FACULTATEA DE ARHITECTURĂ NAVALĂ

an IV S.E.N.
2013 – 2014

AMENAJAREA
COMPARTIMENTELOR
DE MAŞINI LA NAVE

CURS NR. 4
CAPITOLUL 3 AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI
S.I.M./S.-sistemul de încărcare a mărfii și alimentarea tancurilor slope, S.B.S.-sistem balast
segregat, P.S.C.M.B.-pompă de balast ce dublează pompa de santină a compartimentului de
mașini,
S.D.-sistem drenare colector santină, P.A.E.-pompă alimentare evaporator, P.A.D.-pompă
auxiliară drenare, A.E.S.G.I.-alimentare etanșare sistem gaz inert, S.S.A.-sistem scurgeri apă,
S.A.P.-sistem apă potabilă, P.C.A.P.-pompă circulație apă potabilă, P.D.-pompă distilat, P.U.U.-
pompă ulei ungere, P.U.U.A.C-pompă ulei ungere arbore cu came,
rotf-pompă rotațională (cu roți dințate, cu pistonașe)-au corpul din fontă sau oțel, componentele
de rotație din fontă sau oțel, arbore din oțel,
P.U.U.C.-pompă ulei ungere cilindrii, P.T.U.U-pompă transfer ulei ungere, P.T.C.-pompă
transfer combustibil, P.C.C.-pompă circulație combustibil, P.A.C.-pompă alimentare
combustibil, P.R.N.-pompă reziduuri noroi, P.A.G.I.-pompă alimentare combustibil agregat gaz
inert, P.A.C.D.-pompă alimentare combustibil Diesel, P.A.C.P.-pompă alimentare combustibil
purificator, P.A.P.U.-pompă alimentare purificator ulei.

3.3. Dimensionarea compartimentului de mașini

Metode statistice
Din considerente statistice lungimea compartimentului de mașini este estimată la (10-
13)% din lungimea între perpendiculare a navei. Limita inferioară se recomandă pentru nave
mari iar limita superioară pentru nave mici. Tot pe baze statistice se întocmesc diagrame având
în abscisă raportul dintre lungimea compartimentului de mașini și lungimea între perpendiculare
iar în ordonată deadwight-ul. Diagramele prezentate în continuare au in vedere o bază de date cu
nave construite la care s-a calculat raportul LCM/Lpp. In diagramă fiecare navă reprezintă un
punct determinat prin raportul LCM/Lpp și deadweight. Prin aceste puncte s-au dus curbe prin
regresie și s-au obținut diagramele din (Fig. 3.1). Se intră in diagramă cu valoarea deadweight-
ului și se extrage raportul LCM/Lpp după care se calculează LCM pe baza Lpp. În (Fig. 3.1a) este
prezentată o astfel de diagramă pentru nave cargou multifuncționale.

57
AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI LA NAVE

DW(tdw)
50000
45000
40000
35000
30000
25000
20000
15000
10000
5000
0,17

0,07
0,20

0,16

0,10
0,09
0,08
0,19

0,15
0,14
0,13
0,12
0,11

0,06
L CM

0,18
L pp

Fig. 3.1a Nave cargou multifuncționale

În (Fig. 3.1b) este prezentată o diagramă pentru nave tanc.

58
CAPITOLUL 3 AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI

DW(tdw)
70000
50000
30000
10000 200000
110000 130000 150000 170000 190000
90000
0,17

0,07
0,20

0,16

0,10
0,09
0,08
0,19

0,15
0,14
0,13
0,12
0,11

0,06
L CM

0,18
L pp

Fig. 3.1b Nave tanc

În (Fig. 3.1c) este prezentată o diagramă pentru nave vrachier și OBO.

59
AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI LA NAVE

DW(tdw)
200000
150000
100000
50000
10000
L CM
L pp

0,13
0,14

0,12
0,15

0,11

0,10

0,09

0,08

Fig. 3.1c Nave vrachier și OBO

În (Fig. 3.1d) este prezentată o diagramă pentru nave portcontainer.

60
CAPITOLUL 3 AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI

DW(tdw)
40000
30000
20000
10000
LCM
L pp

2000
0,12

0,11
0,13
0,17

0,16

0,15

0,14

0,10

Fig. 3.1 d Nave portcontainer

În (Fig. 3.1e) este prezentată o diagramă pentru nave ferry-boat.

61
AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI LA NAVE

DW(tdw)
19000 20000
17000
14000 15000
12000
10000
7000
5000
3000
1000
0,22

0,17
0,23

0,21

0,20

0,18

0,16

0,14
0,19

0,15

0,13

0,12

0,11

0,10
LCM
L pp

Fig. 9.3e Nave ferry-boat

Metoda analitică

Metoda analitică de dimensionare este mai precisă decât metodele statistice dar
presupune cunoașterea unor date:
 amplasare prestabilită a agregatelor în compartimentul de mașini,
 suprafața ocupată de motorul principal și suprafețele ocupate de modulele ce deservesc
motorul principal,
 suprafețele ocupate de diverse centrale electrice,

62
CAPITOLUL 3 AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI

 planul de forme preliminar al navei.

Lungimea compartimentului de mașini la nivelul paiolului sau a unei platforme se obține din
ecuația:

n
2 Sij
Lpj  i 1
(3.3.1)
b j1  bj2   B
unde:
Lpj-lungimea punții sau platformei pe care se amplasează agregatele (j=1 pentru paiol,
j=2 pentru platforma 1, j=3 pentru platforma 2 etc.),
Sij-suprafața ocupată de nivelul i de agregate de la nivelul j,
bj1-raportul dintre lățimea platformei nivelului i la prova compartimentului de mașini
(indicele 1) și lățimea de construcție a navei,
bj2-raportul dintre lățimea platformei nivelului i la pupa compartimentului de mașini
(indicele 2) și lățimea de construcție a navei,
B-lățimea de construcție a navei.
Dacă valorile Lpj pentru paiol și platforme nu diferă cu mai mult de 5% se stabilește lungimea
compartimentului de mașini drept media aritmetică a acestor valori.

L pj
LCM  i 1
(3.3.2)
m
unde:
Lpj-lungimile punților și platformelor,
m-numărul de punți și platforme.
În cazul în care valorile Lpj diferă cu mai mult de 5% se transferă module sau echipamente de pe
o platformă pe alta echilibrându-se lungimea Lpj.

Metoda constructivă

Metoda constructivă se poate folosi pentru dimensionare în mod independent sau pentru
verificarea rezultatelor obținute cu metode statistice sau analitice. Pentru un compartiment de
mașini de la o navă obișnuită se parcurg etapele:
 se stabilește poziția peretelui de presetupă funcție de poziția elicei și lungimea tubului
etambou,
 la nivelul la care este centrala electrică se asigură o distanță convenabilă între peretele de
presetupă și Diesel-generatoare, între DG-uri și motorul principal, între motorul principal
și peretele etanș prova al compartimentului de mașini,
 se amplasează pe un număr de intervale de coastă (3…5) tancurile de decantare și
tancurile de serviciu,
 se amplasează puțul (șahtul) compartimentului de mașini.
Pentru amplasarea puțului CM:
 se stabilește peretele pupa al puțului,
 se asigură spațiu pentru traseele de ventilație pupa,
 se amplasează boilerul recuperator,
 se asigură spațiu pentru tubulatura evacuare gaze motor principal și DG-uri,
63
AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI LA NAVE
 se asigură spațiu pentru traseul de evacuare și introducere piese de rezervă,
 se amplasează tubulatura de ventilație prova.
 Se definitivează poziția plafonului compartimentului de mașini amplasând podul rulant la
înălțimea cerută de demontarea pistoanelor și cămășilor motorului principal. Se asigură suprafețe
de acces direct la paiol și la spațiul de depozitare a pieselor de rezervă.

3.4. Principii de amenajare

Multe studii au arătat statistic că zona compartimentului de maşini este cel mai periculos loc de
pe navă. Un compartiment de maşini funcţionând eficient, cu o amplasare corespunzătoare a
pompelor, instalaţiei de forţă şi de propulsie este vital pentru coordonarea răspunsului la situaţii
critice. Este de înţeles că un compartiment de maşini bine proiectat va fi mai sigur şi va
contribui la creşterea gradului de siguranţă generală al navei. Luarea unor decizii bune cu privire
la schema compartimentului de maşini, proiectarea şi amenajarea lui, trebuie să aibă la bază
relaţia om-maşină din mediul compartimentului de maşini. Factorii relevanţi pentru a descrie
mediul om-maşină sunt:
1. Familiarizarea
2. Sănătatea profesională
3. Ergonomia
4. Minimizarea riscului prin proiectare şi amenajare
5. Supravieţuirea
Recomandările prezentate în continuare sunt aplicabile tuturor navelor şi se conformează
normelor SOLAS (Convention for Safety of Life at Sea), codului MDU (Mobile Offshore Units)
şi codului HSC (High Speed Craft).
Compartimentul de maşini este definit ca spaţiul (spaţiile) ce conţine maşina de propulsie,
caldarinele, modulele de combustibil, generatoarele de curent şi maşinile electrice mari, maşinile
auxiliare, magazii, ateliere, tunelul liniei de arbori, compartimentul maşina cârmei.
Factorul “Familiarizare” se adresează legăturii dintre siguranţa compartimentului de
maşini şi familiarizarea membrilor echipajului cu amenajarea şi echipamentul compartimentului
de maşini, cu sisteme şi proceduri, alarme, semnale şi simboluri. Maximizarea familiarizării
echipajului cu compartimentul de maşini conduce la mai puţine accidente din cauza erorilor în
citirea instrumentelor şi identificarea greşită a echipamentelor. În acest scop se recomandă o
serie de proceduri.
 Ţevile vor fi colorate după codul de identificare al combustibilului marcându-se direcţia
de curgere. Codul culorilor va fi diferenţiat între gradele de combustibil. Codul culorilor şi
direcţia de curgere vor fi în acord cu standardele recunoscute internaţional cum ar fi ISO
Standard 14726-1.
 Cablurile electrice vor fi etichetate cu un cod de identificare ce foloseşte o plăcuţă
durabilă fixată în acord cu următoarele convenţii:
 Plăcuţele vor fi fixate la ieşirea din tabloul principal, la intrarea şi ieşirea din
panouri intermediare, la ieşirea şi intrarea din cutiile de conexiuni, la intrarea şi
ieşirea din controlere, la conexiunea cu sarcina.
 Întrerupătoarele din tablourile de conexiuni şi pupitre vor fi identificate prin
numele circuitului şi codul circuitului.
 Plăcuţele pentru cablurile electrice vor corespunde desenelor navei. Orice
modificare în cablajul navei se va regăsi în reviziile desenelor.
 Instrumentele şi alarmele din compartimentul de maşini cerute de convenţia SOLAS şi
alte instrumente IMO vor fi proiectate şi instalate în acord cu rezoluţia A.686(17)-Code
on Alarms and Indicators. Vor fi luate în consideraţie şi cerinţele societăţilor de
clasificaţie.
64
CAPITOLUL 3 AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI

 Valvulele montate sub tablele paiolului vor fi prevăzute cu indicatori ce arată dacă
valvula este în poziţie deschisă sau închisă. În cazul în care se cere posibilitatea acţionării directe
manuale în afara acţionării de la distanţă, se va crea posibilitatea observării poziţiei valvulei.
 Componentele maşinilor vor fi clar marcate pentru a fi uşor identificate în vederea
familiarizării membrilor echipajului cu poziţia şi funcţia lor.
Factorul “Sănătatea profesională” se referă la efectul mediului compartimentului de
maşini asupra sănătăţii şi performanţelor membrilor echipajului. Mărirea confortului locului de
muncă va determina o reducere a numărului de accidente cauzate de stresul psihologic şi
fiziologic. În acest sens se fac o serie de recomandări.
 Compartimentele de maşini vor fi proiectate în conformitate cu rezoluţia A.468(XII)-
Code On Noise Levels on Board Ship.
 Din cauza posibilităţii îmbolnăvirii datorită expunerii la produse petroliere şi inhalării de
vapori de combustibil şi ulei, se vor lua măsuri din faza de proiect pentru instalarea, poziţionarea
şi ventilarea echipamentului ce produce astfel de vapori.
 Posturile centrale de comandă închise vor fi prevăzute cu aer condiţionat pentru
reducerea temperaturilor înalte ce apar în compartimentul de maşini ceea ce are ca efect şi
optimizarea funcţionării circuitelor electrice şi electronice. Dacă este necesar, alte zone ale
compartimentului de maşini vor fi prevăzute cu posibilităţi de încălzire sau răcire pentru ca
temperatura să nu afecteze performanţele personalului ce asigură supravegherea, întreţinerea sau
efectuează reparaţii.
 Iluminatul va fi adecvat sarcinilor personalului ce lucrează în compartimentul de maşini
și în spaţiile asociate. Nivelele minime de iluminare vor fi determinate pe baza standardelor
naţionale şi internaţionale. În lipsa acestor standarde se vor considera valorile din (Tab. 3.1).
 Montajul maşinilor în compartimentul de maşini va fi proiectat pentru a micşora
vibraţiile şi a minimiza efectul pe termen lung asupra personalului ce lucrează în această zonă.

Tabel 3.2 Nivele minime de iluminare

Aria Nivel de iluminare [Dekalux]
Compartiment boilere 22
Staţii de control
General 22
Console de control 32
Aparate şi panouri de control 32
Tablouri electrice 32
Compartimente de maşini 22
Compartimente generatoare şi pupitre 22
Compartimente ventilatoare 11
Compartimente pompe 11
Tunelul liniei de arbori 11
Puţ salvare tunel linie de arbori 3,2
Compartiment maşina cârmei 22
Ateliere
General 32
La suprafaşa bancului 54
Magazii 5,4
Oficii
General 22
Pe mese 54

65
AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI LA NAVE

Factorul “Ergonomie” se adresează conexiunilor senzoriale dintre membrii echipajului şi

echipamentul din compartimentul de maşini (instrumente, aparatură de control, alarme,
semnalizări şi nevoile tipice ale personalului). Proiectând interfeţele om-maşină în condiţiile
recunoaşterii posibilităţilor omeneşti, se va micşora numărul accidentelor date de limitele
umanului şi pornirile omeneşti. Corespunzător acestui factor se au în vedere:
 Schema compartimentului de maşini şi amenajarea lui vor realiza un mediu de lucru ce
dezvoltă proceduri efective prin care se reduc factorii ce micşorează performanţele
umane sau cresc potenţialul erorilor.
 Pentru a standardiza consolele şi tablourile din compartimentul de maşini, schema şi
amplasarea instrumentelor de control şi alarmă vor lua în considerare standardele
internaţionale inginereşti referitoare la amplasare, formă, afişare, etichetare, complexitate
şi mişcarea probabilă în vederea controlului.
 Amplasarea pieselor de rezervă va fi făcută pe cât posibil în vecinătatea maşinii sau
echipamentului pentru care sunt destinate. Sistemul de transport şi manipulare a pieselor
de rezervă va fi proiectat ca să deplaseze piesele grele, sigur şi eficient atât în condiţii de
mare liniştită cât şi în timpul oscilaţiilor navei.
 În jurul maşinilor se prevede suficient spaţiu pentru ca personalul să-şi îndeplinească
sarcinile de supraveghere, întreţinere şi reparaţii în mod eficient, fără riscul accidentării
în contact cu suprafeţe fierbinţi sau piese în mişcare.
 În locurile cu multe activităţi de supraveghere şi întreţinere cum este paiolul
compartimentului de maşini se instalează staţii de comunicare protejate la zgomot.
 Schema, amplasarea maşinilor şi amenajarea spaţiului de lucru în compartimentul de
maşini urmăreşte realizarea şi păstrarea unui grad înalt de curăţenie ce minimizează riscul
accidentelor şi a incendiului.
 Aprovizionarea personalului cu scule în vederea efectuării unor lucrări, se face in
condiţiile minimizării distanţelor pe care trebuie transportate şi evitării pe cât posibil a
transportului în sus şi în jos pe scări.
 Compartimentele de maşini vor fi dotate cu facilităţi cerute de personalul ce lucrează aici
ținând cont de destinaţia navei şi natura voiajului.
Factorul “Minimizarea riscului prin proiectare, schemă şi amenajare” se referă la
efectele configuraţiei fizice asupra siguranţei compartimentului de maşini. Proiectarea unei
configuraţii a compartimentului de maşini detaliată şi în perspectivă, va îndepărta factorii ce ar
împiedica o exploatare eficientă şi va minimiza şansele ca un accident implicând o piesă a
echipamentului să afecteze operabilitatea sau performanţele unei alte piese a echipamentului.
Corespunzător acestui factor se au în vedere:
 Maşinile şi echipamentele din compartimentul de maşini vor fi proiectate încât să reducă
la minim sau să elimine evenimentele nedorite legate de componente în mişcare,
suprafeţe fierbinţi sau componente sub tensiune;
 Maşinile în compartimentul de maşini vor fi poziţionate una faţă de alta într-un mod ce
minimizează riscul mai multor defecţiuni de la un singur accident.
 De acest lucru se ţine cont când se poziţionează maşinile şi echipamentele
redundante în cele două borduri ale compartimentului de maşini asigurându-se
proximitatea la supravegherea şi controlul instrumentelor.
 Echipamentul de stins incendiu, porţile etanşe acţionate hidraulic sau electric şi
alte sisteme vitale vor fi păstrate la o distanţă de siguranţă de maşinile cu risc
mare cum ar fi turbo-generatoarele sau maşinile principale pentru a minimiza
riscul ca în caz de incendiu sau explozie, echipamentele vitale să devină
inoperabile pentru membrii echipajului;

66
CAPITOLUL 3 AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI
 Panourile, tablourile şi alte echipamente electrice vor fi protejate de fluide
(stropi, spray, vapori) cu mijloace adecvate cum ar fi paravane de stropi sau
separând tubulatura de aparatele electrice.
 Orientarea maşinilor se va face astfel încât sarcinile dinamice pe lagăre datorită
oscilaţiilor navei să fie minime.
 Platformele, punţile şi scările se acoperă cu vopsea anti-derapantă.
 Partea de sus şi de jos a scărilor, capacele joase, balustrăzile, vor fi marcate vizibil pentru
a atrage atenţia personalului şi a minimiza riscul evenimentelor de împiedicare, cădere
sau alunecare.
 Compartimentul de maşini va fi prevăzut cu mijloace de colectare a resturilor de
combustibil, cârpe, hârtie şi alte materiale precum şi cu mijloace de curăţire pentru a
minimiza posibilitatea apariţiei incendiului şi rănirii personalului.
Factorul “Supravieţuire” se adresează capacităţii echipajului de a supravieţui unei
situaţii de criză în compartimentul de maşini. Prin considerarea unor situaţii raţionale de avarie,
prin amplasarea raţională a echipamentului de urgenţă şi a traseelor urmate în mod tipic de
membrii echipajului se vor ridica la nivel maxim şansele supravieţuirii lor. În legătură cu acest
factor se au în vedere:
 Vestele de salvare şi mijloacele de imersiune destinate personalului de supraveghere din
compartimentul de maşini vor fi amplasate la prima ieşire din C.M. către puntea
principală sau în alt loc uşor accesibil. Această poziţie va fi bine cunoscută fiecărui
membru al echipajului.
 Căile de salvare vor fi bine marcate şi iluminate cu sisteme care uşurează vizibilitatea
când ele sunt pline cu fum.
 Echipamentul portabil de stins incendiu din C.M. va fi plasat în poziţiile cele mai
apropiate de maşinile cu risc înalt de incendiu pentru a fi disponibil cât mai repede şi
uşor.

3.5. Definiţii şi condiţii de mediu pentru funcţionarea echipamentelor din CM

În normele registrelor de clasificaţie se folosesc o serie de noţiuni privind

compartimentele, echipamentele şi instalaţiile existente în compartimentul de maşini.
Compartiment de maşini-încăpere în care se găsesc maşinile principale, iar pe navele cu
instalaţie de propulsie electrică şi generatoarele principale.
Maşini principale-maşini de antrenare a propulsoarelor.
Maşini auxiliare-maşini care asigură funcţionarea maşinilor principale, alimentarea
navelor cu energie electrică şi alte tipuri de energie.
Echipamente-diverse dispozitive care servesc la asigurarea funcţionării normale a
instalaţiilor de maşini cum ar fi; filtre, schimbătoare de căldură, etc.
Încăperi de maşini-sunt încăperi în care se află fie motoare cu combustie internă folosite
pentru propulsia principală sau în orice alt scop dacă puterea lor totală, după unele registre este
mai mare de 375 Kw, căldări, generatoare de gaz inert, instalaţii pentru arderea gunoiului, maşini
cu abur, generatoare şi alte maşini electrice principale, posturile de primire a combustibililor,
instalaţiile de ventilaţie şi condiţionare a aerului, instalaţiile frigorifice, maşinile de cârmă,
maşinile de acţionare a stabilizatoarelor de ruliu precum şi puţurile acestora.
Post de comandă central-locul unde se află dispozitivele de telecomandă ale maşinilor
principale şi auxiliare, ale elicelor cu pas reglabil, ale propulsoarelor cu palete (Voith-Schneider)
precum şi aparatele de măsură şi control, aparatura de semnalizare preventivă de avarie precum
şi mijloacele de comunicaţie.

67
AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI LA NAVE
Post de comandă local-post prevăzut cu organe de comandă, aparate de măsură şi control,
mijloace de comunicaţie pentru comandă, amplasat în apropierea maşinii sau montat direct pe
aceasta.
Maşinile principale şi auxiliare precum şi celelalte echipamente şi instalaţii care asigură
siguranţa şi deplasarea navei trebuie să-şi menţină capacitatea de funcţionare în condiţiile
specificate de regulile registrelor de clasificaţie. Acestea sunt caracterizate de înclinarea corpului
navei, temperatura apei, temperatura aerului, nivelul de vibraţii şi zgomot.
Echipamentele şi instalaţiile navei trebuie să funcţioneze la parametrii nominali atunci
când corpul navei are înclinările specificate în (Tab.3.3)
Condiţiile de mediu extreme la care trebuie să funcţioneze echipamentele şi instalaţiile
navei sunt prezentate în (Tab.3.3, Tab.3.4, Tab.3.5, Tab.3.6, Tab.3.7).

Tab. 3.3. Înclinările navei

Instalaţii, echipamente Unghiul de înclinare [grade]1
Ruliu Tangaj
static dinamic static dinamic
Maşini principale şi auxiliare 15 22,5 5 7,5
Echipamentul de salvare al navei,
generatorul de avarie, pompele de
incendiu. 22,52) 22,52) 10 10
Aparatura electrică şi electronică,
tablourile de conexiuni.
1
) Ruliul şi tangajul pot avea loc simultan.
2
) La navele ce transportă gaze lichefiate şi tancurile chimice generatorul de avarie trebuie să
rămână operaţional la un unghi de ruliu mai mare de 300.

Tab. 3.4 Parametrii de mediu

Agent de răcire Temperatură [0C]
Apă de mare 321)
Aerul de răcire la intrarea în răcitor1) 45
1
) presiunea barometrică 1000 mbar
umiditatea relativă 60%

Tab. 3.5. Temperatura aerului în spaţiile navei

Instalaţii, echipamente Amplasare Domeniul de temperatură
În spaţii închise. 0 la 450
Pe componentele maşinilor şi
Maşini, echipamente şi căldărilor. În acord cu condiţiile locale
instalaţii electrice. În spaţiile cu temperaturi specifice.
înalte sau joase.
Pe punţi deschise. -25 la 45

Tab. 3.6 Alte condiţii de mediu

Amplasare Condiţii
Toate compartimentele Rezistenţă la aer cu conţinut de sare şi ulei.

Punţi deschise Rezistenţă la inundare temporară cu apă de

Compartimente de comandă special protejate.
mare şi contra ceţii saline.
Funcţionare ireproşabilă la condiţiile de
temperatură din Tab. 1.2.3. şi pentru umiditate
relativă de 100% la 45 0C.
La umiditate relativă de 80% şi o temperatură a
mediului ambiant de 45 0C.
68
CAPITOLUL 3 AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI

Societăţile de clasificare pot aproba şi alte condiţii de mediu dar impun o funcţionare
ireproşabilă a maşinilor şi instalaţiilor.
După unele norme, maşinile, aparatele şi celelalte dispozitive mecanice trebuie, funcţie
de masa proprie să nu depăşească în funcţionare acceleraţiile şi amplitudinile date în Tab.3.6.

Tab. 3.7 Nivelul vibraţiilor

Componente Domeniul de Amplitudine Acceleraţie Masă
frecvenţă
Cazul general 2...13,2 Hz ±1 mm
±0,7 g M≤100 Kg
±70 g/M M>100 Kg
13,2...100 Hz
(minimum
±0,35 g)
Aparate de reglaj, măsură şi 2...25 Hz ±1.6 mm ±4 g
control (de exemplu cele M≤100 Kg
montate pe motoarele Diesel, 25...100 Hz ±40 g/M
compresoarele cu piston etc.) (minimum M>100 Kg
Obs. g=9,8 m/s2 ±0,7 g)

În domeniul de frecvenţă menţionat se recomandă să nu apară frecvenţe de excitaţie care să

reproducă vibraţii de rezonanţă ale elementelor de construcţie cum ar fi postamenţi, suporţi,
fixări inclusiv ale celor din interiorul aparatelor. Dacă prin mijloace constructive nu este posibil
ca frecvenţele proprii să fie scoase în afara domeniilor menţionate, trebuie ca vibraţiile şi
şocurile să fie amortizate satisfăcător pentru a nu depăşi valorile precizate în Tab. 3.7.
Nivelul de zgomot din compartimentele de lucru ale navei trebuie să corespundă
normelor IMO (Codul nivelului de zgomot la bordul navelor) şi să nu depăşească valorile
prezentate în Tab. 3.8.

Tab. 3.8 Nivelul de zgomot

Compartiment Limita nivelului de zgomot [dB]
-Compartimente de maşini cu supraveghere continuă 90
-Compartimente de maşini fără supraveghere continuă
sau compartimente de maşini cu post central de comandă 110
izolat fonic
-Cameră comandă maşini 75
-Ateliere 89
-Alte compartimente de lucru nemenţionate. 90

3.6. Dezvoltarea sistemelor de tubulaturi

Dezvoltarea sistemelor de ţevi în compartimentul de maşini şi amenajarea

compartimentului de maşini sunt activităţi inseparabile, pentru că poziţiile multor componente de
maşini sunt influenţate de considerentele impuse sistemelor de ţevi iar tubulatura trebuie montată
ţinând cont de restricţiile de amenajare ce guvernează amplasarea acestor componente în spaţiu.
În general nu este posibil un aranjament care să satisfacă toate cerinţele. Este
responsabilitatea inginerului specialist în instalaţii navale de a studia alternative şi de a selecta
varianta ce oferă compromisuri acceptabile ca o soluţie la problema de proiectare. Rezolvarea
este un proces iterativ. Una dintre primele decizii ce trebuie luate referitoare la compartimentul
69
AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI LA NAVE
de maşini este poziţia. Pentru multe nave sunt două opţiuni; regiunea situată cât mai în pupa sau
regiunea situată un pic în pupa cuplului maestru. Compartimentele de maşini ale tancurilor
petroliere, a vrachierelor şi a altor nave cu linii pline sunt în general la pupa. Acest lucru
simplifică proiectul prin faptul că permite o linie de arbori mai scurtă şi reduce interferenţele cu
manipularea mărfurilor. Liniile corpului în zona pupa a acestor nave sunt suficient de pline
pentru a amplasa instalaţia de propulsie. În acest caz, când nava este descărcată, trebuie
prevăzută apă de balast care să compenseze poziţia din pupa a maşinii şi să asigure o asietă
corespunzătoare navei. Liniile din pupa ale corpului navelor port-container, ferry-boat sau
pasagere de mare viteză sunt aşa de fine încât maşina de propulsie nu se poate încadra în
regiunea din pupa. Pentru astfel de nave, compartimentul de maşini trebuie să fie poziţionat
acolo unde nava este suficient de lată.

Când dezvoltă o amenajare de compartiment de maşini, un inginer trebuie să vizualizeze

în spaţiu structura navei, maşinile de propulsie şi auxiliare, tubulatura, valvulele, tancurile şi alte
componente; să stabilească rute directe cu distanţe minime pentru cabluri şi ţevi, interconectând
componentele majore. Comenzile trebuie să fie accesibile iar operatorul să aibă câmp vizual
pentru supraveghere în condiţii de siguranţă şi comfort. Distanţele dintre componete trebuie să
permită accesul în vederea efectuării operaţiilor curente de întreţinere şi reparaţii precum şi
permeabilitatea agenţilor de stins incendiul.

În fazele iniţiale ale proiectului, amenajarea se bazează pe componente alese în mod

provizoriu şi a căror dimensiuni sunt numai aproximative. De aceea trebuie prevăzute limite
acceptabile pentru variaţii ale dimensiunilor şi dezvoltări ce nu au fost anticipate. Întrucât
volumul compartimentului de maşini nu aduce profit direct, dimensiunile lui nu trebuie să fie
mai mari decât este necesar, în special în lungime. Totuşi trebuie rezervat suficient spaţiu pentru:
 instalarea unor ţevi cu diametru mare, a unor canale de ventilaţie şi a unor cabluri de
putere mare,
 exploatarea şi întreţinerea adecvată a tuturor echipamentelor,
 evacuarea rapidă a personalului în caz de urgenţă,
 accesul membrilor echipajului pentru stingerea focului şi alte activităţi de control şi
îndepărtare a efectelor avariilor.
Schimbarea componentelor iniţial selectate însoţită de modificarea spaţiului sunt
câteodată necesare pentru a rezolva conflicte. De exemplu, într-o situaţie iniţială sau ales pompe
orizontale pentru că sunt mai uşor de montat şi reparat iar ulterior s-au cerut pompe verticale
pentru că ocupă o suprafaţă mai mică de pe punte sau platformă.
Sunt necesare schimbări şi în timpul poziţionării traseelor de ţevi, cabluri şi alte
componente. Plasând o componentă într-o poziţie ideală din punctul de vedere al întreţinerii,
exploatării şi accesului pot apărea conexiuni suplimentare şi schimbări de direcţie a rutei ţevilor.
Inginerul proiectant stabileşte care aranjament este mai avantajos pentru un compromis general.
Astfel de schimbări trebuie realizate fără compromiterea cerinţelor de proiectare.
Vor fi studiate intervalele pentru demontare şi rutele de transport pentru piesele ce nu pot
fi reparate la bord şi sunt îndepărtate prin capace sau panouri demontabile din punţi sau pereţi
transversali. Ca un ultim mijloc, va fi planificată o rută către o poziţie potrivită tăierii unei
ferestre în corpul navei prin care să fie încărcate/descărcate componente fără ca nava să fie
andocată.
Acolo unde este necesar trebuie prevăzut suficient spaţiu pentru izolaţia termică şi
mijloacele de reducere a zgomotului de la maşini şi instalaţii. Turbinele cu gaz şi motoarele
Diesel sunt închise deseori în carcase pentru reducerea zgomotului generat în aer.
La navele militare în special, trebuie rezervat spaţiu pentru montaje elastice cu jocuri
suficiente în jurul lor pentru a permite deplasările normale şi din şoc.
70
CAPITOLUL 3 AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI

Poziţia elementelor structurale este de importanţă majoră în aranjarea maşinilor şi ţevilor.

De exemplu, pontilii trebuie să fie plasaţi astfel ca să transmită sarcinile de la punţile şi
platformele superioare la structura dublului fund. La extremităţi ei se fixează de o structură
rigidă, motiv pentru care poziţia lor nu poate fi stabilită numai din considerente de amenajare a
compartimentului de maşini ci şi din considerente de rezistenţă locală a corpului navei.
Orientarea şi înălţimea osaturii montate pe înveliş poate avea un efect nefavorabil asupra
traseelor de ţevi şi cabluri de pe lângă pereţii longitudinali, transversali sau de sub punţi, cerând
modificări de direcţie şi legături suplimentare. În plasarea pompelor, tablourilor de control şi a
altor componente în lungul învelişului, se va ţine cont de înălţimea şi distanţa dintre elementele
de osatură, deseori spaţiul dintre acestea oferind singura poziţie pentru componentele auxiliare
mai mici. Dimensiunea, greutatea şi poziţia componentelor de maşini pot influenţa înălţimea
grinzilor suport care la rândul lor afectează înălţimea şi spaţiul de deasupra şi din jurul maşinilor
montate la un etaj inferior. Este esenţială o corespondenţă optimă între amplasarea maşinilor,
structurii şi traseelor de tubulaturi şi cabluri.

Spaţiile de deasupra şi din jurul agregatelor, poziţia structurii de rezistenţă de sub puntea
superioară vor fi proiectate pentru a ridica piesele grele ale maşinilor în vederea întreţinerii şi a
inspecţiilor cum ar fi bolurile separatoarelor de combustibil şi ulei sau piesele de rezervă ale
maşinii principale.
Lăţimea şi înălţimea căilor vor fi suficient de mari ca să nu stânjenească deplasarea în
lungul lor. Se recomandă amenajarea unor posturi de operare de unde operatorul să poată
observa aparatele de măsură importante. În posturile permanente este preferabil ca operatorul să
stea cu faţa spre prova sau pupa.

Pompele de apă de mare se poziţionează suficient de jos şi spre interior pentru a se

realiza o înălţime de aspiraţie adecvată în toate condiţiile de navigaţie indiferent de pescaj, asietă
şi amplitudinea oscilaţiilor navei.
Chesoanele de apă de mare se amplasează suficient de jos şi cât mai aproape de pompele
conectate la ele pentru a evita pătrunderea aerului. Pompa de santină se montează jos la paiol,
pentru o înălţime adecvată de aspiraţie din casetele de santină.

Orientarea componentelor se face pe baza legăturilor şi interconexiunilor de pe căile

de curgere. De exemplu, uleiul de ungere pentru motoarele principale, în mod obişnuit trece
succesiv prin pompă, filtru şi răcitor. Orientarea potrivită a intrării şi ieşirii fiecărei componente
este necesară pentru a permite realizarea unei rute scurte şi directe a ţevilor interconectate.
Spaţiul minim alocat componentelor depinde printre alţi factori şi de raza de îndoire
admisă a ţevilor, care în general se ia (1÷5)De (diametrul exterior al ţevii), cu abateri
semnificative la ţevile de diametru mare.

La navele militare, tubulatura, canalele de ventilaţie şi traseele de cabluri ce penetrează

principalele subdiviziuni ale pereţilor etanşi vor fi poziţionate deasupra nivelului de inundare
când este posibil.

Recomandări pentru spaţiile din jurul componentelor principale sunt date în (Tab. 3.8).
Dimensiunile prezentate sunt un ghid aproximativ pentru acces, supraveghere şi inspecţie. În
mod normal ele se compară cu distanţele necesare lucrărilor de întreţinere şi demontare.

71
AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI LA NAVE
Tab. 3.9 Dimensiuni minime pentru spaţiile din jurul maşinilor
Denumirea spaţiului Distanţa [m]
Spaţiul minim dintre platforme şi căi de acces 1,82÷2,2
 Înălţimea minimă
 Deplasarea în picioare 1,82
 Mers aplecat 1,50
 Raza de curbură a cotului 1,00
Lăţimea minimă pentru pasaj de corp 0,60÷3,34
Lungimea minimă între două coturi 0,30
Distanţa de la priza de aspiraţie aer/priza refulare gaze la structura înconjurătoare
 Faţă de un perete 0,3÷1,82
 Faţă de celălalt perete 0,30
 La extremităţi 0,6÷1,82
Boilere
 Distanţa faţă de structura din spate 1,52÷1,82
 Distanţa de la fundul boilerului la punte 0,30÷0,90
 Distanţa de la partea superioară a economizorului la puntea de deasupra 0,6÷1,82
 Distanţa de la partea superioară a cazanului la puntea de deasupra 1,20÷0,6
 Distanţa de la partea superioară a cazanului la grinda de deasupra 0,9÷1,82
 Distanţa dintre agregate 0,9÷1,82
 Culoare de incendiu 3,3÷0,0
Turbină de abur-de jur împrejur 1,20÷0,0
Turbină de gaz
 Spaţiul de o parte şi de alta a turbinei 0,95÷0,0
 Distanţa la un capăt 0,95÷0,0
 Distanţa la celălalt capăt 1,2÷0,0
 Distanţa dintre două unităţi 0,95÷1,82
 Spaţiul în exteriorul unităţilor 0,65÷0,0
Motor Diesel
 Distanţa de o parte şi de alta a motorului 0,95÷0,0
 Distanţa la un capăt 0,95÷0,0
 Distanţa la celălalt capăt 1,2÷0,0
 Distanţa între două motoare identice 0,95÷1,82
 Distanţa în afara celor două unităţi 0,65÷0,0
Generator
 Distanţa de o parte şi de alta a generatorului 0,95÷0,0
 Distanţa la un capăt 0,95÷0,0
 Distanţa către tabloul de distribuţie 1,25÷0,0
 Distanţa între două unităţi 1,25÷0,0
Tablou distribuţie
 Distanţa până la structura din spate 0,65÷0,0
 Distanţa la un capăt 0,65÷0,0
 Distanţa la celălalt capăt 0,0÷1,85
 Distanţa în faţă 0,9÷1,85
 Distanaţa între unităţi 1,25÷0,0
Distanţa de la reductor la perete 0,9÷0,0
Distanţa de la ţevi la structura corpului navei sau la alte ţevi 0,0÷0,6
Distanţa de la ţevi la structura corpului navei sau la alte ţevi în condiţii de şoc 0,0÷1,2
Distanţa de la o suprafaţă cu temperatura mai mare sau egală cu 200 0C până la un 0,3÷1,85
tanc sau ţevi având combustibil lichid altul decât ulei de ungere
Distanţa de la o suprafaţă cu temperatura mai mare sau egală cu 350 0C până la un 0,3÷1,85
tanc sau ţevi având combustibil lichid altul decât ulei de ungere
72