Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Exemplu Proiect-Ionescu Ana-Maria
Exemplu Proiect-Ionescu Ana-Maria
Absolvent:
IONESCU M. ANA-MARIA
Grupa: 2444
Conducător ştiinţific:
Prof.dr.ing. Florin Cătălin OLTEANU
Braşov. 2018
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
Cuprins
1. Fişa tehnică a reperului ................................................................................................. 4
2. Calculul necesarului de echipamente ............................................................................ 7
2.1. Determinarea volumului producţiei pe operaţii ..................................................... 7
2.2. Calculul necesarului de maşini, utilaje şi echipamente din sistemul de fabricaţie 8
3. Determinarea necesarului de spaţii pentru fabricaţie .................................................. 10
3.1. Determinarea spaţiului necesar pentru locurile de muncă ................................... 11
3.2. Determinarea spaţiului necesar căilor de acces ................................................... 12
3.3. Determinarea numărului de angajaţi din sistemul de producţie........................... 13
4. Dimensionarea facilităţilor de întreţinere şi reparaţii .................................................. 14
4.1. Determinarea numărului de maşini şi echipamente necesare pentru întretinere şi
reparaţii ........................................................................................................................... 15
4.2. Determinarea necesarului de spaţiu pentru subsistemul mentenanţă ................... 16
4.3. Determinarea necesarului de personal pentru mentenanţă................................... 18
5. Dimensionarea facilităţilor pentru depozitarea şi manipularea a materialelor ............ 18
5.1. Determinarea spaţiului de depozitare a materialelor ........................................... 18
6. Dimensionarea serviciilor funcţionale ........................................................................ 22
6.1. Determinarea numărului de angajaţi din sistemul de producţie şi serviciile
funcţionale ...................................................................................................................... 22
6.2. Determinarea necesarului de spaţiu pentru serviciile funcţionale ....................... 23
7. Dimensionarea facilitatilor auxiliare si de sprijin ....................................................... 24
8. Suprafaţa totală a sistemului de producţie................................................................... 28
9. Calculul costurilor de producţie: ................................................................................. 29
9.1. Costurile directe ................................................................................................... 29
10. Planul general de amplasare ........................................................................................ 32
2
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
3
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
𝑡𝑜𝑝𝑖 𝑡𝑎𝑢𝑥
Nr.crt. Operaţia Tip maşina
[min] [min]
1 Debitare AG 4 1
2 Strunjire degroşare SNC-CR 22 1
3 Strunjire finisare SNC-CR 24 4
4 Danturare degroşare MFD 43 6
5 Danturare finisare MFD 35 5
6 Canelare degroşare MFC 35 5
7 Canelare finisare MFC 30 3
8 Frezare canal pană MFU 10 5
9 Rectificare arbore MRU 16 4
10 Rectificare dantură MRD 30 6
11 Rectificare canelură MRC 20 5
∑ 𝑄𝑖 ∗ 𝑡𝑜𝑝 𝑖
𝑡𝑜𝑝 𝑅𝑅 𝑖 =
∑ 𝑄𝑖
∑ 𝑄𝑖 ∗ 𝑡𝑎𝑢𝑥 𝑖
𝑡𝑎𝑢𝑥 𝑅𝑅 𝑖 =
∑ 𝑄𝑖
4
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
Operaţia : Debitare
(5 ∗ 6000) + (5 ∗ 7000) + (3 ∗ 5000)
𝑡𝑜𝑝 𝑅𝑅 𝑖 = = 4 𝑚𝑖𝑛
6000 + 7000 + 5000
(1 ∗ 6000) + (1 ∗ 7000) + (1 ∗ 5000)
𝑡𝑎𝑢𝑥 𝑅𝑅 𝑖 = = 1 𝑚𝑖𝑛
6000 + 7000 + 5000
5
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
6
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
𝑄𝑒 𝑖
𝑄𝑖𝑛𝑡 𝑖 = 1−𝑃𝑟 𝑖
𝑄𝑒 11 18000
𝑄𝑖𝑛𝑡 11
= = 1−0,01 = 18182 buc.
1−𝑃𝑟 11
𝑄𝑒 10 18182
𝑄𝑖𝑛𝑡 10
= = 1−0,01 = 18365 buc.
1−𝑃𝑟 10
𝑄𝑒 9 18365
𝑄𝑖𝑛𝑡 9
= = 1−0,01 = 18551 buc.
1−𝑃𝑟 9
𝑄𝑒 8 18551
𝑄𝑖𝑛𝑡 8
= = 1−0,03 = 19125 buc.
1−𝑃𝑟 8
𝑄𝑒 𝑖 19125
𝑄𝑖𝑛𝑡 7
= = 1−0,02 = 19515 buc.
1−𝑃𝑟 𝑖
7
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
𝑄𝑒 𝑖 19515
𝑄𝑖𝑛𝑡 6
= = 1−0,02 = 19913 buc.
1−𝑃𝑟 𝑖
𝑄𝑒 𝑖 19913
𝑄𝑖𝑛𝑡 5
= = 1−0,02 = 20320 buc.
1−𝑃𝑟 𝑖
𝑄𝑒 𝑖 20320
𝑄𝑖𝑛𝑡 4
= = = 20734 buc.
1−𝑃𝑟 𝑖 1−0,02
𝑄𝑒 𝑖 20734
𝑄𝑖𝑛𝑡 3
= = = 21158 buc.
1−𝑃𝑟 𝑖 1−0,02
𝑄𝑒 𝑖 21158
𝑄𝑖𝑛𝑡 2
= = 1−0,02 = 21589 buc.
1−𝑃𝑟 𝑖
𝑄𝑒 𝑖 21589
𝑄𝑖𝑛𝑡 1
= = 1−0,01 = 21807 buc.
1−𝑃𝑟 𝑖
Aşadar pentru realizarea cantităţii de 18000 buc. trebuie debitate 21807 buc.,
reprezentind un procent 21,15 % în plus faţă de cantitatea de 18000 buc.
Numarul total de rebuturi:
𝑟 = 𝑄𝑖𝑛𝑡 𝑖 − 𝑄𝑒𝑖 = 21807 − 18000 = 3807 𝑏𝑢𝑐/𝑎𝑛
𝑇𝑛𝑒𝑐 𝑗
𝑁𝑢𝑗 =
𝑇𝑑𝑖𝑠𝑝
𝑁𝑢𝑗 = 𝑛𝑟. 𝑑𝑒 𝑢𝑡𝑖𝑙𝑎𝑗𝑒
𝑇𝑛𝑒𝑐 𝑗 = 𝑡𝑖𝑚𝑝𝑢𝑙 𝑛𝑒𝑐𝑒𝑠𝑎𝑟
𝑇𝑑𝑖𝑠𝑝 𝑗 = 𝑡𝑖𝑚𝑝𝑢𝑙 𝑑𝑖𝑠𝑝𝑜𝑛𝑖𝑏𝑖𝑙
𝑇𝑑𝑖𝑠𝑝 = ℎ ∗ 𝑠 ∗ 𝑧 ∗ 𝑛𝑠 ∗ 𝑘
ℎ = 𝑛𝑟. 𝑑𝑒 𝑜𝑟𝑒 𝑖𝑛𝑡𝑟 − 𝑢𝑛 𝑠𝑐ℎ𝑖𝑚𝑏 = 8 𝑜𝑟𝑒/𝑠𝑐ℎ𝑖𝑚𝑏
𝑠 = 𝑛𝑟. 𝑠𝑐ℎ𝑖𝑚𝑏𝑢𝑟𝑖 𝑝𝑒 𝑧𝑖 = 2 𝑠𝑐ℎ𝑖𝑚𝑏𝑢𝑟𝑖/𝑧𝑖
𝑛𝑠 = 𝑛𝑟. 𝑑𝑒 𝑠𝑎𝑝𝑡𝑎𝑚𝑖𝑛𝑖 𝑖𝑛𝑡𝑟 − 𝑢𝑛 𝑎𝑛 = 46 𝑠𝑎𝑝𝑡𝑎𝑚𝑖𝑛𝑖
𝑧 = 𝑛𝑟. 𝑑𝑒 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑝𝑒 𝑠𝑎𝑝𝑡𝑎𝑚𝑖𝑛𝑎 = 5 𝑧𝑖𝑙𝑒/𝑠𝑎𝑝𝑡𝑎𝑚𝑖𝑛𝑎
𝑘 = 𝑘𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑢𝑡𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒 = 0,95
𝑇 = 8 ∗ 2 ∗ 5 ∗ 46 ∗ 0,95 = 3496 [𝑜𝑟𝑒/𝑎𝑛]
8
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
1) Operaţia de Debitare
21807 ∗ (4 + 1)
𝑁𝐴𝐺 = = 0,52 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑠𝑒 𝑎𝑑𝑜𝑝𝑡𝑎 1 𝐴𝑔𝑟𝑒𝑔𝑎𝑡
209760
2) Operatia de Strunjire
21589 ∗ (22 + 1) + 21158 ∗ (24 + 4)
𝑁𝑆𝐶𝑁−𝐶𝑅 = = 5,19 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑠𝑒 𝑎𝑑𝑜𝑝𝑡𝑎 5 𝑆𝑁𝐶 − 𝐶𝑅
209760
3) Operatia de Danturare
20734 ∗ (43 + 6) + 20320 ∗ (35 + 5)
𝑁𝑀𝐹𝐷 = = 8,72 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑠𝑒 𝑎𝑑𝑜𝑝𝑡𝑎 9 𝑀𝐹𝐷
209760
4) Operatia de Canelare
19913 ∗ (35 + 5) + 19515 ∗ (30 + 3)
𝑁𝑀𝐹𝐶 = = 6,87 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑠𝑒 𝑎𝑑𝑜𝑝𝑡𝑎 7 𝑀𝐹𝐶
209760
9
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
𝑇𝑛𝑒𝑐 𝑁𝑖
𝑔𝑖 = => 𝑔 𝑖 =
𝑇𝑑𝑖𝑠𝑝∗ 𝑁𝑎𝑖 𝑁𝑎𝑖
0,52
𝑔𝐴𝐺 = = 0,52 = 52 %
1
5,19
𝑔𝑆𝐶𝑁−𝐶𝑅 = = 1,04 = 104 %
5
8,72
𝑔𝑀𝐹𝐷 = = 0,97 = 97 %
9
6,87
𝑔𝑀𝐹𝐶 = = 0,98 = 98 %
7
1,37
𝑔𝑀𝐹𝑈 = = 0,68 = 68 %
2
1,77
𝑔𝑀𝑅𝑈 = = 0,88 = 88 %
2
3,15
𝑔𝑀𝑅𝐷 = = 1,05 = 105 %
3
2,17
𝑔𝑀𝑅𝐶 = = 1,08 = 108 %
2
Spaţiul total pentru sistemul de fabricaţie SSF se compune din suma spaţiilor
necesare pentru toate locurile de muncă „Stgi”, de prelucrare, montaj sau tratamentelor
termice şi spaţiile necesare căilor de acces „Sca” si se calculeaza cu formula:
10
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
𝑆𝑠 = 𝐿 ∗ 𝑙 [𝑚2 ]
𝑆𝑔 = 𝑆𝑠 ∗ 𝑁𝑙𝑠 [𝑚2 ]; 𝑢𝑛𝑑𝑒: 𝑁𝑙𝑠 − 𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑙𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑠𝑒𝑟𝑣𝑖𝑟𝑒
𝑆𝑒 = (𝑆𝑠 + 𝑆𝑔 ) · 𝑘 [𝑚2 ]
𝑘 = 0,10 ÷ 2,5 𝑠𝑒 𝑎𝑑𝑜𝑝𝑡𝑎 𝑘 = 2 î𝑛 𝑖𝑛𝑑𝑢𝑡𝑟𝑖𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑟𝑢𝑐𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑚𝑎ş𝑖𝑛𝑖
11
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
Spaţiul alocat căilor de acces „Sca” se poate calcula orientativ cu ajutorul unui
coeficient k1 aplicat suprafeţelor totale stabilite pentru locurile de muncă:
𝑆𝑐𝑎 = 𝑘1 ∗ ∑𝑆𝑡𝑗
12
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
𝑁𝑃𝑑𝑝 = 𝑛𝑠 ∗ ∑ 𝑁𝑖
𝑖=1
unde:
− 𝑛𝑠 − 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑠𝑐ℎ𝑖𝑚𝑏𝑢𝑟𝑖;
− 𝑁𝑖 − 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑢𝑡𝑖𝑙𝑎𝑗𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑔𝑟𝑢𝑝𝑢𝑙 𝑖;
− 𝑛 − 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑔𝑟𝑢𝑝𝑒 𝑑𝑒 𝑢𝑡𝑖𝑙𝑎𝑗𝑒.
13
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
𝑁𝑀𝑎𝑖𝑠𝑡𝑟𝑖 = 3
𝑁𝑇𝑒ℎ𝑛𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖 = 2
𝑆𝑒𝑓 𝑠𝑒𝑐𝑡𝑖𝑒 = 1
𝑁𝑝 𝑆𝐹 = 62 + 3 + 2 + 1 = 68 𝐴𝑁𝐺𝐴𝐽𝐴Ţ𝐼
14
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
𝑛𝑡𝑚 = 𝑝𝑚 · 𝑁𝑡
unde:
- Nt - reprezintă numărul total de utilaje (direct productive) existent în sistemul
de producţie;
- pm = (4,1...7,4)/100, reprezintă procentul de utilaje necesare pentru
mentenanţă. Se optează pentru valori mai mari sau mai mici ale acestui
procent, în funcţie de complexitatea utilajelor direct productive, din sistemul
de fabricaţie.
15
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
16
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
𝑆𝑚𝑖 = 18 ÷ 20 𝑚2 𝑠𝑒 𝑎𝑑𝑜𝑝𝑡𝑎 20 𝑚2
𝑆𝑡𝑢𝑠 = 5 ÷ 10 𝑚2 𝑠𝑒 𝑎𝑑𝑜𝑝𝑡𝑎 10 𝑚2
𝑆𝑡𝑚 = 20 ∗ 3 + 10 ∗ 3 = 90 𝑚2
Suprafaţa atelier
Nr.crt. Tip atelier Pondere [%]
[𝒎𝟐 ]
1 Atelier prelucrări mecanice 100 % 90
2 Atelier de demontări 12 ÷ 15 % 13,5
3 Atelier de lăcătuşerie şi asamblare 65 ÷ 70 % 63
4 Depozite pentru piese de schimb 5÷7% 6,3
5 Atelier ascuţire scule 5÷6% 5,4
6 Birou 12 ÷ 15 % 13,5
7 TOTAL 191,70
17
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
- lacatuşi/schimb = 6 angajati;
- electricieni = 3 angajaţi ;
- maistru = 2 angajaţi;
- ingineri şi tehnicieni = 1 inginer specialitatea maşini unelte.
NaSIR = 4 + 2 + 6 + 3 + 2 + 1 = 18 angajaţi
NaSIR = 18 angajati
18
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
în care:
- SSSF - suprafață de stocare semifabricate ;
- SSPF - suprafață de stocare piese finite;
- SSEM - suprafațu de stocare echipamente de manipulare ce nu sunt în acțiune;
- SMEM - suprafață de manevră a echipamentelor de manipulare în deposit;
- SCA - suprafața căi de acces;
- SB - suprafața birouri.
𝐿𝐵 6000
𝑁𝑆𝐹𝐵 = = = 12 [𝑆𝐹/𝑏𝑎𝑟ă]
𝐿𝑆𝐹 500
𝑁𝑆𝐹𝑎𝑛 = 21807 [𝑏𝑢𝑐/𝑎𝑛]
𝑁𝑆𝐹𝑎𝑛 21807
𝑁𝑆𝐹𝐿 = = = 1820 [𝑏𝑢𝑐/𝑎𝑛]
12 12
𝑁𝑆𝐹𝐿 1820
𝑁𝐵𝐿 = = = 152 𝑏𝑎𝑟𝑒
𝑁𝑆𝐹𝐵 12
𝑁𝐵𝐿 152
𝑁𝐵𝑆𝑡𝑜𝑐𝑎𝑡 = = = 76 𝑏𝑎𝑟𝑒
2 2
𝑆𝑆𝐵 = 𝐿𝐵 ∙ Φ𝑆𝐹 = 6 ∙ 0,1 = 0,6 𝑚2
𝑆𝑆𝑆𝐹 = 𝑆𝑆𝐵 ∙ 𝑁𝐵𝑆𝑡𝑜𝑐𝑎𝑡 = 0,6 ∙ 76 = 45,6 𝑚2
𝑆𝑆𝑆𝐹 = 45,6 𝑚2 ≅ 46 𝑚2
19
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
𝑁𝑃𝐹𝑙𝑢𝑛𝑎 1500
𝑁𝑃𝐹𝑆𝑡𝑜𝑐𝑎𝑡𝑒 = = = 750 𝑏𝑢𝑐
2 2
Dimensiune cutie livrare: L x l x h = 590 x 590 x 290 mm, diametru piesă finită Φ
= 90 mm:
𝐿 590
𝑁𝑃𝐹𝑆𝑡𝑜𝑐𝑎𝑡𝑒/𝑙𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑒 = = = 6 𝑏𝑢𝑐
Φ𝑃𝐹 90
ℎ 290
𝑁𝑃𝐹𝑆𝑡𝑜𝑐𝑎𝑡𝑒/𝑖𝑛𝑎𝑙𝑡𝑖𝑚𝑒 = = = 3 𝑏𝑢𝑐
Φ𝑃𝐹 90
𝑁𝑃𝐹𝑆𝑡𝑜𝑐𝑎𝑡𝑒/𝑐𝑢𝑡𝑖𝑒 = 𝑁𝑃𝐹𝑆𝑡𝑜𝑐𝑎𝑡𝑒/𝑙𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑒 ∙ 𝑁𝑃𝐹𝑆𝑡𝑜𝑐𝑎𝑡𝑒/𝑖𝑛𝑎𝑙𝑡𝑖𝑚𝑒 = 6 ∙ 3 = 18 𝑏𝑢𝑐/𝑐𝑢𝑡𝑖𝑒
𝑁𝑃𝐹𝑆𝑡𝑜𝑐𝑎𝑡𝑒 750
𝑁𝑐𝑢𝑡𝑖𝑖 = = = 42 𝑐𝑢𝑡𝑖𝑖
𝑁𝑃𝐹𝑆𝑡𝑜𝑐𝑎𝑡𝑒/𝑐𝑢𝑡𝑖𝑒 18
20
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
f. Suprafaţa birourilor 𝑺𝑩 :
Se alocă 6 m2 pe persoană.
21
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
𝑆𝐵 = 2 ∗ 6 = 12 𝑚2
𝑁𝑃𝑆𝐿 = 2 + 2 = 4 𝑎𝑛𝑔𝑎𝑗𝑎ţ𝑖
22
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
NaSF = 68 angajaţi
𝟏 𝟗𝟎
NaSIR = 18 angajaţi → Nt.ang = 𝟎,𝟕 ( 68 + 18 + 4 ) = 𝟎,𝟕 = 130 angajaţi
NaSL = 4 angajaţi
23
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
24
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
La intrarea şi ieşirea din sistemul de producţie angajaţii îşi schimbă, parţial sau
total, ţinuta vestimentară, bunurile personale fiind păstrate în facilităţi special amenajate.
25
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
Dacă angajaţii îşi schimbă doar parţial vestimentaţia, iar mediul de lucru nu
conţine substanţe toxice, la locurile de muncă se prevăd numai cuiere, umeraşe şi rafturi
de depozitare.
Dacă procesul de producţie reclamă schimbarea întregii vestimentaţii, se prevăd
vestiare pentru femei şi pentru bărbaţi, dotate cu dulapuri corespunzătoare. Fiecare angajat
va avea un dulap cu suprafaţa pe pardoseală de 0,5 m2 şi înălţimea necesară îmbrăcămintei
depozitate.
Grupurile sanitare trebuie amplasate astfel încât distanţa maximă de la orice post
de lucru să nu depăşească 60 de metri.
Pentru proiectarea acestor facilităţi se recomandă:
- zone separate pentru fiecare sex;
- amplasarea lor, în principal, la etaj, deasupra ariei de lucru;
- construcţii descentralizate, uniform distribuite în sistem;
- prevederea unor facilităţi pentru persoane cu handicap în grupurile sanitare aflate
la parter.
În grupurile sanitare se prevăd scaune (vase) WC, chiuvete şi oglinzi, iar pentru
bărbaţi şi urinale.
Spaţiile acordate, recomandate pentru diversele facilităţi din grupurile sanitare,
sunt:
- scaun WC – 1,5𝑚2 ;
- chiuvetă – 0,6 𝑚2 ;
- urinal – 0,6 𝑚2 şi 2,3 𝑚2 liberi în faţa urinalului;
- între două chiuvete vecine o distanţă de 0,6 m.
Numărul de locuri în grupurile sanitare se stabileşte în funcţie de numărul de
angajaţi şi de ramura în care se încadrează sistemul. Se prevede un loc la 15...20 de
angajaţi în industria grea, la 20...25 de angajaţi în celelalte industrii, la 100...200 elevi,
studenţi în învăţământ, iar la fiecare trei locuri se prevede o chiuvetă cu oglindă.
26
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
90
Nlg s= = 4,5 locuri in grupurile sanitare
20
Sgs = 5 m2
St gr sanitar = Nlgs * Sgs = 4,5 * 5 = 22,5 m2 ≈ 23 m2
În funcţie de numărul angajaţilor se poate alege una din cele trei variante de
servicii:
- cu automate şi cafetărie;
- cu linii de autoservire şi cafetărie;
- cu bucătărie şi cafetărie.
La un număr de angajaţi mai mic de 200 se alege varianta cu autoservire şi
cafetărie . Se alege varianta cu automate şi cafetărie. De la automate angajaţii pot servi
mâncare caldă sau rece, băuturi calde sau răcoritoare, dulciuri, îşi pot încălzi gustările.
Suprafaţa necesară pentru automate este de 0,1 m2/persoană utilizatoare ⇒ la 90 de
angajaţi sunt necesari 9 m2.
Suprafaţa cofetăriei se determină în funcţie de numărul de angajaţi şi de suprafaţa
alocată unei persoane ce serveşte masa (1,3…1,5 m2). Se adoptă 1,3 m2 iar suprafaţa totală
pentru 90 de angajaţi este de 117 m2.
27
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
28
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
Costurile directe sunt acele costuri care se află într-o relaţie nemijlocită cu
produsele societăţilor comerciale. În sistemele de producţie, costurile directe se
înregistrează în sistemul de fabricaţie, cel în care are loc procesarea materială şi montajul
produselor. Ele pot fi individualizate pe produs.
Trebuie precizat că nu toate costurile din sistemul de fabricaţie sunt costuri directe.
Activităţile de măsurare, control, logistică, adaptarea maşinii la schimbarea reperului,
procesarea informaţională, etc, sunt costuri indirecte.
Costurile directe au mai multe componente. Acestea sunt:
Costul materialelor
= densitatea materialului
V = volumul semifabricatului
29
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
𝜋 ∗ (0,1)2
𝑛𝑐𝑘 = 𝑚 = 𝑉 ∗ 𝜌 = ( ∗ 0,5) ∗ 7800 = 31 𝑘𝑔
4
𝑢𝑚
𝐶𝑚 = 31 ∗ 1,5 = 46,5 [ ]
𝑏𝑢𝑐
La această valoare se adaugă costul de achiziţie, care depinde de mai mulţi factori.
În construcţia de maşini o valoare orientativă este de 6%. Astfel, costul total al unui al
unei unităţi de produs este:
𝑢𝑚
𝐶𝑀𝑎𝑡 = 𝐶𝑚 + 𝐶𝑚 ∗ 0,06 [ ]
𝑏𝑢𝑐
𝑢𝑚
𝐶𝑀𝑎𝑡 = 46,5 + 46,5 ∗ 0,06 = 50 [ ]
𝑏𝑢𝑐
Pentru producţia anuală planificată Q = 21807 buc. costurile materiale anuale vor
fi:
𝑢𝑚
𝐶𝑀𝑎𝑡/𝑎𝑛 = 𝐶𝑀𝑎𝑡 ∗ 𝑄 [ ]
𝑎𝑛
𝑢𝑚
𝐶𝑀𝑎𝑡/𝑎𝑛 = 50 ∗ 21807 = 1090350 ≅ 1100000 [ ]
𝑎𝑛
Se mai adaugă costul semifabricatelor rebutate în procesul de fabricaţie. Procentul
rebuturilor pr este destul de diferit în funcţie de tipul produsului, nivelul tehnologiei şi
organizarea producţiei.
În total, costul anual al materialelor va fi:
𝑢𝑚
𝐶𝑀𝑎𝑡.𝑡𝑜𝑡 = 𝐶𝑀𝑎𝑡 ∗ 𝑄 ∗ (1 + 𝑝𝑟)[ ]
𝑎𝑛
30
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
Simbol
Nr.crt. Elemente de calcul UM Valoare
Relaţii de calcul
1 Producţie curentă Buc Q 21807
2 Cost material Um/buc M 0,312
3 Salariu direct Um/buc Sd 0,805
4 Preţ vânzare unitar Um/buc P 10,96
5 Costuri fixe totale Um CF 153922,04
6 Cost variabil unitar Um/buc Cv =M+Sd 1,117
7 Venit Um V = p*Q 239004,72
Costuri variabile
8 Um CV = Cv*Q 24358,419
totale
9 Profit brut Um B = V-Ctotale 85082,68
10 Pragul de rentabilitate Buc Qcr = CF/(p-Cv) 15637,72
În urma calculelor efectuate se obţin rezultatele din tabelul de mai sus şi o valoare
a Qcr = 15637,72 bucăţi.
Premisa de calcul este următoarea:
𝑉 = 𝐶𝑡 𝑢𝑛𝑑𝑒:
𝐶𝑡 = 𝐶𝑓 + 𝐶𝑣
31
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială
asigura profit. Vânzând doar cantitatea 𝑄𝐸 , sistemul şi-ar putea recupera cheltuielile fixe şi
variabile.
Pentru a obţine profit, sistemul trebuie să vândă o cantitate mai mare de 15642.48
buc.
32