Numărul de aur

Ideea că universul e guvernat de numere a fascinat, incepand cu

Pitagora, pe matematicieni, fizicieni, filozofi sau teologi. Probabil că nici un
număr nu ilustrează mai bine această idee si nu a fost înconjurat de atata
faimă si mister ca numărul phi, cunoscut si sub numele de „secțiunea de
aur“. Definit de Euclid cu mai bine de doua mii de ani in urmă, phi (1,618...)
pare implicat peste tot in natură: de la cochiliile melcilor si dispunerea
petalelor florilor, pană la forma galaxiilor. Nici artele plastice sau muzica nu
răman în afara „razei de acțiune“ a uimitorului număr. S-au facut
nenumarate speculații despre prezenta Secțiunii de aur în construcția
piramidelor sau a Partenonului, ori in picturile lui Leonardo da Vinci.

Proporția divină a condus la construirea Dreptunghiului de aur, în

care raportul laturilor este egal cu numărul de aur. Acest tip de dreptunghi
este considerat ca fiind deosebit de estetic şi ca urmare a fost şi este intens
utilizat în arhitectură şi artă.

Spre exemplu în construcţia Partenonului din Atena se regăsesc cel

puţin două astfel de dreptunghiuri.
 Inspirați de greci, viitoarele generații de arhitecti și-au proiectat
clădirile bazându-se pe această proporție minunată. Nici pictorii nu au
ignorat-o.
Se spune că Leonardo Da Vinci folosea Proporția de Aur pentru a
păstra proporțiile figurilor umane din picturile sale – în acest fel proporția
de aur a ajuns în paginile nuvelei lui Dan Brown.
 În acelaşi timp numerele Fibonacci apar în numeroase
probleme de ştiinţă, pornind de la fizica clasică, chimie, matematică, până la
cele mai moderne domenii ale cunoaşterii (sinergetica, teoria fractalilor,
teoria haosului, în calculatoarele neuronale şi automatele celulare), sunt
utilizate în generatorii pseudo aleatori de numere, precum şi în diverse
procedee şi metode de optimizare. Ele se regăsesc în analiza algoritmului lui
Euclid de determinare a celui mai mare divizor comun a două numere
întregi, în rezolvarea problemei lui Hilbert, în teorema lui Zeckendorf, etc. În
muzică, numerele Fibonacci se utilizează deseori pentru realizarea
acordajelor.
Se crede că lucrarea Muzică pentru instrumente de coarde, percuţie
şi celestă, a lui Bèla Bártok a fost structurată utilizând numerele Fibonacci.
Viitorul şi nevoia de cunoaştere şi înţelegere a oamenilor s-ar putea
să confere acestor numere unice, noi aplicaţii şi interpretări, ajungând poate
chiar şi pe terenul incert al fenomenelor paranormale.
Șirul lui Fibonacci este o secvență de numere în care fiecare număr se
obține din suma precedentelor două din șir. Astfel, primele zece numere ale
șirului lui Fibonacci sunt: 1,1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55. Șirul Fibonacci în
matematică, se referă la explicațiile metafizice ale codurilor din universul
nostru. Numerele lui Fibonacci sunt considerate a fi, de fapt, sistemul de
numărare al naturii, un mod de măsurare al Divinității.
Secvenţa numerelor lui Fibonacci a fascinat de-a lungul istoriei pe
foarte mulţi oameni de ştiinţă, matematicieni, fizicieni, biologi, şi continuă
să o facă chiar şi în prezent. Numerele lui Fibonacci sunt considerate a fi
modul de măsurare al Dinivităţii sau sistemul de numărare al naturii.
Savantul român Henri Coandă a ”ascuns” numărul de aur 1,61803 în
proiectul avionului cu reacţie. Specialiștii Asociației Henri Coandă, care
aveau sarcina să preleveze cote de pe imaginile primului avion cu reacție
fotografiat la Salonul de Aeronautica de la Paris, din 1910, au observat că, la
constructia formei profilului de aripă (secțiunea transversală) au fost
folosite de Coandă mai multe forme eliptice. Nu mică le’a fost mirarea, când
au constatat ca raportul dintre raza mare și raza mica a elipsei este chiar…
Numărul de Aur.
Dar preocuparea lui Coandă pentru Numărul de Aur nu este chiar o
surpriză totală, din moment ce savantul a fost prieten bun cu Brâncuși. În
1910, la data Salonului de la Paris, Coandă avea doar 24 de ani, însă urmase
deja cursurile de sculptură de la Paris din atelierul lui Rodin și se
împrietenise cu marele artist român. Prin Brâncuși, cunoscuse proporțiile
artistice bazate pe armonia universală.
 Conform studiilor din ultimii ani ale unui colaborator al Asociației
Henri Coanda din New York, Brancuși l-a ajutat pe Coandă la realizarea
formelor din lemn necesare matrițelor turbinei primului propulsor aero-
reactiv și este posibil ca legatura lor profesională să nu se fi oprit
aici.Brâncuși s-a numărat și el printre cei care a folosit proporția de aur în
operele sale,spre exemplu în "Pasăre".
 Numerele Fibonacci în natură

Secvenţa Fibonacci apare în structurile biologice, cum ar fi

dispunerea ramurilor copacilor, aşezarea frunzelor în jurul tulpinii plantelor,
spiralele cochiliilor, aranjamentulunui con de brad, desfăşurarea ramurilor
unei ferigi, aspectul unui ananas, etc. S-a avansat ideea că toate acestea pot
fi în parte înţelese ca expresie a unor constrângeri algebrice specifice
sistemelor libere.

Șirul lui Fibonacci mai poate fi văzut în modul în care se formează sau
se ramifică ramurile copacilor. Un trunchi principal va crește pană produce o
ramură, care creează două puncte de crștere. Apoi, una dintre noile tulpini
se va ramifica în două, în timp ce cealaltă rămane latenta. Acest model de
ramificare este repetat pentru fiecare dintre noile tulpini. Un bun exemplu
este coada-șoricelului (Achillea ptarmica). Sistemele radacinilor si chiar si
algele prezinta acest model.

Proprietățile unice ale Dreptunghiului de Aur oferă încă un exemplu.

Aceasta formă, un dreptunghi în care raportul laturilor A/B ese egal cu
proporția de aur (phi), poate avea ca rezultat un proces de cuibărire care
poate fi repetat la infinit – și care ia forma unei spirale. Este numita spirala
logaritmică si abundă în natura. Cochiliile melcilor si ale nautilusilor
urmeaza spirala logaritmică, cum face si cochlea urechii interne. Mai poate
fi vazută și la coarnele anumitor specii de capră și la forma unor panze de
păianjen.

Nu este surprinzător că galaxiile spirale urmează si ele modelul

familiar Fibonacci. Calea Lactee are cateva brațe spirale, fiecare dintre ele
fiind o spirala logaritmică de circa 12 grade. Ca o remarcă secundară
interesantă, galaxiile spirale par sa sfideze legile fizicii newtoniene.încă din
1925, astronomii au realizat că, întrucat viteza unghiulara de rotație a
discului galactic variază cu distanța fată de centru, brațele radiale ar trebui
sa devină curbate, pe masura ce galaxia se roteste.Ulterior, după cateva
rotații, brațele spirale ar trebui să se înfățoare în jurul unei galaxii. Dar ele
nu o fac – de aici așa-numită problemă a înfășurării. Stelele din exterior, se
pare, se mișcă cu o viteză mai mare decat era de așteptat – o trăsătura
unică a cosmosului, care ii permite să iși rețină forma.
 Fețele, atat cele umane,abundă de exemple ale proporției de aur.
Gura si nasul sunt fiecare poziționate la secțiuni de aur ale distanței dintre
ochi si capătul de jos al bărbiei. Proporții similare pot fi văzute din lateral, si
chiar însăși în ceea ce privește ochiul si urechea.Este demn de notat că
fiecare corp al unei persoane este diferit, dar ca mediile prin secțiunea
statistică a unei populații tind către „phi”. S-a mai spus si că, cu cat mai
strans aderă proporțiile noastre la „phi”, cu atat mai „atractive” sunt
percepute acele trăsaturi. Ca un exemplu, cele mai „frumoase” zambete
sunt cele in care incisivii centrali sunt cu 1,618 mai lați decat incisivii laterali,
care sunt cu 1,618 mai lați decat caninii, și așa mai departe.Privind la
lungimea degetelor, fiecare secțiune – de la varfuri pană la încheietură este
mai mare decat cea precedentă cu aproximativ proporția „phi”.
 Chiar si domeniul microscopic nu este imun la Fibonacci. Moleculele
de ADN măsoara 34 de angstromi lungime si 21 lățime pentru fiecare ciclu
complet al dublei lor spirale. Aceste numere, 34 si 21, sunt numere din Șirul
lui Fibonacci și raportul lor este 1,6190476, aproximand destul de strans phi
= 1,6180339.
Numarul de aur este folosit astazi in Branding si Logo Design
Logo-urile reprezintă o imagine care trebuie să confere un impact
pozitiv și memorabil în conștientul și subconștientul consumătorilor. Nu este
de mirare să găsim proporția de aur prezentă și în cele mai mari branduri
actuale.
 Abrudan Paula
anul I;2018-2019