Utilizarea senzorilor de mişcare

pentru eficientizarea sistemelor de iluminat la clădiri

Ramona Eugenia Popescu 1, Ing. Prof., grad I Ioan Bărdescu 2, Prof. Univ. Dr. Ing.
1
Şcoala cu clasele I-VIII Aluniş Ostrov, Prahova Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti
2

Facultatea de Utilaj Tehnologic

Energy performance of buildings energy requirements

for lighting by using PIR sensors

ABSTRACT: PIR devices can detect a person moving into or through a detection zone with high reliability. The
slightest positive or negative thermal radiation change in contrast to a background, focused by the appropriate optics,
triggers the sensor element. There is no interference between neighboring units due to the passive nature of the
detection principle. Detectors using Fresnel lenses are normally short- to medium-range devices, detecting objects up to
about 30 m away. Changing the ordinary lightbulb to a floodlight with sensor increases energy efficiency.
KEY WORDS: energy, detector, PIR sensor, Fresnel lens, floodlight, light, IR radiation.

REZUMAT: Detectoarele PIR pot sesiza mişcarea unei persoane în zona de detectare cu mare precizie. Cea mai mică
variaţie termică, focalizată de sistemul optic adecvat, declanşează senzorul. Nu există interferenţe între unităţile
învecinate datorită naturii active a principiului de detectare. Detectoarele care folosesc lentile Fresnel sunt de obicei cu
gama de mică spre medie frecvenţă, detectând obiectele la distanţa de până la 30 de m. În momentul schimbării be-
curilor cu incandescenţă cu corpuri de iluminat cu senzori de mişcare, consumul energetic scade considerabil, crescând
performanţa energetică.
CUVINTE CHEIE: energie, detector, senzor PIR, lentile Fresnel, corp de iluminat, lumină, radiaţii infraroşii

1. SENZORI - scurtă prezentare

Termenul de senzor a devenit mai frecvent odată cu dezvoltarea roboţilor evoluaţi, precum şi a
unor sisteme complexe de măsurare / monitorizare. Senzorii reprezintă dispozitive care convertesc
o mărime fizică într-un semnal informaţional care poate fi mecanic, optic sau electric (analogic sau
digital). Pasul care urmează conversiei este introducerea mărimii într-un computer sau micropro-
cesor pentru a fi prelucrată, analizată şi, după caz, afişată sau trimisă ca semnal de comandă pentru
alte circuite.
Sistemele care folosesc senzori pot fi imparţite in:
● sisteme de masură - unde o cantitate sau o proprietate este masurată si valoarea ei este afişată;
● sisteme de control - informaţia este folosită pentru ca valoarea masurată să îndeplinească anumite
criterii (ex :să fie egală cu o valoare dorită).

1
 Senzorii se pot clasifica din mai multe puncte de vedere, de exemplu după 7 criterii (fig.1):
acustici biologici electrici
chimici magnetici

mecanici termici
De radiaţie
1.După tipul
optici transferului
energetic optici

De poziţie viteză acceleraţie capacitivi

rezistivi inductivi

7.După mărimile 2.După principiul piezoelectrici

debit detectate de funcţionare

tensorezistivi
temperatură Presiune
magnetorestrictivi
acustici
discreţi integraţi
( sonori) SENZORI
3.După
tactili tehnologia de
6.După simţul fabricaţie
(pipăit) uman pe care vizuali
îl suplinesc ( optici) 5.Din punct de
vedere 4.După tipul
energetic semnalului de
ieşire numerici
Olfactivi
(miros) activi pasivi
analogici

Fig. 1 Clasificarea senzorilor

2. SENZORII PIR – consideraţii generale

Senzorii PIR1detectează energie invizibila radiata de obiectele aflate in campul lor de “vede-
re”. Ei sesizeaza in fapt SCHIMBAREA acestei energii.
Corpul omenesc emite radiatii infrarosii cu lungimi de undă cuprinse între 8 şi 12 μm. Orice
mişcare a sa conduce la schimbarea marimii energiei radiaţiei infraroşii pe care senzorul o poate
detecta între anumite limite, de obicei peste 25 de cm. Senzorii PIR reacţionează la aceste
schimbări şi emit un semnal dejoasă frecvenţă, cu amplitudine mică. Pentru a depista mişcarea la
distanţe mai mari, radiaţiile infraroşii trebuie focalizate, iar acest lucru se realizează cu ajutorul len-
tilelor Fresnel2. Aceste lentile divid întreaga suprafaţă în zone diferite. Orice mişcare dintre aceste
zone duce la schimbarea energiei detectate de senzor ( fig. 2), care poate fi mai caldă sau mai rece
decât mediul curent.

1
Senzor PIR ( Passive InfraRed) – Senzori pasivi de radiaţii infraroşii
2Lentilă Fresnel - lentilă convergentă sau divergentă, sferică sau asferică, din care se scoate majoritatea volumului de material şi care
este aproximată cu o serie de inele concentrice având profil triunghiular (cu toate feţele plane sau una curbă - sferică sau asferică).

2
 Fig.2.Focalizarea radiaţiilor IR cu lentila Fresnel

3. DETECTOARE PIR
Detectorul este un aparat electronic sau un dispozitiv care detectează apropierea unei persoane
sau a unui obiect de o zonă controlată. Un detector de mişcare este un dispozitiv care conţine un
mecanism fizic sau electronic care poate fi integrat sau conectat la alte dispozitive care alertează
utilizatorul de prezenţa unui obiect în mişcare în zona de detectare. Detectorul PIR este un detector
volumetric, în sensul că supraveghează un anumit volum al unei încăperi sau al unui spaţiu.
Constructiv, dispozitivul are o masca frontală cu lentile Fresnell, prin care senzorul analizează, în
funcţie de numărul de lentile (12-15), fluxurile infraroşii din încăpere. În momentul în care un corp
cald tranzitează un astfel de spot, piroelementul generează un impuls electric care este analizat şi
procesat de partea electronică a senzorului.
Detector ”PIR”- componenţă:
 Elementul optic: focalizeaza energia pe senzor;
 Senzorul :Senzorul converteste energia infrarosie in energie electrica;
 Circuitul de procesare analizeaza semnalul electric.

carcasă

Fig. 3. Componentele detectorului PIR

În general, radiaţiile infraroşii sunt focalizate de lentilele Fresnel în senzorul PIR, apoi la ieşirea
din senzor sunt amplificate de un amplificator la a cărui ieşire este conectat comparatorul care com-
pară semnalul obţinut cu cel iniţial, etalon. O sursă de lumină se aprinde în cazul în care voltajul e-
talon este întrerupt.
Schema logică a unui detector PIR convenţional este arătată în fig. 4:

1.Radiaţii infraroşii

3.SENZOR 4.AMPLIFI- 6.COMPA- 7.ieşire

PIR CATOR RATOR

2.Lentilă Fresnel 5.Voltaj etalon

Fig. 4. Schema logică a unui detector PIR convenţional

3
 Emiţătorul de radiaţii infraroşii transmite un fascicul de lumină în spectrul infraroşu, acesta se
propagă în mediu, iar apoi se reflectă de obiectele aflate în acesta. Fasciculul reflectat este captat de
detector, estimându-se o distanţă între senzorul infraroşu şi obiectul detectat din mediu, conform
principiului de funcţionare prezentat în figura 5.

Fig. 5 Principiul de funcţionare al unui senzor IR Fig. 6. Montarea incorectă a senzorilor PIR

4. INSTALAREA DETECTOARELOR DE MIŞCARE

Senzorul trebuie instalat la o înălţime de 1,8-2,5 m, pentru a evita acţionarea întâmplătoare de
către animale ( câini, pisici) sau pentru a evita apariţia zonelor nesupravegheate; înălţimea de mon-
tare este indicată de fabricant (fig. 6). Unghiurile de acoperire ale detectoarelor PIR sunt: 1100 in
plan orizontal si 900 în plan vertical, în raport cu axa acestuia, el fiind amplasat vertical.
Sensibilitatea maxima este între 8 si 14m, în funcţie de dimensiunea corpului care trebuie detectat
şi de direcţia de deplasare a acestuia. Sensibilitatea la mişcare este optimă dacă mişcarea este
perpendiculară pe axă, şi nu în lungul ei.
Domenii de utilizare ale senzorilor PIR
Senzorul PIR este un produs ce se poate utiliza cu succes în diverse automatizări casnice sau
industriale, ca de exemplu : pornirea automată a unor lumini la detectarea mişcării / prezenţei, por-
nirea unor camere de supraveghere sau a unor sisteme de orientare a unor camere de supra-
veghere, deschiderea unor uşi, avertizarea luminoasă sau sonoră la prezenţa unor persoane, pentru
economisirea curentului sau chiar integrarea în diverse sisteme de alarmă şi supraveghere.
5. STUDIU DE CAZ
Avantajele iluminatului scării blocului cu ajutorul corpurilor de iluminat acţionate de
senzori comparativ cu iluminarea clasică

Sistemele de iluminat interior (normale şi de siguranţă) trebuie să asigure un mediu luminos

funcţional estetic şi rentabil, astfel încât să fie asigurate criteriile de realizare a performanţei ener-
getice, şi anume: sistemul de iluminat trebuie dimensionat astfel încât consumul de energie electrică
să fie minim, în condiţiile realizării unui mediu luminos adecvat activităţii umane desfăşurate obţi-
nut prin alegerea unui sistem de iluminat adecvat din punctul de vedere al distribuţiei fluxului lumi-
nos în planul util.
Controlul sistemului de iluminat în funcţie de timpul de utilizare al încăperii se poate realiza
prin:
 sisteme fără detectare automatizată a prezenţei utilizatorilor în încăpere sau în zona
de detecţie, caz în care acţionarea corpurilor de iluminat se face prin intermediul între-
ruptoarelor manuale;

4
 sisteme cu detectare automată a prezenţei utilizatorilor în încăpere sau în zona de
detecţie, caz în care acţionarea corpurilor de iluminat se poate face prin intermediul
senzorilor care detectează prezenţa utilizatorilor în zona de detecţie; aceştia comandă
punerea sub tensiune a corpurilor de iluminat în momentul în care sesizează prezenţa
utilizatorilor în încăpere şi apoi scoaterea de sub tensiune a acestora atunci când ultima
persoană părăseşte încăperea sau zona de detecţie. Avantajul constă în faptul că
utilizarea corpurilor de iluminat se face numai pe perioada utilizării încăperii sau a
zonei, neexistând consumuri inutile de energie electrică. Implementarea acestui sistem
presupune însă costuri de investiţie suplimentare, costuri ce se amortizează în timp prin
economia de energie ce se realizează.
Din punct de vedere al performanţei energetice, alegerea corpului de iluminat se va face în
funcţie de randamentul acestuia,  , care variază în funcţie de tipul corpului de iluminat şi de firma
producătoare, acesta având o gamă de valori cuprinsă între 0.28 şi 0.98. Alegerea unor corpuri de
iluminat cu randament necorespunzător duce la reducerea eficienţei energetice a sistemului de
iluminat. În consecinţă, se recomandă alegerea cu preponderenţă a corpurilor de iluminat cu
randament mare, în condiţiile în care calitatea mediului luminos a unei încăperi (oricare ar fi desti-
naţia acesteia) este cea indicată prin normativul în vigoare3.
Pentru a verifica eficienţa utilizării corpurilor de iluminat cu senzori de mişcare comparativ
cu iluminarea clasică cu becuri incandescente, pe scara unui bloc s-au instalat corpuri de iluminat cu
senzor de mişcare, având următoarele caracteristici tehnice:

NR CARACTERISTICA MĂRIME UM
CRT
1. Tensiune de alimentare 220-240/ V/
50-60 Hz
2. Putere maximă 40-100 W
3. Unghi de detecţie 110 0

4. Timp de acţionare reglabil 15-30 s

5. Senzitivitatea la lumină reglabilă -
6. Senzitivitatea la mişcare reglabilă -
7. Poziţionare în funcţie de unghiul dorit în plan reglabilă -
orizontal

Puterea instalată a sistemului de iluminat dintr-o zonă delimitată sau încăpere reprezintă
suma puterilor nominale ale tuturor surselor de lumină montate în corpurile de iluminat aferente
acestora, Pn.
Pn se calculează cu relaţia : Pn=N [n (Pc+ Pa)] ; [W], unde:
N- numărul de corpuri de iluminat;
n - numărul de surse de lumină montate în corpul de iluminat;
Pc - puterea nominală a unei surse de lumină; [W] .
Pa- putere aparataj auxiliar; [W] .
În tabelul 1 este prezentat studiul comparativ al consumului energetic realizat pentru
iluminarea scării blocului cu becuri obişnuite, cu funcţionare permanentă faţă de iluminarea cu
proiectoare acţionate de senzori de mişcare.
Tabelul 1. Consum energetic comparativ între iluminare clasică şi cu detectoare PIR
ILUMINARE CLASICĂ CU BECURI CU ILUMINARE CU CORPURI DE ILUMINAT
INCANDESCENŢĂ CU SENZORI DE MIŞCARE
Pn [W] N Pc[W] t0[h] Pn [W] N Pc[W] t0[h]
9600 10 40 24 3000 10 40 7,5

3
NP -061-02 Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri

5
 6. CONCLUZII
Lucrarea a încercat să analizeze iluminarea scării blocului din perspectivă clasică şi necon-
venţională, cu senzori de mişcare.În cazul studiat, pe scara blocului au fost instalate 10 becuri având
puterea nominală Pc = 40 W/h; acestea funcţionau 24 de ore din 24, rezultând un consum de 9,6
kW/zi deci 288 kW/ lună.În momentul instalării proiectoarelor cu senzor de prezenţă, consumul
energetic reprezentat de puterea instalată s-a redus la 90 kW/ lună. Acest lucru se datorează faptului
că senzorul comandă aprinderea luminii doar în momentul sesizării mişcării în zona de detectare, iar
perioada de iluminare , fiind reglabilă, a fost stabilită la 30s.

7. GLOSAR DE TERMENI :

Amplificator – aparat care amplifică valorile unei mărimi, folosind energie de la o sursă sepa-
rată;
Comparator – instrument de măsură al cărui principiu de funcţionare se bazează pe comparaţia
uor mărimi date cu un comparator;
Lentilă – piesă optică transparentă , de obicei mărginită de două suprafeţe curbe, care dă
imaginea reală sau virtuală a unui obiect;
Senzor – dispozitiv care sesizează un anumit fenomen;
Senzor PIR – detector pasiv de radiaţii infraroşii;

BIBLIOGRAFIE
1. Vornicu, L., 2006 – Senzori şi traductoare, Ed. „Politehnium”, Iaşi, ISBN 10 : 973-621-154-1;
ISBN 13 : 978-973-621-154-6
2. Moroldo, H., 2007 - Eficientizarea energetică a sistemelor de iluminat pentru clădiri existente şi
clădiri aflate în stadiul de proiect – comunicare ştiinţifică la INTERNATIONAL ELECTRI-
CAL & AUTOMATION SHOW - IEAS 2007.
3. NP -061-02 Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din clă-
diri - calitatea mediului luminos
4. http://www.mie.ro/_documente/constructii/reglementari_ tehnice / breviar_capII.pdf - nivelurile
de iluminare recomandate in functie de felul activitatii si sarcinile vizuale
5. www.rolf.ro/consultanta/detectori.doc - detectoare
6. http://en.wikipedia.org/wiki/Passive_infrared_sensor#PIR-based_motion_detector - senzori
7. http://en.wikipedia.org/wiki/Fresnel_lens - lentile Fresnel