Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rolul de mamă este unul foarte important, frumos, în același timp cu foarte
multe provocări. În general rolul de părinte este unul provocator, nu doar cel de
mamă, și cel de tată este la fel de important. Acest e-book va fi concentrat mai
mult pe rolul mamei, deoarece acesta l-am trăit pe pielea mea.
În special în primii ani de viață ai copilului când acesta este dependent de noi.
Este minunat, este frumos dar așa cum am spus este greu. Nopți nedormite, timp
din ce în ce mai puțin pentru noi, tot ce avem de făcut trebuie să adaptăm la
nevoile celui mic.
Și încet, încet uităm de noi, uităm de nevoile noastre, uităm să mai ieșim din
acest rol de mamă perfectă. Până când simțim că ne sacrificăm pentru copil, soț,
familie etc.
Dar nimeni nu ne cere acest lucru, și ar fii bine să ne dăm seama de asta.
Dacă nu conștientizăm acest lucru o să avem parte de multă suferință.
Dacă nu te ocupi de tine și de nevoile tale nu vei mai avea ce să le oferi celorlalți,
și pe termen lung nu vei putea avea grijă nici de cei dragi.
Eu în primele luni eram foarte confuză, nu îmi convenea nimic, din cauză că îmi
era foarte frică că nu sunt suficient de bună.
Copilul nu vine cu un manual, este necesar să învățăm.
Oricine poate crește un copil, adică să-i dea să mănânce, să-i asigure traiul din
punct de vedere financiar, dar nu este suficient.
Un copil are nevoie de educație, de modele în viața lui.
Cred că această frică m-a făcut să conștientizez că și acest lucru se poate învăța,
adică poți să înveți să fii mamă, și așa am decis să merg la seminarii de parenting
să urmez cursuri de parenting, să citesc multe cărți, să mă dezvolt.
Din aceste cursuri nu am învățat doar să fiu o mamă mai bună, am învățat că și
eu sunt importantă și trebuie să am grijă de mine. De aici a pornit schimbarea în
viața mea. A fost cea mai bună investiție! Cred că educația este cheia pentru
multe provocări pe care le întâlnim în viața noastră.
Am conștientizat că eu sunt primul model al copilului meu.
Și tot ceea ce fac eu, copilul va prelua într-un fel sau altul.
Iar acest lucru este unul foarte important.
În opinia mea, mama este cea care poate să creeze sau nu armonie în familie.
Depinde foarte mult ce atitudine are mama, atât copiii cât și tatăl sunt influențați
de mamă, de energia și starea ei.
Dacă tu ca mamă ești mulțumită de tine, îți garantez că și ceilalți vor fii cel
puțin la fel de mulțumiți și fericiți.
Este ca un cerc, atunci când ești fericită, împlinită, mulțumită, vei avea un
comportament plin de iubire, vei avea ce să oferi, vei putea să îi asculți pe ceilalți
și să ai răbdare cu ei.
Atunci când tu ești supărată, frustată, ești nefericită, nu vei putea să oferi nici
răbdare nici timp, îți vei proiecta toată nemulțumirea pe ceilalți, în special în
familie.
DAR CUM SĂ FII MULȚUMITĂ ȘI FERICITĂ?
În primul rând acceptă-te așa cum ești. Înțelege că nu ești perfectă, dar prin
educație poți să te perfecționezi mereu. Înțelege că ești cea mai bună mamă
pentru copilul tău. Înțelege că poți să greșești, și că din aceea greșeală poți să
înveți ceva.
De foarte multe ori noi ne stresăm singure, din cauza nemulțumirii față de noi
însăne. Nu ne place aspectul nostru fizic, ne învinovățim pentru diferite alegeri
și decizii luate în decursul vieții, nu avem suficientă încredere în noi... și lista
poate continua. În acest fel dezvoltăm un dialog interior prin care ne stresăm
singure. Nu știm să ne apreciem și să alegem ce este cu adevărat important
pentru noi în momentul prezent, să avem grijă de noi, să întelegem că noi
suntem cea mai importantă persoană din viața noastră și suntem responsabile
pentru starea noastră de bine.
Acest rol durează toată viața. Este un proces continuu, și sunt perioade diferite
prin care trecem. Dacă copilul tău are un an, ai alte povocări decât atunci când
el va avea 5 ani, sau 18 ani.
Fiecare perioadă are farmecul ei, dar este necesar să avem răbdare. Și în același
timp să ne bucurăm de fiecare moment în parte. Toate sunt trecătoare pentru a
crea loc celor noi.
Acum doi ani aproximativ când am început să scriu, fetița mea Flavia era mică, și
avea zile în care nu dormea sau era mai agitată, avea mai multă nevoie de mine.
Eu vroiam să stau și cu ea, vroiam și să lucrez la proiectele mele, și erau zile în
care eram nervoasă și mă învinovățeam. Lucru care nu m-a ajutat deloc. Până
când am realizat că este doar o perioadă, sau este doar o zi mai solicitantă, care
trece și trebuie doar să am răbdare.
Întreabă-te zilnic:
Care sunt prioritățile mele? Ce este cel mai important în acest moment?
Ceilalți îți simt starea, le transmiți și lor din energia ta, în special copilului.
Nu spun că nu ai voie să ai zile mai puțin bune, că trebuie să fii mereu cu zâmbetul
pe buze, chiar și atunci când nu ai dormit o noapte întreagă. Vreau doar să îți
spun să ai răbdare cu tine și cu ceilalți. Să înveți să accepți situația, să nu te
învinovățești pentru stările tale.
Ai avut o zi mai proastă, relaxează-te, ia-ți puțin timp pentru tine, cere-ți scuze
de la copil sau de la soț în cazul în care nu ai procedat cum ai fi vrut într-o anumită
situație.
Din punctul meu de vedere este foarte important să cooperăm cu ceilalți (tata,
bunici, profesori, prieteni etc) decât să fim în competiție.
De foarte multe ori avem păreri diferite deoarece avem convingeri diferite
despre cum se crește și se educă un copil, și asta pentru că am fost educați în
familii diferite.
Dacă vrei să fii o mamă mulțumită este mult mai bine să cooperezi cu ceilalți.
Aici este cheia, felul în care le spunem celorlalți, explică-le de ce este important
pentru tine acel lucru și roagă-i să țină cont de părerea ta, astfel încât să evitați
cât mai multe conflicte.
Știu din experiența proprie că, dacă nu cooperăm cu ceilalți și dacă ne poziționăm
superior sau dacă ne simțim inferioare, aceste lucruri aduc multă nemulțumire
în viața noastră. Pierdem multă energie, ne consumăm inutil.
Rolul tatălui în viața copilului este foarte important. În primul rând rolul tatălui
este să taie „cordonul ombilical” dintre mamă și copil. Noi mamele avem
tendința să-i protejăm mult mai mult pe copii decât tații, și nu tăiem cordonul la
naștere.
Dacă copilul vede conflictul dintre voi, va profita de lucrul acesta și conflictul va
deveni din ce în ce mai mare. Procedează la fel cu bunicii copilului, cooperează
cu ei. Bunicii își adoră nepoții, de obicei sunt foarte permisivi cu copiii și nouă nu
ne place. Explică-le frumos de ce nu este bine să se uite la televizor când
mănâncă de exemplu sau orice alt lucru cu care nu ești de acord.
Nu este vorba despre cine este mai bun, și să vedem cum facem să fim cât mai
buni și mai fericiți împreună.
4. RENUNȚĂ LA CONTROL- CONTROLUL NU TE FACE FERICITĂ
Pot să declar că multă vreme în viață am fost o persoană care controla tot, care
planifica tot, eu trebuia să am ultimul cuvânt, să verific tot în urma mea. Acest
lucru nu m-a ajutat la nimic, era o sursă de stres, nicidecum de fericire.
Am făcut aceste lucruri din FRICĂ, din faptul că eu nu aveam încredere în mine.
Cu cât vei încerca să controlezi mai mult o persoană sau o situație cu atât mai
mult vei strica lucrurile.
Mi-am dat seama că nu pot controla multe lucruri in viață. Și acum mi-am dat
seama că nici măcar nu mai vreau să dețin controlul și este minunat. Deoarece
am încredere în mine, am încredere în viață, și știu că pot controla doar ceea ce
fac eu, ceea ce gândesc eu, ceea ce spun eu.
Și iți vei da seama că sursa este frica. Îți este frică să nu suferi, să nu fi părăsit, să
nu fi judecat, să nu pierzi. Controlul vieții prin gândurile noastre pline de teama
nu ne aduce nicio satisfacție, nicio bucurie.
Să ne uităm in oglindă să ne acceptam cu bune și rele, toate sunt ale noastre, așa
formăm întregul și să ne perfecționăm mereu, să devenim zilnic cea mai bună
variantă a noastră. Și să avem încredere în viață că lucrează pentru noi nu
împotriva noastră.
5. NU RENUNȚA LA VISUL TĂU
Un vis este un scop care te face să te ridici dimineața din pat mult mai entuziast,
îți oferă energie, îți oferă motivație, îți dă putere să treci peste încercările vieții,
să călătorești frumos în această viață.
Încurajează-ți copilul să viseze, nu-i distruge visurile, până la urmă tot ce există
în această lume a pornit de la un vis. Dacă îți dorești ceva din tot sufletul,
păstrează-ți încrederea și speranța și nu renunța la visul tău.
Lucrând la visurile tale devii din ce în ce mai mulțumită de viața ta, ești model
pentru copilul tău, și îți vei învăța și copilul să trăiască frumos. Să aibă un scop în
viață, să facă ce îi place. Nu te vei sacrifica pentru copil, îți trăiești viața ta și el va
învăța cum să își trăiască viața lui.
Al doilea lucru este că îi predai asta copilului tău, și este o lecție nemaipomenită.
Deoarece el va învăța să găsească scopul în tot ce face, își va găsi misiunea și o
va urma. Oamenii care își trăiesc vocația sunt oameni fericiți și mulțumiți.
Dacă îl vei învăța pe copilul tău să viseze, să se implice în munca lui, să pună
suflet în tot ce face, să fie curios mereu și să se educe, să știe să îți gestioneze
emoțiile, să aibă stimă de sine ridicată, îi asiguri succesul și tu poți să spui că ești
o mamă fericită și împlinită.
Nu știm cum se schimbă lumea, nu știm de ce abilități avem nevoie în viitor, dar
dacă îi construiești o fundație puternică copilului tău, se va adapta la orice în
viață. Vei crește un copil echilibrat, deoarece tu ești o mamă echilibrată, vei
crește un copil fericit deoarece tu ești o mamă fericită!
Întreabă-te mereu:
Numele meu este Angela Iordache și sunt mama unei fetițe minunate.
Draga mea, dacă ești mamă și vrei să îți găsești echilibrul în această viață
"zbuciumată", dacă vrei să împărtășești cu mine provocările tale de mamă
scrie-mi pe adresa angela@armoniesiechilibru.com