ȚIEI BIOSFEREI

REGIMUL JURIDIC AL REZERVAȚ

DELTA DUNĂRII

Student:​ Andreea-Paula ENE

Grupa: ​304
Profesor: A​ sist. univ. dr. Cristina PETRE

1
 Cuprins

1.​​Rezervatia biosferei Delta Dunarii-aspecte generale 3

1.1. Definitie 3
1.2. Constituirea si componentele Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii 4
1.3. Importanta Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii 5
1.4. Principii care stau la baza reglementarii sistemului national al ariilor naturale
protejate 5
1.5 Valoarea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii 6
1.6 Activitati cu impact asupra ecosistemelor naturale din Rezervatia Biosferei Delta
Dunarii 7

2. REGIMUL JURIDIC AL REZERVATIEI BIOSFEREI DELTA DUNARII 8

2.1 Evolutia reglementarilor privind protectia si conservarea Deltei Dunarii 8
2.2 Zone strict protejate in Delta Dunarii 9
2.3. LEGEA PRIVIND CONSTITUIREA REZERVATIEI BIOSFEREI DELTA
DUNARII 10
2.3.1. Zonele functionale ale Rezervatiei 10
2.3.2. Regimul de administrare 11
2.3.3. Atributiile administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii 11
2.3.3.1. Atributiile de administrare 11
2.3.3.2. Atributiile de protectie si conservare a mediului 12
2.3.4. Regimul sanctionator 12

3. CONCLUZII 13

4. BIBLIOGRAFIE 14

2
 1. Rezervatia biosferei Delta Dunarii-aspecte generale

1.1. Definitie

Prin sintagma de „Rezervaţie naturală” se subînţelege un teritoriu ocrotit prin lege, pe

care nu se pot face transformări, în care se găsesc plante, animale, minerale, etc., importante
din punct de vedere ştiinţific.
Delta Dunării este cea mai mare rezervaţie de ţinuturi umede din Europa, acoperind o
suprafaţă de circa 4.178 , din care cea mai mare parte se găseşte pe teritoriul României, adică
3.510 , reprezentând circa 82%, restul fiind situată pe partea stângă a braţului Chilia, inclusiv
delta secundară a acestuia, în Ucraina.
Actuala configuratie a Rezervatiei Deltei Dunarii este rezultatul interactiunii dintre
Dunare si Marea Neagra in perioada Holocenului. La inceputul acelei ere, cand nivelul Marii
Negre a crescut pana aproximativ la nivelul actual, exista un golf al Dunarii la varsarea in
mare. La gura acestui golf, delimitat intre promontoriul Jibrieni, la nord si promontoriul
Murighiol – Dunavat la sud, s-a format cordonul initial Letea – Caraorman. Materialul
aluvionar a fost transportat de curentii marini de-a lungul tarmului dintr-o zona situata la
nord, la gurile Nistrului, Bugului si Niprului.
Poziţia geografică a Rezervaţiei este definită de următoarele coordonate geografice:
28°10’50” (Cotul Pisicii) şi 29°42’45” (Sulina) longitudine estică; 45°27’ (braţul Chilia, km
43) şi 44°20’40” (Capul Midia) latitudine nordică.
Din suprafaţa totală a Rezervaţiei, mai mult de jumătate (312.440 ha) o reprezintă
ecosistemele naturale acvatice şi terestre incluse în lista zonelor cu valoare de patrimoniu
universal (Convenţia Patrimoniului Natural Universal UNESCO) precum şi cele destinate
reconstrucţiei ecologice, zone care constituie domeniul public de interes naţional.
Teritoriul Rezervaţiei este amplasat pe teritoriile administrative a 3 judeţe: Tulcea
(87,73%), Constanţa (12,23%) şi Galaţi (0,14%).
Din 2007, au fost identificate şi propuse în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta
Dunării, Arii Speciale de Conservare şi Arii de Protecţie Specială Avifaunistică.

1.2. Constituirea si componentele Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii

Ideea de a pune sub protectie legislativa zona Deltei Dunarii dateaza de la inceputul
secolului al XX-lea. Acest gand s-a concretizat initial in anul 1938 cand o mare o parte din
padurea Letea a fost declarata arie protejata de catre Academia Romana, aceasta fiind a doua
zona protejata la nivel national, dupa Muntii Retezat (1935).

3
 Suprafata zonelor protejate din Delta Dunarii a crescut la aprox. 40.000 ha dupa al
doilea razboi mondial, multe din noile zone protejate fiind declarate in ultimele decenii ale
secolului al XX-lea.
Ulteriorul Comisia Monumentelor Naturii a intocmit primul plan de infiintare a unei
retele de rezervatii si refugii. Dintre acestea cele mai importante au fost considerate a fi:
Rosca-Buhaiova, Perisor-Zatoane, Caraorman, Periteasca-Leahova. Proiectul prevedea
infiintarea unui parc national cu o suprafata totala de aproximativ 200000 ha care sa
reprezinte rezervatii stiintifice strict ocrotite. Din pacate in ciuda faptului ca se observau tot
mai des si mai pregnant abuzurile oamenilor in zona, proiectul nu a fost in practica.
In 1978, coloniile de pelicani de la Rosca-Buhaiova si Padurea Letea au fost declarate prima
rezervatie a biosferei din Romania.
Primele Rezervatii ale Biosferei apar in Romania la data de 10 ianuarie 1980 cand
Parcul National Retezat si Pietrosul Rodnei au fost declarate zone protejate.
In anul 1990, Delta Dunarii si alte componente adiacente, in suprafata de circa
580000 ha, a fost declarata rezervatie a biosferei prin Decretul National nr. 983 din 27 august
1990.
In decembrie 1993, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 82, modificata si
completata prin Legea 454/2001, privind infiintarea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.
Aceasta lege stabileste atributiile principale de functionare ale Administratiei Rezervatiei
Biosferei Delta Dunarii (ARBDD), institutie publica aflata in subordinea autoritatii centrale
pentru protectia mediului​.

1.3. Importanta Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii

Cele mai importante fasii de pamant, sau grinduri, cum mai sunt numite in Delta, sunt
Grindul Letea​, ​Grindul Caraorman si Grindul Stipoc, primele doua fiind grinduri maritime,
iar ultimul fluviatil. Solurile nisipoase ale acestora reprezinta adapostul numeroaselor specii
rare reprezentative pentru biodiversitatea zonei. In apropierea Grindului Stipoc se gaseste si
Manastirea Stipoc​, singura manastire din aceasta rezervatie, la care se poate ajunge numai pe
calea apei.

Flora Deltei Dunarii este reprezentata in mare parte de o vegetatie specifica

mlastinilor (rogozul, papura, stuful in amestec cu salcia pitica) si ocupa trei sferturi din totalul
suprafetei. Zavoaiele ocupa 6% din suprafata deltei, fiind paduri de salcie, arin, plop, frasin,
care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apa sunt acoperite
de o vegetatie acvatica si plutitoare, ocupand 2% din suprafata deltei. De asemenea, exista
paduri pe campurile Caraorman si Letea, paduri alcatuite din stejar brumariu, frasin, ulm,
stejar pedunculat, plop tremurator, plante agatatoare.
Fauna Deltei Dunarii cuprinde 331 de specii de pasari, delta fiind locul unde milioane
de pasari din diferite colturi ale lumii vin sa cuibareasca. Fauna piscicola are o varietate

4
remarcabila, cuprinzand 135 de specii, speciile majore sunt stiuca si somnul. Majoritatea sunt
specii de apa dulce, dar sunt si specii marine precum si specii eurihaline care traiesc in Marea
Neagra si patrund in Delta Dunarii si in Dunare in timpul sezonului de reproducere.
Nevertebratele formeaza cea mai mare parte din fauna deltei cu 3.477 de specii. Din acestea
sunt 91 de specii de moluste, 73 de specii de viermi si rotifere, 115 specii de crustacee, 168
de specii de arahnide si 2.244 de specii de insecte. Mamiferele sunt reprezentate de 54 de
specii incluzand specii de importanta conservativa cum sunt vidra si nurca. Bizamul si
mistretul ce au importanta economica pentru blana si respectiv, pentru vanatoare. Alti
pradatori sunt reprezentati de hermina, cainele enot, vulpea si pisica salbatica.
Delta poate fi definita ca un amalgam surprinzator de peisaje naturale, ce
impresioneaza prin frumusetea lor. Paradis al apelor din care se ridica semete trestiile inalte si
in care traiesc colonii intregi de pesti si pasari specifice zonei, Rezervatia Biosferei Delta
Dunarii nu se bucura numai de un important interes stiintific, ci si de un potential turistic
remarcabil, atragand an de an vizitatori din toate colturile tarii, dar si din strainatate.

1.4. Principii care stau la baza reglementarii sistemului national al

ariilor naturale protejate
In stabilirea regimul juridic al ariilor naturale protejate, in scopul asigurarii diversitatii
biologice, al utilizarii durabile si a conservarii habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice,
legea consacra printre altele si urmatoarele principii:
- garantarea conservarii si utilizarii durabile a patrimoniului natural este un obiectiv
de interes public major;
- conservarea si utilizarea durabila a patrimoniului natural este o componenta a
strategiei nationale pentru dezvoltarea durabila;
- instituirea regimului de arie naturala protejata si de zona de protectie a bunurilor din
patrimoniul natural este prioritara in raport cu orice alte obiective .
- ​dezvoltarea durabilă și armonioasă a omului și a naturii, astfel încât conservarea
biodiversității să susține fluxul de servicii ale ​ecosistemului și să sprijine crearea de
oportunități economice.
- crearea unei rețele globale de regiuni model, în care opțiunile pentru adaptare la
condițiile în schimbare ​ecologice​, economice și sociale pot fi testate cu implicarea tuturor
părților implicate, pentru a genera modele de adaptare la impactul acestor schimbări.

1.5 Valoarea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii

Delta Dunarii se bucura de urmatoarele valori universale:

• Unica deltă din lume, declarată rezervaţie a biosferei

• An de constituire: 1990

5
 • Suprafaţa 580000 ha - 2,5 % din suprafaţa României ( Locul 22 între deltele lumii şi
locul 3 în Europa, după Volga şi Kuban)
• Una dintre cele mai mari zone umede din lume - ca habitat al păsărilor de apă
• Cea mai întinsă zonă compactă de stufărişuri de pe planetă
• Un muzeu viu al biodiversităţii, 30 tipuri de ecosisteme
• O bancă de gene naturală, de valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural
universal

Valoarea universală a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin

includerea acesteia în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei (1990), în cadrul
Programului “OMUL ŞI BIOSFERA”(MAB) lansat de UNESCO.
Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută în septembrie 1991, ca Zonă
umedă de importanţă internaţională, mai ales ca habitat al păsărilor de apă- Convenţia
RAMSAR
Valoarea de patrimoniu natural universal a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost
recunoscută prin includerea acesteia în Lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural, în
decembrie 1990.
Valoarea patrimoniului natural şi eficienţa planului de management ecologic aplicat în
teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării au fost recunoscute prin acordarea în anul 2000
a Diplomei Europene pentru arii protejate (reînnoită în 2005).
Includerea RBDD împreună cu Rezervaţia Biosferei Dunărea din Ucraina în reţeaua
internaţională a rezervaţiilor biosferei transfrontieră România – Ucraina 1999

1.6 Activitati cu impact asupra ecosistemelor naturale din Rezervatia

Biosferei Delta Dunarii

In ultimele patru-cinci decenii, delta a suferit evident deteriorari in habitate si pierderi

de specii cauzate de impactul unei serii de activitati:

- Crearea de incinte agricole si piscicole in delta, care au redus zona naturala cu

peste 20% din suprafata;
- Nivelele ridicate de nutrienti din apa (fenomen cunoscut sub numele de
eutrofizare) care au condus la pierderi dramatice ale plantelor acvatice si la
schimbari in structura populatiilor de pesti;
- Activitatile agricole constituie surse de poluare prin folosirea in exces a
ingrasamintelor chimice;
- Impactul produs de asezarile umane din teritoriu si zonele limitrofe, prin apele
uzate evacuate in reteaua hidrografica a deltei si prin deseurile menajere;

6
 - Poluarea industriala si efluentii care se acumuleaza in icrele pestilor si in ouale
pasarilor ihtiofage cum sunt pelicanii si cormoranii, scazand astfel capacitatea
lor de reproducere;
- Extinderea canalelor artificiale pentru navigatie care au afectat negativ regimul
hidrologic si calitatea apelor lacurilor;
- Gospodarirea defectuoasa a resurselor piscicole si stuficole care conduce la
dezvoltarea unei piete negre in pescarii si la colapsul exploatarii stufului.
Aceste pericole si amenintari au fost identificate si impuse atentiei cand Delta
Dunarii a fost declarata rezervati​​e.

7
 2. REGIMUL JURIDIC AL REZERVATIEI BIOSFEREI DELTA
DUNARII

2.1 Evolutia reglementarilor privind protectia si conservarea Deltei

Dunarii

Prin Decretul nr.187/1990, Romania a aderat la Conventia privind patrimoniul

mondial, cultural si natural, adoptata de Conferinta Generala a UNESCO la 16 februarie
1972, iar Delta Dunarii a fost inscrisa pe lista patrimoniului mondial, in decembrie 1991,
fiind declarata rezervatie a biosferei.
Un pas important in stabilirea noului regim de protectie si conservare a mediului
deltic l-a constituit aderarea Romaniei la Conventia asupra zonelor umede de importanta
internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice.
Delta Dunării a fost declarată de către Guvernul României în 1990, rezervaţie a
biosferei, hotărâre confirmată, apoi de Parlamentul României, prin Legea nr. 82/1993.
Adoptarea Legii nr.82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a
acordat acesteia un statut juridic capabil sa asigure protectia si conservarea resurselor naturale
ale zonei.

2.2 ​Zone strict protejate in Delta Dunarii

Sunt suprafete restranse, din interiorul rezervatiei (in RBDD circa 9% din teritoriu), in
care se pastreaza, in conditii nemodificate sau putin modificate de om, specii de plante si
animale precum si mediul lor de viata. Rolul lor principal este de conservare a vegetatiei
caracteristice si de refugiu pentru diferite specii de animale. Pe teritoriul RBDD exista 20
astfel de zone de protectie.
In aceste zone este interzisa activitatea economica, intrarea in interiorul acestora fiind
permisa doar in scop de cercetare si de supraveghere. Interdictia de intrare in zonele strict
protejate este cel mai eficient mod de prevenire a distrugerii mediului si deranjare a speciilor
de plante si animale din aceste zone.
Motivul principal pentru care Delta a devenit rezervatie a biosferei a fost acela ca, in
comparatie cu alte delte ale Europei si chiar ale Terrei, aici natura a rezistat actiunii
daunatoare a omului si s-au pastrat nealterate atat peisajul cat si diversitatea biologica pe care
aceasta adaposteste. Cele aproape 400 de lacuri de diferite marimi, intinsele stufarii, padurile
de stejar si frasin, dunele de nisip, plajele de pe litoralul marin sunt doar cateva din
componentele peisajului deltaic care constituie medii optime pentru mai mult de 5.000 de
specii de plante si animale. Mai mult decat atat, rezervatia se distinge prin numarul mare de
exemplare la multe specii care in zilele noastre sunt rare sau lipsesc din alte zone ale

8
continentului. Multe din aceste specii rare se aglomereaza in anumite puncte ale deltei, motiv
pentru care aceste zone au fost strict protejate.
Aproape o treime din numarul total de specii de plante ce traiesc in Romania se
gaseste in rezervatie, adica peste 1830 specii. Tot aici se afla cele mai multe specii de plante
medicinale (195) dar si cele mai mari suprafete acoperite cu stuf de pe glob si 2 paduri unice
in Europa, formate din stejari seculari si liane mediteraneene (Padurile Letea si Caraorman).
Peste 3.400 de specii de animale au fost identificate de catre cercetatori pe teritoriul
rezervatiei din care 37 gasite aici pentru prima oara in lume (o specie de vierme, 5 specii de
paianjeni, 30 specii insecte si o specie de peste). Cea mai mare bogatie faunistica a rezervatiei
o constitutie totusi pasarile care poposesc pe acest teritoriu in timpul migratiei sau care au
ales delta ca loc de hranire, cuibarire si crestere a puilor. 320 specii de pasari pot fi observate
in Delta, din care peste 200 de specii sunt protejate la nivel national si international. Specii
rare sau amenintate pe plan mondial cum ar fi gasca cu gat rosu, pelicanul cret, codalbul sunt
aici in cautarea unor conditii optime de supravietuire.
● Zone tampon:​ sunt zonele care inconjoara zonele strict protejate si in care pot avea
loc activitati traditionale ale locuitorilor deltei (pescuit, recoltarea stufului,
pasunat, culturi agricole pe suprafete restranse, precum si practicarea turismului,
toate sub un control strict). In RBDD exista 223.300 ha de zone tampon (circa 39
% din teritoriu).
● Zone economice:​ cuprind restul rezervatiei, incluzand asezari umane, zone
amenajate pentru piscicultura, agricultura, silvicultura si alte folosinte
caracteristice regiunii. |n aceste zone sunt permise toate activitatile economice,
care nu afecteaza in mod direct sau indirect echilibrul ecologic natural al intregului
teritoriu. In aceasta categorie sunt incluse si zonele de reconstructie ecologica
reprezentate de zone economice care si-au pierdut valoarea economica si care sunt
sau vor fi refacute din punct de vedere ecologic.
● Zone de reconstructie ecologica:​ zonele economice amenajate pentru agricultura,
piscicultura sau silvicultura care nu au mai raspuns cerintelor economice pentru
care au fost create, au fost trecute pe lista zonelor care vor fi redate circuitului
natural. 11.425 ha au fost deja refacute din punct de vedere ecologic, aceasta
suprafata reprezentand cea mai mare suprafata de reconstructie ecologica din
Europa. Aceste zone si-au reluat functiile naturale de zone umede, oferind
speciilor de plante sI animale locuri noi de refugiu, hranire si reproducere.

9
 2.3. LEGEA PRIVIND CONSTITUIREA REZERVATIEI
BIOSFEREI DELTA DUNARII

Aceasta lege, publicata in Monitorul Oficial nr.238/1993, cuprinde trei mari categorii de
dispozitii:
a)referitoare la regimul general si special de protectie;
b)cu caracter institutional si de autorizare;
c)sanctiuni.
Preluand elementele din Conventiile de la Ramsar si UNESCO, legea defineste
rezervatia biosferei ca zona geografica cu suprafete de uscat si de ape, inclusiv terenuri aflate
permanent sub ape, in care exista formatiuni fizico​-geografice, specii de plante si animale
care ii confera o importanta ecologica si estetica deosebita, cu valoare de patrimoniu natural,
national si universal, fiind supusa unui regim special de administrare, in scopul protectiei si
conservarii acesteia.

2.3.1. Zonele functionale ale Rezervatiei

Delimitate prin Hotararea Guvernului Romaniei nr.248/1994, zonele functionale sunt

clasificate dupa cum urmeaza:
-18 zone cu regim de protectie integrala, cu o suprafata de 50 600 ha;
-13 zone tampon cu o intindere de 233 300 ha;
-zone economice cuprinzand suprafete amenajate in diverse scopuri.
Legea stabileste regula ca zonele cu regim de protectie integrala sunt protejate, in mod
obligatoriu, de zone tampon.

2.3.2. Regimul de administrare

Pentru corecta administrare a rezervatiei biosferei Delta Dunarii s-a infiintat, prin lege,
Administratia rezervatiei cu sediul in Municipiul Tulcea.
Din punct de vedere structural, administratia este condusa de Consiliul stiintific si
Colegiul executiv, ambele avand ca presedinte pe guvernator.
Functia de guvernator este asimilata cu functia de secretar de stat, guvernatorul si
membrii consiliului stiintific fiind numiti de guvern la propunerea Ministerului Apelor,
Padurilor si Protectiei Mediului.
Tot in componenta Administratiei rezervatiei functioneaza Corpul de inspectie si paza,
avand ca atributii realizarea supravegherii intregului teritoriu al rezervatiei si sanctionarea
nerespectarii masurilor de protectie prevazute in statutul acesteia.

10
 2.3.3. Atributiile administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii

Conform legii de constituire, administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii

indeplineste doua mari categorii de atributii extrem de importante in procesul de protectie si
conservare a mediului deltaic :
-cele referitoare la administrarea patrimoniului natural din domeniul public de interes
national al rezervatiei;
-cele de refacere si protectie a unitatilor fizico-geografice ale acesteia.

2.3.3.1. Atributiile de administrare

Potrivit art. 10 al Legii nr.82/1993 suprafetele terestre si acvatice existente in perimetrul

rezervatiei biosferei, impreuna cu resursele naturale pe care le genereaza, intra in
administrarea directa a organului de conducre a rezervatiei.
In aceasta privinta, administratia stabileste impreuna cu titularul dreptului de
administrare, locurile si conditiile de desfasurare a activitatilor de vanatoare si pescuit
sportiv. Celelalte activitati economice, de turism si agrement, intreprinse de catre persoane
fizice sau juridice, se autorizeaza de catre Consiliul Judetean Tulcea, pe baza autorizatiei de
mediu emisa de administratia rezervatiei.
Administratia Rezervatiei biosferei avizeaza, sub raportul protectiei ecosistemelor,
planurile de amenajare a teritoriului si urbanism ale localitatilor de pe teritoriul rezervatiei.

2.3.3.2. Atributiile de protectie si conservare a mediului

Atributiile de protectie se exprima in: asigurarea masurilor necesare conservarii si

protectiei genofondului si biodiversitatii, stabilirea masurilor de reconstructie ecologica a
ecosistemelor deltaice.
Masurile stabilite de lege ca servituti ale dreptului de proprietate reprezinta principala
cale juridica de promovare a obiectivelor protectiei si conservarii mediului natural.
In acest sens, legea stabileste obligatia generala a persoanelor fizice sau juridice care
detin, cu titlu de proprietate, terenuri pe teritoriul rezervatiei sa le godpodareasca prin
mijloace ecologice admise de autoritatile stiintifice.
O atributie a Administratiei rezervatiei este sprijinirea si protejarea activitatilor
economice traditionale ale populatiei locale si asigurarea prin compensatii a continuitatii
acestora.

11
 2.3.4. Regimul sanctionator

A​. Legea nr.82/1993 a stabilit, pe langa un sistem complex de protectie si conservare

a mediului deltaic, si o serie de sanctiuni menite sa contribuie la asigurarea aplicarii si
respectarii sale.
Potrivit art. 12 pct.2, constituie contraventie pescuitul in zone interzise sau in
perioadele de prohibitie in Rezervatia biosferei Delta Dunarii.
Conform dispozitiilor legale in vigoare, pescuitul sportiv se exercita pe baza de
autorizatie in locurile, perioadele, cu uneltele si in dimensiunileprevazute de lege.
In cazul savarsirii unor fapte de pescuit electric sau cu materii explozive sau substante
narcotice de orice fel sunt considerate infractiuni indiferent daca au fost savarsite pe teritoriul
rezervatiei sau in afara acesteia.

B​. Legea nr.82/1993 stabileste ca vanatoarea sau capturarea mamiferelor salbatice mici,
admise la vanat, constituie contraventie si se sanctioneaza conform legii, atunci cand acestea
se savarsesc:
a)fara plata taxei de autorizare a vanatului;
b)in zonele interzise vanatului;
c)in perioadele de prohibitie.
Ca atare, nu trebuie ignorate dispozitiile din art.12 alin.l ce stabileste faptele ce
constituie contraventie la regimul de protectie si conservare a Rezervatiei biosferi Delta
Dunarii, astfel incat, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni.
Reglementarile penale au prioritate in raport cu cele contraventionale, mai ales, daca se
are in vedere ca scopul legii este acela de a oferi rezervatiei un regim special de protectie.

12
 3. CONCLUZII

Diversitatea biologica constituie una dintre resursele naturale cele mai vaste, dar si
cea mai expusa degradarii si chiar disparitiei. Aceasta degradare a avansat, in ciuda
eforturilor de protectie facute in intreaga lume.
In aproape toate tarile lumii s-au infiintat agentii de protectie a mediului, dar cu toate
preocuparile existente in flecare tara, orientate spre protectia mediului si protejarea resurselor
naturale, eforturile sunt insuficiente si distribuite inegal pe glob.
Lupta impotriva poluarii nu poate fi lasata exclusiv nici pe seama constrangerii statale
prin aplicarea unor sanctiuni aspre si nici nu se poate baza numai pe o anumita constiinta de
mediu, pe care ar trebui sa o aiba orice persoana fizica sau juridica.
O constiinta de mediu cu un comportament civilizat, nu numai in relatiile interumane,
ci si in privinta oricarui element al mediului, apare ca o cerinta elementara, pentru ca in lupta
impotriva poluarii oamenii sa reuseasca sa creeze si sa pastreze un mediu sanatos.
Masurile administrative si sanctionarea agentilor poluanti trebuie precedate de masuri
de prevenire cu caracter economic, iar toate acestea de pregatirea oamenilor pentru o
convietuire fireasca cu mediul lor natural.
Trebuie revizuita intreaga lista a ariilor protejate declarate ca atare prin diversele
documente legislative si realizat pe un cadastru la zi, cu delimitarea cartografica exacta si cu
evaluarea oportunitatii pastrarii respectivei rezervatii.
Exista cazuri evidente de deteriorare ireversibila a unora, care sunt inca mentinute in
liste (Cetatea Rosia Montana, Punctul fosilifer Soceni).
Datorita efectelor deosebit de grave ale poluarii asupra mediului deltaic din tara
noastra s-a dovedit necesara adoptarea unor masuri urgente de protectie si conservare a
acestei zone.
Prin adoptarea legii privind constituirea Rezervatiei biosfefei Delta Dunarii s-a
instituit un regim special de protectie a acestei zone.
Datorita calitatii de obiectiv al patrimoniului natural mondial si zona umeda de
importanta internationala a Deltei, regimul juridic general al acesteia este completat prin
prevederile actelor normative internationale in materie, ratificate de Romania.
Avand in vedere ca Delta Dunarii este o resursa naturala partajata intre Romania si
Ucraina si o zona ecologica unitara, devine absolut necesara cooperarea intre cele doua state
in vederea coordonarii actiunilor si masurilor de protectie si conservarea mediului.
Cooperarea internationala pe termen lung reprezinta una dintre solutiile de mare
eficienta, dar si cu efecte imediate in ceea ce priveste asigurarea transferului de tehnologii
moderne si echipamente necesare activitatii de monitorizare a factorilor de mediu sau pentru
reducerea emisiilor poluante, a deseurilor, pentru menajarea resurselor naturale prin cresterea
factorilor de prelucrare, pentru protejarea unor zone si conservarea biodiversitatii.

13
 4. BIBLIOGRAFIE

a) LEGEA NR.137/1995​​ privind protectia mediului (M.O.nr.304/1995);

b) LEGEA NR.82/1993 privind constituirea Rezervatiei biosferei Delta Dunarii

(M.O.nr.283/1993)

c) O.U.G.NR.236/2000​​ (M.O.nr.625/2000)

d) http://​www.wikipedia.ro

e) http://www.ddbra.ro

f) https://biblioteca.regielive.ro

g) https://graduo.ro

h) https://www.info-delta.ro

i) ttp://www.turismland.ro

j) DUTU MIRCEA​​, Art.:Regimul juridic de protectie si conservare a

Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, Revista Dreptul nr. 5-6, Bucuresti 1994;

k) DUTU MIRCEA​​, Dreptul mediului-Tratat, Vol.I + Vol.II, Ed.Economica,

Bucuresti 1998;

l) MOHAN GH., ARDELEAN A., GEORGESCU M​​., Rezervatii si

monumente ale naturii din Romania, Ed. Scaiul, Arad1993;

m) SORAN VIOREL, BORCEA MARGARETA​​, Omul si biosfera,

Ed.Stiintifica si Pedagogica, Bucuresti 1985;

n) DUMITRU ION​​, Art.:Discutii in legatura cu unele contraventii prevazute in

Legea nr.82/1993 privind constituirea rezervatiei biosferei Delta Dunarii,

Revista Dreptul nr.2, Bucuresti 1995

14