Sunteți pe pagina 1din 18

1- Intervalul de timp în care s-au făcut înregistrările şi durata de eşantionare a

măsurătorilor
20.02.2009 (ora 14.40)- 23.02.2007 (ora 7.40).
Durata de eșantionare a masuratorilor : 1 min. Instrumentul de măsura folosit C.A
8332 analizator de energie trifazată.

2- Analiza frecvenţei tensiunii

Fig.1 Frecvenţa

Valoare minimă a frecvenţei este 49.97 Hz si valoarea maximă este 50.03 Hz .


Conform standardului SR EN 50160, frecvenţa nominală a tensiunii de alimentare ar
trebui să fie 50Hz. În condiţii normale de funcţionare, valoarea medie a frecvenţei
fundamentale ar trebui să se încadreze în intervalul:

- pentru reţelele conectate sincron la o reţea interconectată

1
50 Hz  1% (49.5 Hz  50.5 Hz) pe durata a 95% dintr-o săptămână,
50 Hz + 4%/ - 6 % (47 Hz  52 Hz) pe durata a 100% dintr-o săptămână.

- pentru sistemul care nu are o conectare sincronă la sistemul interconectat (reţelele de


alimentare şi distribuţie funcţionând insularizat)
50 Hz  2% (49 Hz  51 Hz) pe durata a 95% dintr-o săptămână,
50 Hz  15% (42.5Hz  57.5Hz) pe durata a 95% dintr-o săptămână.

Se poate observa că frecvenţa se încadrează în valorile impuse de standard având o


variaţie de 50 Hz + 0.06%/ – 0.1%.

3- Analiza tensiunilor de linie (amplitudine şi dezechilibre)


Tensiunea de linie de joasă tensiune trebuie sa aibă valoarea nominală de U n  400V
dacă sistemul este echilibrat adică tensiunile sunt defazate la 120 0 .
Ul  3  U f  400V

Fig. 2 Valorile tensiunilor efective de linie

U rms minim maxim


L1 372,9V 397,7V
L2 368,2V 392,8V
L3 371,0V 395,7V
Variaţia tensiunii de alimentare conform standardului românesc trebuie să se încadreze
pe durata a câtor 10 min, timp de o săptămână, în banda U n  10% .

2
Dacă U n  400V atunci intervalul de variaţie este [360V , 440V].
Se observă că toate cele trei tensiuni L1, L2, L3 de linie satisfac această cerință.

4- Analiza tensiunilor de fază (amplitudine şi dezechilibre)


Comisia Electrotehnica Internaţionala (CEI). CEI în publicaţia Nr. 38 recomandă ca în
condiţii normale de distribuţie tensiunea în punctul de livrare să nu difere faţă de
tensiunea nominală cu mai mult de ± 10%.
Tensiunea de faza atunci când avem 4 conductoare (cele trei faze şi nul) este
U n  230V , tensiune este măsurată între o fază şi nul, şi când avem trei conductoare

(adică cele trei faze şi fără nul) U n  230V , tensiunea fiind măsurată între faze.
U f  230V

Fig.3 Valorile tensiunilor efective pe faze

Valoarea efectivă a tensiunilor de fază este:

Vrms minim maxim


L1 214,6V 230,3V
L2 213,8V 228,0V
L3 212,5V 226,4V

Dacă U n  230V atunci intervalul de variaţie este [207V, 253V].


Se observă că toate cele trei tensiuni L1, L2, L3 de fază satisfac această cerinţă.

3
Dezechilibrul sistemului trifazat de tensiuni se analizează pornind de valoarea
factorului de dezechilibru ( Vunb ) care pentru un sistem perfect echilibrat trebuie să fie < 2 %
pentru joasă tensiune şi medie tensiune şi < 1 % pentru înaltă tensiune, măsurat ca valoare pe
un interval de 10 minute, cu un maxim instantaneu de 4 %.

Fig. 4 Factorul de dezechilibru la tensiuni

Se poate observa din figura de mai sus că factorul de dezechilibru este cuprins intre
valoarea maximă de 0.8% si valoarea minimă de 0.4%. Deci sistemul este echilibrat.

5- Analiza distorsiunii armonice pentru tensiunile de linie (armonici şi factor


deformant)
Regimul deformant se defineşte ca fiind regimul permanent de funcţionare a reţelelor
electrice de tensiune alternativa în care undele de tensiune si de curent sunt periodice şi cel
puţin una din ele nu este sinusoidala, (PE143/94).
Conform standardului SR EN 50160, în condiţii normale de funcţionare, în timpul
fiecărei perioade de o săptămână 95% din media valorilor efective pe 10 min. ale fiecărei
armonici de tensiune individuale trebuie să fie mai mică sau egală cu valorile indicate în
tabelul 1.

4
Fig.5 Factorul deformant al tensiunilor de linie

U THD minim maxim


L1 2,6% 5,0%
L2 2,5% 5,1%
L3 2,7% 5,1%

Se poate vedea cu uşurinţă din tabelul de mai sus că THD-ul tensiunii de alimentare nu
depăşeşte limita admisibilă de 8%, din contra este destul de mic, astfel am putea spune că
avem un spectru de armonici destul de „liniştit”.
Cu toate acestea se pot lua măsuri pentru diminuare acestor armonic cum ar fi
utilizarea unor filtre acordate pe o anumita frecvenţă .

6- Analiză distorsiunii armonice pentru tensiunile de fază (armonici si factor deformant)

5
Armonicile tensiunilor de fază nu au fost afişate de către aparatul de analiză Chauvin
Arnoux, în consecinţă nu le putem analiza.

Fig. 6 Factorul deformant al tensiunilor de fază

VTHD minim maxim


L1 2,7% 5,1%
L2 2,5% 4,9%
L3 2,5% 5,1%

7 - Analiza curenţilor şi a dezechilibrului dintre faze

6
Fig. 7 Valorile efective ale curenţilor trifazaţi

Din figura de mai sus se pot observa valorile efective minime şi maxime a curenţilor
trifazaţi precum şi a curentului prin nul sunt:
Arms minim maxim
L1 79,8A 252,1
L2 87,7A 254,9A
L3 100,6A 254,3A
N 17,1A 62,4A

7
Sunt necesare sisteme de protecţie sau sisteme de rezervă care să asigure o continuitate
în furnizarea energiei electrice.

De asemenea, dezechilibrul sistemului trifazat de curenţi se analizează pornind de

valoarea factorului de dezechilibru ( Aunb ) care pentru un sistem perfect echilibrat trebuie să
fie egal cu 1.

Fig. 8 Factorul de dezechilibru pentru curent


Se poate observa ca valoarea maximă a factorului de dezechilibru este de 10,1 şi
valoarea minimă este de 1,1. Factorul de dezechilibru şi pentru curenţi ar trebui să fie la fel ca
la tensiuni. Deci în acest caz el este în afara limitei admisibile.

8 -Analiza distorsiunii armonice pentru curenti (armonice si factor deformant)

Există un spectru de armonici şi pentru fiecare curent de pe fază precum şi pentru


curentul prin conductorul de nul. Aceste spectre de armonici conţin următoarele armonici:

8
 Pentru L1:
Armonici impare Armonici pare
Nu sunt multiplii de 3 Multiplii de 3 ordin h Valoarea relativă a
ordin h Valoarea ordin h Valoarea curentului
relativă a relativă a
curentului curentului
Min. Max. Min. Max. Min. Max.
5 3.8% 13.4% 3 4.5% 16.3% 2 0% 2.4%
7 235% 10.8% 9 1.3% 7.3% 4 0% 0.1%
11 1.8% 6.1% 15 0.5% 3.0% 6 0% 0.1%
13 1.0% 5.0% 21 0% 0.8% 8 0% 0.1%
17 0.5% 2.0% 10 0% 0%
19 0% 1.1% 12 0% 0%
23 0% 0.8% 14 0% 0%
25 0% 0.6% 16 0%
18 0%
20 0%
22 0%
24 0%

 Pentru L2:

Armonici impare Armonici pare


Nu sunt multiplii de 3 Multiplii de 3 ordin h Valoarea relativă a
ordin h Valoarea ordin h Valoarea curentului
relativă a relativă a
curentului curentului
Min. Max. Min. Max. Min. Max.
5 2.6% 12.10% 3 0.9% 7.8% 2 0% 0.5%
7 4.6% 11.9% 9 0.4% 6.7% 4 0% 0.4%
11 2.7% 7.1% 15 0.1% 2.3% 6 0% 0.2%
13 1.8% 6.1% 21 0% 0.7% 8 0% 0.3%
17 0.3% 2.2% 10 0% 0.1%
19 0% 1.3% 12 0% 0.1%
23 0.1% 1.1% 14 0% 0.2%
25 0% 0.9% 16 0%
18 0%
20 0%
22 0%
24 0% 0.0%

9
 Pentru L3:

Armonici impare Armonici pare


Nu sunt multiplii de 3 Multiplii de 3 ordin h Valoarea relativă a
ordin h Valoarea ordin h Valoarea curentului
relativă a relativă a
curentului curentului
Min. Max. Min. Max. Min. Max.
5 1.4% 6.5% 3 0.8% 4.4% 2 0% 0.3%
7 1.0% 7.7% 9 1.3% 3.9% 4 0% 0.1%
11 0.7% 3.6% 15 0.1% 1.7% 6 0% 0.1%
13 0.4% 3.6% 21 0% 0.4% 8 0% 0%
17 0% 1.2% 10 0% 0%
19 0% 1.2% 12 0% 0%
23 0% 0.6% 14 0% 0%
25 0% 0.3% 16 0%
18 0%
20 0%
22 0%
24 0%

Spectrele de armonici ale curenţilor sunt mult mai puternice la curenţi decât la
tensiuni.

10
Fig. 9 Factorul deformant al curenţilor trifazaţi

ATHD minim maxim


L1 7,9% 26,1%
L2 7,3% 20,3%
L3 4,8% 11,3%

Un factor deformant pe curent duce la încărcarea suplimentară a tensiunii de nul care


se adaugă la încărcarea datorată dezechilibrului de reţea.

9 -analiza puterii active

Fig. 10 Puterea activă totală

11
Valoarea minimă a puterii active vehiculate este 55,31kW şi valoarea maximă a puterii
active este 138,91kW.
W minim maxim
L1 16.44 kW 48.03 kW
L2 16.81 kW 46.15 kW
L3 21.00 kW 48.44 kW

10 - Analiza puterii reactive

Fig. 11 Puterea reactivă totală

Valoarea minimă a puterii reactive vehiculate este 27,50 kVAR şi valoarea maximă a
puterii reactive este 89,57kVAR.

VAR minim maxim


L1 7.13 kVAR 28.61 kVAR
L2 10.05 kVAR 31.92 kVAR
L3 9.82 kVAR 29.34 kVAR

12
11-Analiza puterii aparente

Fig. 12 Puterea aprentă totală

Valoarea minimă a puterii aparente este 62,90kVA şi valoarea maximă a puterii


reactive este 160,95kVA.
VAR minim maxim
L1 18.35 kVA 54.79 kVA
L2 19.98 kVA 53.66kVA
L3 21.89kVA 55.24kVA

12 - Analiza factorului de putere

Conform standardului factorul de putere neutral este de 0.92(MT), 0.95(JT), 0.9 (IT).
În acest caz tensiunea find de 400V, adică suntem pe joasă tensiune, factorul de putere neutral
este de 0.95. Deci factorul de putere în punctul de măsură trebuie să fie superior factorului de
putere neutral.

13
Fig. 13 Factorul de putere
Se poate observa din figura de mai sus că factoul de putere total PF are valoare
minimă de 0,781 şi valoarea maximă 0.919.
PF minim maxim
L1 0.794 0.938
L2 0.718 0.906
L3 0.818 0.928

Deci factorul de putere total nu depăşeste factorul de putere neutral.

Fig. 14 Factorul de putere al fundamentalei

14
Se poate observa că: DPF  [0,786 0,930] şi PF  [0,781 0,919], diferenţa dintre
ele aproape nu există deci regimul deformant nu este foarte important adică nu reprezintă o
problemă.

13-Alte observatii privind calitatea energiei in punctul de masură


În punctul de măsură majoritatea parametrilor s-au încadrat în limitele de variaţie
impuse de către standardul EN 50160.

15
Fig. 15 Vrms vs. Arms pentru L1, L2, L3
14-concluzii privind calitatea energiei in punctul de masura si recomandări
Sistemul se încadrează în limitele impuse de standard.
Sistemul de tensiuni la bornele generatoarelor este în mare măsură simetric datorită
construcţiei şi a modului de funcţionare a generatoarelor sincrone utilizate în marile centrale
electrice. De aceea, generarea în unităţi de mare putere nu contribuie – în general – la
nesimetrie. Chiar şi în cazul generatoarelor de inducţie (asincrone) utilizate în prezent la unele
tipuri de turbine eoliene, s-a obţinut un sistem de tensiuni trifazat simetric.
În cele mai multe cazuri practice, cauza principală a nesimetriei o constituie
dezechilibrul sarcinilor.
Condiţiile perturbate din reţea determină dezechilibrarea fazelor. Defectele fază –
pământ, fază – fază şi întreruperea unui conductor sunt exemple tipice. Aceste defecte
determină goluri de tensiune în una sau două faze dintre fazele implicate şi pot determina
chiar indirect supratensiuni pe celelalte faze. Comportarea sistemului este atunci prin definiţie
nesimetrică, dar astfel de fenomene sunt clasificate uzual ca perturbaţii. Protecţia prin relee a
sistemului trebuie să elimine aceste defecte.
Pentru reducerea efectelor nesimetriei se pot lua o serie de măsuri, cu diferite grade de
complexitate tehnică.
Prima soluţie şi cea de bază este rearanjarea şi redistribuirea sarcinilor astfel încât
sistemul să devină mai puţin dezechilibrat.
Curenţii armonici sunt generaţi de elemente neliniare în reţea numite elemente deformante.
Acestea includ:

16
 bobinele cu miez de fier şi feromagnetic;
 circuite redresoare necomandate;
 scheme cu diode redresoare comandate;
 procese tehnologice ce folosesc arc electric ( cuploare, instalaţii de sudură );
 instalaţii electrice de electroliză;
 tracţiunea electrică
 surse de putere în comutaţie (Switched mode power supplies − SMPS);
 balasturi electronice pentru lămpile fluorescente;
 unităţi mici de alimentare neîntreruptibilă (Uninterruptible power supplies − UPS).
Există mai multe probleme generale determinate de armonici:
♦ Probleme determinate de curenţii armonici:
• supraîncărcarea conductorului de nul de lucru;
• supraîncălzirea transformatoarelor;
• acţionarea intempestivă a întreruptoarelor;
• suprasolicitarea condensatoarelor pentru corecţia factorului de putere;
• efect pelicular în conductoare.
♦ Probleme determinate de tensiunile armonice:
• deformarea curbei tensiunii;
• motoarele de inducţie - tensiunile armonice produc în motoarele de inducţie o
creştere a pierderilor prin curenţi Foucault, apar pierderi suplimentare datorate generării de
câmpuri armonice în stator, fiecare dintre acestea având tendinţa de a roti motorul cu o altă
viteză, într-un sens sau altul;
• perturbaţii la trecerea prin zero a curbelor. Dacă există armonici sau fenomene
tranzitorii la nivelul alimentării, numărul de treceri prin zero creşte, ceea ce conduce la
disfuncţionalităţi. În fapt pot fi câteva treceri prin zero într-o semiperioadă.
♦ Probleme determinate de curenţii armonici la nivelul surselor de alimentare.

Metodele de limitare pot fi împărţite în trei grupe:


- filtre pasive,
- transformatoare de izolare şi reducere a armonicilor
- filtre active.
Fiecare opţiune prezintă avantajele şi dezavantajele sale, încât nu există o soluţie ideală.

17
18