Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Eseu Deontologie Academica
Eseu Deontologie Academica
Mădălina Manole, pe numele ei real Anca Magdalena Mircea, anterior Magdalena - Anca
Manole, nascuta la data de 14 iulie 1967, Vălenii de Munte, județul Prahova, a fost o solistă
vocală, compozitoare și instrumentistă română.
Interpreta a moștenit pasiunea pentru muzică de la mama sa, care cânta muzică populară.
În copilărie, fiind dornică să cunoască tainele chitarei, tânăra artistă ia lecții de la Ana Tetelea
Ionescu, o cântăreață de muzică folk din Ploiești.
În adolescență tânăra interpretă, vrând să se afirme în planul muzical, formează împreună
cu Ștefania Ghiță duetul Alfa și Beta, cu care participă la spectacolele Cenaclului Flacăra.
La finele anilor 1980 Dan Ștefănică îi încredințează piesa „Pentru noi nu poate fi alt cer”,
care figurează pe coloana sonoră a filmului „Nelu”, în regia lui Dorin Doroftei.
La finele anilor 1980 interpreta a participat, alături de Mihaela Runceanu și Laura Stoica,
la un turneu susținut în Ardeal, care a avut ca scop strângerea de fonduri în vederea revitalizării
financiare a Teatrului de Stat din Oradea.
Începând cu 1990 Manole a susținut recitaluri în diferite regiuni din România, iar un an
mai târziu una dintre piesele sale, compusă de Georgescu și intitulată „Fată dragă”, câștiga
popularitate la posturile radio din țară și avea să devină „compoziția de semnătură” a artistei.
În anul 2000, obține distincții pentru cea mai bună interpretă pop și cea mai bună voce
feminină a anului la Premiile Radio România și respectiv, Premiile Industriei Muzicale din
România.
În 2000, albumul „Dulce de tot” este apreciat ca cel mai bun album pop de către Radio
România Actualități.
Mădălina Manole a decedat în 14 iulie 2010, chiar în ziua în care a împlinit 43 de ani.
Cântăreața a fost găsită decedată în locuința ei de pe strada Griviței din Otopeni. I.N.M.L
a stabilit că Mădălina s-a sinucis înghițind un pesticid foarte toxic numit Carbofuran (cunoscut
sub numele de Furadan) iar decesul a survenit în câteva minute.
Totul s-a petrecut la numai câteva ore după ce artista a părăsit un studiou unde a efectuat
o repetiție muzicală.
Fanii și publicul și-au putut lua un ultim rămas bun de la artistă perindând pe lângă sicriul
cu corpul neînsuflețit al acesteia care a fost expus la Casa Radio din București și apoi la Casa de
Cultură a Sindicatelor din Ploiești.
"Fata cu părul de foc", Mădălina Manole, nu a fost înmormântată sub binecuvântarea
slujbei obișnuite de înmormântare, având în vedere moartea prin sinucidere, însă a avut parte de
o slujbǎ specială pentru astfel de situații, în fața bisericii Sfinții împărați Constantin și Elena din
Ploiești și apoi a fost înhumată în cimitirul Bolovani din Ploiești.1
Televiziunile de știri, multe radiouri și ziare centrale au alocat spații largi acestui caz, în
care informațiile oficiale se îmbinau cu detalii intime, furnizate de vecini, prieteni și diverși
analiști.
Potrivit unui comunicat comun “Centrul pentru Jurnalism Independent, Active Watch -
Agenţia de Monitorizare a Presei, Asociaţia Patronală a Editorilor Locali, Asociaţia
Profesioniştilor din Presa Clujeană, Uniunea Jurnaliştilor Maghiari din România şi Convenţia
Organizaţiilor de Media condamnă cu fermitate modul agresiv, iresponsabil şi lipsit de
deontologie în care unele medii româneşti au tratat cazul morţii cântăreţei Mădălina Manole".2
În privința vieții private, conform articolului 9 din cadrul Codului deontologic unic al
jurnalistului, "Jurnalistul este dator să respecte dreptul la viața privată și demnitatea persoanelor
(inclusiv aspectele care țin de familie, domiciliu și corespondentă). Amestecul în viața privată
este permis numai atunci când interesul public prevalează în fața protecției imaginii persoanei. În
1 https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83d%C4%83lina_Manole
2 http://www2.cji.ro/articol.php?article=1072
astfel de cazuri, îi este permis jurnalistului să prezinte public fapte și informații care privesc viața
privată."
În privința credibilitătii profesiei jurnalistice putem preciza că, atât timp cât nu sunt
contrazise cunoștințele sau convingerile anterioare ale audienței, credibilitatea nu este pusă în
discuție.
Sociologul Alfred Bulai declara pentru RFI ca înclinația spre macabru nu este ceva
tipic românilor, comentând pe marginea spațiului larg acordat de presă, morții artistei Mădălina
Manole.
"Este o exacerbare, care ține de lipsa de profesionalism. De aia sunt întrebate tot felul de
persoane, care se dau, marea parte dintre ele, specialiste, fără să existe un minimum de
discernământ al celor care fac asemenea tipuri de analize, mă rog, care produc în media
asemenea tipuri de analize, pentru că 90% dintre ele nu au relevanță", a explicat Bulai.3
"O presă serioasă poate să discute, dincolo de emoție, despre niște probleme, dacă există
niște probleme. Sigur că la cineva care se sinucide, în general sunt probleme psihice, că în
3 http://www.hotnews.ro/stiri-esential-7585861-audio-sociologul-alfred-bulai-presa-exagereaza-cazul-madalinei-
manole.htm
general nu ești sănătos la cap. Sigur, există mai multe tipuri de sinucidere: sinucidere egoistă,
sinucidere altruistă. Într-un asemenea caz, mai greu poate fi alta decât de tip egoist. Dar dincolo
de asemenea tip de analize, detaliile de cum e îmbrăcată, de ce-a zis vecinica Florica sau mai știu
eu ce alte chestiuni de acest tip sunt inutile, nu au relevanță", a afirmat sociologul.
Bibliografie:
https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83d%C4%83lina_Manole
http://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-7587224-organizatiile-media-cazul-mortii-
madalinei-manole-tratat-agresiv-iresponsabilitate-lipsa-deontologie-presa.htm
http://www2.cji.ro/articol.php?article=1072
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-7585861-audio-sociologul-alfred-bulai-presa-exagereaza-
cazul-madalinei-manole.htm