4.

MATERIALELE PLASTICE UZUALE

4.1. Materiale termorigide

Fenoplastele sunt obţinute pe baza răşinilor fenol-aldehidice, fiind totodată primele

materiale plastice obţinute pe bază de răşini sintetice. Producerea lor a început în anul 1909, pe
baza lucrărilor lui Baekeland şi din această cauză o categorie a fenoplastelor este cunoscută şi
sub denumirea de bachelită.
Se împart în două grupe:
• fenoplaste de presare;
• fenoplaste stratificate.
Fenoplastele de presare pot fi pulverulente sau fibroase, se folosesc la temperaturi sub
1000 C şi sunt relativ casante. Se utilizează, în general, pentru execuţia unor aparate şi accesorii
folosite în industria electrotehnică.
Aminoplastele sunt obţinute pe bază de răşini provenite din reacţia de policondensare a
aminelor cu aldehidele. Din punctul de vedere al comportării şi al proprietăţilor de bază,
aminoplastele se aseamănă foarte mult cu fenoplastele. Superioritatea lor constă în faptul că sunt
incolore, nu au miros şi sunt stabile la lumină. Sunt însă inferioare fenoplastelor din punctul de
vedere al rezistenţei termice şi rezistenţei la umiditate. Se întăresc mai încet şi sunt mai scumpe.
Răşinile poliesterice se obţin prin policondensarea polialcoolilor cu acizi policarboxilici.
Sunt des utilizate pentru execuţia diferitelor piese de maşini, fibre sau folii. Prin armare cu fibre
de sticlă, domeniul lor de utilizare se extinde foarte mult ca urmare a obţinerii unui grad mare de
cristalizare şi a unor rezistenţe ridicate la tracţiune şi forfecare
Răşinile epoxidice se obţin prin reacţia de policondensare a polifenolilor cu
epiclorhidrina. Se prezintă sub forma unor lichide vâscoase, care sunt absorbite în acetonă, esteri
sau alcooli superiori. Prin reacţia de poliadiţie, cu substanţele numite agenţi de întărire, se
dezvoltă tridimensional, cu legături flexibile între catene. În această formă, rămân insolubile şi
infuzibile, cu proprietăţi mecanice, chimice şi electroizolante superioare. Reacţia de poliadiţie
poate avea loc la rece sau la cald.
Aderă foarte bine la suprafeţe ceramice, metalice sau lemnoase, precum şi la sticlă sau
cauciuc vulcanizat, sunt rezistente la intemperii, alcooli şi acizi minerali de concentraţie medie.
Nu rezistă la acid azotic, acetonă, tricloretilenă şi hidrocarburi aromatice.
Sunt utilizate ca adezivi, lacuri, lianţi, răşini de turnare pentru execuţia modelelor pentru
turnătorii etc.

4.2. Materiale termoplastice

Poliamidele se obţin prin reacţia dintre diamină şi acizi dicarbonici. Cele mai utilizate
sunt cele de tipul nylon, folosite mai ales în industria textilă, ca urmare a caracteristicilor de
rezistentă ridicate pe care le au (rezistenţa lor la tracţiune poate ajunge până la 400 daN/cm2 ).
În tehnică se utilizează, în special, poliamida 6, caracterizată prin rezistenţă mare la
uzură, coeficient mic de frecare, rezistenţă deosebit de bună la oboseală şi şocuri repetate,
stabilitate a formei la variaţii de temperatură, rezistenţă suficient de mare la agenţi chimici. Ca
urmare a acestor proprietăţi, este utilizată în toate sectoarele industriale, de multe ori în
combinaţie cu materiale de umplutură (fibre de sticlă, grafit, sulfură de molibden), executându-se
organe de maşini (roţi dinţate, bucşi, lagăre), căşti de protecţie, robinete, carcase pentru aparate,
piese electrotehnice etc.
Policarbonaţii se remarcă faţă de alte materiale printr-o serie de proprietăţi superioare
cum ar fi transparenţă şi claritate excepţionale, rigiditate mare combinată cu o rezistenţă bună la
şoc sau la tracţiune, temperatură de utilizare ridicată, rezistenţă chimică bună şi stabilitate la

14
acţiunea majorităţii agenţilor chimici. Pot fi, de asemenea, sterilizaţi la temperatura de 135 0 C,
fără a-şi modifica dimensiunile. Rezistă totodată şi la coroziune şi la variaţiile ciclice climaterice.
Toate aceste caracteristici fac să fie utilizaţi, pe scara largă, în industria constructoare de
maşini, electrotehnică, articolelor de menaj, alimentară şi farmaceutică. Se execută carcase de
maşini şi aparate electrotehnice, piese pentru vehicule, recipienţi şi vase farmaceutice, medicale
sau de uz casnic, articole sanitare, piese de maşini rezistente la caldură etc. Prin operaţia de
extrudare pot fi obţinute şi ţevi cu diametre între 8 şi 30 mm care înlocuiesc cu succes ţevile din
cupru sau alamă, în diverse instalaţii. Piesele obţinute prin injecţie pot fi prelucrate prin aşchiere
sau lipite cu dizolvanţi.
Polietilena se obţine prin polimerizarea etilenei extrase din gazele de ţiţei. Poate fi:
• polietilenă de joasă densitate;
• polietilenă de mare densitate.
Polietilena de joasă densitate rezistă bine la umiditate şi la acţiunea agenţilor chimici. Se
caracterizează prin proprietăţi mecanice şi dielectrice bune dar are duritatea mică şi contracţia
mare. Caracteristicile depind mult de condiţiile de prelucrare. Piesele obţinute prin injecţie
rămân, de obicei, cu tensiuni remanente dar au suprafeţele lucioase, cu un colorit de calitate. Se
utilizează, în general, în industria uşoară pentru jucării, articole de menaj, articole cosmetice,
flori artificiale, dopuri, capace etc.
Polietilena de mare densitate este mai rigidă şi mai dură. Are o mai mare rezistenţă şi
stabilitate la temperatură dar prezintă proprietăţi electrice mai slabe. Are utilizări asemănătoare
cu polietilena de joasă densitate şi, în plus, este folosită pentru execuţia ambalajelor în industria
chimică, alimentară şi farmaceutică.
Polipropilena se obţine prin polimerizarea propilenei. Comparativ cu polietilena, are o
rezistenţă mai mare la tracţiune, rigiditate de suprafaţă mai mare, dar claritatea şi luciul sunt
inferioare. Se caracterizează prin rezistenţă sporită la agenţi chimici, absorbţie redusă de apă,
rezistenţă scăzută la acţiunea razelor ultraviolete şi proprietăţi bune la sudabilitate.
Eeste utilizată în toate sectoarele industriale pentru execuţia de piese injectate cum ar fi
repere industriale, cutii cu balamale proprii, navete, containere, tocuri pentru pantofi, piese
pentru industria electrotehnică.
Policlorura de vinil (PVC) este caracterizată de rezistenţa remarcabilă la acizi
concentraţi, baze şi alcooli, precum şi de faptul că nu arde (se autostinge). Supusă acţiunii
căldurii de peste 1600 C devine instabilă şi se degradează. Prin adăugarea unor substanţe
auxiliare, proprietăţile fizico-mecanice şi prelucrabilitatea se ameliorează simţitor. Nu poate fi
prelucrată fără adaos de stabilizatori dar, dacă acest lucru este făcut, atunci se poate prelucra prin
aşchiere, formare, sudare şi lipire.
Poate fi sub formă:
• plastifiată;
• neplastifiată (dură).
Policlorura de vinil plastifiată se utilizează pentru tălpi, cisme, ambalaje pentru produse
alimentare, recipienţi, jucării, garnituri de etanşare. Plăcile din PVC înlocuiesc tabla de plumb la
recipienţii pentru agenţi chimici corozivi, la băile de electroliză.
Policlorura de vinil dură se foloseşte pentru armături, fitinguri, instrumente de protecţie,
piese în industria electrotehnică şi chimică, piese de maşini, rezistente la coroziune, plăci
despărţitoare în acumulatori cu plumb etc. Se pot prelucra şi ţevi, având diametrul cuprins între 8
şi 500 mm.
Polimetacrilatul de metil este cunoscut şi sub numele de plexiglas sau sticlă organică.
Este caracterizat de claritate şi transparenţă foarte bune, rezistenţă la acţiunea bazelor, acizilor,
substanţelor neoxidante, apei de mare, o bună rezistenţă electrică. Piesele obţinute prin injecţie
din acest material au rezistenţă mecanică şi tenacitate bună, duritate mare şi pot avea un colorit
viu. Se pot prelucra prin aşchiere. Încălzit la temperaturi între 1200 – 1700 C se comportă la
întindere, încovoiere şi ambutisare ca un cauciuc, caracteristici ce dispar odată cu răcirea
materialului.

15
 Plexiglasul, datorită acestor proprietăţi, se utilizează în industria bunurilor de larg
consum pentru execuţia unor articole de menaj şi cosmetice, articole de artizanat, nasturi, vase
pentru flori, mânere şi butoane pentru mobilier. Se poate utiliza şi pentru proteze dentare iar,
datorită transparenţei şi rezistenţei la lovituri, este utilizat la obţinerea geamurilor pentru
autovehicule.
Polistirenul face parte din grupa hidrocarburilor nesaturate. Se obţine prin polimerizarea
monomerului stiren. În stare pură, este transparent ca sticla, dar se poate şi colora în diferite
nuanţe. Este rigid şi dur, stabil la căldură în intervalul cuprins între 20 0 - 800 C. Prezintă
stabilitate dimensională, bune proprietăţi dielectrice şi o bună prelucrabilitate
Polistirenul poate fi:
• de uz general;
• rezistent la şoc.
Polistirenul de uz general se utilizează pentru execuţia unei game largi de obiecte care
însă nu pot fi folosite la temperaturi ridicate cum ar fi jucării, articole de menaj şi cosmetice,
ambalaje farmaceutice şi alimentare, piese de formă complicată, piese pentru industria
electrotehnică etc. Prin încălzire la temperatura de înmuiere se obţin spume buretoase care se
utilizează la izolaţii termice.
Polistirenul rezistent la şoc are caracteristici superioare celui de uz general. Prin
injectare se obţin produse mai puţin lucioase, netransparente. În general, are cam acelaşi
domeniu de utilizare adică la execuţia jucăriilor, ambalajelor, pieselor pentru frigidere, carcaselor
pentru aparatura audio-video, valţurilor de acţionare, bucşilor de ghidare etc.
Politetrafluoretilena (PTFE) este cunoscută şi sub denumirea uzuală de Teflon. Este
caracterizată printr-o vâscozitate ridicată din care cauză nu poate fi prelucrată prin injecţie,
extrudare sau presare. Prelucrarea se realizează prin operaţia de sinterizare din pulbere,
obţinându-se plăci sau blocuri rigide. Acestea pot fi ulterior prelucrate prin aşchiere, obţinându-
se, în general, piese pentru industria chimică (robinete, ventile, supape) sau piese pentru industria
constructoare de maşini (cuzineţii).
Poliuretanii se obţin prin reacţia de poliadiţie. Se caracterizează prin stabilitate la
acţiunea acizilor şi prin faptul că se topesc la temperaturi mai scăzute decât poliamidele. Se pot
prelucra uşor prin presare şi tragere, obţinându-se fibre. Acestea se folosesc la execuţia periilor,
plaselor, filtrelor sau a diverselor ţesături.

4.3. Materialele plastice armate

Armarea materialelor termoplastice sau termorigide cu diverse alte materiale se face în

scopul obţinerii unor structuri cu rezistenţă mărită, la o greutate şi preţ de cost scăzute.
Armarea se poate face cu sticlă sau cu azbest, iar armătura poate fi sub formă de fibre,
fire, ţesături uni sau bidirecţionale etc. Datorită proprietăţilor specifice ale fibrei, se obţine o
creştere a rezistenţei mecanice, rigidităţii, rezistenţei la şoc şi stabilităţii dimensionale, odată cu
lărgirea domeniului de temperatură la care poate fi folosit materialul armat. Aceste proprietăţi se
accentuează aproape proporţional cu volumul de armătură prezent.
Materialele plastice armate au o rezistenţă foarte bună la temperaturi joase, iar limita
maximă de temperatură este de până la 260 0 C. Împletiturile de sticlă sau azbest au o acţiune
asemănătoare cu cea a fierului asupra betonului, ca urmare se aşează fie in direcţia solicitării
specifice, fie în reţea, pentru a se obţine o rezistenţă uniformă în toate direcţiile.
Materialele plastice armate cu sticlă sau azbest se folosesc, în general, pentru obţinerea
unor obiecte cu suprafeţe mari şi cu geometrie complexă cum ar fi caroserii pentru automobile,
corpuri pentru ambarcaţiuni cu tonaj mic, plăci ondulate pentru acoperişuri, carcase pentru
utilaje mecanice etc. Datorită bunei rezistenţe chimice se utilizează foarte mult şi în construcţia
utilajelor pentru industria chimică, sub formă de ţevi, coturi, mufe etc.

16
4.4 Recomandări privind alegerea materialului plastic

Cerinţe de proiectare Domeniul de aplicabilitate Material recomandat

Roţi dinţate, came, valve,

Rezistenţă mecanică pistoane, role, rotoare, lamele Poliamide, policarbonaţi, fenoplaste
de ventilator
Rol funcţional şi Mânere, clanţe, carcase foto şi Polietilena, polipropilena, polistiren,
decorativ pentru baterii, fittinguri, policlorura de vinil (PVC), ABS

Carcase şi forme Unelte, pompe, carcase, căşti de Polietilena, policarbonaţi, polipropilena,

tubulare protecţie polistiren
Lentile, ochelari, echipamente
Rol funcţional şi
de procesare hrană, Policarbonat, polistiren,
transparenţă
echipamente de laborator
Roţi dinţate, lagăre de
Poliamide, fenoplaste, poliuretan,
Rezistenţă la uzură rostogolire, benzi de uzură, roţi,
polietilenă de mare densitate
bucşi

17