Sunteți pe pagina 1din 31

II.

CALCULUL PLANȘEELOR
DIN BETON ARMAT
CURS 2012-2013 STRUCTURI DIN ZIDARIE SI BETON – Lector ing.Dragos Marcu
II. CALCULUL PLANȘEELOR DIN BETON ARMAT

Se calculează separat:

Calculul plăcii

Calculul elementului suport (grinzi, capiteluri,


centuri)

În prezentul curs se vizează calculul plăcii.

CURS 2012-2013 STRUCTURI DIN ZIDARIE SI BETON – Lector ing.Dragos Marcu


Calculul plăcii se realizează ținând cont de
următoarele 4 condiții (tipuri de verificări)

II.1 Condiția de confort acustic

II.2 Condiția de impact (șoc)

II.3 Condiția de rezistență

II.4 Condiția de rigiditate (de


deformabilitate, de săgeată)

CURS 2012-2013 STRUCTURI DIN ZIDARIE SI BETON – Lector ing.Dragos Marcu


Predimensionare

U pl [cm]
h pl [cm] 
180

Rotunjirea se face în plus la un centimetru.

Upl – este perimetrul celui mai mare ochi de placă dintr-un


planșeu

Comentariu: dacă dimensiunile încăperilor (sau ale


tramei structurale) sunt de același ordin de mărime, atunci
la predimensionare se va lua în calcul trama cu
dimensiunile cele mai mari.

În general relația de mai sus conduce la satisfacerea


tuturor celor 4 condiții.

CURS 2012-2013 STRUCTURI DIN ZIDARIE SI BETON – Lector ing.Dragos Marcu


II.1 Condiția de confort acustic

Este un aspect ce ține de fizica construcțiilor sau de


ingineria civilă (nu structurală).

În principiu se urmărește îndeplinirea unor criterii


stabilite de norme (mai ales norme proprii, locale ale
unor țări sau ale unor clădiri ce îndeplinesc anumite
funcțiuni) astfel încât valoarea intensității zgomotului
transmis între două etaje succesive să fie limitată la
anumite valori.

De exemplu, norma românească prevede ca în cazul


construcțiilor de locuințe multietajate grosimea
minimă a plăcii să fie 13cm (chiar dacă sunt cazuri
în care celelalte condiții – de rezistență, de rigiditate,
etc –ar putea fi îndeplinite cu grosimi mai mici de
placă).

In Germania, la hotelurile de 5 stele grosimea minimă a


plăcii de beton armat este de 20 cm (normă internă).

CURS 2012-2013 STRUCTURI DIN ZIDARIE SI BETON – Lector ing.Dragos Marcu


Este de reținut că limitarea transmiterii zgomotului
(izolarea acustică) se face prin masă. Cu cât un material
este mai greu, mai dens, cu atât izolarea va fi mai
bună.

Prin urmare (cu excepția unor materiale sau forme


fonoabsorbante sau fono-reflectorizante, pentru izolarea
acustică se vor folosi materiale cât mai grele.

CURS 2012-2013 STRUCTURI DIN ZIDARIE SI BETON – Lector ing.Dragos Marcu


II.2 Condiția de impact

Se referă la calculul plăcii sub acțiunea căderii de obiecte


grele și/sau dispozitive explozive.

Este o particularizare a verificărilor de rezistență și


deformabilitate sub o acțiune dinamică mult mai
complexă.

Normativele românești prevăd în mod constructiv, grosimi


minime ale planșeelor din beton armat care acoperă
adăposturile ALA.

De exemplu planșeul de peste adăpostul ALA va avea


minim 25 cm grosime în situația în care planșeul respectiv
se găsește în interiorul amprizei construcției (are și alte
planșee deasupra) sau minim 40 cm cand adăpostul se
găsește în exteriorul amprizei construcției (atunci când
zona de subsol care include ALA este mai întinsă în plan
decât suprastructura).

CURS 2012-2013 STRUCTURI DIN ZIDARIE SI BETON – Lector ing.Dragos Marcu


Calculul de rezistență și cel de deformabilitate merg
în paralel, ele depinzând de aceiași parametri, cu
mențiunea că:

- verificarea de deformabilitate se face la


Starea Limită de Serviciu (SLS) sau Starea Limită a
Exploatării Normale (SLEN) sub acțiunea încărcărilor
normate de lungă durată, iar

- verificarea de rezistență se face la Starea


Limită Ultimă (SLU) sub acțiunea încărcărilor de
calcul (obținute prin multiplicarea încărcărilor
normate cu coeficienții încărcărilor, coeficienți ce țin
seama de posibilitatea depășirii încărcărilor asumate
și sunt în același timp și coeficienți parţiali de
siguranță).

CURS 2012-2013 STRUCTURI DIN ZIDARIE SI BETON – Lector ing.Dragos Marcu


Sunt două tipuri de calcul în cazul planșeelor,
corespunzătoare felului solicitării care acționează
asupra planșeului:

-calculul planșeului în plan perpendicular pe


planul său se efectuează la sarcini verticale;

-calculul planșeului în planul său (atunci când


planșeul îndeplinește rolul de șaibă rigidă, de
diafragmă) sub acțiunea sarcinilor orizontale.

În cele ce urmează ne vom concentra asupra


primului tip de calcul.

CURS 2012-2013 STRUCTURI DIN ZIDARIE SI BETON – Lector ing.Dragos Marcu


În funcție de geoemtria în plan, calculul, dimensionarea și armarea
se realizează în două moduri:

-În cazul în care raportul laturilor plăcii depășește valoarea 2 atunci


calculul se efectuează după direcția semnificativă, adică cea scurtă;
calculul se efectuează ca pentru o grindă de lățime unitară (1m) și
înălțimea egală cu înălțimea plăcii; armarea de rezistență se
realizează numai după direcția solicitată (cea scurtă), în timp ce în
lungul plăcii se armează constructiv, această armătură având rol și
de repartiție;

- În cazul în care L/l ≤2 se dezvoltă eforturi semnificative


după ambele direcții ale plăcii, iar calculul, dimensionarea și
armarea se efectuează după ambele direcții (acest caz va fi
particularizat mai în cele ce urmează).

CURS 2012-2013 STRUCTURI DIN ZIDARIE SI BETON – Lector ing.Dragos Marcu


Calculul se efectuează ținând seama de:

a Încărcare

b Schema statică

c Geometrie

d Natura materialelor

CURS 2012-2013 STRUCTURI DIN ZIDARIE SI BETON – Lector ing.Dragos Marcu


a Încărcarea este obținută din sumarea acțiunilor
normale pe planul plăcii, încărcări normate sau de
calcul, în funcție de tipul verificării.

b Schema statică
Din acest punct de vedere ne putem confrunta cu 3
cazuri:
b.1. Latura încastrată cu trasmitere de moment:
încastrarea se obține fie prin efectul de continuitate
al plăcii peste reazem/elementul suport (o placă
care reazemă pe o grindă de câmp va beneficia de
efectul continuității) fie prin fixarea plăcii într-un
element vertical puternic și continuu – un perete
de beton armat de minim 15cm grosime sau de
cărămidă de minim 25cm(dar nu în cazul plăcii de
la ultimul etaj).

CURS 2012-2013 STRUCTURI DIN ZIDARIE SI BETON – Lector ing.Dragos Marcu


b.2. latura simplu rezemată – rezemarea se face pe o
Latură simplu grindă marginală sau pe un perete ale cărui dimensiuni
rezemată nu-i conferă statutul de element portant. latură liberă

b.3. latura liberă (laturile plăcilor în consolă, altele decât


Laturi latura comună cu restul structurii, laturi care nu sunt
încastrate bordate cu grinzi)

CURS 2012-2013 STRUCTURI DIN ZIDARIE SI BETON – Lector ing.Dragos Marcu


c Geometria plăcii (schema geometrică) definită de:

c.1. grosimea (înălțimea plăcilor)

c.2. raportul laturilor

ly
 care definește coeficientul a (care însă,
Lx atenție, are legătură și cu schema statică)

CURS 2012-2013 STRUCTURI DIN ZIDARIE SI BETON – Lector ing.Dragos Marcu


Calculul grinzilor (element de tip bară) este
definit de Rezistența Materialelor
ql 2 1 2 ql 2 1 2
M  ql  ql 2 M  ql  ql 2
12 12 8 8

5 ql 4 ql 4
w  
384 EI EI

2 ql 2 1 2
Mr 
ql 1
 ql 2   1 ql 2 Mc   ql   2 ql 2
12 12 24 24

1 ql 4 ql 4
w  
384 EI EI

CURS 2010 -2011 STRUCTURI DIN ZIDARIE SI BETON – Lector ing.Dragos Marcu
Se remarcă faptul că structura și natura formulei de
calcul rămân neschimbate atât în cazul momentului
încovoietor (ql2) cât și în cazul deformației (săgeții)
(ql4/EI).

Diferă numai coeficientul  sau  ’ care este în funcție


de tipul rezemării (de schema statică în definitiv).

La fel se întâmplă și în calculul plăcilor definit de data


aceasta de Teoria Elasticității la care structura formulei
momentului încovoietor și a săgeții este identică.

Diferă însă numai coeficientul  (în Normativ 1 2 3 4


pentru momentele pe cele două direcții – pozitiv în
câmp, la partea de jos, negativ pe reazem, la partea
de sus, respectiv 0, pentru săgeată, coeficienți care
depind tot de schema statică dar acum și de raportul
laturilor.

CURS 2012-2013 STRUCTURI DIN ZIDARIE SI BETON – Lector ing.Dragos Marcu


d Natura materialelor

-Clasa betonului C16/20; C20/25 (uzual), C25/30,


C30/37, C32/40 - care intervine prin modulul de
elasticitate longitudinal E

-tipul oțelului pentru armături:


● OB 37, PC52, BST 500 sub formă de bare
independente
● plase STNB

CURS 2012-2013 STRUCTURI DIN ZIDARIE SI BETON – Lector ing.Dragos Marcu


II.3 Condiția de rezistență

Se calculează aria de armătură din placă cu relația:

Aa este aria de armătură care se dispune pe 1 m liniar de placă.

M  f ( q, l x , l y ,  )
  f ( , schema statica )
ly

lx

CURS 2012-2013 STRUCTURI DIN ZIDARIE SI BETON – Lector ing.Dragos Marcu


CURS 2012-2013 STRUCTURI DIN ZIDARIE SI BETON – Lector ing.Dragos Marcu
Avem de a face cu următoarele cazuri:

A 4 laturi încastrate

CURS 2012-2013 STRUCTURI DIN ZIDARIE SI BETON – Lector ing.Dragos Marcu


B 3 laturi încastrate și a
patra simplu rezemată.

În cazul B latura scurtă


este cea simplu
rezemată, tabelul
coeficienților  are plaja
definită de   1 2

In cazul B’ latura lungă


este cea simplu rezemată
caz în care interesează
valori ale lui  pentru
  0,5 1

CURS 2012-2013 STRUCTURI DIN ZIDARIE SI BETON – Lector ing.Dragos Marcu


C 2 laturi vecine
încastrate, 2 laturi
simplu rezemate

CURS 2012-2013 STRUCTURI DIN ZIDARIE SI BETON – Lector ing.Dragos Marcu


D 2 laturi opuse
încastrate, 2 laturi
simplu rezemate

În cazul D latura scurtă


este cea simplu
rezemată, tabelul
coeficienților  are plaja
definită de   1 2

In cazul D’ latura lungă


este cea simplu rezemată
caz în care interesează
valori ale lui  pentru
  0,5 1

CURS 2012-2013 STRUCTURI DIN ZIDARIE SI BETON – Lector ing.Dragos Marcu


E 1 latură încastrată, 3
laturi simplu
rezemate

CURS 2012-2013 STRUCTURI DIN ZIDARIE SI BETON – Lector ing.Dragos Marcu


F 4 laturi simplu
rezemate (apare în
cazul construcțiilor
banale, cu o singură
tramă)

CURS 2012-2013 STRUCTURI DIN ZIDARIE SI BETON – Lector ing.Dragos Marcu


● Condiţii constructive pentru armarea plăcilor
- pe laturile unde nu rezultă armătură din calculul de rezistenţă
(călăreţii la partea de sus a sus a laturii simplu rezemate – deci fără moment

– sau latură scurtă a unei plăci la care   2 ) se dispune armătura la procent


minim de armare Pmin = 0,1 % unde p%= Aa x100
Ab

- armarea plăcilor în cazul în care se armează cu bare independente şi numai cu


plase se face la un modul de armare

7,5cm (armăturile se dispun la 7.5 cm şi 15cm)


M = 10cm (armăturile se dispun la 10 cm şi 20cm)
12,5cm (armăturile se dispun la 12.5 cm şi 25cm)

- modulul mai poate fi exprimat în numărul de bare pe metru.

3 (6 sau 9 bare pe ml)


M = 3,5 (7 bare pe ml)
4 (4, 8 sau 12 bare pe ml)
5 (5, 10 sau 15 bare pe ml)

- modulul se respectă sus şi jos pentru fiecare direcţie şi câmp în parte.

CURS 2012-2013 STRUCTURI DIN ZIDARIE SI BETON – Lector ing.Dragos Marcu


În două deschideri adiacente pot fi module separate. De asemenea, pentru
acelaşi ochi de palcă, putem avea module diferite pentru fiecare direcţie în parte.

-în general modulul de armare din placă va coincide cu modulul de armare al


etrierilor din grinzi sau al barelor verticale din pereţi structurali, adică modulul
elementelor suport pe care reazemă placa

- distanţa minimă între bare : dmin = 5cm


- distanţa maximă între bare : dmin = 25cm

- chiar dacă din calcul rezultă valori diferite pentru armarea cu călăreţi de o parte
şi de alta a reazemului central, se va proceda la dispunerea unui singur călăreţ,
care va acoperi ambele zone - din stânga şi din dreapta reazemului; călăreţul
care se va dispune va fi cel mai mare dintre cei doi calculaţi

- călăreţul se dispune pe L/4 din deschiderea plăcii

- în afara călăreților, la partea de sus, în câmp, se disune armătură continuă pe


ambele direcții pentru împiedicarea fisurării plăcii din contracția betonului sau din
dilatarea datorată temperaturii (când este cazul). Uneori acest rol poate fi preluat
de armătura de repartiție. Există cazuri când în loc de călăreți, la partea de sus,
se dispune armătură continuă, aceasta urmând să preia și eforturile din
încovoiere și cele din contracție

CURS 2012-2013 STRUCTURI DIN ZIDARIE SI BETON – Lector ing.Dragos Marcu


28

- acoperirea cu beton a armăturilor în cazul plăcilor obişnuite va fi de


1,5cm în cazul în care nu sunt prevăzute alte condiţii mai severe de
exploatare; în acest din urmă caz valorile pot fi mai mari, de exemplu,
îm cazul planşeelor care adăpostesc parcaje, acoperirea cu beton va fi
de cca. 3-5cm(în general nr. de cm de acoperire va fi egal cu nr. de
ore la care trebuie placa să reziste la foc – din scenariul de incendiu-

- în cazurile extreme, când datorită unor condiţii deosebit de severe


acoperirea cu beton este > 5cm pentru armătura de rezistenţă, în
afara acesteia se va dispune la 1,5cm de la extremitate o plasă
subţire cu rolul de a împiedica formarea fisurilor din contracţie.

CURS 2012-2013 STRUCTURI DIN ZIDARIE SI BETON – Lector ing.Dragos Marcu


II.4 Condiția de deformabilitate

w  wadm

wadm = L/250 dacă pe placă reazemă elemente de


compartimentare și închidere ușoare (pereți gips,
fațada cortină);

wadm = L/500 dacă pe placă reazemă elemente rigide


(pereți din zidărie)

w – săgeata [cm]; ly – latura lungă a plăcii [cm]

q – încărcarea (de lungă durată) [daN/cm2]

E – modulul de elasticitate longitudinal [daN/cm2]

H – grosimea plăcii [cm]

CURS 2012-2013 STRUCTURI DIN ZIDARIE SI BETON – Lector ing.Dragos Marcu


Legat de deformația planșeului apare și condiția care
limitează inferior frecvența de vibrație a planșeului la
 ≥ 5 Hz (7 Hz după prevederile din unele țări),
condiție care chiar dacă nu este stipulată explicit în
normativ, ea intră în practica inginerească curentă,
fiind o condiție a exploatării normale.

=1/T

unde T, perioada proprie a planseului, exprimată în


secunde, se calculează aproximativ cu relația:

CURS 2012-2013 STRUCTURI DIN ZIDARIE SI BETON – Lector ing.Dragos Marcu


31

Sfârșit !

CURS 2012-2013 STRUCTURI DIN ZIDARIE SI BETON – Lector ing.Dragos Marcu

S-ar putea să vă placă și