BABES BOLYAI

REPERTORIU
Dan-Cristian Constantin

Poezii , Monoloage
Cuprins:

Strainul - Albert Camus……………………………………………………………………………………………….2.

Intamplari din irealitatea imediata – Blecher……………………………………………………………………..3

Soarecele, cocosul si motanul – Lev Tolstoi…………………………………………………………………………..4

Vulpea si bursucul- Alexandru Donici…………………………………………………………………………………..6

Clopotele – Ion Miculescu……………………………………………………………………………….7

Profetul – Vladimir Puskin……………………………………………………………………..9

In fiecare zi – Emil Brumaru………………………………………………………………………….10

Pierduta imi este pacea – Francesco Petrarca………………………………………………………………………..11

Iubitei ce-si plimba pisica-n lesa – Emil Brumaru………………………………………………………………………….12

Cu cat sunt mai aproape de cel din urma ceas – Francesco Petrarca……………………………………………………14

Clipa cea lenta – Emil Brumaru……………………………………………………………………………….13

Spiridon din Noaptea Furtunoasa – Caragiale………………………………………………………..5

Petya Trofimov din livata de visini – Cehov……………………………………………………………..4

1
Strainul
De ALBERT CAMUS

Astazi a murit mama. Sau poate ieri, nu stiu. Am primit o telegram de la azil: ,,Mama decedata.
Inmormantarea maine. Sincere condoleante.’’Asta nu inseamna nimic. Poate ca a fost ieri.

Azilul de batrani e la Marengo, la optzeci de kilometric de Alger. Voi lua autobuzul la ora doua si
voi sosi in cursul dupa-amiezii. Astfel, voi putea sta de priveghi si ma voi intoarce maine seara. I-am
cerut patronului meu doua zile de concediu si nu putea sa ma refuse avand o asemenea scuza.
Deocamdata e ca si cum nu ar fi murit mama.

Am fugit ca sa nu pierd autobuzul. Fara indoiala graba, goana, toate acestea, la care s-au adaugat
zdruncinaturile, mirosul de benzina, reverberatia drumului si a cerului, m-au facut sa atipesc. Am dormit
aproape tot drumul. Si, cand m-am trezit , eram inghesuit langa un soldat care mi-a zambit si care m-a
intrebat daca vin de departe. Am spus ,,da,, , ca sa inchei discutia.

Azilul e la doi kilometric de sat. Am facut drumul pe jos. Am vrut s-o vad pe mama imediat, dar
portarul mi-a spus ca trebuie sa ma duc la director.

Cand era acasa, mama isi petrecea vremea urmarindu-ma in tacere cu privirea. In primele zile cand
a venit la azil, plangea des. Dar asta din pricina obisnuintei. Dupa cateva luni, ar fi plans daca ai fi luat-o
de la azil. Putin si din aceasta cauza in ultimul an aproape ca nu m-am mai dus sa o vad , Am trecut
printr-o curte in care sporovaiau in grupuri o multime de batrani. Cand treceam noi , taceau. Iar in
spatele nostru incepeau din nou discutiile . Ai fi zis o pralavrageala indistinctibila de papagali. La intrarea
unei cladiri micute , direcutorul s-a despartit de mine spunadu-mi : ,, Te las domnule Marselaut. Stau la
dispozitia dumitale la mine in birou. Apropo mama dumitale si-a exprimat pare-se, deseori dorinta fata
de tovarasii ei de a I se face imormatarea religioasa. M-am ingrijit de cele necesare. Voiam sa te pun la
curent . ,, Cat traise mama , fara sa fie necredicioasa, nu s-a gandit la religie

2
Intamplari din irealitatea imediata
De M.Blecher

Ieri cand am trecut pirin fata varieteului din oras, mi-am luat inima in dinti si intrai. Strabatui o gradina
murdara unde toate usiile erau inchise – in fund era una deschisa care ducea spre antreu unde era o
femeie care spala rufe. Pe hol mirosea a lesie . Dadusem de o scara . Nu apucai sa urc nici jumate din
scara ca am fost interupt de vorbele splalatoresei,, Aha,… te-ai intors…,, Ma confundase desigur cu
altcineva.

Dupa mult timp imi reaminti de acest detaliu, vorbele femeii nu mi se paura chiar atat de simple : era
poate in unele anuntul fatalitatii prezidate a intamplaiilor mele si care prin gura spalatoresei devenise
chiar vocea destinului ,, Aha ai venit pentru ca trebuia sa vi, pantru ca nu puteai sa scapi,,

Era o dupa amiaza calma si luminoasa. Pe holul incalzit de la lumina soarelui ma dusese spre o scara care
ma ducea in jos. Scoborai pee a si m-am trezit pe scena teatrului. Pasii mei aveau o rezonanta stranie . In
colt era o chiuveta din care picura apa neincetat, ma gaseam acolo In fata unui décor mare de padure.
Gasisem cabina sufleorului care ducea catre subsolul cu recuzita. Pretutindeni praful se depusese in
strat gros. Intr-un colt zaceau stele de carton aurit serveau,desigur, pentru o feerie.

3
Petya Trofimov

Ieri am vorbit indelung, dar nu am ajuns la o concluzie. In omul orgolios, in sensul in sensul pe care i-l
dam noi, exista ceva mistic. Poate ca aveti dreptate dumneavoastra, dar daca vom face o analiza simpla,
fara filosofari, despre ce orgoliu poate fi vorba si ce sens ar avea, daca din punct de vedere fiziologic,
structura omului lasa de dorit, daca natura il face necioplit, neindemanatic si cu totul nefericit. Ar fi cazul
sa nu ne mai admiram propriul eu. Ar fi cazul sa ne apucam de lucru.

Omenirea progreseaza perfectionandu-si potentialul. Ceea ce acum pentru ea este irealizabil va deveni
candva apropiat, firesc, insa este evident ca trebuie sa lucram sa-I ajutam cum putem pe cei cae sunt in
cautarea adevarului. La noi, in Rusia, lucreaza, deocamdata, un numar foarte mic de oameni.
Majoritatea covarsitoare a intelectualilor pe care ii cunosc eu nu cauta nimic, nu fac nimic si,
deocamdata, nu sunt in stare sa lucreze. Se considera inteligenti, isi tutuiesc servitorii, cu taranii se
comporta cum te-ai comporta cu animalele, nu invata, nu citesc nimic serios, despre stiinta doar discuta,
in arta se pricep doar putin. Toti se dau seriosi, au fete severe, vorbesc despre lucruri importante,
filosofeaza in timp ce lucratorii lor mananca mizerabil, dorm fara perne, cate treizeci, patruzeci intr-o
singura odaie , peste tot misuna plosnitele, e duhoare, umezeala, promiscuitate… Si, evident, toate
discutiile noastre despre bine le intretinem pentru a ne distrage atentia unui altuia. Unde sunt cresele
despre care se vorbeste atat de mult si de des, unde sunt salile de lectura? Acestea sunt prezente doar
in romane, iar in realitate nu exista deloc. Exista doar murdarie, vulgaritate, naravuri preluate din Asia…
Eu ma tem si am oroare de discutiile serioase. Mai bine am tacea!

4
Spiridon

Maa ! Al dracului si jupanul nostru! Zau! Da ce are el cu mine ? Bine la botezat cine la botezat Titirica
Inima Rea ! Biata cucoana si cu Nea Chiriac! Cu ei mai am noroc! Ei ma mai scapa de afurisitul, ca din
partea lui jupan Titirica Inima Rea halal sa fie de oasele mele! M-ar cotonogi! Ieri saptamana se intorcea
cu cocoanele de la gradina, m-a gasit destept. Bravos, musiu Spiridoane! Zice, nu te-ai culcat pana
acuma: maine dimineata jupanul sa,racul sa deschiza pravalia, ai stat sa bei la tutun , ai? Nu jupane zic
da daca nu mi-a fost somn:-Nu ti-a fost somn ai ? stai ca iti fac eu tie pofta de culcat! … Bietul Chiriac m-
a scapat, ca luase pe Sfantu Nicolae din cui… Ieri seara zice, dormi ce iti pasa tutun ai tras destul, acum
te pui sa tragi la aghioase: trai neneaco pe banii babachi! –Nu jupane,da daca mi-a fost somn,zic – Somn
? ai? Te trage traiul al bun la somn! (Auzi cu sfantul Nicolae trai bun, cade-iar bunul pe inima lui jupanul!
Tragi la somn ? Stai ca am eu leac sa iti tai de preoteala. Si mi-a si pus mana –n par. Daca nu era cucoana
sa sara pentru mine , la apropat, ma rupee, apa nu-s ce avea, era turbat rau de tot(saude zgomot) Auliu!
Vine ! (Stinge repede tigara si cu degetele si-o baga in buzunar).

5
Lev Tolstoy Soricelul, Cocosul si Motanul
Un soricel se duse sa se plimbe prin gradina . Merge el ce merge si deodata se duce la mama lui si ii
spune. : Mama am vazut doua animale tare fioroase, unu era foarte fioros si celalat foarte bland

Mama il intreba:

Cum aratau aceste fiare de care vorbesti tu

Cea fioroasa, umbla de colo pana colo prin ograda, avea picioare negre, mosul rosu, ochii bulbucati,
nasul ca un carlig. Cand am trecut pe langa ea a deschis coltul, s-a ridicat, si a inceput a ragni atat de
tare, ca nu mai stiam unde sa ma ascund

Acestai cocosul, grai batrana mama, acesta nu face rau nimanui sa nu te temi de dansul

Si cealalta cum arata

Cea blanda statea tolinta pe o parte si se incalzea la soare, avea gatul alb si pufoss, labutele cenusii
netede, dadea usurel din coada cand se uita la mine.

Prostutule, prostutule. Pai acesta e chiar motanul

6
Alexandru Donici – Vulpea si bursucul
Da, dincotro si unde

Alergi tu asa de iute ?

Bursucul intalnind pe vulpe a intrebat

Oh draga cumatre , am dat peste pacat

Sunt iata surghiunita:

Tu sti ca eu am fost in slujba randuita

La o gainarie, nu

Cu trebile ce-aveam, odihna-mi am lasat,

Si sanatatea mi-am stricat:

Dar tot eu am cazut in groznica urgie,

Pe niste pari nedovedite

Precum ca luam mita

Tu singur martor esti in adevar sa spui :

De mi-ai vazut cumva, macar cu vre-un pui ?

-Nu, draga cumatra, dar cand ne intalneam

Eu te mai vedeam

Ca tu pe botisor

Aveai si pufusor

Se intamla si la noi de vezi

Cumnata , avand loc, asa se targuieste i

Incat iti vine mai sa-l crezi ca abia din leafa se hraneste.

Dar astazi butuca, maine cui

De unde oare-I vin? Si cand ar vrea sa stai

Sa-I faci curate socoteala

7
Pentru venit si cheltuiala

N-ai zice ca bursucul are pfusor

Pe botisor ?

Ion Minulescu - Clopotele

Suna clopotele

Suna clopotele in departare

Clopotele clopotele

Cate cloptote sa fie

Cate voci nedeslusite mor pana in zori si noaptea invie

Cate voci blesteama foamea

In zilele din postul mare

Si ce Crist vorbeste in glasul clopotelor ce ne mint de atatia ani de-a randul si la fel ca in prima zi

Sunt trei clopote de argint sau trei clopote de aur ?

Ce om mai vine sa spuna ca e trimisul

Celui ce facu pamantul din nimic

Mincuna

Schmba –va fata lumii

Cantati clopote

Cantati clopote la fel ca in seara cand surase pentru prima data sfinxul

Cantati clopote de aur

Cantati clopote de argint

Vantul sa va ridice cantul tot mai sus

Tot mai departe

Sa va spulbere albastrul mangaierilor desarte

Si sa va sugrume glasul profetiilor ce mint

8
Alexandru Puskin - Prorocul
Ardeam de sete, sufleteasca

Intr-o salbatica pustie

Si o finta ingereasca

Mi s-a ivit in cale mie.

Cea cu sase aripi, luminoasa

Usor de ochi mi s-a atins

Ca la o pajora sperioasa

Vederea mea mi-s-a deschis:

Urechea mea mi-a pipait

Si vuiet mare-am auzit

A cerului cutremuratoare

Si zborul ingerilor sus

Si a puvinelor de mare

Miscari intor, ramas si dus

Si serafimul luminat

Deasupra garii s-a plecat

Mi-a scos rautacioasa limba

Desarta-n veci nedreapta, stramba ,

Mi-a scos rautacioasa limba

Desarta-n veci nedreapta, stramba

Mi-a pus cu mana sa cea dreapta

Apoi cu sultul de foc

El pieptul mi-a deschis pe loc

Si inima tremuratoare

9
Mi-a scos cu mana grabitoare,

In locul ei cu repejune

Mi-a pus un arzator carbine.

Ca mort eram eu in pustie

Si-un glas de sus strgat-mie:

Proroace, scoala , vezi si auzi

Cunoaste voia mea cea sfanta

Si-n mintea celor orbi si muti

Cuvantul tau de foc imblanta!

In fiecare zi – Romulus Vulpescu

In fiecare zi ne batem joc

De pasari, de iubire si de mare

Si nu bagam de seama ca , in loc

Ramane un desert de disperare

Ne amageste lenea uni vis

Pe care il anulam cu sovaire

Ne reculegem intr-un cerc inchis

Ce nu permite ochilor s-admire

Ne rasucim ca pe un asternut posac.

Insingurati in doi din lasitate

Mintindu-ne cu guri care prefac

In zgura sarutarile vrute

Ne pomenim prea goi intr-un tarziu

Pe o neprins de joasa treapta trista

Prea sceptiti si prea singuri prea-n pustiu

10
Casa mai stim ca dragostea exista

In fiecare zin ne batem joc

De pasari de iubire si de mare

Si nu bagam de seama ca in loc

Ramane un dessert de disperare

Pierduta-mi este pacea Francesco Petrarca

Pierduta-mi este pacea, n-am arme sa ma bat

Si sper, si ard, si-s gheata, si ma cuprinde frica

Si-n ceruri zbor si-n tarana zac pururi nemiscat

La piept strang lumea-ntreaga si n-am la piept nimica

M-a prins intr-o neschibmare far de zavor la poarta

Nici liber nu ma lasa, nici nu ma inchide in ea

Nu vrea sa ma vada Amor, si nici nu ma iarta

Nici viu nu ma doreste, nici chinul

N-am ochi sa vad si fara de limba strig la cer

Vreau moartea sa m-ajunga si ajutoare cer

Si ma vaz pe mine cat mi Ea de draga

Imi place ca ma doare si veseul sunt pnagand

De viata si de moarte sunt dezgustat pe rand…

Din vina ta, Madona, ma chinui viata ntreaga!

11
Emil Brumaru - Iubitei ce-si plimba pisica-n lesa

Iubito, tabla inmultirii

E pentru mine un suspiciu

Nu stiu cat face sase ori noua

Nici daca as fi batut cu biciul

De tine, mica si nervoasa

Ca sunt , atat de imbecil

Dar, iata, gandului meu lenes

Pe cara cu sfiala ti-l

Strecor sub rochia usoara

Si galbena nu-I este frica

Desi plutim in plina strada

Sa te sarute pe pisica !!

12
Emil Brumaru – Clipa cea lenta
Fara-ndemn intram in toamna

Cintecului plin de frica

Nici o aripa de inger

Aerul nu-l mai despica

Mana mea spre pamant se indreapta

Pipae-ntre ierburi rana

Larg deschsa/De sub pietre

Serpi colaciti prelingandu-si zeama

Ce-o o sorbim cu pofta veche

Pana mintea ni se strica mintea

Fara rost intram in toamna

Sufletului plin de frica

13
Cu cat suntem mai aproape de cel din urma ceas – Francesco Petrarca
Cu cat sunt mai aproape de cel din urma ceas

Ce numai el scurteaza mizeria umana,

Cu atat vad ce grabit e al vremii pas-

Si sa mai sper in vreme e amagire umana

Spun gandurilor mele : Curand se va topi

Ca neaua urna aspra atoporului. Nu mult

Rastimp de-ale iubirii de acum vom mai vorbi

Caci vine potolirea simtirii in tumult.

Cu trupul deaodata , speranta se va duce

Ea care-atat ne-ndeamna iluzii sa nutrim

Si lacrima, si rasul si teama si mania

E limpede cum printe pacatele nauce

Si sterpe regasita se inalta omenia

Si cum ades zadarnic aflam si suferim

14
15
16
17
18
19