Capitolul 2 Page 1 of 7

CAPITOLUL 2

FUNCŢIONALE  LINIARE

2.1. Noţiunea de funcţională liniară

Fie (X,K) un spaţiu vectorial de dimensiune n .

DEFINIŢIA 2.1.1.

O aplicaţie f : X → K , se numeşte funcţională .

DEFINIŢIA 2.1.2.

Funcţionala f : X → K este liniară dacă:

1) oricare ar fi vectorii x şi y din X, f ( x + y ) = f ( x ) + f ( y )
( proprietate de aditivitate)
2) oricare ar fi scalarul λ din corpul K, oricare ar fi vectorul x din X,
f(λx)=λf(x)
( proprietate de omogenitate )

OBSERVAŢIE :
¾ proprietăţile 1) şi 2) pot fi scrise într – o singură formulă :
f ( α x + β b ) = α f ( x ) + β f ( y ) , oricare ar fi scalarii α şi β din corpul K şi
oricare ar fi vectorii x şi y din spaţiul X.
n
⎛ n ⎞ n
x = ∑ α i ei ⇒ f ( x ) = f ⎜ ∑ α i ei ⎟ = ∑ α i f (ei )
¾ Dacă i =1 ⎝ i =1 ⎠ i =1

EXEMPLUL 1 :

Fie spaţiul vectorial ( P2[x], R ) şi fie funcţionala f : P2 [x ] → R, f ( x ) = ∫0 x (t )dt .

1

unde x(t) = a0 + a1 t + a2 t2 , a0 , a1 , a2 ∈ R .
Să se demonstreze că această funciţională este o funcţională liniară.

Oricare ar fi x şi y din ( P2[x], R ) , x(t) = a0 + a1 t + a2 t2 , y(t) = b0 + b1 t + b2 t2 , b0 , b1 , b2 ∈

R.
Oricare ar fi α şi β din R ,
1

∫ [αx(t ) + βy (t )]dt = α ∫0 x(t )dt + β ∫0 y (t )dt = α f ( x ) +β f ( y ) .

1 1

f (α x + β y ) = 0
INTERPRETARE GEOMETRICÃ :

http://cristiann.ase.ro/AlgebraRaduSerban/capitolul2.html 19.04.2008
Capitolul 2 Page 2 of 7

Fie spaţiul ( R3, R ) şi fie f : R 3 → R o funcţională liniară.

x3

•x R

-e3 |
f(x)

| x1 |
0 e1 f( e3 )
| |
e2 f( e1 )
|
x2 f( e2 )

2.2. Matricea unei funcţionale liniare:

Fie (X,K) un spaţiu vectorial , dim X = n.

Fie E = { e1 , e2 , … , en } o bază în spaţiul X.
Fie x = α1 e1 + α2 e2 + … + αn en , unde x este un vector din X.
Fie f : X → K , o funcţională liniară.
⎛ n ⎞ n
f ( x ) = f ⎜ ∑ α i ei ⎟ = ∑ α i f (ei )
Valoarea funcţionalei în punctul x este: ⎝ i =1 ⎠ i =1 .
Notăm ai = f ( ei ) i = 1, … ,n ( 1 )

DEFINIŢIA 2.2.1

Se numeşte matricea funcţionalei f corespunzătoare bazei E , matricea:

⎛ a1 ⎞
⎜ ⎟
⎜a ⎟
A=⎜ 2 ⎟
M
⎜⎜ ⎟⎟
⎝ an ⎠
EXEMPLUL 1 :

http://cristiann.ase.ro/AlgebraRaduSerban/capitolul2.html 19.04.2008
Capitolul 2 Page 3 of 7

Fie spaţiul vectorial ( P2[x],R ) şi fie funcţionala f : P2 [x ] → R, f ( x ) = ∫0 x (t )dt , o funcţională

1

liniară. Fie E = { 1, t, t2 } o bază în P2[x] .

Să se determine matricea funcţionalei f în baza E .

a1 = ∫ f (e1 )dt = ∫ 1dt = 1

1 1

0 0

⎛ ⎞
⎜1 ⎟
⎜ ⎟
⎜1⎟
A=⎜ ⎟
2
⎜ ⎟
a 2 = ∫ f (e 2 ) = ∫ tdt =
1 1 1 1
⎜⎜ ⎟⎟
0 0 2 De aici rezultă că ⎝3⎠ .
1
t3
f (e3 )dt = ∫ t dt =
1 1 1
a3 = ∫ 2
=
0 0 3 0
3

2.3. Schimbarea matricei unei funcţionale liniare la schimbarea bazelor

PROPOZIŢIA 2.3.1.

Fie (X,K) un spaţiu vectorial , dim X = n .

Fie E = { e1 , e2 , … , en } o bază în spaţiul X .
n
x = ∑ α i ei
Oricare ar fi vectorul x din spaţiul X , i =1 .

⎛ a1 ⎞
⎜ ⎟
⎜a ⎟
A=⎜ 2⎟
M
⎜⎜ ⎟⎟
Fie f : X → K , o funcţională liniară , fie ⎝ a n ⎠ ai = f ( ei ) i = 1, … ,n .
Fie G = { g1 , g2 , … , gn } o altă bază în spaţiul X .
Fie CEG matricea de trecere de la baza E la baza G .
⎛ b1 ⎞
⎜ ⎟
⎜b ⎟
B=⎜ 2⎟
M
⎜⎜ ⎟⎟
Fie ⎝ bn ⎠ matricea functionalei f în baza G , bi = f ( gi ) i = 1, … ,n .
Atunci : B = C• A
DEMONSTRAŢIE :

Scriem matricea C ( cij ) , matricea de trecere de la baza E la baza G .

http://cristiann.ase.ro/AlgebraRaduSerban/capitolul2.html 19.04.2008
Capitolul 2 Page 4 of 7

g1 = c11 e1 + c12 e2 + … + c1n en

g2 = c21 e1 + c22 e2 + … + c2n en
………………………………………
gn = cn1 e1 + cn2 e2 + … + cnn en

b1 = f ( g1 ) = c11 f ( e1 ) + c12 f ( e2 ) + … + c1n f ( en )

b2 = f ( g2 ) = c21 f ( e1 ) + c22 f ( e2 ) + … + c2n f ( en )
…………………………………………………………………
bn = f ( gn ) = cn1 f ( e1 ) + c2n f ( e2 ) + … + cnn f ( en )

⎧b1 = c11a1 + c12 a 2 + K + c1n a n

⎪
⎨M ⇒
⎪b = c a + c a + K + c a
sau : ⎩ n n1 1 n2 2 nn n B = C• A

2.4. Dualul algebric al unui spaţiu vectorial

Fie (X,K) un spaţiu vectorial, dim X = n .

Considerăm mulţimea tuturor funcţionalelor liniare definite pe spaţiul X .

L( X , K ) = { f | f : X → K , f liniare }

Vom organiza această mulţime ca un spaţiu vectorial.

1) oricare ar fi f , g ∈ L( X , K ) , (f ⊕ g )( x ) = f ( x ) + g ( x ) , unde “+” este adunarea din corpul K.

2) oricare ar fi λ ∈ K şi oricare ar fi f ∈ L( X , K ) , (α ⊗ f )( x ) = αf ( x )

Cu aceste proprietăţi, spaţiul vectorial reprezintă un dual algebric.

DEMONSTRAŢIE :

Oricare ar fi f , g ∈ L( X , K ) ⇒ ( f ⊕ g )( x ) ∈ L( X , K )
• f este funcţională liniară ⇒ oricare ar fi α , β ∈ K , oricare ar fi x, y ∈ X este adevărată
relaţia : f (αx + βy ) = αf ( x ) + βf ( y )
• g este funcţională liniară ⇒ oricare ar fi α , β ∈ K , oricare ar fi x, y ∈ X este adevărată
relaţia : g (αx + βy ) = αg ( x ) + βg ( y )

(f ⊕ g )[αx + βy ] = f (αx + βy ) + g (αx + βy ) = αf ( x ) + βf ( y ) + αg ( x ) + βg ( y ) =

= α [ f ( x ) + g ( x )] + β [ f ( y ) + g ( y )] = α ( f ⊕ g ) + β ( f ⊕ g )

http://cristiann.ase.ro/AlgebraRaduSerban/capitolul2.html 19.04.2008
Capitolul 2 Page 5 of 7

• Asociativitate : (( f ⊕ g ) ⊕ h )( x ) = ( f ⊕ (g ⊕ h ))( x ) , oricare ar fi f , g ∈ L( X , K ) .

• Element neutru : există ν ∈ L( X , K ) , ν ( x ) = 0 , oricare ar fi x ∈ X .
• Element simetric : oricare ar fi f ∈ L( X , K ) , există (− f ) ∈ L( X , K ) , astfel încât
(− f )(x ) = − f (x ) .
• Comutativitate : ( f ⊕ g )( x ) = (g ⊕ f )( x ) , oricare ar fi f , g ∈ L( X , K ) .
• (1 ⊗ f )( x ) = f ( x ) , oricare ar fi f ∈ L( X , K ) .
• (α ⊗ β ) ⊗ f (x ) = α ⊗ (β ⊗ f (x )) , oricare ar fi f , g ∈ L( X , K ) , oricare ar fi α , β ∈ K .
• α ⊗ ( f ( x ) ⊕ g ( x )) = (α ⊗ f ( x ) ⊕ αg ( x )) , oricare ar fi f , g ∈ L( X , K ) , oricare ar fi α ∈ K .

Dualul algebric se mai numeşte spaţiul adjunct sau conjugat al lui X.

2.5. Funcţionale biliniare

Fie (X,K) şi fie (Y,K) două spaţii vectoriale definite peste acelaşi corp de scalari K.

DEFINIŢIA 2.5.1.

O aplicaţie f : X × Y → K se numeşte funcţională biliniară dacă :

1) f ( α1 x’ + α2 x’’ , y ) = α1 f ( x’ , y ) + α2 f ( x’’ , y ) , oricare ar fi α1 , α2 ∈ K, oricare ar fi x’ , x’’
∈ X şi oricare ar fi y ∈ Y ( funcţionala f este liniară în raport cu prima variabilă, x’ ) .
2) f ( x , β1 y’ + β2 y’’ ) = β1 f ( x , y’ ) + β2 f ( x , y’’ ) , oricare ar fi β1 , β2 ∈ K, oricare ar fi y’ , y’’
∈ Y şi oricare ar fi x ∈ X ( funcţionala f este liniară în raport cu a doua variabilă, y’ ) .

2.6. Matricea unei funcţionale biliniare

Fie (X,K) un spaţiu vectorial, dimX = m ; fie E = { e1 , e2 ,…, em } o bază în X.

Fie (Y,K) un spaţiu vectorial, dimY = n ; fie Y = { g1 , g2 ,…, gn } o bază în Y.

m n
x = ∑ α i ei y = ∑β jg j
Oricare ar fi x ∈ X , i =1 şi oricare ar fi y ∈ Y , i =1 .
Fie f : X × Y → K , o funcţională biliniară,
⎛ m ⎞ m n
f ( x, y ) = f ⎜⎜ ∑ α i ei , ∑ β j g j ⎟⎟ = ∑∑ α i β j f (ei , g j )
n

⎝ i =1 j =1 ⎠ i =1 j =1

Notăm (1) aij = f ( ei ,gj ) , i = 1 , … , m , j = 1 , … , n ⇒ obţinem matricea A ( aij ).

DEFINIŢIA 2.6.1.

http://cristiann.ase.ro/AlgebraRaduSerban/capitolul2.html 19.04.2008
Capitolul 2 Page 6 of 7

Matricea A ( aij ) ∈ Mnxm (K) unde aij = f ( ei ,gj ) , i = 1 , … , m , j = 1 , … , n se numeşte

matricea funcţionalei biliniare corespunzătoare bazelor E din spaţiul X şi G din spaţiul Y.

m n

f(x,y)=
∑∑α β
i =1 j =1
i j a ij
= α1 ( β1 a11 + β2 a12 + … + βn a1n ) +
+ α2 ( β1 a21 + β2 a22 + … + βn a2n ) + … +
+ am ( β1 am1 + β2 am2 + … + βn amn ) = XT AY .

⎛ a11 K a1n ⎞ ⎛ β1 ⎞
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
A=⎜ M ⎟ Y =⎜ M ⎟
⎜a ⎟ ⎜β ⎟
XT = ( α1 ,α2 , … , αm ) , ⎝ m1 K a mn ⎠ , ⎝ n⎠

(2) f ( x , y ) = XT AEG YG

2.7. Schimbarea matricei unei funcţionale biliniare la schimbarea bazelor

Fie (X,K) un spaţiu vectorial, dimX = m ; fie E = { e1 , e2 ,…, em } o bază în X.

Fie (Y,K) un spaţiu vectorial, dimY = n ; fie Y = { g1 , g2 ,…, gn } o bază în Y.
m n
x E = ∑ α i ei yG = ∑ β j g j
Fie i =1 şi i =1 .
Fie f : X × Y → K o funcţională biliniară .
Fie A matricea funcţionalei biliniare f corespunzătoare bazei E din spaţiul X şi bazei G din spaţiul
Y.
Fie F = { f1 , f2 , … , fm } o altă bază în spaţiul X .
Fie CEF matricea de trecere de la baza E la baza F.

⎧ f f = c11 e1 + c12 e 2 + K + c1m e m

⎪
⎨M
⎪ f = c e + c e +K+ c e
⎩ m m1 1 m2 2 mm m

Fie H = { h1 , h2 , … , hm } o altă bază în spaţiul Y .

⎧h f = d 11 g 1 + d 12 g 2 + K + d 1m g m
⎪
⎨M
⎪h = d g + d g + K + d g
⎩ m m1 1 m2 2 mm m

Fie B matricea funcţionalei biliniare f corespunzătoare bazei F din spaţiul X şi bazei H din spaţiul
Y.
(3) f ( x , y ) = XTE A YG

http://cristiann.ase.ro/AlgebraRaduSerban/capitolul2.html 19.04.2008
Capitolul 2 Page 7 of 7

(4) f ( x , y ) = XTF B YH
(5) XF = ( CT )-1 XE
(6) YH = ( DT )-1 YG

(4) ⇒ f ( x, y ) = [(C T )−1 X E ] B (D T ) YG ⎫

T −1

⎪
⎪
(∗) ( A • B )T = B T AT ⎬⇒
⎪ [ ]
f ( x, y ) = X ET C −1 B (D T ) YG ⎫⎪
−1

(∗ ∗) (C −1 )T = (C T )−1 ⎪⎭ (3)
⎬⇒
⎪⎭

⇒ A = C –1 B ( DT )-1 | • C ⇒ C A = C C –1 B ( DT )-1 ⇒ DT | C A = B ( DT )-1 ⇒

T
⇒ B=C•A•D

http://cristiann.ase.ro/AlgebraRaduSerban/capitolul2.html 19.04.2008