Curs 7 Sisteme Informatice Pentru Afaceri

Calificarea: Antreprenoriat (A) „Informatică aplicată” D11
INFORMATICǍ APLICATǍ
Fişa disciplinei
Statutul disci plinei: opţional

Anul de studii : I Semestrul: 2
Titul arul cursului: Prof. dr. ing. Daniela Popescu; Drd. ing., ec. Adriana Mirela Sava
Nu mărul de ore/ Verificarea / Cred ite
Curs Seminar Laborator Proiect Studiu Examinare Credite
indi vi dual
14 - 28 - 30 E 3
A. OB IECTIVEL E
- Înţelegerea ro lului sistemelor in formatice pentru afaceri
- Cunoaşterea tipurilor de sisteme in formatice destinate afacerilor
- Familiarizarea cu conceptul de Planificarea Resurselor Întreprinderii (Enterprise Resource
Planning - ERP)
- Familiarizarea cu câteva dintre cele mai cunoscute soluţii informat ice de ERP destinate
afacerilor mici şi mijlocii
- Înţelegerea particularităţilor adoptării sistemelor informatice în IMM -uri
B. PRECONDIŢ II DE ACCES ARE A DISCIPLINEI

Nu este cazul
C. COMPET ENŢ E SPECIFICE

- Utilizarea unor sisteme de plan ificare a resurselor întreprinderii;
- Rezolvarea unor studii de caz privind sistemele ERP, SCM, CRM
D. CONŢ INUTUL DISCIPLINEI
a) Curs
Capitolu l Conţinuturi Nr. ore
1. Introducere în sistemele 1.1. Scopul sistemelor informat ice în afaceri 4
informat ice pentru afaceri 1.2. Principalele tipuri de sisteme informat ice destinate
afacerilor
1.3. Clasificarea produselor informat ice pentru afaceri în
contextul funcţiunilor afacerii
2. Sisteme de plan ificare a 2.1. Ce sunt sistemele ERP? 4
resurselor întreprinderii 2.2. Evo luţia sistemelor de plan ificare a resurselor
întreprinderii
2.3. Avantaje şi dezavantaje ale adoptării unei soluţii ERP
2.4. Factori critici de succes în implementarea sistemelor ERP
2.5. Costul unui sistem ERP
3. Part icularităţi ale adoptării 3.1. Noua orientare a furnizo rilor de soluţii ERP către IMM -uri 4
sistemelor ERP în 3.2. Decizii crit ice privind adoptarea soluţiilor ERP în IMM -uri
întreprinderile mici şi mijlocii
4. Soluţii ERP disponibile pe 4.1. Principalii furnizori de soluţii ERP pe piaţa ro mânească 2
piaţa din Ro mânia 4.2. Soluţii ERP în reg im SaaS – varianta ERP cu costuri
scăzute
Total ore 14
b) Aplicaţii (lista lucrărilor de laborator)

Tipul de aplicaţie Conţinuturi Nr. ore
Laborator 1 Sisteme de managementul lanţului de d istribuţie (SCM) 4
Laborator 2 Sisteme de managementul relaţ iei cu clienţii (CRM ) 4
Pag. 331
Laborator 3 Sisteme de planificare a resurselor întreprinderii (ERP) 4

Laborator 4 Sisteme de asistare a deciziilor 4
Laborator 5 Sisteme de inteligenţă în afaceri (Business Intelligence) 4
Laborator 6 Minarea bazelor de date (Data mining) 4
Laborator 7 Co merţ electronic 4
Total ore 28
c) Studiu individual (tematica studiilor bibliografice, materiale de sinteză, proiecte, aplicaţii etc.)
Structura Studiu Rezolvări teme, Pregătire Studiu Total ore
studiului materiale curs laboratoare, aplicaţii bibliografic pregătire
individual proiecte suplimentar individuală
Nr. ore 13 24 - 7 44
E. EVALUARE
Mod de examinare: Examenul (E) constă în realizarea unui proiect privind utilizarea unui sistem informatic
pentru afaceri (SCM / CRM / ERP) aplicat la nevoile specifice ale unei firme reale, cu prezentare publică 30
minute.
Aplicaţiile (A), prin formele şi metodele de evaluare utilizate (discuţii, dezbateri, studii de caz) permit dobândirea de
către studenţi a cunoştinţelor şi competenţelor specifice domeniului sistemelor informatice destinate afacerilor.
Componentele notei: N=0.7E + 0.3A; Condiţia de obţinere a creditelor: E>5; A>5
Standarde mini me de performanţă: Utilizarea sistemelor informat ice destinate afacerilor pentru
rezo lvarea problemelor unei organizaţii reale.
F. REPER E METODOLOGICE
Strategia didactică alternează următoarele tipuri de metode didactice: expunerea, metode interactive,
problemat izarea, prezentări power-point.
Materiale de curs fo losite: suport de curs, studii de caz, fişe bibliografice, site-uri pe Internet.
Resurse folosite: tablă albă, tablă interactivă, ret roproiector şi videoproiector, flip -chart.
G. B IB LIOGRAFIE
1. Basoglu, N., Daim, T., Kerimoglu, O. [2007], Organizational adoption of enterprise resource planning
systems: A conceptual framework , Journal of High Technology Management Research, 18, pp. 73-97;
2. Malhotra, R., Temponi, C. [2010], Critical decisions for ERP integration: Small business issues,
International Journal of Information Management, 30, pp. 28 -37;
3. Morabito, V., Pace, S., Previtali, P. [2005], ERP Marketing and Italian SMEs, European Management
Journal, 23 (5), pp. 590-598;
4. Ngai, E.W.T., Law, C.C.H., Wat, F.K.T. [2008], Examining the critical success factors in the adoption
of enterprise resource planning, Computers in Industry, pp. 548-564;
5. Oz, E. [2009], Management Information Systems, Ediţia a 6-a, Thomson Course Technology, SUA;
6. Rashid, M.A., Hossain, L., Patrick, J.D. [2002], The evolution of ERP systems: A historical perspective,
Idea Group Publishing.
7. Co munitatea ERP d in Ro mânia, www.co munitateaerp.ro
8. Solutions Factory, www.consultantaerp.ro
Pag. 332
Drd. ing., ec. Adriana Mirela Sava

INFORMATICĂ APLICATĂ
Suport de curs
Cap. 1. INTRODUCERE ÎN SISTEMELE INFORMATICE PENTRU AFACERI

.
1.1. Scopul sistemelor informatice pentru afaceri

Trăim într-o eră a in formaţiei, în care informaţ ia înseamnă putere. Astăzi, tot mai mu lte co mpanii
conştientizează că informaţia şi sistemele info rmatice joacă un rol esenţial în câş tigarea şi menţinerea unui
avantaj competitiv.
În viaţa de zi cu zi, fiecare dintre noi avem nevoie de o gamă extrem de variată de informaţii şi
apelăm la un număr mare de surse de informare (presă scrisă, radio, telev iziune, Internet etc). În lu me a
afacerilor, organizaţiile necesită informaţii, în general, pentru a soluţiona problemele cu care se confruntă şi
pentru a lua decizii [Oz, 2009].
La modul general, o problemă reprezintă orice situaţie nedorită. De exemp lu, o firmă se confruntă
cu o problemă dacă înreg istrează vânzări scăzute pentru un anumit produs pe care îl co mercializează. Dacă
organizaţia identifică cel puţin două alternative pentru rezolvarea prob lemei, atunci este necesară luarea
unei decizii. Astfel, în scopul redresării n ivelulu i vânzărilor, managerul firmei în cauză are la dispoziţ ie mai
mu lte opţiuni din care poate să aleagă: reducerea preţului produsului, lansarea unei publicităţi mai agresive,
identificarea unor noi segmente de consumatori ale produsului, etc.
Atât rezolvarea problemelor, cât şi procesul decizional, se bazează pe utilizarea eficientă a
informaţ iilor disponibile, ceea ce ajută compania să-şi îndeplinească obiectivele de afaceri. Astfel, scopul
sistemelor informatice este de a ajuta organizaţia să rezolve prob lemele pe care le întâmpină şi să ia cele
mai bune decizii. În plus, sistemele informat ice ajută organizaţiile şi în derularea activităţ ilor de zi cu zi;
câteva exemp le banale în acest sens sunt e-mailul, sistemele de rezervări online etc.
1.2. Principalele tipuri de sisteme informatice destinate afacerilor

În general, sistemele informat ice pot fi clasificate în funcţie de nivelul de complexitate al
sistemului şi de tipul funcţiilor pe care le deserveşte. Sistemele informat ice din domeniu l afacerilor variază
de la sisteme simple de procesare a tranzacţiilor, precu m înregistrarea vânzărilor, la sisteme expert ext rem
de sofisticate, a căror utilizare permite co mpaniilor să reducă cheltuielile associate experţilor u mani. Astfel,
se pot distinge următoarele categorii de sisteme in formatice [Oz, 2009]:
 Sistemele de procesare a tranzacţiilor sunt cele mai utilizate sisteme info rmatice, al căror scop
este de a înregistra informaţ iile caracteristice tran zacţiilor care se desfăşoară atât în interiorul
organizaţiei (de e xemp lu, flu xu l materialelor de la o etapă a procesului de fabricaţie la alta), cât şi
tranzacţiile pe care organizaţia le desfăşoară cu actori externi. Alte exemple de sisteme de
procesare a tranzacţiilor sunt: aparatele POS pentru înregistrarea vânzărilor , sistemele de plasare a
comenzilor sau bancomatele, care stochează informaţ ii priv ind depunerile, retragerile sau
transferurile de bani.
 Sistemele de management al lanţului de distri buţie (Suppl y Chain Management Systems):
Lanţul de distribuţie se referă la secvenţa de activităţi ce trebuie realizată pentru producerea sau
vânzarea unui produs sau serviciu. În cazul industriilor producătoare de bunuri, activităţile
derulate în general includ achiziţia materiilor p rime, p roducţia şi asamblarea, ambalarea ş i liv rarea,
activităţile de marketing, facturarea, şi serviciile post-vânzare. În sectorul terţiar, activităţile
necesare pot să se refere la managementul documentelor, marketing sau monitorizarea
portofoliului de clienţi. În acest context, sistemele de management al lanţulu i de distribuţie sunt
acele sisteme informat ice care sprijină aceste activităţi şi pot fi integrate în sisteme informat ice mai
amp le, care sunt capabile să furn izeze informaţiile necesare în orice etapă a unui proces de afaceri.
 Sistemele de management al relaţiei cu clienţii (Customer Relationship Management
Systems) asistă oganizaţiile în gestionarea relaţiilor cu clienţii lor şi pot varia de la sisteme foarte
simp le, care doar înreg istrează in formaţii despre clienţi, la sisteme ext rem de sofisticate, care sunt
capabile să identifice modele de cumpărare ale clienţilor sau chiar să prezică mo mentul în care un
anumit client va apela la p rodusele sau serviciile co mpetitorilor firmei. Sistemele de acest tip pot
să contribuie la creşterea profitabilităţii firmei, întrucât este cunoscut faptul că menţinerea
Pag. 333
clienţilor lo iali firmei imp lică cheltuieli mai mici pentru organizaţie decât cheltuielile necesare
pentru atragerea unor clienţi noi.
 Sistemele de inteligenţă în afaceri (B usiness Intelligence Systems) sunt sisteme info rmatice
care, pornind de la informaţii brute, extrag relaţii sau tendinţe relevante ce pot ajuta organizaţia să
concureze mai bine pe piaţa sa. Aceste sisteme constă, în general, în modele statistice sofisticate,
fie de u z general, fie particu larizate pentru un anumit sector industrial sau chiar pentru o anumită
organizaţie. Sistemele de inteligenţă în afaceri accesează cantităţi foarte mari de informaţ ii, de
obicei tran zacţii înregistrate în baze de date ext rem de vaste, den umite depozite de date. Pe baza
unor modele de analiză adecvate, aceste sisteme identifică modele de cu mpărare ale clienţilor, cu m
sunt combinaţia de produse achiziţionate de un anumit grup demografic sau în anumite zile ale
săptămânii. In formaţiile furn izate de sistemele de inteligenţă în afaceri sunt extrem de valoroae,
ajutând managerii să ia decizii rapide.
 Sistemele de asistare a deciziilor ş i sisteme expert (Decision Support and Expert Systems).
Adesea organizaţiile se confruntă cu rapoarte ext rem de bogate în informaţ ii, dar ceea ce le lipseşte
este timpul necesar pentru a studia în detaliu aceste informaţii, în scopul luării unei decizii. De
aceea, sistemele de suport decizional şi sistemele expert vin în ajutorul organizaţiilor, ajutându -le
să ia cea mai bună decizie pentru o situaţie dată, din mai mu lte variante posibile. Sistemele de
suport decizional (Decision Support Systems) se bazează pe formu le şi modele care în general
conduc la obţinerea unui număr sau a unui tabel, care determină luarea un ei anumite decizii. Pe de
altă parte, sistemele expert (Expert Systems) apelează la tehnici de inteligenţă artificială pentru a
sprijin i procesele decizionale. Sistemele de sprijin decizional fac apel la scenarii de tipul
“Dacă...atunci...” (denumite în engleză “What if?” scenarios). De exemp lu, o firmă poate să ia în
calcul următoru l scenariu: “ Dacă facem reduceri de personal, în ce mod va afecta această opţiune
costurile / veniturile / cota de piaţă etc.?” Acesta este mo mentul în care intră în scenă sistemele de
asistare a deciziilor, care vor procesa informaţiile existente, vor efectua comparaţii şi, în final, vor
genera informaţ ii noi, care vor ajuta managerii să aleagă cele mai bune alternative pentru
strategiile de marketing, pentru investiţiile financiare, şamd. Cu toate acestea, trebuie menţionat
faptul că în ciuda utilităţii lor de necontestat, aceste sisteme reprezintă doar un sprijin, şi nu un
substitut total pentru factorul uman în cadrul procesului decizional.
 Sistemele informatice geografice (Geographic Information Systems) sunt acele sisteme care
corelează info rmaţiile cu locaţii fizice.
1.3. Clasificarea produselor informatice în contextul funcţiunilor afacerii

Sistemele in formatice sprijină o paletă extrem de generoasă de funcț iuni ale unei afaceri, precu m
market ingul, resursele umane, contabilitatea, financiarul ș i altele. Într-un număr tot mai mare de
organizaț ii, modulele in formatice care sprijină aceste arii funcț ionale ale afacerii sunt integrate în sisteme
informat ice mai ample, precum Planificarea Resurselor Întreprinderii (ERP) sau Managementul Lan ț ului
de Distribuţie (SCM ). Pe scurt, iată cu m sistemele informatice pot veni în sprijinul unor func ț iuni ale
afacerii:
Resurse Umane: sistemele de managementul resurselor umane ajută organiza ț iile să păstreze
informa ț ii importante despre angajaț i, despre evaluările sau beneficiile acestora.
Contabilitate: sistemele informatice utilizate în contabilitate permit înreg istrarea tranzac ț iilor de
afaceri, generarea declaraț iilo r financiare periodice, sau crearea rapoartelor solicitate de
legislaț ia economică, precu m bilanț ul sau contul de profit ș i pierdere.
Financiar: principalu l scop al sistemelor informatice financiare este acela de a facilita tranzac ț iile
de afaceri ș i plan ificarea financiară. Principalele contribuț ii ale acestor sisteme se referă la
organizarea bugetelor, gestionarea flu xurilor de nu merar, analiza investiț iilor, etc.
Co misia Europeană propune următoarea clasificare a sistemelor info rmatice destinate afacerilor, în
funcţie de ariile funcţionale ale unei afaceri şi de procesele de afaceri (tabel nr. 1):
Pag. 334
Tabel 1. Clasificarea sistemelor informatice pentru afaceri

în funcţie de ariile funcţi onale şi procesele de afaceri
ARIA FUNCŢ IONALĂ PROCES UL DE AFACERI CLASA DE PRODUS E
INFORMATICE
Management general Planificare corporatistă
Sisteme de planificare a resurselor
întreprinderii (ERP)
Inteligenţă în afaceri Planificarea afacerii
MANAGEMENT Automatizarea procesului de afaceri
GEN ERAL Sisteme de asistare a deciziilor
Managementul performanţei
întreprinderii / Sisteme informatice
executive (EIS)
Managementul proiectului Soluţii de managementul proiectului
Automatizarea serviciilor profesionale
Contabilitatea proiectului
Vânzări şi Marketing Automatizarea activităţilor de
market ing ale întreprinderii
Cercetări de marketing
Magazine online
VÂNZĂRI, Managementul comen zilor
MARKETING Ş I Managementul relaţ iei cu clienţii
SERVICII CLIENŢ I (CRM )
Servicii clienţi Managementul call center
Managementul help desk
Asistare online a clienţilor
Managementul serviciilor
organizaţionale
Logistica vânzărilor Managementul produsului şi serviciilor
Managementul resurselor Recrutare
umane Managementul cunoştinţelor
Planificarea şi programarea resurselor
RES URS E UMANE umane
Admin istrarea beneficiilor
Soluţii de evaluare a angajaţilor
Admin istrarea personalului
Educaţie şi training în afaceri Train ing asistat de calculatoare
Train ing asistat de Web
Planificarea şi controlul Planificare avansată şi programare
producţiei Capacitate de planificare
Automatizarea fabricii
Sisteme de execuţie a manufacturii
PRODUCŢ IE Controlul p roceselor
Managementul informaţiilo r despre
produs
Managementul ciclu lui de viaţă al
produsului
Controlul calităţii
Aprovizionare şi logistică Achiziţionarea produselor şi serviciilo r
Managementul cheltuielilor
APROVIZIONARE, Managementul lanţului de d istribuţie
LOGIS TICĂ Ş I Managementul transporturilor
DISTRIB UŢ IE Managementul relaţ iei cu furn izo rii
Pieţe de aprovizionare sau portaluri
Distribuţie şi depozitare Soluţii pentru coduri de bare
Managementul inventarului
Managementul transportului mărfurilor
Contabilitate şi finanţe Conturi de încasat – conturi de plătit
Pag. 335
Facturare
Managementul activelor fixe
Salarizarea personalului
Managementul portofoliului şi
CONTAB ILITATE, investiţiilo r
FINANŢ E Ş I Managementul trezoreriei / numerarulu i
MANAGEMENTUL / riscului
ACTIVELOR Taxe
Managementul activelor şi Managementul activelor întreprinderii
facilităţilor Managementul facilităţilo r
Întreţinerea echipamentelor
Managementul conformităţii
materialelor
Managementul domeniu lui serviciilo r
Control şi raportare Bugetare
Control
Raportare
Tablou de bord echilib rat
Simu lări şi analize ştiinţifice Matematică
Statistică
INGINERIE, Ştiinţe naturale
CERCETARE Ş I Simu lare
DEZVOLTARE Ingineria şi proiectarea CAD
produsului CAM
CA E
Productivitatea biroului Prezentări
Foi de calcul
Procesarea textulu i
Suite office
Unelte (instrumente) de productivitate
Managementul cunoştinţelor Managementul documentelor şi flu xulu i
de lucru
Managementul ciclu lui de viaţă al
informaţ iei
Management bazat pe cunoştinţe
Co municare Managementul informaţiilo r personale
FUNCŢ IUNI Instrumente colaborative
ÎNCRUCIŞ ATE E-mail
Calendare de grup
Soluţii de mesagerie
Platforme pentru comunitate
Teleconferinţe şi audioconferinţe
Grafică Modelare 3D
Ed itoare de imag ini
Vizualizare imagin i
Video Capturare video
Ed itare video
Playback v ideo
Audio Capturare audio
Playback audio
Ed itare audio
Procesarea discursului
Dezvo ltare software şi web Instrumente de planificare şi
implementare
Corectarea erorilor de program, testare
şi analiză
Medii integrate de dezvoltare
Proiectarea şi dezvoltarea site-urilor
web
Pag. 336
Limba je de programare
Securitate Controlul accesului/Managementul
MANAGEMENTUL utilizatorilor
INFORMAŢ IEI Ş I Criptare
TEHNOLOGIA Detectarea şi prevenirea intruziunilor
INFORMAŢ IEI Monitorizarea securităţii
Curăţarea datelor
Infrastructură server Servere pentru aplicaţ ii
Servere de e-mail
Servere Internet
Sisteme de management al Managementul performanţei
întreprinderii Sisteme de backup
Managementul reţelei
Admin istrare remote
Reţele locale de calculatoare
Reţele v irtuale p rivate
Extranet şi Internet
Calculatoare mobile
Managementul configurării software
Integrarea sistemelor
Arhitecturi orientate obiect
Soluţii de stocare
Infrastructura bazelor de date Sisteme de baze de date
Admin istrarea bazelor de date
Generatoare de rapoarte
Portaluri pentru întreprindere Portaluri pentru întreprindere şi pentru
angajaţi
Sursa: Co misia Eu ropeană (2008), eBusiness Guide for SMEs: eBusiness Software and Services in the
European Market, pp. 79-83, accesat la http://ec.europa.eu/enterprise/e-bsn/ebusiness-solutions-
guide/docs/eBusiness_Guide_for_SMEs.pdf
Cap. 2. SISTEME DE PLANIFICARE A RESURSELOR ÎNTREPRINDERII

(ERP)
2.1. Ce sunt sistemele ERP?
 Planificarea resurselor întreprinderii (Enterprise Resource Planning - ERP) reprezintă „un cadru
pentru organizarea, defin irea, şi standardizarea proceselor de afaceri necesare pentru planificarea şi
controlul eficient al organizaţ iei, astfel încât organizaţia să poată utiliza cunoştinţele sale interne în
vederea obţinerii unor avantaje externe.” (definiţ ie conform d icţionarulu i APICS)
 Sistemele ERP sunt „sisteme software pentru managementul afacerii, care încorporează module ce
sprijină ariile funcţionale ale afacerii, precu m p lanificarea, producţia, vânzări, marketing,
distribuţie, contabilitate, financiar, managementul resurselor umane, managementul proiectulu i,
managementul inventarului, service şi mentenanţă, transport şi afaceri electronice (e -
business)”[Rashid ş.a., 2002].
 Sistemele ERP integrează toate faţetele de act ivitate ale întreprinderii într-o manieră transparentă
şi disponibilă oricărui utilizator al sistemu lui.
 Principalele caracteristici ale unei soluţii ERP se referă la [Rashid ş.a., 2002]:
 Design structurat şi modular, care încorporează module pentru diferite funcţ iuni ale
afacerii
 Utilizarea unei baze de date centrale
 Co mplexitate rid icată
 Costuri ridicate
 Flexib ilitate
 Încorporarea celor mai bune practici de afaceri
 Integrarea modulelor co mponente într-o manieră care asigură flu xul informaţiilor între
toate modulele ap licaţiei, cu grad ridicat de transparenţă
 Consumul de timp, necesar pentru configurarea şi adaptarea soluţiei la nevoile
organizaţiei
Pag. 337
2.2. Evoluţia sistemelor de planificare a resurselor întreprinderii

Evoluţia sistemelor ERP s -a desfăşurat în paralel cu dezvoltările u luitoare din domen iul
programelor software şi a co mponentelor hardware, trecând prin câteva etape semnificat ive [Rashid ş.a.,
2002]:
Astfel, în anii 1960, nu meroase companii pro iectau, imp lementau şi utilizau sisteme centralizate de
computere, destinate în special automatizării sistemelor lor de control al inventarului prin
utilizarea pachetelor de control al inventarului.
În anii 1970 au apărut sistemele de planificare a necesarului de materiale (Material requirements
planning - MRP), capabile să planifice necesarul de materiale în concordanţă cu schema de
producţie planificată.
Anii 1980 au condus la apariţia sistemelor de planificare a resurselor de producţie (Manufacturing
resources planning - MRP II), al căror principal beneficiu îl constituia optimizarea proceselor de
producţie, prin sincronizarea necesităţilor de materiale şi producţie. În plus, sistemele M RP II
încorporau şi module pentru alte arii ale afacerii, precu m resursele umane, distribuţia, sau
managementul proiectulu i.
Extinderea funcţionalităţilor sistemelor de tip MRP II a condus la apariţia primelor sisteme de
planificare a resurselor întreprinderii (ERP) la începutul anilor 1990.
În anii 2000, furnizorii de soluţii ERP au creat mai multe module şi funcţiuni care put eau fi
adăugate la modulele de bază ale sistemelor ERP, transformându -le în sisteme ERP extinse. Noile
extensii ale soluţiilo r ERP se refereau la managementul lanţului de distribuţie, managementul
relaţiei cu clienţii sau automatizarea forţei de vânzare.
Conceptul care stă la baza sistemelor ERP este prezentat în figura de mai jos.
Back – Front –
office Raportare office
corporatistă
Aplicaţii
financiare
FURNIZORI
Vânzări şi
CLIENŢI
Distribuţie
Aplicaţii de BAZA DE
producţie DATE
CENTRALĂ Aplicaţii
service
Managementul
inventarului
Managementul
resurselor umane
Fig. 1. Conceptul sistemelor ERP

Sursa: Rashid, M.A., Hossain, L., Pat rick, J.D. (2002), The Evolution of ERP Systems: An historical
perspective, Idea Group Publishing
Pag. 338
2.3. Avantaje şi dezavantaje ale adoptării unei soluţii ERP

Principalele avantaje ale imp lementării unui sistem ERP în organizaţie sunt [Rashid ş.a., 2002]:
 Acces la informaţ ii sigure -> So luţia ERP stochează toate informaţiile privind activităţile
întreprinderii într-o bază de date co mună, oferind informaţii precise şi sigure şi rapoarte
îmbunătăţite;
 Ev itarea redundanţei datelor şi operaţiilor -> Se elimină necesitatea introducerilor mult iple de date,
întrucât toate modulele sistemului ERP accesează informaţ iile d in baza de date centrală; de
exemplu, odată ce o tranzacţie de vânzare este înregistrată în aplicaţie, aceasta devine accesibilă
tuturor modulelor sistemulu i;
 Reducerea timp ilo r de livrare -> Se minimizează întârzierile raportărilor;
 Reducerea costurilor -> „Timpu l înseamnă bani”, iar soluţia ERP permite economisirea resurselor
de timp prin oferirea unui control mai bun asupra tuturor deciziilor organizaţionale;
 Grad ridicat de adaptabilitate -> Soluţia ERP poate fi res tructurată şi adaptată cu uşurinţă dacă
întreprinderea aduce modificări p roceselor sale de afaceri;
 Scalabilitate îmbunătăţită -> Sistemele ERP sunt proiectate într-o manieră structurată şi modulară,
conţinând module de bază ale ap licaţ iei şi o serie de mo dule suplimentare (de tip „add-on”), care
pot fi adăugate în funcţie de necesităţile organizaţiei;
 Mentenanţă îmbunătăţită -> Relaţia dintre furnizorul sistemului ERP şi întreprinderea care adoptă
soluţia nu se încheie odată cu achiziţ ia şi imp lementarea s istemulu i în organizaţ ie; furn izorul
soluţiei ERP va asigura întreprinderii asistenţă pe termen lung;
 Extindere -> Soluţiile ERP pot fi integrate cu alte aplicaţii importante, cum sunt Managementul
relaţiei cu clienţii (CRM) sau Managementul lanţului de distribuţie (SCM ).
 Co merţ electronic şi afaceri electronice -> Soluţiile ERP pot oferi opţiuni pentru comerţul pe
Internet.
Pentru a facilita înţelegerea beneficiilor pe care le poate aduce imp lementarea unei soluţii ERP în
organizaţia Dvs., iată câteva cifre care vorbesc de la sine. De exemp lu, furn izo rul de soluţii ERP EBS
Ro mânia cuantifică avantajele oferite de soluţia sa ERP, denu mită ERP Clarvision, astfel 1 :
 Vânzările şi satisfacţia clienţilor cresc cu 12%
 Controlul financiar contabil se îmbunătăţeşte cu 16%
 Stocurile se reduc cu 18%
 Cheltuielile cu materiale se reduc cu 5%
 Cheltuielile cu salarii se reduc cu 8%
Sistemele ERP prezintă şi dezavantaje, iar unele dintre avantajele prezentate anterior pot deveni
dezavantaje [Rashid ş.a., 2002]:
Costuri e xtrem de rid icate -> Cheltuielile pe care le imp lică adoptarea unei soluţii ERP în
organizaţie variază de la mii la milioane de Euro, fapt ce le transformă într-o investiţie riscantă. În
plus, cel mai adesea funcţionalităţile unui sistem ERP nu se mulează perfect pe nevoile specifice
ale întreprinderii, şi d rept urmare organizaţia va trebui să reproiecteze unele dintre procesele sale
de afaceri, ceea ce atrage după sine alte cheltuieli semnificative.
Consumatoare de timp -> Adoptarea unei soluţii ERP aduce modificări majore într-o o rganizaţ ie,
fiind un proces extrem de co mplex şi care poate conduce chiar la nevoia firmei de a -şi modifica
cultura organizaţ ională;
Conformitatea modulelor -> În alegerea unei soluţii ERP, organizaţ iile trebuie să ţină cont de
obiectivele lor strategice şi de propriile procese de afaceri.
Co mplexitate -> Un sistem ERP încorporează foarte mu lte module. Se pare că sunt puţine la nu măr
companiile care exploatează toate funcţiunile soluţiei ERP adoptate; mai degrabă, princip iul 80/20
se aplică şi în domeniul sistemelor ERP, adică 80% dintre organizaţiile care adoptă o soluţie ERP
folosesc doar 20% dintre funcţiunile acesteia, şi nu mai 20% d intre firmele care adoptă aceeaşi
soluţie exp loatează 80% dintre funcţiuni. Pentru a reduce acest dezavantaj, se recomandă
organizaţiei să imp lementeze doar acele module ale soluţiei ERP care îi sunt cu adevărat necesare.
Dependenţa de furnizorul soluţiei -> Relaţia dintre furnizor şi clientul care adoptă soluţia trebuie să
rămână extrem de strânsă şi după finalizarea implementării, datorită serviciilor de mentenanţă,
asistenţă tehnică, upgrade la versiuni mai noi, etc.
1
EBS Ro mânia, De ce să i mplementaţi un sistem ERP în compania Dumneavoastră? , accesat la
http://www.ebs.ro/produse/clarvision1.htm
Pag. 339
2.4. Factori critici de succes în implementarea sistemelor ERP

Co mpaniile care sunt interesate de achiziţionarea şi implementarea unui sistem ERP trebuie să
înţeleagă că aceste sisteme nu se vând împreună cu garanţia succesului; din contră, în literatura de
specialitate există suficiente studii de caz privind eşecul imp lementării sistemelo r ERP în organizaţ ii.
Pe baza analizei literaturii de specialitate, unii autori [Basoglu ş.a, 2007] consideră că principalii
factori crit ici de succes pentru sistemele ERP sunt:
Sprijinul acordat de managementul de vârf al org anizaţiei este considerat unul dintre cei mai
importanţi factori critici de succes pentru imp lementarea oricăru i sistem informat ic sau tehnologic,
iar soluţiile ERP pentru afaceri nu fac excepţie de la această realitate. Imp lementarea oricărei
soluţii ERP trebuie să beneficieze de aprobarea managementului de vârf al co mpan iei, iar apoi să
aibă parte de suportul acestuia (sub forma resursei umane, resurselor financiare, echipamentelor,
etc.) pe toată durata proiectului. Mai mult, top managementul organizaţiei trebuie să gestioneze cu
atenţie şi aspectele psihologice sau comportamentale pe care le imp lică implementarea soluţiei,
mai ales dacă procesul de imp lementare este întâmpinat cu rezistenţă la schimbare de către
angajaţi.
Instruirea utilizatorilor sistemului este esenţială pentru implementarea cu succes a soluţiei ERP.
Utilizatorii sistemulu i trebuie educaţi pentru a înţelege conceptele soluţiei ERP adoptate, pentru a
se familiariza cu procesele şi practicile de afaceri încorporate în soluţie, astfel încât la finalul
implementării ei să accepte în totalitate soluţia şi să fie apţi să o folosească cu succes.
Managementul proiectului. Implementarea unei soluţii ERP într-o organizaţ ie necesită resurse
consistente: oameni, bani, timp. Dată fiind comp lexitatea pe care o prezintă implementarea unei
astfel de soluţii, managementul pro iectului îi este necesar organizaţiei pentru planificarea,
coordonarea şi monitorizarea diferitelor activ ităţi desfăşurate pe parcursul tuturor etapelor de
implementare [Ngai ş.a., 2008].
Diferenţele culturale reprezintă un alt factor crit ic de succes pentru imp lementarea unei soluţii
ERP, întrucât numeroase studii au arătat că unele soluţii ERP dezvoltate de furnizo ri occidentali şi
bazate pe modele foarte bune de afaceri, nu au putut fi implementate cu succes în organizaţii
asiatice, din cauză că nu satisfăceau cerinţele organizaţiilor respective. Dincolo de diferenţele
culturale evidente (de exemp lu, afacerile din China au nevoie de o soluţie ERP care se ofere
interfaţă pentru utilizatori în limba chineză), alţ i autori [Ngai ş.a., 2008] propun ext inderea
factorului critic de succes „diferenţe culturale” în „cerinţe funcţionale specifice ţării”, întrucât
companiile din diferite ţări au necesităţi diferite, în funcţie de practicile de afaceri şi cerinţele
guvernamentale sau legale din ţările respective.
Selectarea sistemului ERP este de importanţă vitală pentru o imp lementare de succes, dar nu este
deloc facilă, întrucât compania care doreşte să adopte soluţia ERP trebuie să ia în considerare o
serie de variabile ext rem de importante: caracteristicile sistemului, durata sa de imp lementare,
preţul, asistenţa tehnică oferită de furnizoru l sistemulu i pe durata implementării şi post -
implementare, corelaţia dintre nevoile organizaţionale şi funcţionalităţile sistemului. În ceea ce
priveşte ultima variab ilă menţionată, adică „potrivirea” dintre soluţia ERP şi specificu l afacerii,
autorii [Ngai ş.a., 2008] recomandă alegerea soluţiei ERP care prezintă „cel mai ridicat grad de
potrivire” cu necesităţile companiei; în acest sens, este necesar ca anterior achiziţiei unei soluţii
ERP, organizaţia să efectueze o analiză a discrepanţelor dintre caracteristicile şi modulele
sistemului şi nevoile organizaţionale, prin implicarea în această analiză a specialiştilor tehnici şi a
angajaţilor care vor deveni utilizatori a i sistemu lui [Ngai ş.a., 2008].
Acti vi tăţile de reproiectare a proceselor de afaceri. Implementarea unui sistem ERP imp lică
adesea costuri uriaşe pentru organizaţia care decide să-l achiziţioneze. Probabil co mpaniile care nu
deţin sufiente informaţii despre domen iul soluţiilor ERP ar putea crede că simp la achiziţionare şi
implementare a unui sistem ERP este suficientă pentru ca ulterior totul „să meargă ca pe roate”. În
realitate, cel mai adesea nu soluţia ERP va fi modificată pentru a fi adaptată la nevoile specifice ale
organizaţiei, ci firma trebuie să-şi repro iecteze procesele de afaceri pentru a exploata cu succes
toate funcţiunile oferite de soluţia ERP.
2.5. Costul unui sistem ERP

Adoptarea unui sistem ERP implică cheltuieli uriaşe pentru organizaţ ii, indiferent de dimensiunea
acestora: de la zeci de mii de Euro (în cazul întreprinderilo r mijlocii), până la milioane de Euro, în situaţia
marilor co mpanii. Situaţia devine cu atât mai dificilă dacă sunteţi antreprenor şi cel mai probabil, nu
dispuneţi de un buget generos pe care să îl alocaţi pentru adoptarea soluţiei ERP. Atunci când o organizaţie
este interesată de adoptarea unei soluţii ERP şi începe să compare ofertele mai mu ltor furn izori, nu trebuie
scăpat din vedere un aspect extrem de important: co mpania nu va trebui să plătească doar costul de achiziţie
Pag. 340
al sistemu lui şi licenţele de utilizare; pe parcursul imp lementării proiectului vor apărea nu meroase cheltuieli
în plus, ceea ce poate conduce la nevoia de a dubla sau chiar tripla bugetul alocat de organizaţie pentru
adoptarea soluţiei respective.
De exemplu, furnizorul de soluţii pentru afaceri SAP vine în sprijinul procesului decizional al
potenţialilor săi clienţi, punând la dispoziţia acestora un configurator online care permite estimarea
costurilor de achiziţie şi implementare a unei configuraţii SAP Business All-in -One, în funcţie de cerinţele
clientului. Acest configurator este disponibil la adresa
http://www.sap.com/ro man ia/solutions/configurator.ep x . O firmă care este interesată de achiziţ ia unui
pachet SAP Business All-in-One va accesa configuratorul la adresa menţionată. Apoi va selecta industria în
care activează (opţiuni disponibile – Co merţ / Producţie / Servicii Tehnice), va introduce numărul de
angajaţi al întreprinderii, respectiv numărul de angajaţi care vor deveni utilizatori ai sistemulu i, şi va selecta
modulele de care are nevoie în cadrul soluţiei ERP. Pe baza acestor informaţ ii, comp letate de informaţii de
identificare, firma va cunoaşte costurile pe care le imp lică achiziţ ionarea soluţiei configurate.
Solutions Factory, prima co mpanie ro mânească de consultanţă pentru adoptarea soluţiilor ERP,
împarte costurile aferente adoptării unei soluţii ERP în următoarele categorii 2 :
Costul de achiziţie este cel mai evident cost.
Platforma hardware susţine soluţia ERP şi reprezintă punctul de start în diferenţierea costurilor
diferitelor sisteme ERP. Costurile sunt variabile, dar trebuie luate în calcul, întrucât exis tă produse
ERP care pot rula o bună perioadă de timp (de ordinul anilor) pe aceeaşi platformă şi sisteme ERP
care solicită upgradarea platfo rmei hardware la apariţ ia oricărei noi versiuni a sistemu lui.
Costul de suport reprezintă costul pentru suportul sistemului pe durata unui an şi în general,
echivalează cu 20-25% din costul in iţial de achiziţie.
Costul de implementare a soluţiei diferă între furnizorii de soluţii ERP şi include cheltuielile cu
instalarea produsului, cu preluarea datelor din vechiul sistem al organizaţ iei, cu trainingul
angajaţilor care vor utiliza aplicaţia, cu managementul pro iectului etc.
Costurile de personalizare apar atunci când organizaţia are nevoie de customizarea soluţiei ERP la
nevoile sale specifice. Aceste costuri pot fi uriaşe. Din fericire, o rganizaţ iile pot elimina sau
minimiza aceste costuri: fie se va alege de la bun început o soluţie ERP care se mulează cel mai
bine pe nevoile firmei, fie întreprinderea va reproiecta unele dintre procesele sale de afaceri pentru
a se adapta soluţiei ERP, ceea ce imp lică cheltuieli mai reduse decât particularizarea produsului
ERP la organizaţie.
Costurile de mentenanţă sunt o componentă esenţială în procesul de determinare a cheltuielilor pe
care le imp lică pe termen lung soluţia ERP adoptată.
Costul de integrare este dat de necesitatea de integrare a soluţiei ERP proaspăt adoptate cu toate
celelalte sisteme şi aplicaţ ii existente în organizaţie şi variază în funcţie de specificu l de activitate
al organizaţiei şi de d imensiunea sa.
Costul cu aplicaţii terţe reprezintă costurile aplicaţ iilor conexe soluţiei de ERP, cu m sunt diferitele
aplicaţii de co municare sau bazele de date.
Prin reunirea acestor componente de preţ, se determină costul total de proprietate al soluţiei ERP
(engl. Total Cost of Ownership)
Cap. 3. PARTICULARITĂŢI ALE ADOPTĂRII SOLUŢIILOR ERP ÎN

ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII
3.1. Noua orientare a furnizorilor de soluţii ERP către IMM-uri

Pe măsură ce majoritatea companiilor mari au imp lementat sisteme de planificare a resurselor,
numeroşi furnizori de soluţii ERP au început să-şi îndrepte atenţia şi asupra afacerilor mici şi mijlocii,
venindu-le în întâmp inare cu sisteme adaptate pentru nevoile lor specifice. Noua orientare a furn izo rilor
ERP către IMM -uri se datorează următoarelo r aspecte [Morabito ş.a., 2005]:
Saturaţia pieţei reprezentate de companiile mari şi mu ltinaţionale
Integrarea lanţului de d istribuţie între afacerile mici şi marile co mpanii
Nu mărul mu lt mai redus de companii mari, co mparativ cu număru l de IMM -uri existente (de
exemplu, în Uniunea Europeană peste 97% dintre întreprinderile existente sunt reprezentate de
afacerile mici şi mijlocii)
2
Solutions Factory (2010), Care sunt costurile reale ale unui ERP?, accesat la
http://www.consultantaerp.ro/Cat-costa-un-erp.html
Pag. 341
Dezvo ltările tehnologice

Din punctul de vedere al aceloraşi autori [Morabito ş.a., 2005], există două diferenţe majo re între
sistemele ERP pentru marile co mpanii şi soluţiile ERP destinate IMM -urilor:
Soluţiile ERP pentru afacerile mici şi mijlocii se caracterizează printr -o implementare simplificată,
ceea ce presupune reducerea cheltuielilor; astfel, imp lementarea unei soluţii ERP într-o co mpanie
mare poate dura şi 9 luni, în timp ce durata de imp lementare a soluţiei într-un IMM este de 2-3
luni.
Spre deosebire de sistemele ERP pentru co mpanii mari, soluţiile destinate IMM-urilor sunt
comercializate, imp lementate şi asistate post-imp lementare de către revânzători cu valoare
adăugată, care beneficiază de acces la codul aplicaţiei şi o pot modifica ei înşişi.
Cu toate acestea, un studiu realizat pentru Co misia Europeană în 2006 3 , arăta că dintre firmele care
utilizează calculatoare , în funcţie de dimensiunea afacerii, gradul de adoptare a soluţiilor ERP în IMM -uri
este destul de redus: 7% în microîntreprinderi, 16% în întreprinderile mici ş i 25% în întreprinderile mijlocii,
spre deosebire de 45% în cazu l co mpaniilor cu peste 250 angajaţi.
Aberdeen Group, o companie renumită de cercetare în do meniu l sistemelor IT pentru afaceri, a
desfăşurat o cercetare pe 454 IMM-uri, privind diferite aspecte ale adoptării soluţiilor ERP în afacerile mici
şi mijlocii. Principalele arii de interes ale cercetării şi rezultatele obţinute sunt redate succinct în
continuare4 :
 Factorii care influenţează strategia de ERP
 Standardizarea şi automatizarea proceselor de producţie (66% dintre firmele respondente)
 Presiunea de reducere a cheltuielilor operaţionale (53%)
 Necesitatea de îmbunătăţire a serviciilor pentru clienţi (43%)
 Conexiunea cu operaţiuni globale (26%)
 Creşterea veniturilor (12%)
 Facilitarea conexiunilor cu partenerii extern i ai afacerii (13%)
 Prinicipalele provocări cu care se confruntă IMM-urile în ceea ce pri veşte implementarea şi
mentenanţa unei soluţii ERP
 Particularizarea soluţiei ERP la nevoile specifice ale afacerii (40%)
 Reproiectarea p roceselor de afaceri (39%)
 Train ingul utilizatorilor (39%)
 Cheltuielile cu upgrade (33%)
 Flexib ilitatea redusă a soluţiei ERP de adaptare la procesele de afaceri (28%)
 Costuri ridicate de mentenanţă a sistemului ERP (28%)
 Costuri ridicate cu integrarea sistemului ERP (23%)
 Durata prea lungă de implementare (18%)
 Modalităţi prin care IMM-urile fac faţă provocărilor legate de adoptarea soluţiilor ERP
 Alinierea proceselor de afaceri la funcţiunile sistemului ERP (60%)
 Alinierea funcţiunilor sistemu lui ERP la procesele de afaceri (49%)
 Eliminarea activităţ ilor de particularizare a soluţiei ERP (39%)
 Utilizarea consultanţilor extern i (35%)
 Dezvo ltarea unor aplicaţii informatice mai moderne (33%)
 Indicatori de performanţă ai soluţiei ERP adoptate (cu m măsoară IMM-urile beneficiile pe
care le generează sistemu l ERP imp lementat)
 Flu idizarea proceselor de afaceri (53%)
 Automatizarea proceselor manuale (47%)
 Vizibilitatea pe care sistemul ERP o conferă asupra întregii afaceri (39%)
 Cheltuielile cu componenta software şi serviciile ataşate (29%)
 Rentabilitatea investiţiei în sistemu l ERP (26%)
 Reducerea cheltuielilor (26%)
 Durata de imp lementare integrală a soluţiei ERP (22%)
 Criteriile de selecţie a unei soluţii ERP
 Funcţionalităţile soluţiei (64%)
 Costul total de proprietate al soluţiei ERP (48%)
 Uşurinţa în utilizare a sistemu lui (46%)
3
Co misia Europeană (2008), eBusiness Guide for SMEs: eBusiness Software and Services in the European
Market, pp. 79-83, disponibil la http://ec.europa.eu/enterprise/e-bsn/ebusiness-solutions-
guide/docs/eBusiness_Guide_for_SMEs.pdf
4
Aberdeen Group (2006), Benchmarking ERP in SMB
Pag. 342
3.2. Decizii critice privind adoptarea soluţiilor ERP în IMM-uri

Pe baza analizei literaturii de specialitate, dar şi a imp licării directe în procesele de imp lementare a
sistemelor ERP în IMM-uri, Malhotra&Temponi (2010) argumentează că există şase decizii critice pe care
o afacere mică sau mijlocie trebuie să le ia în ceea ce priveşte adoptarea unei soluţii ERP.
1. Structura echi pei de proiect
Deşi există mai mu lte modalităţi de formare a echipei de proiect care se va ocupa de adoptarea
soluţiei ERP în organizaţie, se pare că modalitatea cea mai eficientă pentru IMM -uri este cea “cu greutate”
(în engl. heavyweight). Sructura unei echipe de acest tip nu necesită ca membrii pro iectului să se dedice în
exclusivitate unor sarcini bine delimitate din cadrul proiectului, ci responsabilităţile fiecăruia dintre
memb rii pot varia în funcţie de cerinţele specifice fiecărei etape de implementare. Echipa de p roiect va fi
condusă de un manager care va dispune de control şi autoritate direct asupra echipei. Principalele avantaje
ale unei ech ipe de proiect ERP de tip “heavyweight” constă în: creşterea şanselor de aliniere a
implementării soluţiei ERP cu strategia de afaceri, rezolvarea rap idă a potenţialelor conflic te, o comunicare
eficientă privind toate aspectele proiectului de imp lementare. Formarea echipei de proiect ERP de acest tip
este ideală pentru afacerile mici, dar devine mai d ificil de utilizat pe măsură ce creşte comp lexitatea
implementării soluţiei.
2. Implementarea strategiei
În alegerea strategiei de imp lementare a soluţiei ERP, IMM-urile sunt condiţionate de resursele
umane
şi tehnice disponibile, pe care cu certitudine nu le pot aloca în regim exclusiv pentru a imp lementa aplicaţia
ERP. De asemenea, limitările financiare joacă un rol esenţial în alegerea strategiei de imp lementare. Ţinând
cont de aceste restricţii cu care se confruntă afacerile mici şi mijlocii, strategia parteneriatului pare a fi cea
mai bună soluţie pentru implementarea unei soluţii ERP. Această strategie presupune utilizarea resurselor
interne şi externe, şi împărţ irea responsabilităţilor proiectulu i ERP între membrii interni ai organizaţiei şi
partenerii externi. Principalul avantaj al strategiei de tip parteneriat constă în experti za şi resursele cu care
contribuie partenerii organizaţ iei. Desigur, este posibil să apară conflicte între partenerii de pro iect, fapt ce
poate prelungi durata de implementare a soluţiei ERP; dar dacă echipa de proiect are o structură tip
“heavyweight”, managerul pro iectului poate interveni p ro mpt pentru a rezo lva conflictele.
3. Selectarea tehnicii de tranziţie
În mo mentul adoptării unei soluţii ERP, în organizaţie există deja anumite sisteme, care pot varia
de la sisteme de tip manual (t ipărite pe hârt ie) la o soluţie ERP eşuată sau la o versiunea mai veche a
soluţiei ERP a cărei imp lementare se doreşte în prezent. Adoptarea noii soluţii va duce la în locuirea
sistemului existent în organizaţie, iar compania trebuie să decidă asupra unei tehnici de tranziţie de la
vechiul sistem la noua soluţie. Pentru IMM-uri se recomandă alegerea unei tranziţii etapizate, ceea ce
presupune tranziţia, în ordine secvenţială, a câte unui modul. A legerea acestui tip de tran ziţie permite firmei
reducerea resurselor care trebuie alocate, întrucât în fiecare etapă sunt necesare resurse pentru tranziţia unui
singur modul. Pe de altă parte, trecerea integrală la noul sistem ERP va dura mai mu lt timp şi vor fi
necesare resurse tehnice suplimentare pentru a dezvolta interfeţe de program care să asigure funcţionarea în
paralel a vechiulu i sistem şi a noii soluţii ERP, până la tran ziţia cu succes a tuturor modulelor.
4. Strategia de conversie a bazei de date

Odată cu tranziţia la noul sistem ERP, informaţ iile conţinute în vechiul sistem t re buie transferate
în noua soluţie; în acest scop, IMM-urile pot apela la două metode de conversie a bazei de date: electronică
şi manuală. Conversia electronică a bazei de date este rapidă şi se face automat de către softuri specializate.
Pe de altă parte, conversia manuală p resupune introducerea datelor în noul sistem de către utilizatori.
Desigur, conversia manuală a datelor necesită o perioadă mult mai îndelungată de timp decât cea
electronică, dar facilitează verificarea integrităţii info rmaţiilor care trebuie transferate în noul sistem. Pentru
majoritatea afacerilo r mici şi mijlocii, metoda de conversie reco mandată este cea manuală; mai mu lt, este
indicat ca introducerea manuală a informaţiilo r în noul sistem să fie realizată ch iar de către viitori utili zatori
direcţi ai ap licaţ iei, care pot astfel să se familiarizeze mai uşor cu noul mediu de lucru.
5. Strategia de managementul riscului
Implementarea unei soluţii ERP este extrem de complexă, poate generea beneficii deosebite pentru
afacere, dar co mportă şi riscuri majore. Riscurile asociate cu imp lementarea soluţiei ERP într-un IMM pot
deriva din următorii factori:
Locaţia IMM-ulu i: angajaţii afacerilor mici sau mijlocii care activează în localităţi de dimensiuni
reduse vor manifesta rezistenţă mai înaltă la adoptarea soluţiilo r ERP, întrucât, dată fiind
dimensiunea redusă a localităţii, nu au şansa de a intra în contact cu alţi utilizatori ai sistemelor
ERP, care le -ar putea împărtăşi din propria experinţă de utilizatori.
Pag. 343
Realităţile IMM-urilor: afacerile mici şi mijlocii sunt adesea supuse presiunilor financiare
imediate, de accea un IMM va fi mai tentat să aleagă o soluţie ERP ce presupune costuri mai
reduse, în defavoarea uneia care i-ar putea aduce beneficii strategice.
Nişa firmei: adesea IMM-urile acţionează pe o piaţă de nişă, cu un produs specific, iar această
piaţă poate să nu prezinte suficient interes pentru furnizorii de soluţii ERP, astfel încât aceştia nu
vor elabora soluţii ERP care să se potrivească specificu lui de activ itate al IMM -ulu i în cauză.
6. Strategia de managementul schimbării
Angajaţii unei organizaţii man ifestă adesea un anumit grad de rezistenţă la schimbare atunci când
vine vorba de implementarea unui proiect nou; sistemele ERP nu fac excepţie în acest sens. Deşi rezistenţa
la schimbare nu poate fi comp let eliminată, o strategie de comunicare eficientă poate min imiza impactul
negativ al imp lementării soluţiei ERP. În acelaşi scop de min imizare a rezistenţei la schimbare pot acţiona
şi câteva dintre deciziile critice prezentate mai sus: selectarea unei echipe de proiect tip “heavyweight”, care
permite soluţionarea rapidă a conflictelor; încheierea parteneriatelor cu organizaţii externe va permite
angajaţilor firmei să-şi concentereze eforturile pe act ivităţile strategice; utilizatorii vor accepta mai uşor
noul sistem dacă ei înşişi vor realiza conversia manuală a bazei de date. Utilizatorii vor accepta fără rezerve
noua soluţie în mo mentul în care sistemul ERP va ajuta organizaţ ia să-şi îndeplinească obiectivele.
Concluzionând, o afacere mică sau mijlocie poate creşte şansele de adoptare cu succes a unui sistem ERP
dacă [Malhotra şi Temponi, 2010]:
 Alege pentru echipa de proiect o structură de tip „heavyweight”
 Încheie parteneriate cu organizaţii externe, care d ispun de competenţele n ecesare pentru
implementarea soluţiei
 Optează pentru imp lementarea aplicaţiei ERP într-un mod etapizat (câte un modul pe rând)
 Alege strategia de conversie manuală a bazelor de date
 Aplică un management proactiv al schimbărilor interne şi al riscului de proiect
Cap. 4. SOLUŢII ERP DISPONIBILE PE PIAŢA DIN ROMÂNIA
4.1. Principalii furnizori de soluţii ERP pe piaţa românească

Deşi piaţa românească a soluţiilor ERP nu a ajuns încă la nivelul de maturitate, există numeroşi
furnizori de soluţii ERP, ale căror oferte sunt destinate atât marilor co mpanii, cât şi IMM -urilor. Conform
Solutions Factory, prima co mpanie ro mânească ce oferă consultanţă pentru selecţia produselor ERP, în
Ro mânia există peste 70 de furnizori de sisteme ERP. Tabelu l de mai jos îşi propune să treacă în revistă
câţiva dintre cei mai importanţi furn izori ERP de pe piaţa ro mânească, cu următoarele menţiuni:
- Lista nu cuprinde toţi furnizorii de sisteme ERP existenţi în Ro mânia;
- Unii dintre furn izorii prezentaţi oferă soluţii ERP 100% ro mâneş ti, alţii oferă soluţii deja
consacrate pe plan internaţional;
- Există o serie de furnizori care oferă aceleaşi sisteme ERP, dezvoltate de marii giganţi din
domeniu (SAP, Oracle, Microsoft).
- Mulţi dintre furnizorii prezentaţi oferă şi alte soluţii de informatizare a afacerii, care merită
studiate.
Tabel nr.2. Soluţii ERP disponi bile pe piaţa din Români a

COMPANIA SOLUŢ IA MODULE ÎNCORPORATE POTRIVIT
ERP PENTRU
Alfa Software ASIS plus Contabilitate generală şi gestiunea Toate companiile,
http:// www.as w.ro resurselor; Personal şi salarizare; indiferent de
Urmărire contracte; Mijloace fixe şi mărimea lor
calcul amo rtizare; Managementul
maşin ilor; Costuri de producţie;
Tablou de bord; Managementul
producţiei; Urmărire abonaţi;
Service auto
Assitec Hansa Contabilitate (Vân zări, Cu mpărări, În principal,
http:// www.assitec.ro/ Financi als Contabilitate), Logistică (Co men zi companii med ii şi
Vânzare, Co men zi Cu mpărare, mari, dar poate fi
Stoc), Module generale (Oferte, folosit şi în firme
Consolidare, Cheltuieli, M ijloace mici
Pag. 344
fixe, Registru de Casă, Cecuri),

Module specifice (Contracte,
Servicii, Producţie, Service, POS),
Module speciale (Email, Calendar,
Activităţi, Conferinţe)
AttoSOFT DataLight Gestiune; Contabilitate financiară; Firmelor din
http:// www.attosoft.ro/ Enterprise Producţie; Salarii; M ijloace fixe; producţie, retail,
Automatizarea forţei de vânzări; servicii, distribuţie
Parc auto
My Manager Firme mijlocii şi

Enterprise mari d in domeniul
ERP auto, dealerilor şi
concesionarilor auto
Berg Computers bcManager Gestiune; Retail; Salarii; Activităţi de comerţ,
http:// www.bcmanager Professional Contabilitate; Imobilizări; servicii, import-
.ro/ Producţie; Pontaj; Planificare export, producţie
Producţie; Producţie Unicate; Module
Raport; Market ing şi CRM personalizate pentru
industria text ilă
BIT Software Socrate+ Financiar (Bugete, Contabilitate, Firme mijlocii şi
http:// www.s ocrateplu Mijloace fixe, Trezo rerie, Salarii); mari din retail,
s.ro/ Co mercial (Stocuri, Preţuri, distribuţie şi
Co menzi – Vân zări, POS, industria alimentară
Aprovizionare); Producţie;
Management (Raportare, Servicii
OLAP)
Crescendo MFG/PRO Modulul de bază (baza de date, Firme mijlocii şi
http:// www.crescendo. eB2 adrese şi taxe, articole, locaţii şi mari din sectoarele:
ro produse, funcţii manageriale, auto, produse de larg
rapoarte, inventar fizic, consum, electronice,
managementul stocurilor); alimente şi băuturi,
Producţie; Vânzare şi distribuţie; producţie industrială
Financiar-Contabil; Managementul şi medicală.
transporturilor; Resurse Umane şi
Salarizare
CRIsoft CROS ERP Financiar-Contabilitate; Logistică, Firme mijlocii şi
http:// www.crisoft.ro/ vânzări şi aprovizionare; Planificare mari d in distribuţie
şi urmărire producţie; Resurse şi producţie
umane; Leasing; Service; Integrare
cu coduri de bare; Integrare cu case
de marcat
EBS România Clarvision Planificarea producţiei; Raportare Firmele
http:// www.ebs.ro/ ERP manoperă cu coduri de bare; producătoare din
Mentenanţă; Gestiunea stocurilor; diverse ramuri
Aprovizionare; Desfacere; industriale
Co merţul cu amănuntul; (construcţii de
Distribuţie; Instru mente de încasare maşin i; fabricarea
şi plată; Contabilitate financiară; mobilei; piese şi
Cash flo w; Analiză financiară; maşin i agricole;
Imobilizări; Ob iecte de inventar; piese şi echipamente
Contabilitate de gestiune; Salarizare auto; mase plastice,
şi resurse umane; Recrutare şi porţelan şi ceramică;
selecţie personal; Dezvoltarea aparate şi
carierei; Tablou de bord; echipamente
Managementul bugetelor; Date de electrice /
bază; Managementul documentelor. electronice;
materiale de
construcţii)
Pag. 345
Entersoft Entersoft Financiar; Producţie; Vân zări; Întreprinderi mijlocii

http:// www.entersoft.g Business Marketing; Service clienţi; Co merţ şi mari
r/defaul t.asp? pi d=1&l Suite electronic
a=4 Firme mici, cu până
Entersoft la 15 utilizatori din
Expert domeniile:
distribuţie; alimente
şi băuturi;
îmbrăcăminte şi
încălţăminte;
construcţii; retail;
servicii
Exact software ERP Exact Financiar; Contabilitate; Gestiune; Întreprinderi mici şi
http:// www.exactsoftw Gl obe Livrări; Facturare; Managementul mijlocii şi mari,
are.cz/!ro/ proiectului; Servicii dintr-o gamă
nelimitată de
industrii
Expert software EXPERT X5 5 platfo rme, fiecare încorporând Firmele mijlocii şi
http:// www.x5.ro/ mai mu lte module: Gestionarea mari din do meniile
stocurilor; Planificarea producţiei; retail, distribuţie şi
Contabilitate; CRM; Resurse producţie
Umane
Gl obal Software Gl obal Apps Financiar-Contabilitate; Gestiune; Firme mijlocii şi
http:// www.gl obalsoft Vânzări; Aprovizionare; Producţie; mari
ware.ro/index.html Logistică; Serv ice; Managementul
proiectului; Salarii; Tablou de bord;
CRM; Managementul contractelor
Infrasoft DocumentaE Documenta ERP Distribuţie Firme mijlocii şi
http:// www.infrasoft.r RP Documenta ERP Producţie mari
o/
Integrator Clarus ERP Logistică şi controlul stocurilor; Firme mijlocii şi
http:// www.integrator. Urmărirea co men zilor către mari
ro/index.htm furnizori şi aprovizionare;
Urmărirea co menzilor clienţi;
Raportare generală; Contabilitate
financiară; Ev idenţa mijloacelo r
fixe; Plan ificarea şi urmărirea
producţiei.
Junior Soft DistribNET Gestiune; Contabilitate; Salarii; Firme de import şi
http:// www.juniorsoft. Securitate date; Mijloace fixe; distribuţie
ro/ Automatizarea forţei de vânzări;
Online
Mesonic WINLine® Contabilitate financiară; Gestiunea Întreprinderi mici şi
http:// www.mesonic.co mărfurilor; Contabilitatea de mijlocii
m/ro/ gestiune; Contabilitatea conturilor
de imobilizări; Producţie;
Managementul proiectelor;
Arhivare
Oraecon initOra.ERP Gestiune; Producţie; Raportare; Firme cu activitate
http:// www.oraecon.ro Transport; Contabilitate de distribuţie, firme
/ cu activitate de
comerţ en-gros şi en-
detail
Pluri va Pluri vaERP Producţie; Contabilitate şi Întreprinderi mici şi
http:// www.pluri va.co financiar; Bugete şi centre de cost; mijlocii
m/ Vânzări şi cu mpărări servicii;
Management contracte; Gestiune;
Patrimon iu; Resurse Umane şi
Salarizare; Auto
Pag. 346
Prodigy Merlin Contabilitate; Financiar; Gestiune; Firmele din

http:// www.prodigy.ro/ Centre de Cost; Comercial; industriile: financiar-
Mijloace fixe; Salarizare; bancar, asigurări,
Admin istrare producţie,
distribuţie, retail
ProSoft++ ProSys ERP Contabilitate generală; Personal şi Întreprinderi mijlocii
http:// www.ps .ro/ salarizare; Gestiune materiale; şi mari din toate
Obiecte de inventar; Mijloace fixe; sectoarele industriale
Financiar şi comerciale
Rose P@rtner.ER Aprovizionare; Depozit; Desfacere; Întreprinderi mici şi
http://sistemerp.ro/ro/ P Producţie; Urmărire; mijlocii
Produse/ Managementul proceselor; CRM;
Ev idenţa Documentelor; Magazin
On-line; Contabilitate; Trezorerie;
Mijloace fixe; Banca; Auto; BI
Senior Software Senior ERP Spaţiu de lucru; Vân zări; Stocuri; Întreprinderi de
http:// www.seni orerp.r Suite Aprovizionare; Producţie; Preţuri; distribuţie,
o/ Contabilitate; Trezorerie; M ijloace producţie, servicii şi
fixe; Logistică; Controlling; Parc retail
auto; Admin istrare; No menclatoare
Sistec-sbsol Abas ERP Achiziţii; Sch imb electronic de Co mpanii mijlocii
http:// www.sistec- date; Calcul costuri; Vân zări; din sectoarele
sbsol.ro/ Contabilitate financiară; producţie şi
Controlling; Gestiune stocuri; distribuţie
Contabilitatea mijloacelor fixe;
Contabilitate consolidată;
Planificare; Evaluarea stocurilor;
Infosisteme; Contabilitatea de
gestiune; Planificarea şi controlu l
producţiei
SIVECO România SIVECO Achiziţii; Contabilitate de gestiune; Întreprinderi medii şi
http:// www.si veco.ro/ w Applications Contracte; Facturare de utilităţi; mari, din diverse
eb/ 2011 Financiar-contabil; Stocuri; sectoare de activitate
Producţie; Salarizare; Resurse
umane; Mijloace fixe şi obiecte de
inventor; Bugete; Transporturi;
Vânzări; Mentenanţă; Debitori;
Avansuri şi garanţii; Managementul
lit igiilor, etc. (în total 45 module)
Skysoft Contex® Stocuri şi logistica stocurilor; Întreprinderi mici şi
http:// www.skysoft.ro/ Management financiar; Ev idenţa mijlocii
personalului şi salarizare; Ev idenţa
mijloacelor fixe; Contabilitate;
Liste şi rapoarte
Sysgenic iBS Xpress Contabilitate; Gestiune; Analiză Întreprinderi mici,
http:// www.2i bs.ro/ statistică (Business Intelligence); cu până la 25 de
Salarizare; Managementul angajaţi, din
contractelor sectoarele retail sau
producţie simplă
iBS© Distrib Contabilitate; Gestiune; Analiză
ERP© statistică (Business Intelligence); Întreprinderi mici şi
Salarizare; Automatizarea forţei de mijlocii din sectorul
vânzare distribuţiei
iBS Xtended Contabilitate; Gestiune; Analiză

statistică (Business Intelligence); Întreprinderi mijlocii
Salarizare; Mijloace fixe; Obiecte şi mari din
de inventar; Managementul domeniile
contractelor; Bugete şi centre de comerţulu i şi
Pag. 347
cost; Producţie producţiei

Total Soft Charisma Co mpus din nucleul de bază Co mpanii de orice
http:// www.charisma.r ERP 2010 obligatoriu(Contabilitate; Financiar; dimensiune, din
o/ Mijloace Fixe; Vân zări; Achiziţii; sectoarele:
Stocuri; Bugete şi Co merţ Exterior) Financiar-bancar;
şi o serie de module adiţionale care Servicii; Distribuţie;
permit adaptarea la nevoile Retail; Producţie;
specifice ale celor mai importante Construcţii;
domenii de activ itate Proiectare; Medical-
farmaceutic; Utilităţi
Transart B-ORG Contabilitate; Încasări şi plăţi; Firme mijlocii
http:// www.transart.ro Aprovizionare; Stocuri; Vân zări;
/ Web Order; Serv icii; Producţie;
Salarizare şi personal; Analiză
managerială; Mijloace fixe şi
obiecte de inventar
Neomanager Exactitate în contabilitate; Co men zi Toate IMM-urile d in

7 24 d in 24; Necesar şi co menzi; sectoarele co mercial,
Reducerea costurilor de servicii şi producţie
aprovizionare; Profitabilitatea
vânzărilor; Planificarea plăţ ilor şi a
investiţiilo r; Controlu l şi
optimizarea stocurilor; Gestionarea
serviciilor post-vânzare; Controlu l
costurilor de producţie; Salarizare şi
personal; Mijloace fixe şi obiecte
de inventar
WinMENTOR WinMENTO Modulul principal M ENTOR Întreprinderi mici şi
http:// www.wi nmentor R (Evidenţă contabilă; Stocuri; mijlocii
.ro/ Furnizori şi clienţi; Încasări şi plăţi;
Liste şi rapoarte); Salarii; M ijloace
fixe; Producţie; Co mercial
WizRom Software WizPro Producţie; Financiar; Resurse Întreprinderi mici şi
http:// www.wizrom.ro/ Umane; CRM; Managementul mijlocii
proiectului; Co mercial
Selectarea unui sistem ERP prezintă un nivel foarte ridicat de complexitate, date fiind avantajele şi
dezavantajele imp lementării oricărei soluţii ERP, iar ofertele diferiţilor fu rnizori trebuie studiate cu atenţie.
Primul portal al specialiştilor ERP din Ro mân ia, lansat în februarie 2010, www.co munitateaerp.ro , vine în
ajutorul întreprinderilor care doresc să-şi facă o primă idee despre sistemul ERP potriv it. Astfel, pe site-ul
menţionat firmele pot vizualiza liste cu soluţii ERP existente pe piaţa din România, clasificate în funcţie de
organizaţiile cărora se adresează aceste soluţii: produse pentru firme mari, pentru firme mijlocii şi pentru
firme mici (inclusiv microîntreprinderi). Mai mu lt, site-ul pune la dispoziţia utilizatorilor o opţiune de
comparare a soluţiilor ERP care se regăsesc în aceste liste. Astfel, de exemp lu, prin sele ctarea a două
sisteme ERP prezente în lista şi apăsarea butonului de comparare, utilizatorul are o imag ine de ansamblu
asupra celor două soluţii, fiindu-i furn izate următoarele informaţii despre fiecare dintre soluţiile selectate:
 Producătorul sistemului ERP
 Alte categorii de produse informatice oferite de acelaşi furnizor
 Scurtă prezentare a soluţiei ERP
 Caracteristicile funcţionale ale soluţiei ERP
- Nu măr de utilizatori
- Funcţionalităţi oferite
- Seg mentul de piaţă căruia i se adresează soluţia
 Informaţii tehnice
- A rhitectura client server
- Infrastructura IT pentru server (hardware şi software)
- Infrastructura IT pentru client (hardware şi software)
- Infrastructura IT pentru reţea (hard ware şi s oftware)
- Baza de date utilizatori
Pag. 348
- Med iu software fo losit pentru dezvoltarea soluţiei

 Informaţii referitoare la imp lementarea produsului
- Durata med ie de implementare a soluţiei
- Resurse externe pentru imp le mentare
- Resurse interne pentru imp lementare
- Du rata medie de instruire pe utilizator
- Du rata medie de v iaţă a soluţiei ERP
- Furn izorii p rodusului
4.2. Soluţii ERP în regim SaaS – varianta ERP cu costuri scăzute

În lipsa resurselor financiare sau a unui departament informatic, cu sisteme ERP ale căro r costuri
de achiziţie, imp lementare sau mentenanţă variază de la zeci de mii la milioane de Euro, pentru multe firme
mici sau mijlocii achiziţia unui sistem ERP rămâne la stadiul de vis. Cel puţin acea sta a fost realitatea până
la apariţ ia sistemelor ERP în regim Software as a Service (SaaS – „Software ca serviciu”). Sistemele SaaS
sunt una dintre tendinţele mo mentului de livrare a aplicaţiilor informatice şi au la bază tehnologia RIA
(Rich Internet Applications), tehnologie care reprezintă aplicaţiile web care menţin într-un grad rid icat
caracteristicile aplicaţiilor t radiţionale (aplicaţii desktop), dar care rulează într-un browser de Internet.
Altfel spus, prin intermediul Internetului, clienţii (utilizatorii) au acces la aplicaţii info rmatice găzduite
direct pe serverele furnizorilo r de aplicaţii.
Principalele avantaje ale unei soluţii ERP livrate în regim SaaS sunt5 :
 Nu se plătesc licenţe pentru sistemul ERP, ci doar abonamente lunare per utilizat or
 Nu sunt necesare investiţii în infrastructura IT ( hardware şi software), deoarece sistemul
ERP nu trebuie instalat pe calculatoarele organizaţiei
 Nu necesită costuri de mentenanţă
 Nu necesită personal specializat în IT
 Este nevoie doar de acces la Internet pentru a beneficia de funcţiunile aplicaţiei
 Ideal pentru întreprinderi care au o largă răspândire teritorială, deoarece orice angajat,
indiferent de locaţie, poate accesa aplicaţia, dacă are conexiune la internet
Aplicaţiile ERP livrate în regim Saa S nu trebuie văzute ca o variantă low-cost a sistemelo r ERP, ci
ca o soluţie determinată de evoluţia tehnologiei, adaptabilă la nevoile specifice întreprinderilor mici şi
mijlocii. În iu lie 2007, grupul Aberdeen caracteriza soluţiile ERP drept „ult imu l bas tion al rezistenţei în faţa
soluţiilor SaaS”. Astfel, dacă în anul 2006 26% d intre afacerile mici şi mijlocii considerau soluţiile ERP în
regim SaaS d rept o variantă demnă de luat în considerare, în 2010 procentajul acestora a ajuns la 39%.
În urma unui studiu desfăşurat în iunie 2010 pe întreprinderile mici şi mijlocii, grupul Aberdeen a
identificat care sunt principalii factori care influenţează decizia unei afaceri mici sau mijlocii de a apela la o
soluţie ERP livrată în reg im SaaS, respectiv de a nu lua în considerare această variantă.
Astfel, IMM-urile intervievate au considerat că factorii determinanţi în alegerea unei soluţii SaaS
din domeniu l ERP sunt6 :
 Reducerea costului total de proprietate al soluţiei ERP (78% dintre respondenţi)
 Reducerea costurilor şi eforturilor de upgradare (70%)
 Existenţa unor resurse IT limitate (atât infrastructura, cât şi personal specializa în IT)
(48%)
 Căutarea celei mai bune soluţii care să se potrivească nevoilor firmei (42%)
 Alţi factori: în întreprindere nu există o cultură organizaţională care să sprijine
ataşamentul emoţional faţă de anumite sisteme IT; organizaţia doreşte să aloce resurse
pentru alte zone ale afacerii; percepţia conform căreia soluţia SaaS imp lică riscuri mai
scăzute decât imp lementarea unui sistem ERP tradiţ ional.
Pe de altă parte, aspectele majo re care împied ică IMM-urile să apeleze la soluţii ERP de tip SaaS
sunt7 :
 Dorinţa de a controla procesele de upgrade (58% d intre respondenţi)
 Neîncredere în performanţa soluţiei SaaS (45%)
 Preocuparea privind securitatea datelor, care sunt păstrate pe serverele furnizoru lui (44%)
 Soluţia nu este considerată ca fiind strategică pentru atingerea obiectivelor organizaţiei
(41%)
5
Market Watch (2010), ERP în lipsa unui departament IT? – Soluţia este SaaS, accesat la
http://www.marketwatch.ro/articol/ 6715/ERP_in_lipsa_unui_departament_IT_ -_Solutia_este_SaaS/
6
Aberdeen Group (2010), SaaS ERP: Trends & Observations for SME 2010
7
Idem
Pag. 349
 Convingerea că sistemele ERP tradiţ ionale oferă funcţionalităţi mult mai bune decât
soluţiile SaaS (33%)
 Întreprinderea necesită personalizarea soluţiei într-o măsură foarte ridicată (20%)
 Firma a făcut deja investiţii consistente în resursele IT (20%)
Iată o scurtă prezentare a 3 soluţii ERP în reg im SaaS oferite firmelor d in Ro mânia:
 SAN Software 8 pune la dispoziţia firmelor, prin intermed iul Po rtalulu i SaaS, două soluţii în regim
SaaS: San.ERP (gestiune economico-financiară) şi San.BI (Business Intelligence). Durata de
implementare a acestor soluţii este extrem de redusă, variind de la 3 ore la maxim 3 zile, în funcţie
de complexitatea soluţiei. Abonamentul minim de utilizare începe de la 25 euro /lună, incluzând:
acces în permanenţă la toate funcţiile soluţiilor San.ERP şi San.BI; banda internet de acces pentru
maxim 5 utilizatori; spaţiu alocat pentru bazele de date şi întreţinerea acestora; upgrade de
versiune; actualizarea permanentă a legislaţiei, dar nu include şi asistenţa tehnică, oferită doar la
cererea beneficiaru lui.
 Alfa Soft ware 9 oferă sistemul ERP ASISp lus în regim SaaS, care permite clienţilor să acceseze
online următoarele module ale aplicaţiei: contabilitate, gestiune, salarii, mijloace fixe, rapoarte.
Clienţii au acces la aplicaţia informat ică în baza unei conexiuni bune la internet şi a unui
abonament care porneşte de la 40 euro/luna/utilizator şi include: taxa de utilizare a serverului,
licenţa de Microsoft Windows Server, licenţa de Microsoft SQL Server şi licenţa de utilizare
ASISplus. Utilizarea acestei soluţii ERP în reg im SaaS le permite clienţilo r să elimine sau să
reducă costurile cu investiţiile în infrastructura IT, cu personalul specializat şi cu instalarea şi
configurarea aplicaţiei pe calculatoarele client. Există însă anumite cheltuieli, care variază în
funcţie de necesităţile clienţilo r, şi care se referă la instruirea utilizatorilor ap licaţ iei, la
configurarea iniţ ială a serverului pentru nevoile particulare ale clientului şi pentru conversia
datelor din alte sisteme existente în întreprindere.
 iBS SaaS este soluţia ERP în regim SaaS oferită de Sysgenic Group 10 şi se adresează firmelor mici
şi mijlocii care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele producţie, distribuţie, comerţ şi servicii.
Soluţia ERP le oferă utilizatorilor accesul la modulele de contabilitate, business intelligence
(analiză statistică), vânzări, nomenclatoare, salarizare, gestiune stocuri, dar are şi module opţionale
pentru mijloacele fixe, urmărirea producţiei, managementul contractelor şi automatizarea forţei de
vânzare. Durata de imp lementare a soluţiei ERP este de 1-2 luni, iar costul începe de la 70 Euro +
TVA / lună/ utilizator.
8
SAN Software (2010), Serviciul SaaS ERP, accesat la
http://www.san.ro/index.ht ml?content=Ce%20este%20SaaS%20ERP.html
9
Alfa Software (2010), Oferte ASISplus, accesat la http://www.asis.ro/asisplus -erp/asisplus-erp/erp-online-
saas/menu-id-115.ht ml
10
Sysgenic Group (2010), iBS SaaS, accesat la http://www.2ibs.ro/saas.htm
Pag. 350

Curs 7 Sisteme Informatice Pentru Afaceri

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 7 Sisteme Informatice Pentru Afaceri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Calificarea: Antreprenoriat (A) „Informatică aplicată” D11

Statutul disci plinei: opţional

B. PRECONDIŢ II DE ACCES ARE A DISCIPLINEI

C. COMPET ENŢ E SPECIFICE

D. CONŢ INUTUL DISCIPLINEI

b) Aplicaţii (lista lucrărilor de laborator)

Laborator 3 Sisteme de planificare a resurselor întreprinderii (ERP) 4

Drd. ing., ec. Adriana Mirela Sava

Cap. 1. INTRODUCERE ÎN SISTEMELE INFORMATICE PENTRU AFACERI

1.1. Scopul sistemelor informatice pentru afaceri

1.2. Principalele tipuri de sisteme informatice destinate afacerilor

1.3. Clasificarea produselor informatice în contextul funcţiunilor afacerii

Tabel 1. Clasificarea sistemelor informatice pentru afaceri

Cap. 2. SISTEME DE PLANIFICARE A RESURSELOR ÎNTREPRINDERII

2.2. Evoluţia sistemelor de planificare a resurselor întreprinderii

Fig. 1. Conceptul sistemelor ERP

2.3. Avantaje şi dezavantaje ale adoptării unei soluţii ERP

2.4. Factori critici de succes în implementarea sistemelor ERP

2.5. Costul unui sistem ERP

Cap. 3. PARTICULARITĂŢI ALE ADOPTĂRII SOLUŢIILOR ERP ÎN

3.1. Noua orientare a furnizorilor de soluţii ERP către IMM-uri

Dezvo ltările tehnologice

3.2. Decizii critice privind adoptarea soluţiilor ERP în IMM-uri

4. Strategia de conversie a bazei de date

Cap. 4. SOLUŢII ERP DISPONIBILE PE PIAŢA DIN ROMÂNIA

4.1. Principalii furnizori de soluţii ERP pe piaţa românească

Tabel nr.2. Soluţii ERP disponi bile pe piaţa din Români a

fixe, Registru de Casă, Cecuri),

My Manager Firme mijlocii şi

Entersoft Entersoft Financiar; Producţie; Vân zări; Întreprinderi mijlocii

Prodigy Merlin Contabilitate; Financiar; Gestiune; Firmele din

iBS Xtended Contabilitate; Gestiune; Analiză

cost; Producţie producţiei

Neomanager Exactitate în contabilitate; Co men zi Toate IMM-urile d in

- Med iu software fo losit pentru dezvoltarea soluţiei

4.2. Soluţii ERP în regim SaaS – varianta ERP cu costuri scăzute

S-ar putea să vă placă și