Sunteți pe pagina 1din 3

Drobeta-Turnu Severin (denumire până în 1972: Turnu Severin, în maghiară: Szörényvár sau

Szörénytornya, în germană: Turm Severin) este municipiul de reşedinţă al judeţului Mehedinţi,


Oltenia, România, format din localităţile componente Drobeta-Turnu Severin (reşedinţa), Dudaşu
Schelei, Gura Văii şi Schela Cladovei.

Localitatea s-a dezvoltat în apropierea castrului roman Drobeta, devenind dintr-un punct strategic
iniţial un oraş de răscruce a drumurilor pe uscat şi pe apă care duceau la nord şi la sud de
Dunăre. În timpul antichităţii romane, a devenit primul centru urban din regiune şi al treilea din
provincia Dacia, după Sarmizegetusa şi Apullum. În timpul lui Hadrian oraşul a fost declarat
municipiu (în 121), în momentul în care populaţia atinsese 14.000 de locuitori. În timpul lui
Septimiu Sever a fost ridicat la rangul de colonie (în 193), ceea ce conferea locuitorilor urbei
drepturi egale cu cetăţenii Romei.

Pe la mijlocul secolului al III-lea, Drobeta se întindea pe 60 de hectare şi era locuită de cca.


40.000 de locuitori. Castrul a fost distrus de barbari şi reconstruit în mod reptat în timpul
antichităţii târzii, încetându-şi definitiv rolul de garnizoană în anul 602 d.Hr. În evul mediu a fost
construită de Regatul Maghiar cetatea Severin, care a fost distrusă la 1526 de Imperiul Otoman.

Pe 23 aprilie 1833 a fost întemeiat din nou Turnu Severin, când domnul Alexandru Dimitrie
Ghica a emis actul înfiinţării oraşului. Planul iniţial al oraşului a fost gândit de arhitectul Xavier
Villacrosse, secundat de inginerul Moritz von Ott, prin grija domnitorului din acel moment,
Barbu Ştirbei. În anul 1841, capitala judeţului s-a mutat de la Cerneţi la Turnu Severin.

Drobeta-Turnu Severin este reședința și cel mai mare oraș al județului Mehedinți, Oltenia, port la
Dunăre. La recensământul din anul 2002 avea o populație de 104.035 locuitori. Este așezat în partea
vestică a Olteniei. Coordonatele sale sunt: 22 grade 33' longitudine estica și 44 grade 38' latitudine
nordică. Orașul este situat pe malul stâng al Dunării, la ieșirea fluviului din defileu, în depresiunea
subcarpatica a Topolniței, pe drumul european 70, la 220 km sud-est de Timișoara, 113 km vest de
Craiova și 353 km vest de București.
Severinul este un oras cald si luminos gratie si climatului submediteraneean, cu veri insorite si ierni
blande, care ofera conditii pentru dezvoltarea unor vegetatii specifice. Severinul este locul in care cresc
migdalul, smochinul, liliacul, teiul si castanul. Arbori exotici: magnolia, nucul caucazian, Gingko biloba -
cea mai veche specie de pe glob.

Etimologie Drobeta-Turnu Severin

Numele medieval al cetății Severinului ar putea avea trei origini posibile :


* una latină, asociată numelui împăratului Septimiu Severus;
* una slavă, asociată cuvântului « severnâi » (северен sau северный), tradus prin cuvântul „din nord”
sau „nordic”;
* una religioasă, asociată sfântului Severin de Noricum, sfânt protector în Evul Mediu al bisericii latine
din incinta cetății medievale când aceasta era utilizată de călugării misionari catolici veniți din regiunea
Austriei superioare ("Noricum").
Reteaua hidrografica
Principala artera hidrografica este Dunarea care curge prin sud colectănd numeroşi afluenţi:
Cerna, Topolniţa etc. Extremitatea estică a judeţului este drenată de Motru, afluent al Jiului.
Localitatea este marginita de raurile Topolnita la est si Bahna mai la vest, tot aici varsandu-se in
Dunare paraurile Vodita si Jidostita.Numeroasele izvoare de la poalele terasei pe care este situat
orasul au fost amenajate intr-o frumoasa salba de fantani, ce dau o nota specifica orasului.

Lacuri

Cel mai important lac este cel de la Porţile de Fier 1 (construit între anii 1964-1972 împreună cu
ex-lugoslavia) în zona localităţii Gura Văii (40 ha), format în spatele unui baraj de beton avănd o
înălţime maximă de 60 m; se extinde şi în judeţul Caraş-Severin.

Lacul de acumulare Porţile de Fier II, în arealul comunei Gogoşu, este construit tot în colaborare
cu ex-Iugoslavia.

Lacurile din Lunca Dunării: Lacul Vadului, Gărla Mare;

Lacul carstic Zătan – în apropierea localităţii Baia de Aramă. Defileul Dunării-Clisura Cazanelor
– prezintă o succesiune de lărgiri şi îngustări (clisuri) determinate de altemanţa rocilor. Din
întregul defileu, zona Cazanelor este cea mai spectaculoasă. Aval de bazinetul Dubovei, pe o
lungime de 3, 6 km, se desfăşoară Cazanele Mici (150-350m lăţime), iar amonte, Cazanele Mari
(3, 8 km lungime şi 200-350 m lăţime). Calcarele din zona cazanelor Dunării au favorizat
dezvoltarea formelor de relief carstic: versanţi abrupţi, coline, numeroase peşteri (Ponicova,
Veterani, Fluturilor etc.).

In amonte de Portile de Fier I, Dunarea creeaza unul din cele mai frumoase sectoare ale sale, cel
al defileului. Lacul de acumulare al Hidrocentralei de la Portile de Fier I a inundat 3262 ha pe
malul stang si 6569 ha pe malul drept, totalizand o suprafata de 32000 ha si un volum de apa de
2550 metri cubi. Coada lacului se intinde pana la 140 km ajungand in apropierea orasului
Belgrad, unde Dunarea recapata forma sa initiala.
Solul

Vegetatia si fauna
Teritoriul pe care este asezat astazi orasul a fost o campie cu palcuri de stejari, din care s-a
pastrat o suprafata mica, in nord, de numai 12 hectare, actuala padure Crihala.

Parcul Rozelor din Drobeta Turnu Severin cuprinde sute de soiuri de arbori
si trandafiri, infloriti pe zeci de hectare.
De asemenea, arbori de origine mediteraneana, precum: smochinul, migdalul, castanul
comestibil, sunt caracteristici zonei

Orasul se gaseste in zona stejarilor submezofili, termofili (paduri de cer si gitnita in alternanta cu
terenuri cultivate si pajisti xeromezofile).

Influentele mediteraneene au dus la aclimatizarea smochinului şi migdalului, dar şi a unor specii


de animale cum ar fi: vipera cu corn, scorpionul, broasca ţestoasă de uscat.

Fauna este specifica zonei de campie, fiind formata in special din rozatoare (popandaul,
harciogul,si iepurele), pasari (pitpalacul, graurul, ciocarlia, prigoria, dumbraveanca si fisa de
camp) si reptilele (sarpele saritor si soparla).

Dintre nevertebrate, cele mai frecvente sunt unele specii de fluturi (fluturele coada randunicii,
fluturele ochi de paun si fluturele amiral), albilita si nalbarul.

Dintre animalele de interes genetic sunt mai bine reprezentate capriorul, iepurele si potarnichea.

Ihtiofauna este dominata de mreana, cega, clean, stiuca, ghibort si scobar. O nota aparte face
pestele migrator anghile, element atlantic – mediteraneano – pontic, care vine pentru maturizare
in Dunare, tocmai din Oceanul Atlantic.

Exista in fauna din zona si unele particularitati deosebite, precum broasca testoasa de uscat,
vipera cu corn, presura barboasa, pietrar mediteranean, scorpionul, cicadele.

Drobeta Turnu Severin este un oras cald si luminos gratie si


climatului submediteraneean, cu veri insorite si ierni blande, care
ofera conditii pentru dezvoltarea unor vegetatii specifice. Severinul
este patria migdalului, smochinului, liliacului, teiului si castanului, şi
arbori exotici precum magnolia, nucul caucazian, sau Gingko biloba
– cea mai veche specie de pe glob.