Infarctul miocardic acut (IMA), cea mai reprezentativă manifestare a

cardiopatiei coronariene, recunoaşte un determinism multifactorial, în cadrul

căreia fumatul este unul din factorii implicaţi.

Pornind de la ipoteza că fumatul contribuie la apariţia IMA, s-a întreprins

un studiu cu următoarele obiective:
1. măsurarea asociaţiei dintre factorul presupus de risc şi efect;
2. măsurarea gradului în care creşterea expunerii determină creşterea
efectului (relaţia doză - efect).

Studiul s-a efectuat pe un număr de 200 cazuri, bolnavi internaţi, din care
100 cu IMA şi 100 cu alte afecţiuni. Perioada de observaţie a fost de 3 luni.
Din datele obţinute în urma anchetei privind expunerea la factorul de risc,
s-au reţinut:
- din 100 bolnavi cu IMA, 49 au fost fumători;
- din 100 de martori 31 au fost fumători;
- din 26 de femei cu IMA, 6 au fost fumătoare;
- din cele 26 de femei martor,4 au fost fumătoare;
- pentru sexul masculin, dintre bolnavii cu IMA 31 au fost nefumători, iar
dintre martori, 47;
- distribuţia în funcţie de numărul de ţigări fumate / zi a fost următoarea:

Lotul Nefumători < 20 ţigări / zi > de 20 ţigări / Total

zi
Test 51 9 40 100
Martori 69 8 23 100

Prelucraţi datele prezentate mai sus conform obiectivelor propuse ale

anchetei şi interpretaţi rezultatele obţinute.
 În anul 1968 în judeţul Vâlcea se înregistra cea mai mare mortalitate
infantilă din România (80%). Acesta a fost motivul pentru care diminuarea
mortalităţii infantile a devenit obiectivul cel mai important în materie de
ocrotire a sănătăţii.
Începând cu anul 1980, în judeţ s-au înregistrat nivele scăzute ale
mortalităţii, valoarea indicatorului fiind de 14,9%, în anul 1992.
Pentru a se putea aplica programe de protecţie infantilă bazate pe
noţiunea de risc, în judeţul Vâlcea a fost necesară aplicarea în prealabil a
unei anchete epidemiologice analitice pentru măsurarea riscurilor asociate
diferiţilor factori de risc.
Populaţia de studiu a fost reprezentată de generaţia nou-născuţilor vii
din intervalul 1 ian.-30 iun. 1975, care a totalizat 3 385 de subiecţi.
În cursul anului următor această generaţie a atins vârsta de 1 an
numărând 3245 de supravieţuitori.

Dintre cei 3 385 de copii, 740 au prezentat:

- malformaţii congenitale: 10 copii;
- greutate mică la naştere (< 2 500g): 252 copii;
- malnutriţie şi rahitism: 101 copii;
- malnutriţie: 292 copii;
- familie dezorganizată: 85 copii.

Distribuţia deceselor în funcţia de prezenţa sau absenţa factorilor de

risc menţionaţi a fost următoarea:
- copii fără handicap: 51 decese;
- copii cu malformaţii congenitale: 4 decese;
- copii cu greutate mică la naştere: 45 decese;
- copii cu malnutriţie şi rahitism: 13 decese;
- copii cu malnutriţie: 12 decese;
- copii cu familie dezorganizată: 15 decese.

2. Pe baza acestor date, pentru a putea proiecta un program de

intervenţie, măsuraţi forţa asociaţiilor epidemiologice dintre factorii de risc
reţinuţi în studiu şi decesul infantil.