Fiecare tara avea interese proprii in regiune, astfel Grecia dorea sa

recapete insulele ionice Creta si alte teritorii care faceau parte din Imperiul
Otoman. Ea considera ca Macedonia ii revine de drept, dat fiind Imperiul
Macedoneean intemeiat de Alexandru Macedon. Bulgaria dorea sa iti obtina
independenta, lucru pe care l-a obtinut platind o suma de bani portii. Albanezii
s-au revoltat si ei impotriva stapanirii otomane. Serbia la randul ei cauta sa isi
extinda teritoriile pana la Marea Adriatica. Romania avea la randul ei dorinta de
a obtine teritoriul dobrogei de sud, numit “Cadrilaterul”. In anii 1912-1913, au
avut loc razboaiele Balcanice care au fost cu proroc al 1RM. Ele nu au rezolvat
problemele din regiune. Relatiile intre tarile balcanice nu au fost intotdeauna
cordiale. Marile puteri au neglijat insa problemele din regiune. Rusia si Austro-
Ungaria urmareau sa anexeze teritorii apartinand popoarelor din Balcani. Rusia
se dorea protectoarea popoarelor ortodoxe din regiune. Ea nu a reusit insa sa
atraga de partea sa Bulgaria, desi era o tara ortodoxa si cu o polulatie de origine
slava. Motivul principat l-a constituit prezenta la tron a principelui Ferdinant de
Sancsa Coburg. Bulgaria a participat la razboi alaturi de puterile centrale sau
tripla alianta. Razboiul mondial a izbucnit ca urmare a unui eveniment din 28
iunie, este vorba de atentatul de la Sarajevo in urma caruia au fost asasinati de
un tanar sarb, Danilo Princip, mostenitorul tronului Austro-Ungariei, arhi-
ducele Franz Ferdinant. Cuplul imperial participa la niste manevre militare in
Bosnia, iar evenimentul a determinat Austro-Ungaria sa trimita un ultimatul
Serbiei, care a acceptat aproape toate prevederile, numai cu una din ele nu a fost
de acord. Prezenta politiei si functionarilor Austro-Ungari la anghetarea
asainului si complicilor lor.
Germania a facut presiuni asupra Austro-Ungariei deoarece dorea
declansarea Razboiului Mondial, intrucat era nemultumita de faptul ca marile
puteri in special Anglia si Franta aveau imperii coloniale mult mai intinse decat
cel german. Austro-Ungaria a declarat in acest context razboi Serbiei, iar intre 1
si 4 august marile puteri isi declara una alteia razboi pana in 4 august. Statele
Unite in schimb au ramas neutre. De asemenea Italia si-a proclamat
neutralitatea. Acelasi lucru l-a facut si Romania : nu a intrat in razboi. Cele 2
tari si-au justificat atitudinea prin faptul ca Austro-Ungaria era tara agresoare,
ea nefiind atacata de o terta putere. Totusi, Romanii din Transilvania, Banat si
Bucovina, au fost inrolati in armata Austro-Ungara si au luptat pe fronturile din
Galitia, Bucovina, Serbia pentru ca erau ostasi din Imperiul Dualist si au fost
inrolati in armata si au luptat pe fronturile de razboi. Fiecare tabara beligeranta
dorea ca operatiunile militare sa fie de scurta durata. In special Germania miza
pe acest razboi fulger pentru ca nu dispunea de mari resurse financiare,
economice si atunci trebuia sa se gandeasca la un razboi de scurta durata.
Razboiul s-a prelungit insa; fiecare bloc militar si-a atras o serie de tari de
partea sa. Bulgaria si Turcia de pilda au participat la razboi alaturi de puterile
centrale. Italia, Romania si mai tarziu Statele Unite in 1917 se vor alatura
antantei. Situatia s-a schimbat complicat odata cu prabusirea Imperiului Rus,
dar mai ales cand puterea a fost preluata de Vladimir Ilicilene, care a scos Rusia
din razboi. Fostul imperiu rus a semnat mai intai armistitiu, apoi pacea de la
Bresk-Litovsk in 3 martie 1918.
Prezenta americanilor a avut un rol decisiv intrucat antanta a putut
organiza o ofensiva puternica pe frontul de vest si in Balcani, puterile centrale
pierdeau teren. Pe frontul Italian, fortele Austro-Ungare sufereau la randul sau
infrangeri serioase. Germania si aliatii ei nu mai faceau fata situatiei. Rand pe
rand au capitulat Bulgaria, Turcia, Austro-Ungaria, si in final, Germania.
Antanta a obtinut victoria finala si a impus la 11 noiembrie 1918 un armistitiu
destul de dur Germaniei. Pierderile au fost uriase de ambele tabere. Unele
vorbesc de 50 de milioane de morti, raniti, disparuti, prizonieri. La sfarsit au
simtit nevoia sa isi face prezenta o alta maladie, numita gripa spaniola, care a
secerat milioane de oameni din Europa. Ele nu mai faceau fata situatiei din
regiune deoarece popoarele erau dornice de libertate. Romanii de altfel au intrat
in razboi cu scopul de a realiza desavarsirea unitatilor nationale. Prin adunarile
plebiscitare de la Chisinau, Cernauti si Alba Iulia, s-a infaptuit Romania
intregita caci Basarabia, Bucovina si Transilvania s-au reintors la patria mama.
Tot in 1918, Polonezii care fusesera despartiti in 3 imperii Rus, Austro-Ungar si
German, si-au faurit un stat intregit dupa mai bine de 100 de ani. In acelasi an
(1918), s-a constituit regatul Sarbo-Croato-Sloven, care se va numi Iugoslavia
deoarece cuprindea Serbia, Muntenegru, Croatia, Slovenia, Bosnia si
Hertegovina. Popoarele care erau ortodoxe : Sarbii, Montenegrenii formau
nucleul ortodox, Croateii si Slovenii erau si sunt si astazi catolici. In Bosnia si
Hertegovina se gaseau sarbi ortodoxi, dar si musulmani. Cehia si Slovacia au
format o republica proprie federala, ambele popoare fiind de origine slava si de
religie catolica. Austria s-a desprins de Ungaria si a format un stat propriu.
Statele din Sud-Estul Europei in primii ani postbelici

Noua harta politica a Europei a fost discutata in cadrul Conferintei de

Pace de la Paris. Ea si-a deschis lucrarile in Ianuarie 1919, iar rolul principal l-
au avut statele invingatoare in special Franta. Desi la inceputul lunii ianuarie
1918, presedintele american Wilson elaborase celebrele 14 puncte in care se
opunea diplomatiei secrete, nu toate statele participante la Paris aveau drepturi
egale. Statele participante au fost impartite in 2 categorii : state mari cu interese
mari si state mici cu interese limitate.
In cadrul conferintei nu a fost acceptata prezenta Rusiei care devenise o
Republica Sovietica sub conducerea lui Lenin. Americanii au sustinut prezenta
delegatilor rusi, dar celelalte mari puteri nu au fost de acord. Cele mai multe
discutii au fost legate in cadrul conferintei de prezenta noilor state independente
: Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia, Romania etc. Pentru tara noastra, razboiul
nu s-a incheiat in 1918, ci un an mai tarziu, in august 1919, intrucat armata
romana a participat la eliberarea Transilvaniei dupa care trupele romane au
trecut Tisa inaintand in teritoriul Ungariei. La inceputul lunii august 1919,
armata romana defila pe strazile Budapestei. De asemenea, Polonia s-a
confruntat cu numeroase probleme legate mai ales de conflictul cu Rusia
Sovietica. In cele din urma, armata rosie a fost infranta, iar Polonia si-a
consolidat puterea in regiune. Pentru a-si consolida autoritatea in regiune,
Cehoslovacia, Iugoslavia si Romania au pus bazele in 1920 a Micii Intelegeri.
Rolul principal in realizarea Micii Intelegeri l-au avut Tache Ionescu (Ministrul
Roman de Externe), Nicola Pasici (Primul Ministru al Iugoslaviei) si Masaric
(Presedintele Republicii Cehoslovace). Scopul acestei organizatii supra-statale
era acela de a consolida pacea si colaborarea intre natiunile din Balcani.
Intemeierea acestei organizatii a fost sprijinita, incurajata de Franta care cauta
sa inpiedice penetrarea influentei germane in regiunea balcanica. In schimb,
noua Republica de la Weimark s-a apropiat insa de Rusia Sovietica care se
considera si ea neindreptatita la Conferinta de Pace.
Mica Intelegere se va pronunta in favoarea aplicarii Tratatelor de Pace de
la Paris. Cel mai important dintre aceste tratate dintre tarile balcanice se va
dovedi Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920. Ungurii au socotit Tratatul din 4
iunie 1920 ca un pumnal implantat pe la spatele natiunii maghiare. Si Germania
a fost nemultumita deoarece la Versailles in 1919, prevederile tratatului le care
l-a semnat cu Antanta erau foarte aspre. Ceea ce va genera nemultumiri pe
fondul acestor framantari, Hitler va reusi sa sensibilizeze poporul german si sa
castige foarte multi adepti. Chiar si unele tari invingatoare considerau ca
tratatele nu le avantajeaza. Cel mai elocvent exemplu este Italia, care a
considerat/apreciat ca avantajele obtinute prin Tratatele de la Paris sunt minore.
Asa se explica succesul fortelor de extrema dreapta in Italia (de orientare
Fascista) in frunte cu Benito Musolini carte la origine era socialist. Si Japonia
care aderase la Antanta in primul razboi se va apropia de Germania si Italia
nemultumita de cresterea Angliei in extremul orient. Romania s-a confruntat cu
numeroase greutati. Anii ocupatiei Germaniei au provocat pierderi mari
(materiale si umane). Numarul exact al victimelor din razboi nu se cunoaste cu
exactitate. Cifra de 800.000 de morti a fost lansata de Nicolae Iorga, dar ea nu
este fundamentata stiintific.
Teritoriul Romanesc s-a marit considerabil, el fiind aproape dublu fata de
1916. Imediat dupa incheierea razboiului, s-a trecut la unificarea legislativa,
moentara, administrativa a noii provinvii cu Patria Mama. A fost vorba de un
proces complex de democratizare a societatii, nu numai in Romania, dar si in
Balcani. S-au aplicat reforme agrare, electorale, s-au improprietarit peste 2
milioane de tarani cu circa 6 milioane de hectare.
Sistemul tratatelor de pace a fost insa considerat ca infailibil, adica
numeni nu se va lega de aceste tratate.