CURS2

Amplificatoare operaţionale elementare

Influenta marimilor reale
Amplificatoarele operaţionale ideale (AOI) sunt caracterizate de următoarele ipoteze
simplificatoare, al căor scop este reducerea volumului calculelor:
-toţi parametrii AO care în buclă deschisă au valori mari se consideră că tind la infinit;
-toţi parametrii AO care in buclă deschisă au valori mici se consideră că tind la 0.
 Amplificarea infinita in bucla deschisa ( A0   );
 Impedanta infinita de intrare ( Z int   );
 Impedanta nula de iesire ( Z ies  0 );
 Curenti nuli de intrare ( ii  0 , in  0 , I D  0 , I P  0 );
 Tensiune nula de decalaj ( U D  0 );
 Largime infinita de banda ( B   );
 Variata nula de faza (   0 ).

Structura inversoare cu AO
Schema unui amplificator inversor realizat cu AOI este prezentată în figura 2.1.

Figura 2.1
Dorim să determinăm A, Z int , Z ies .
1. Deoarece Z int   vom avea ii  0 . În aceste condiţii i1  i2 (Kirchhoff I) (borna
pozitivă este la un punct virtual de masă).
 u i  ei
i1  Z
 Z
 uo   2 ui
1

i  ei  u o Z1
 2
Z2
2. La acelaşi rezultat se ajunge şi dacă se observa ca schema are reactie negativa si exista
ipoteza A   . Avem relatiile:
uo  A(ui   r uo )   Aei  ei  0  U   U 
 Z2 Z1
U   u i  uo u0 Z
 Z1  Z 2 Z1  Z 2  A  2
U  0 ui Z1
 
Impedanţa de intrare Z int  R1
Impedanţa de ieşire Z ies  0

Efectele neidealităţii AO
Vom studia separate efectele introduse de urmatorii parametric:
 Ao , Z int , Z ies
 UD , ID , I P
U D I D I P
 efecte datorate derivelor termice ale mărimilor reziduale , ,
T T T
Considerăm primul caz:

Figura 2.2
Observaţii:
 Z  este conectată între puncte de masă;
 Z   Z i (două ordine de marime);
 Z 0  Z s  Z 2 ;
 Circuitul de iesire se echivaleaza conform teoremei lui Thevenin (figura 2.3)

Figura 2.3
 Z0Zs
Z 01 
Z0  Zs
Zs
A01  A0
Z0  Zs

O prima posibilitate de calcul este utilizarea teoremei lui Millman pentru potentialul de iesire
si potentialul bornei inversoare:
 ei  A01ei
 
Z2 Z 01
u o 
 1

1

1
 Zs Zo Z2

 ui  A01ei

 Z 1 Z 2  Z 01
ei  1 1 1
  
 Z 1 Z i Z 2  Z 01

uo
Prin eliminarea lui ei se poate determina amplificarea in bucla inchisa A  .
ui
Pentru a simplifica calculele şi a pune în evidenţă dependenţa lui A de A0 utilizam
urmatoarea ipoteza simplificatoare: Z 0 // Z s  Z 2 . In aceste conditii circuitul obtinut este
prezentat in figura 2.4. (Generatorul de tensiune de la intrare a fost echivalat cu un generator de
curent).

Figura 2.4

Punem in evidenta urmatoarele relatii:

 u o   A01ei ;
ui u Z2 
ei    Z 1 IIZi II
 Z echiv  i 
Z1 
Z1 1  A01 

u Z 1 1
A /  o   A01 echiv   A01   A01  
ui Z1 Z1  1 1 1  A01 
Z 1     
Z echiv  Z1 Z i Z 2 
Z2 1
  A01  
Z1  Z 2 Z 2 
   1  A01 
 Z1 Z i 

Pe de alta parte factorul de amplificare a bucli de reactie este dat de relatia:

Z1 IIZi 1  1 1
r    Z 2      1
Z 2  Z1 IIZi r  Z1 Z i 
In aceste conditii amplificarea se poate exprima prin relatia urmatoare:
Z 1 Z 1 dezvoltare in serie Taylor Z
A /   A01 2   2    2  (1   ) ,
Z1 1 Z1 1 Z1
A01  1 
r A01  r Aideal
 

1 Z0  Z s  Z2 Z2 
unde:        1 .
Ao Zs  Z1 Z i 
Se observa ca pentru reducerea influentei parametrilor analizati asupra amplificarii se doreste
ca Ao  .

Influenţa iD , i p , U D asupra amplificării

Se considera circuitul din figura 2.1. Se echivaleaza circuitul de intrare cu conditia u i  0 ,
punadu-se in evidenta curentii de intrare ii , i n si tensiunea de decalaj U D .
 Figura 2.5
Avem succesiv urmatoarele relatii:
V   V  ( ei  0 )
u o Z1
 Z 1 IIZ 2  ii  U D  Z 3 in
Z1  Z 2
 i
 ii  i P  D
i n
i  i  i  2  u  1  Z 2  U  Z IIZ  Z i  Z IIZ  Z  i D 

D
dar 
ii  in  2i P
 Z 1   2 
o D 1 2 3 P 1 2 3
i  i  i D 
 n P
2
Discuţie:
 Z 
1) i P  0, i D  0  u o  1  2 U D  concluzia ca A 
 Z1 
 Z 
U D  0, i D  0, i P  0  u o  1  2   Z1IIZ 2  Z3  i P  concluzia ca
2)  Z1 
impedantele vazute pe cele doua borne trebuie sa fie egale Z1IIZ 2  Z3
 Z  ZZ
3) Dacă Z 3  0 , U D  0 , i D  0  u o  1  2  1 2 ii  Z 2 ii  (ii  implica ca Z 2 ) .
 Z1  Z1  Z 2
CONCLUZIE: Impedanţele vazute pe cele două borne ale amplificatorului
trebuie să fie cât mai mici şi egale.

Efectul derivelor termice

 Z   U D i 1 i 
u o  1  2     Z1 // Z 2  Z 3  P  Z1 // Z 2  Z 3    D 
 Z1   T T 2 T 
U D i P i D
Pentru ca influenta marimilor: , , , asupra tensiunii de iesire sa fie cat mai mica
T T T
trebuie sa fie indeplinita ultima conclzie enuntata.

 , Z ies
Influenţa parametrilor Ao , Z ies asupra impedantelor de intrare si iesire Z int 
Z // Z s  Z 2 Z ies
  R1  Z int // ies
Z int  
Z ies
1  A01 1  Ao  r
 

efectMiller

Structura neinversoare cu AO
Structura este prezentata in figura 2.6
 Figura 2.6
Cazul ideal
ei  0, Ao  , ii  0, in  0
Z1 Z
uo  u i  A ideal  1  2
Z1  Z 2 Z1
Z int  , Z ies  0
Schema pentru calculul influenţelor mărimilor iD , i p , U D , asupra amplificarii este identică cu
schema prezentată la amplificatorul inversor (figura 2.5). Deci rezultatele vor fi identice si vor
rezulta aceleaşi concluzii. Rezultatul este identic şi pentru influenţa derivelor termice.
Influenţa mărimilor Ao , Z 0 , Z i
Se va echivala circuitul din figura 2.6 in ipoteza ca Z i  Z 3 (figura 2.7)

Figura 2.7
Se va păstra notaţiile:
Z0Zs Zs
Z 01  ; A01  A0 ; u 0  A ' u i ; u 0  A01ei
Z0  Zs Z0  Zs
Se observa ca:
Z1 u0
u0 
Z 1  Z 2 Auideal
 Dacă se va scrie Kirchhoff II pe buclă se va obţine:
uo
 ui
uo
Au ideal

 ei  ui  Z1 // Z 2  
Au ideal
Z i  Z1 // Z 2
 1 
 1 Au ideal   Z1 // Z 2 
 Z 1 // Z 2  
1
uo     u i 1   
 Au ideal A01 Z i  Z 1 // Z 2   Z i  Z 1 // Z 2 
 
 
 1 1 Zi   Zi 
uo      ui   
 A01 Au ideal Z i  Z1 // Z 2   Z i  Z1 // Z 2 
Zi Zi
u Z i  Z 1 // Z 2 1 Z i  Z 1 // Z 2
A'  o   
ui 1 1 Zi 1 Zi A Zi
   1  u ideal 
A01 Au ideal Z i  Z 1 // Z 2 Au ideal Z i  Z 1 // Z 2 A01 Z i  Z 1 // Z 2
  
se da factor comun 
Au ideal  Z  Z  Z o 1 Z i  Z1 // Z 2
 A'   Au ideal 1    unde   1  2   s   
1   Z1  Zs Ao Zi
 Z   Z  1  Z1 Z 2 
 1  2   1  o    1  
 Z1   Z s  Ao  Z i Z1  Z 2  
Concluzii:
Dacă Ao      0 . Dacă Ao    aceleasi concluzii ca la structura inversoare.

Determinam Z int

Figura 2.8
Ipoteza: Z ic  Z1  se va elimina Z ic
ui e u u  1 A' 
i  i  i  o  u i    

 Zi
Z ic Z i Z ic A01  Z ic A01 Z i 
u 1  A 
  i 
Z int  Z ic // Z i 01 
  A 
i 1 A' '

 f . mare 
Z ic A01 Z i f . mare
Caz particular: Z1    AO repetor

Figura 2.9
AO ideal :
u o  ui  A  1
Z ies  0, Z int  
AO real:
Ao
Au 
1  Ao
 A 
Z int  Z ic // Z i 01  foarte mare
 A' 
Z 2 se alege de obicei egala cu impedanta generatorului pentru a compensa curentii de polarizare