Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATE DE INGINERIE
CHIMIE , ANUL II
SI
CATALIZA
EMULSII
1
CUPRINS
CAPITOLUL I – GENERALITATI..............................................................................pag 3
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………… ......pag 26
2
CAPITOLUL I
GENERALITATI
Emulsiile sunt preparate farmaceutice lichide, mai mult sau mai putin vâscoase,
constituite dintr-un sistem dispers, format din doua faze lichide nemiscibile, realizat cu
ajutorul unor emulgatori si destinate administrarii interne sau externe.
Clasificare:
continue.
- emulsii ulei în apa (U/A): uleiul este dispersat în apa sau alt lichid hidrofil. Se
întrebuinteaza mai ales intern si pot fi diluate cu apa. Emulsiile de uz intern sunt
- emulsii apa în ulei (A/U): un lichid hidrofil este dispersat într-un lichid lipofil.
Pe lânga aceste doua tipuri principale de emulsii exista si emulsii complexe (multiple),
de exemplu: emulsii A/U/A, la care faza interna este deja o emulsie de tip A/U.
4
CAPITOLUL II
FORMAREA EMULSIILOR
Fiecare faza poate fi formata dintr-un amestec de lichide miscibile, iar emulgatorul
poate fi constituit dintr-un amestec de emul 21421d320v gatori sau pe lânga emulgatori exista
si agenti de vâscozitate (pseudoemulgatori) sau alte substante auxiliare (conservanti,
stabilizanti, aromatizanti, edulcoranti).
EMULGATORII
Dispersarea mecanica a uleiului în apa sub forma de sfere mici în cazul prepararii unei
emulsii necesita o cheltuiala de energie pentru a înfrânge fortele de coeziune dintre
moleculele uleiului. Cu cât energia va fi mai mare, dispersarea va fi mai avansata.
Dupa un anumit timp însa, sferele vor cauta sa revina la starea initiala, se vor contopi,
aglomera si fazele se vor separa. Daca se adauga un emulgator (de ex. O cantitate mica de
sapun), emulsionarea se realizeaza mult mai usor si separarea intervine mult mai încet. Acest
lucru se explica prin faptul ca cele doua lichide nemiscibile poseda tensiuni superficiale
diferite. Emulgatorul are rolul de a reduce tensiunea superficiala dintre cele doua faze lichide,
usurând dispersarea. Concentrându-se la interfaza, emulgatorul formeaza un strat
monomolecular în jurul particulelor dispersate protejându-le de contopire.
5
Emulgatorul mai actioneaza si prin încarcatura sa electrica. De exemplu, anionii care
se formeaza la dizolvarea în apa a unor emulgatori de tipul sapunurilor alcaline, continând
restul de acid gras cu caracter lipofil si formeaza un învelis în jurul particulelor de ulei. Astfel
particulele de ulei dispersate devin electronegative si ramân dispersate datorita respingerii
electrostatice. Emulgatorii maresc într-o oarecare masura si vâscozitatea mediului, astfel
mobilitatea particulelor devine mai scazuta, apropierea si contopirea picaturilor este
îngreunata.
- de a stabiliza emulsia.
contopi);
Clasificarea emulgatorilor
6
2. Dupa modul de folosire pot fi:
- emulgatori de uz intern;
- emulgatori de uz extern;
- emulgatori de uz parenteral;
- emulgatori anionactivi;
- emulgatori cationactivi;
7
Modul de comportare a trei grupe de emulgatori
Sunt substante organice, care contin în molecula lor atât grupari hidrofile cât si lipofile.
Datorita acestui caracter amfifil, sunt substante tensioactive, scad tensiunea superficiala.
Gruparea sau gruparile lipofile ale acestor substante sunt formate din lanturi parafinice,
cicluri aromatice sau hidroaromatice. Gruparile hidrofile, care pot disocia în ioni (emulgatori
ionogeni) sau nu (emulgatori neionogeni) constau din grupari ca: hidroxil, carboxi, sulfat,
sulfonat, nitro, amino.
Multi emulgatori sintetici sunt esteri sau eteri ai acizilor grasi, respectiv al alcoolilor
superiori.
Capacitatea emulgatorului de a da emulsii A/U sau U/A depinde deci de raportul dintre
gruparile hidrofile si hidrofobe ale moleculei. Daca cele hidrofobe predomina va fi solubil în
ulei si se va comporta ca un emulgator de tip A/U. Daca cele hidrofile au pondere mai mare,
se va dizolva în apa si se va comporta ca un emulgator de tip U/A.
8
2. Emulgatori sub forma de pulberi fine
Sunt substante insolubile, care dispersate coloidal în faza apoasa (substante cu caracter
hidrofil) sau în faza uleioasa (emulgatori lipofili) asigura o stabilitate mai buna emulsiilor. Se
considera ca aceste pulberi foarte fine se concentreaza la interfaza apa/ulei formând o a treia
faza sub forma de pelicula, care se va încovoia în jurul picaturilor de apa sau ulei, în functie
de afinitatea mai mare fata de ulei (primul caz) formând emulsii A/U, sau daca are caracter
hidrofil, picaturile de ulei vor fi înconjurate de aceste pelicule.
c) Pseudoemulgatori.
9
Tab. nr. 1. Emulgatori naturali
10
Lecitina U/A si A/U - are caracter amfion (ion bipolar):
11
Tab. nr. 2. Emulgatori ionogeni
12
organice - înlocuirea hidrogenului din molecula
amoniacului cu grupari organice (de ex.
Trietanolamina), care au proprietatea de
a forma sapunuri organice cu acizii
grasi (acid oleic, acid stearic);
13
înlocuirea hidrogenului din molecula
amoniacului cu grupari organice (de ex.
Trietanolamina), care au proprietatea de
a forma sapunuri organice cu acizii
grasi (acid oleic, acid stearic);
organice
Derivati Dioctilsulfosucc
sulfonati ai inatul de sodiu
alcoolilor (Aerosol OT,
superiori
Sapunuri inverse Clorura de - are actiune antiseptica pronuntata si
Emulgatori benzalconiu, proprietati tensioactive remarcabile;
cationactivi Zephirol - F.R.
- este un emulgator de tip U/A;
X (Benzalkonii
chloridum)
- este incompatibil cu salicilati, saruri
de metale grele, azotati.
Bromura de - în solutie de 10% se foloseste ca dezin
cetilpiridiniu, fectant extern cu proprietati tensioactive
Bromocet, puternice.
Cetazolin in
proportie de 1:1
14
Tab. nr. 3. Emulgatori neionogeni
15
esterificati cu oleic), Tween 80 (Polysorbatum - sunt solubili în apa si alcool;
polietilenglicoli 80) - F.R. X
- nu se dizolva în grasimi, ulei de
(eteri
parafina;
polietilenglicolici
ai spanurilor)
- au gust neplacut.
Esteri ai Myrj (45-cu 8 grupe de oxid de - sunt emulgatori de tip U/A.
polietilengliolilor etilen, 49-cu 20 grupe de oxid de
cu acid stearic etilen, 51-cu 30 grupe de oxid de
etilen, 52-cu 40 grupe de oxid de
etilen, 53- cu 50 grupe de oxid de
etilen, 59-cu 60 grupe de oxid de
etilen)
Eteri ai Brij (30- eter lauric, 52- eter cetilic, - sunt emulgatori de tip U/A.
polietilenglicolilo 72- eter stearilic)
r cu alcooli
superiori
Eteri ai alcoolului Cetomacrogol 1.000 (eterul cetilic - este o masa onctuoasa, cu aspect
cetilic sau al polietilenglicolului 1.000) de ceara, solubil în apa.
cetostearilic cu
polietilenglicoli
Eteri sau esteri ai Cremophor EL (ulei de ricin - sunt emulgatori de tip U/A.
polietilenglicoluri polietoxilat);
lor cu alcoli
Cremophor A solid (eter al
superiori sau cu
alcoolului stearilic cu PEG);
gliceride
16
Tagat L (polietilengliceril-
monolaurat);
Esteri ai acizilor Monolaurat de zaharoza (U/A);
grasi cu zaharoza
Distearat de zaharoza (A/U).
- metilceluloza;
- hidroxiceluloza;
- carboximetilceluloza sodica;
- alcoolul polivinilic;
- polivinilpirolidona;
17
CAPITOLUL III
PREPARAREA EMULSIILOR
- metoda "continentala" sau metoda gumei uscate. Este metoda prevazuta de F.R. X
pentru prepararea emulsiei uleioase (Emulsio oleosa): se amesteca în mojar 10 parti de ulei de
floarea-soarelui cu 5 parti de guma arabica dezenzimata, pulverizata la care se adauga o
cantitate determinata din faza continua (7,5 apa distilata) pentru obtinerea emulsiei primare.
Emulsia primara are un aspect alb si la triturare da un sunet caracteristic. La aceasta emulsie
primara se adauga treptat, în mici portiuni restul fazei continue (apa distilata pâna la 100 g).
Acest procedeu este numit si metoda "4 - 2 - 3" pa baza raportului între ulei - emulgator - apa,
necesar obtinerii emulsiei primare. Este una dintre cele mai expeditive metode de preparare a
emulsiilor de tip U/A, la nivelul farmaciei;
- metoda borcanului. Dup aceasta metoda o parte din guma arabica fin pulverizata se
introduce într-o sticla uscata si se agita puternic cu 2 parti de ulei, pâna la perfecta
omogenizare, apoi se adauga deodata 1,5 parti apa agitându-se sticla cu o miscare circulara.
Dupa formarea emulsiei primare se adauga restul apei în portiuni mici sub continua agitare.
Metoda este expeditiva însa emulsiile nu sunt destul de stabile;
- metoda seringii. Se amesteca guma cu uleiul, apoi cu apa, amestecul se trage într-o
seringa si se evacueaza. Aceasta operatie se repeta de 7-8 ori. Metoda este aplicata la
prepararea unor cantitati mici de emulsie;
18
- metoda solventului comun. Consta în dizolvarea fazei care trebuie emulsionata
împreuna cu emulgatorul, într-un solvent comun ambelor substante. O conditie a prepararii
este ca solventul sa fie miscibil si cu faza a doua. Aceasta conditie face ca domeniul de
aplicare sa fie destul de restrâns (de exemplu: ulei de ricin + lecitina, se dizolva ambele în
alcool, apoi se dilueaza cu apa).
- metoda maionezei. Aceasta metoda inspirata din bucatarie, se aplica exclusiv pentru
prepararea emulsiilor U/A. Emulgatorul, de obicei un tensioactiv, se dizolva în apa si apoi se
adauga treptat sub agitare uleiul. Pentru o mai mare stabilitate obtinuta se trece printr-un
omogenizator.
19
CAPITOLUL IV
Un aparat mic de emulsionat manual este aparatul Gann, compus dintr-un cilindru
orizontal, o pâlnie de alimentare si un piston care forteaza lichidul sa treaca prin spatiul foarte
îngust. Etansarea la cilindru se face cu o garnitura de cauciuc. Se utilizeaza cu rezultate bune
agitatoarele de bucatarie (tip Mixer), care prin turatia mare a paletei aparatului asigura un grad
de dispersie înaintat într-un timp scurt.
În industrie se întrebuinteaza diferite tipuri de masini, care dupa modul cum lucreaza
ar putea fi împartite în:
20
favorizat dupa un timp chiar de agitarea mecanica. În aceste masini, prin agitare se ajunge la o
stare de echilibru, în care numarul picaturilor dispersate în unitate de timp este egala cu
numarul picaturilor care se contopesc în picaturi mari.
S-a stabilit experimental ca fiecare tip de aparat de emulsionare are un optim de viteza
si de durata de emulsionare, dependent de componentele emulsiei care se prepara. Peste si sub
acest otim, emulsiile realizate sunt mai putin dispersate.
De asemenea s-a stabilit ca se obtin rezultate mai bune daca se alterneaza perioade de
agitare cu perioade de repaus.
Aceste observatii sunt valabile numai pentru masinile de emulsionat care lucreaza prin
agitare. Daca masinile au si un efect de pulverizare si forfecare, ca si omogenizatoarele care
lucreaza pe principiul macinarii, efectul de emulsionare creste în functie de durata de actiune
a masinii asupra amestecului.
Prepararea emulsiilor în masini presupune realizarea întâi a unei emulsii grosiere, care
se realizeaza prin amestecarea componentilor în:
Un astfel de aparat de emulsionare consta din doua tobe cilindrice, toba exterioara
servind ca manta de racire sau încalzire, iar cea interioara, ca vas de emulsionare. Un ax
orizontal, pe care sunt montate discurile de amestecare, se roteste în ioteriorul tobei cu o
viteza mare. Discurile alterneaza cu sicane fixe. Atât discurile mobile, cât si sicanele fixe sunt
prevazute cu perforatii care permit înaintarea amestecului si ajuta emulsionarea.
21
Sunt constituite dintr-un rotor, care învârte cu o turatie mare într-o camera de
emulsionare. Lichidele amestecate grosier se introduc într-un rezervor, din care trec în camera
de emulsionare, apoi în al doilea rezervor, de aici în primul rezervor si operatia se repeta.
Actioneaza atât ca masini de emulsionat cât si de omogenizat.
Omogenizarea se realizeaza mai usor daca faza de dispersat se introduce în fir subtire în
faza continua adica daca se preseaza în aceasta prin duze fine; în acest caz se realizeaza o
pulverizare directa de lichid în lichid. Pulverizarea se poate face si prin intermediul unor
discuri, care se rotesc într-o carcasa, în care se introduc cele doua lichide sub presiune
puternica. În acest caz cele doua faze se întâlnesc sub forma de ceata fina si se amesteca, cu
formare de emulsie.
Morile coloidale: emulsia grosiera este presata între doua discuri sau inele de macinare,
asezate fata în fata. Turatia înalta a discurilor, respectiv forta centrifuga, arunca emulsia catre
marginile discurilor, unde se omogenizeaza. Distanta dintre discuri este de 0,025 - 0,5 mm si
este reglabila. La unele mori coloidale, unul dintre discuri este mobil si altul fix, de exemplu
la moara Premier, la altele ambele discuri sunt mobile, având o turatie în sens contrar de pâna
la 3.500 - 7.000 de rotatii pe minut. Lichidul (emulsia grosiera) se introduce în aceste aparate
sub presiune.
22
Aparatele care emit ultrasunete prin procedee mecanice functioneaza pe principiul
"fluierului lichid" al lui Pohlmann: lichidul de emulsionat (uleiul) este introdus sub forma
unui jet puternic la o presiune de 10 - 15 atm. Pe suprafata unei lame metalice care vibreaza la
frecventa ei de rezonanta de 30 - 40 kHz si care este cufundata în apa. În urma acestor
vibratii, lichidul introdus este fin emulsionat.
Stabilirea emulsiilor
Cerinta cea mai importanta pe care trebuie sa o îndeplineasca emulsiile este aceea de a
fi stabile. Practic, prin stabilitate întelegem mentinerea neschimbata a gradului de dispersie si
a dispersarii omogene a particulelor faze interne în faza externa, respectiv mentinerea
aspectului initial al preparatului.
23
- inversarea fazelor emulsiilor. În practica farmaceutica se întâmpla uneori ca în emulsii
se prescriu substante medicamentoase care pot transforma tipul emulsiei. Astfel unii electroliti
pe lâna dezemulsionare, pot produce si inversarea fazelor într-o emulsie.
- diferenta de densitate între faza interna si externa sa fie cât mai mica;
importanti.
24
CAPITOLUL V
Controlul emulsiilor
25
- masa totala de recipient;
- dozare.
conductibilitatii electrice;
26
BIBLIOGRAFIE
1. http://www.scritub.com/stiinta/chimie/Emulsii74213206.php
2. http://biblioteca.regielive.ro/referate/agronomie/emulsiile-alimentare-82778.html
3. http://documents.tips/documents/emulsii-si-emulgatori.html
27