile din evidenţa anuală şi compararea cu prevederile amenajamentului.

9.3. Hărţi anexate amenajamentului

Prezentul studiu general, multiplicat în cinci exemplare, cuprinde trei părţi şi are anexate hărţile
de amenajament la scara 1:20.000.
 31
9.4. Colectivul de elaborare

Lucrări de teren:
 descrieri parcelare ing. Roşu Marian
 inventarieri şi ridicări în plan ing. Roşu Marian
Lucrări de birou:
 redactare amenajament ing. Buzatu Crinu
 lucrări tehnice ing. Buzatu Crinu
 tehnoredactare computerizată ing. Buzatu Crinu
Îndrumare şi control:
 şef proiect ing. Banu Constantin
 avizare soluţii tehnice ing. Buzea Valeriu
recepţie teren:
delegat I.T.R.S.C. ing. Albu Ionel

9.5. Bibliografie
Autor Titlu lucrare
Beldie, Al. şi Flora indicatoare din pădurile noastre,
Chiriţă, C. Ed. Agrosilvică 1968;
Carcea, F. Metoda de amenajare a pădurilor,
Ed. Agrosilvică 1969;
Chiriţă, C.ş.a. Soluri şi staţiuni forestiere, Ed.Ceres 1977;
Giurgiu, V.ş.a. Biometria arborilor şi arboretelor din România,
Ed.Ceres 1972;
Negulescu, E.G. Silvicultura, Ed.Ceres 1973;
Rucăreanu, N. Amenajarea pădurilor, Ed.Ceres 1982;
O.M. nr. 186/12.06.2001, Instrucţiuni pentru elaborarea studiilor sumare de amenajare pentru
M.A.A.P. pădurile proprietate privată a persoanelor fizice
*** Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor,
M.S. 1986;
*** Norme tehnice pentru alegerea şi aplicarea
Tratamentelor, M.S. 1986, 1988;
*** Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea
arboretelor, M.S. 1986;
*** Îndrumări tehnice privind compoziţii, scheme şi
tehnologii de regenerare a pădurilor, M.S. 1986;
*** Îndrumar pentru amenajarea pădurilor,
I.C.A.S. 1980;
*** Îndrumar pentru amenajarea pădurilor,
vol.I,II, I.C.A.S. 1984;
*** Harta geologică a României, scara 1:200.000;
*** Atlas climatologic al R.S.R. 1966;
*** Revista pădurilor;
Amenajamentele O.S. Reşiţa, U.P. I, II, VII, VIII, IX, XI şi Studiul
I.C.A.S.
genaral O.S. Reşiţa, ediţia1993
32
 I

Cuprins
FIŞA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER...............................................................................1
PARTEA I - MEMORIU TEHNIC.......................................................................................................................................................5
INTRODUCERE..................................................................................................................................................................................5
1. ASPECTE PRIVIND SITUAŢIA ADMINISTRATIV – TERITORIALĂ.......................................................................................5
1.1. TEMEIUL JURIDIC AL PROPRIETĂŢII....................................................................................................................................5
1.2. ELEMENTE DE IDENTIFICARE A O. S.; ASPECTE CADASTRALE, VECINĂTĂŢI, LIMITE, HOTARE........................5
1.3. EVIDENŢA FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PRIVATĂ............................................................................................6
2. ORGANIZAREA AMENAJISTICĂ A TERITORIULUI................................................................................................................6
2.1. PLANURI DE BAZĂ, RIDICĂRI ÎN PLAN................................................................................................................................6
2.2. SUPRAFAŢA FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PRIVATĂ.........................................................................................7
2.3. CONSTITUIREA ŞI MATERIALIZAREA PARCELARULUI ŞI SUBAPARCELARULUI.....................................................8
2.4. EVIDENŢA FONDULUI FORESTIER PE PROPRIETARI........................................................................................................9
2.5. ENCLAVE.....................................................................................................................................................................................9
3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PRIVATĂ........................................................9
3.1. ISTORICUL ŞI ANALIZA MODULUI DE GOSPODĂRIRE DIN TRECUT A PĂDURILOR PÂNĂ LA INTRAREA ÎN
VIGOARE A AMENAJAMENTULUI EXPIRAT...............................................................................................................................9
3.2. ANALIZA CRITICĂ A AMENAJAMENTULUI EXPIRAT ŞI A APLICĂRII LUI.................................................................10
4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI FORESTIERE........................................................................................................10
4.1. METODE ŞI PROCEDEE DE CULEGERE ŞI PRELUCRARE A DATELOR DE TEREN....................................................10
4.2. ELEMENTE GENERALE PRIVIND CADRUL NATURAL....................................................................................................11
4.2.1. GEOMORFOLOGIE................................................................................................................................................................11
4.2.2. GEOLOGIE..............................................................................................................................................................................12
4.2.3. HIDROLOGIE..........................................................................................................................................................................12
4.2.4. CLIMATOLOGIE.....................................................................................................................................................................12
4.3. SOLURI.......................................................................................................................................................................................13
4.4. TIPURI DE STAŢIUNE..............................................................................................................................................................13
4.5. VEGETAŢIA FORESTIERĂ......................................................................................................................................................14
4.6. STRUCTURA FONDULUI DE PRODUCŢIE SAU PROTECŢIE...........................................................................................16
4.7. EVIDENŢA ARBORETELOR BRĂCUITE ŞI A SUPRAFEŢELOR DE FOND FORESTIER NEREGENERATE...............16
4.8. STAREA SANITARĂ A PĂDURII.............................................................................................................................................17
5. ACCESIBILIZAREA FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PRIVATĂ..............................................................................19
5.1. ACCESIBILITATEA EXISTENTĂ.............................................................................................................................................19
5.2. PROPUNERI DE ACCESIBILIZARE........................................................................................................................................19
PARTEA A II-A - REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ..........................................................20
6. STABILIREA FUNCŢIILOR ECOLOGICE, ECONOMICE ŞI SOCIALE ALE PĂDURII ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE
.............................................................................................................................................................................................................20
6.1. STABILIREA FUNCŢIILOR ECOLOGICE, ECONOMICE ŞI SOCIALE ALE PĂDURII....................................................20
6.2. CONSIDERAŢII PRIVIND STRUCTURILE DE REALIZAT..................................................................................................21
6.3. STABILIREA BAZELOR DE AMENAJARE............................................................................................................................21
6.3.1. REGIMUL................................................................................................................................................................................21
6.3.2. COMPOZIŢIE ŢEL..................................................................................................................................................................21
6.3.3. TRATAMENTUL.....................................................................................................................................................................22
6.3.4. EXPLOATABILITATEA..........................................................................................................................................................22
6.3.5. CICLUL....................................................................................................................................................................................23
7. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ.......................................................................................23
7.1. STABILIREA VOLUMELOR DE LEMN DE RECOLTAT DIN ARBORETELE EXPLOATABILE......................................23
7.2. RECOMANDĂRI PRIVIND APLICAREA TRATAMENTULUI ÎN ARBORETELE.............................................................24
PREVĂZUTE CU TĂIERI DE REGENERARE...............................................................................................................................24
7.3. LUCRĂRI DE ÎNGRIJIRE ŞI CONDUCERE A ARBORETELOR..........................................................................................24
7.4. LUCRĂRI DE REGENERARE..................................................................................................................................................26
7.5. MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCŢII SPECIALE DE PROTECŢIE..........................................28
8. OBLIGAŢIILE PROPRIETARILOR DE PĂDURI PRIVATE PRIVIND REGIMUL SILVIC....................................................29
9. DIVERSE........................................................................................................................................................................................30
9.1. DATA INTRĂRII ÎN VIGOARE A AMENAJAMENTULUI. DURATA VALABILITĂŢII ACESTUIA................................30
9.2. RECOMANDĂRI PRIVIND ŢINEREA EVIDENŢEI LUCRĂRILOR EXECUTATE PE PARCURSUL VALABILITĂŢII
AMENAJAMENTULUI.....................................................................................................................................................................30
9.3. HĂRŢI ANEXATE AMENAJAMENTULUI.............................................................................................................................30
9.4. COLECTIVUL DE ELABORARE.............................................................................................................................................31
9.5. BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................................................................31
II