FACULTATEA DE ARHITECTURĂ NAVALĂ

an IV S.E.N.
2013 – 2014

AMENAJAREA
COMPARTIMENTELOR
DE MAŞINI LA NAVE

CURS NR. 2
CAPITOLUL 2 SCHEMA DE TANCURI DIN YONA COMPARTIMENTULUI DE MAŞINI

Capitolul 2

SCHEMA DE TANCURI DIN ZONA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI

2.1. Calculul volumelor tancurilor

Calculul volumelor tancurilor au la bază regulile generale ale registrelor de clasificație,

normele MARPOL 73/78 pentru protecția mediului marin și practicilor rezultate din experiența
de navigație și exploatare.

2.1.1 Tancuri de rezervă (buncheraj) combustibil greu (HFO)

Volumul de combustibil necesar motorului principal se calculează cu relaţia

VHFO _ MP  103  k f  be  PMP  ( R / v) / HFO (2.1.1)

unde:
kf=1,03, coeficient ce ţine cont de acoperirea recomandată de fabricantul motorului,
be-consumul specific de combustibil [g/kWh],
PMP-puterea motorului principal [kW],
R-raza de navigaţie [Mm-mile marine],
v-viteza [Nd],
ρHFO-densitatea combustibilului greu [kg/m3].
Volumul de combustibil necesar diesel-generatoarelor:

VHFO _ DG  103  nDG  k f  be  PDG  t / HFO (2.1.2)

unde:
nDG-numărul de Diesel generatoare,
kf=1,03, coeficient ce ţine cont de acoperirea recomandată de fabricantul motorului,
be-consumul specific de combustibil [g/kWh],
PDG-puterea motorului [kW],
t-timpul de funcţionare [h],
ρHFO-densitatea combustibilului greu [kg/m3].
Volumul de combustibil necesar caldarinei cu arzător:

VHFO _ Cald  103  bcald  t PCald / HFO (2.1.3)

unde:
bcald-consumul orar de combustibil al caldarinei [g/kWh],
PCald-puterea caldarinei,
t-timpul de funcţionare [h],
ρHFO-densitatea combustibilului greu [kg/m3].

Volumul total de combustibil greu (VHFO_tot) se obţine prin însumarea volumelor corespunzătoare
tuturor consumatorilor.
21
AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI LA NAVE

VHFO _ tot  VHFO _ MP  VHFO _ DG  VHFO _ Cald (2.1.4)

Combustibilul este stocat în câteva tancuri, cel puţin două pentru ca în caz de avarie să nu fie
afectată întreaga cantitate de combustibil.

2.1.2 Tancuri de decantare

Societăţile de clasificare recomandă 2 tancuri de decantare, capacitatea unui tanc fiind

suficientă pentru a alimenta toţi consumatorii timp de 24 de ore. Se prevăd 2 tancuri de decantare
pentru fiecare tip de combustibil.
Tancurile de decantare se prevăd cu un sistem de indicare a nivelului, un sistem de
măsurare a temperaturi şi posibilitatea drenării.

2.1.3 Tancuri de serviciu

Capacitatea unui tanc de serviciu se stabileşte astfel încât dacă sistemul de tratare a
combustibilului (purificare, clarificare) se defectează, toţi consumatorii pot fi alimentaţi din el
timp de 8 ore. Se prevăd 2 tancuri de serviciu pentru fiecare tip de combustibil. Normele IACS
SC 123 dau recomandari pentru dispunerea tancurilor de serviciu.
Dacă motorul principal, motoarele auxiliare şi caldarina cu arzător funcţionează cu
combustibil greu normele SC 123 recomandă un sistem ca cel din (Fig. 2.1) sau echivalent.

Tanc serviciu HFO Tanc serviciu HFO

Capacitatea minim 8 ore
Motor principal
Motoare auxiliare
Caldarina cu arzator
Capacitatea minim 8 ore
Motor principal Tanc MDO
Motoare auxiliare Pentru pornirea initiala
Caldarina cu arzator la rece a Motorului principal si
Caldarinei

Fig. 2.1 Schema de tancuri de serviciu (varianta 1)

Dacă motorul principal şi caldarina cu arzător funcţionează cu combustibil greu (HFO)

iar motoarele auxiliare utilizează combustibil Diesel marin (MDO) norma SC 123 recomandă
schema din (Fig. 2.2) sau echivalentă. Tancurile de serviciu se prevăd cu un sistem de indicare a
nivelului, un sistem de măsurare a temperaturi şi posibilitatea drenării.

22
CAPITOLUL 2 SCHEMA DE TANCURI DIN YONA COMPARTIMENTULUI DE MAŞINI

Tanc serviciu HFO Tanc serviciu HFO

Capacitatea minim 8 ore Capacitatea minim 8 ore
Motor principal Motor principal
Caldarina cu arzator Caldarina cu arzator

Tanc serviciu MDO Tanc serviciu MDO

Capacitatea minim 8 ore Capacitatea minim 8 ore
Motoare auxiliare Motoare auxiliare

Fig. 2.2 Schemă tancuri de serviciu (varianta 2)

2.1.4 Tancuri de rezervă (buncheraj) Marine Diesel Oil (MDO)

Dacă Diesel-generatoarele şi caldarina funcţionează cu combustibil diesel-marin (MDO)

atunci volumul de combustibil se calculează cu relaţia:

VMDO _ tot  VMDO _ DG  VMDO _ Cald (2.1.5)

şi
VMDO _ DG  103  nDG  k f  be  PDG  t / MDO (2.1.6)

unde:
nDG-numărul de diesel generatoare,
kf=1,03, coeficient ce ţine cont de acoperirea recomandată de fabricantul motorului,
be-consumul specific de combustibil [g/kWh],
PDG-puterea motorului Diesel-generator [kW],
t-timpul de funcţionare [h],
ρHFO-densitatea combustibilului Diesel-marin [kg/m3].

2.1.5 Tancuri de preaplin

După regulile Bureau Veritas tancurile de preaplin trebuie să aibă o capacitate care să
primeasă debitul pompei de alimentare cel puţin 10 minute. Diametrul interior al ţevilor de
preaplin este cel puţin 50 mm. Aria transversală a ţevilor de preaplin nu este mai mică de 1,25
ori aria transversală a ţevilor de umplere.
23
AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI LA NAVE

Tancurile se prevăd cu sistem de alarmă care să semnalizeze când este plin sau echivalent
cu un vizor de sticlă.

2.1.6 Amenajarea tancurilor de combustibil

Normele din acest paragraf sunt valabile pentru toate tancurile de combustibil. Tancurile
de combustibil se separă de tancuri de ulei ungere, tancuri de ulei hidraulic, tancuri de ulei
termal, tancuri de apă dulce, tancuri cu condens și mediul marin (în cazul tancurilor structurale)
prin coferdamuri. Fiecare tanc se prevede cu aerisire, sondă şi tubulatură de preaplin. Aria totală
a secțiunilor tuburilor de aerisire ale unui tanc care se umple cu pompele navei sau de la mal
trebuie să fie cel puțin cu 25% mai mare decât aria secțiunii tubulaturii de umplere a tancurilor.
Tancurile de combustibil greu se prevăd cu sistem de încălzire.

2.1.7 Tancuri de scurgere

Echipamentul de stocare, manipulare şi depozitare a reziduurilor la bordul navei se supune

regulilor MARPOL 73/78. Conform acestor reguli tancurile de scurgeri se impart în:
 tancuri de reziduri cu sedimente solide (sludge),
 tancuri cu ape uzate contaminate cu hidrocarburi (waste),
 tancuri cu apă de santină contaminată cu hidrocarburi (bildge-water).
Reziduurile cu sedimente solide pot proveni din procesul de separare şi purificare al
combustibilului şi uleiului în separatoarele de combustibil şi ulei, din drenări, scurgeri de la
neetanşeităţi, deversări de uleiuri de ungere sau hidraulice.
Pentru navele petrolier ce transportă apă de balast în tancurile de combustibil, capacitatea
minimă a tancurilor de reziduuri cu sedimente solide se calculează cu relaţia (2.1.7.1)

V  K1  C  D  K 2  B [m3] (2.1.7.1)

unde:
K1-coeficient ce are valoarea 0,01 pentru navele la care combustibilul greu este purificat înainte
de a fi folosit de motorul principal şi 0,005 pentru navele ce folosesc combustibil Diesel marin
sau combustibil greu căruia nu i se aplică procesul de purificare,
C-consumul zilnic de combustibil [tone metrice],
D-timpul între două deversări [zile] (în absenţa unor date precise se ia 30 zile),
K2-coeficient ce are valoarea 0,01 pentru tancuri de rezervă (buncheraj) combustibil greu şi
0,005 pentru tancuri de rezervă (buncheraj) combustibil Diesel marin,
B-capacitatea tancurilor de apă de balast folosite pentru transportul combustibilului [tone
metrice].

Pentru navele ce nu transportă apă de balast în tancurile de marfă, capacitatea minimă a

tancurilor de reziduuri cu sedimente solide se calculează cu relaţia (2.1.7.2)
3
V  K1  C  D [m ] (2.1.7.2)
unde:
K1-coeficient ce are valoarea 0,01 pentru navele la care combustibilul greu este purificat înainte
de a fi folosit de motorul principal şi 0,005 pentru navele ce folosesc combustibil diesel marin
sau combustibil greu căruia nu i se aplică procesul de purificare,
C-consumul zilnic de combustibil [tone metrice],
24
CAPITOLUL 2 SCHEMA DE TANCURI DIN YONA COMPARTIMENTULUI DE MAŞINI

D-timpul între două deversări [zile] (în absenţa unor date precise se ia 30 zile).
La navele prevăzute cu incineratoare ce folosesc pentru ardere reziduurile colectate şi au
mijloace de control a cantităţii de reziduuri de la bord, volumul tancului de reziduuri se
calculează cu una din relaţiile (2.1.7.3a,b,c)
3
V  0.5  K1  C  D [m ], (2.1.7.3a)
3
V=1m , dacă nava are tonajul brut între 400t şi 4000t, (2.1.7.3b)
3
V=2 m , dacă nava are tonajul brut mai mare de 4000t. (2.1.7.3c)
Gurile de vizită şi structura internă a tancului se proiectează într-o astfel de manieră încât
să poată fi curăţat orice colţ. Tancurile ce opereză cu reziduuri de combustibil greu se prevăd cu
sisteme de încălzire pentru a facilita transferul lichidului. Serpentinele se montează astfel încât
să acopere toată suprafaţa fundului tancului şi la o înălţime care să permită circulaţia fluidului. În
zona superioară a tancului se montează o ţeavă găurită prin care se suflă abur la curăţirea
tancului.
La navele unde purificatorul procesează combustibil greu, tancul de reziduuri cu
sedimente se amplasează sub purificator sau cât mai aproape de el. Tubulatura de legătură se
pozează cu pantă maximă, cu cât mai puţine coturi şi raze mari de curbură.
Între tancul de reziduuri şi tancul de santină nu există interconectare decât la priza
standard de deversare peste bord.
Pentru manipularea reziduurilor cu sedimente se foloseşte o pompă pentru lichide cu
vâscozitate mare având o presiune la refulare de cel puţin 4 bari şi un debit calculat cu relaţia
(2.1.7.4) dar nu mai puţin de 2m3/h.

V
Q [m3/h] (2.1.7.4)
t
unde:
V-volumul tancului de reziduuri e calculat cu una din relaţiile (2.1.7.1)-(2.1.7.3),
t-timpul (se consideră 4 ore).
Sarcina geodezică se consideră 3[m] pentru nave având puterea de propulsie mai mică de 15000
[kW] şi 3,5[m] pentru nave cu o putere mai mare.
La bordul navei, prin arderea reziduurilor se poate genera abur, se poate încălzi uleiul
termal sau se poate arde gunoiul. În (Fig. 2.3) este prezentată schema unei instalaţii de incinerare
Atlas. Ea este proiectată pentru arderea simultană a rezidurilor petroliere şi a gunoiului.

25
AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI LA NAVE

Fig. 2.3 Schema unei instalaţii de incinerare a reziduurilor

Instalaţia de incinerare a reziduurilor din (Fig. 2.3) se compune din: 1-tancul de combustibil
Diesel, 2-uşa de curăţire a cenuşii, 3-canal de încărcare a gunoiului, 4-ventilator, 5-arzător
primar, 6-arzător secundar, 7-tablou de control, 8-pompă dozaj reziduuri, 9-filtru auto-curăţitor,
10-pompă de circulaţie, 11-pompă de fărâmiţare, 12-tanc amestec reziduuri hidrocarburi.

Tancul de amestec este separat de tancul de reziduuri. El are o conexiune cu instalaţia de

combustibil. Rolul lui este de a mări puterea calorifică a reziduurilor prin amestecarea lor cu
combustibilul. Tancurile pentru colectarea uleiurilor uzate (waste oil) de la diferite operaţii din
compartimentul de maşini au capacitatea adecvată serviciului efectuat (Tab. 2.2). Tancurile de
ulei deversat (exhausted tanks) se proiectează cu un volum suficient de mare încât să poată
prelua uleiul de ungere sau alte hidrocarburi lichide de la instalaţiile din compartimentul de
maşini datorită defecţiunilor, contaminării sau operaţiilor de întreţinere. Hidrocarburile de la
separatorul de santină sunt deversate tot în acest tanc. Pentru motoarele principale şi auxiliare
care necesită schimbarea completă a uleiului pe mare, capacitatea tancului se calculează ţinând
cont că la 1000 kW sunt necesari 1,5 m3.
Volumul tancului de drenaj şi pierderi (drain and leakage) se calculează funcţie de
puterea motorului principal. Pentru o putere instalată de până la 10 000 kW volumul tancului V
este

V  20  D  P / 10 6 [m3] (2.1.7.5)
unde:
D- timpul între două deversări [zile] (în absenţa unor date precise se ia 30 zile),
P-puterea motorului [kW].
Pentru o putere instalată a motorului mai mare de 10 000 kW volumul tancului este

V  D  [0,2  7  ( P  10000) / 10 6 ] (2.1.7.6)

unde:
D-timpul între două deversări [zile] (în absenţa unor date precise se ia 30 zile),
P-puterea motorului [kW].

26
CAPITOLUL 2 SCHEMA DE TANCURI DIN YONA COMPARTIMENTULUI DE MAŞINI

Capacitatea tancurilor ce colectează apa de santină se calculează în vederea asigurării navei cu

flexibilitatea operării în porturi, ape costiere, sau arii speciale unde nu este permisă deversarea
apei peste bord. În (Tab.2.1) sunt calculate volumele funcţie de puterea maşinii principale.

Tab. 2.1 Volumul tancului de santină

Puterea motorului [kW] Capacitate [m3]
P<1000 1,5
1000<P<20 000 1,5+(P-1000)/1500
20 000<P 14,2+0,2 (P-20 000)/1500

Pentru estimarea volumelor tancurilor pot fi folosite şi valorile din (Tab.2.2).

Tancuri scurgeri ape sanitare

V  n  q T (2.1.7.7)
unde:
n-numărul de persoane din echipaj şi pasageri,
q-cantitatea de apă uzată de la o persoană (uzual 100 l/24 ore),
T-timpul în care nava nu poate deversa ape peste bord (de exemplu navigă în zone protejate),
T=5 zile la navele petroliere și 5...10 zile la nave de transportat mărfuri uscate.

Tab. 2.2 Capacităţi tancuri scurgeri (VCO-volum tancuri combustibil)

Capacitate Tancuri reziduuri Tancuri uleiuri Tancuri Tancuri apă
Tonaj (T) (sludge) uzate drenaj şi pierderi santină
(waste oil) (drain,leakage) (bilge water)
[GRT] [m3] [m3] [m3] [m3]
T<100 2% VCO - - -
100<T<400 2% VCO 2 2 -
400<T<1000 2% VCO 3 1 2
1000<T<1600 2% VCO 3 1 2
1600<T<4000 2% VCO 5 1 3
4000<T<6000 2% VCO 8 1,5 3,5
6000<T<10000 2% VCO 8 1,5 6
10000<T<30000 2% VCO 8 2,5 9
30000<T 2% VCO 10 2,5 15

În (Fig. 2.4) este prezentată o schemă a instalaţiei de colectare şi stocare scurgeri ape
uzate. Componentele schemei sunt: S-santină (bilge), T.S.-tanc stocare apă santină (bilge water
storage tank), T.Slu.-tanc nămol (sludge tanc), T.U.M.-tanc ulei uzat (dirty oil tank), T.S.C.-tanc
scurgeri combustibil (leakage oil tank), P1-pompă utilizată in sistemul de separare a apei de
santină, D.U.-detector de hidrocarburi cu alarmă la 15 ppm (15mg/Kg), P2-pompă deversare apă
uzată, P3-pompă evacuare la mal noroi și ulei uzat, P4-Pompă ulei uzat, Sep.-separator
combustibil, Sep.San.-separator apă santină (alarmă la 15 ppm),

Pompa P1 vehiculează apa din santină peste bord in caz de urgență. In mod uzual aspiră apa de
santină și o refulează in tancul de stocare apă santină (T.S.). Pompa P2 aspiră apa cu hidrocarburi
din T.S. și o refulează in separatorul de santină (Sep.San.). Din Sep.San. apa curată (cu un
conținut mai mic de hidrocarburi de 15 ppm) este deversată peste bord iar hidrocarburile separate
sunt trimise prin tubulatura de drenare combustibil la tancul scurgeri combustibil (T.S.C.).
27
AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI LA NAVE

Pompa P3 aspiră nămolul sau uleiul uzat din tancul de nămol (T.Slu.) sau (T.U.M.) și îl refulează
la conexiunea standard de pe punte pentru a fi preluat de instalația de la mal. Pompa 4 aspiră
nămolul, uleiul uzat sau combustibilul din scurgeri și îl refulează in echipamentul de ardere a
uleiului uzat.

28
 Probe
Drenare combustibil
Peste bord
Conexiune standard de
Sep.San. evacuare Marpol 73/78

P1-pompă S
D.U.
La tancul
P2-pompă de combustibil
Echipament
pentru arderea
P3-pompă uleiului uzat

Sep. Deversare
noroi P4-Pompă

29
Descărcare
apă uzată Scurgeri
Ulei
combustibil
ungere
uzat
T.S.
S T.Slu. T.S.C.
T.U.M.
CAPITOLUL 2 SCHEMA DE TANCURI DIN YONA COMPARTIMENTULUI DE MAŞINI

Fig. 2.4 Schema instalaţiei de colectare şi stocare a apelor uzate

AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI LA NAVE

2.1.8 Tancuri de ulei ungere

Volumele tancurilor de ulei ungere ale motoarelor Diesel se estimează pe baza recomandărilor
date de fabricantul motorului. În (Tab. 2.3) sunt prezentate câteva valori pentru motoarele de
propulsie ale Compania MAN B&W.

Tab. 2.3 Volumele tancurilor ulei ungere

Număr cilindrii Volum tanc ulei ungere Volum tanc ulei ungere Volum tanc ulei
motor* [m3] arbore cu came [m3] ungere cilindri [m3]
4 11 0,3 0,8
5 14 0,4 0,8
6 16,5 0,55 0,8
7 19 0,55 0,9
8 23,5 0,75 0,9
* Acest tanc se amplasează sub motor. Uleiul din sistem realizează ungerea lagărelor motorului şi răcirea
pistoanelor.

2.2. Amplasarea tancurilor

Amplasarea tancurilor ține cont de regulile registrelor de clasificație, recomandările

producătorilor de echipamente, normele MARPOL 73/78 și practica de exploatare. Tancul de
ulei circulație motor principal se amplasează sub motor pentru o colectare ușoară a uleiului de
ungere. Tancul de ulei uzat are volumul suficient de mare pentru a stoca tot uleiul uzat de la
mașina de propulsie. El trebuie separat de învelișul exterior al fundului printr-un coferdam. În
general, toate tancurile de ulei trebuie separate de tancurile de combustibil lichid, de tancurile de
apă pentru boilere sau apă tehnică prin coferdamuri. Tancurile de scurgeri și preaplin se
amplasează cât mai jos posibil pentru a asigura o scurgere gravitațională a lichidului. Tancurile
care colectează scurgerile de la separatoarele de combustibil se amplasează într-o zonă sub
separatoare. Tancurile de decantare și serviciu combustibil se amplasează pe o platformă
deasupra motoarelor pentru o bună funcționare a
instalației de combustibil. În cazul tancurilor de combustibil greu (HFO) încălzite, după o bună
practică se amplasează în așa fel încât să aibă pereți comuni și deci pierderi mai mici de căldură
(Fig. 2.5).

Coferdam

2.1 2.2

2.6 2.7

2.8 2.9

C 28
C 35 C 42

Fig. 2.5 Amplasarea tancurilor de combustibil greu

30
CAPITOLUL 2 SCHEMA DE TANCURI DIN YONA COMPARTIMENTULUI DE MAŞINI

Tancurile se întind de la coasta 28 (C28) până la coasta 42 (C42).Numerele din figură au

următoarea semnificație: 2.1,2.2-tancuri rezervă HFO, 2.6,2.7-tancuri decantare HFO, 2.8,2.9-
tancuri serviciu HFO. Bașa caldă care colectează condensul de la toți consumatorii se
amplasează cât mai jos posibil. Ea nu este tanc structural. Tancul de expansiune ulei ungere tub
etambou se amplasează în coș. Înălțimea lui asigură presiunea hidrostatică necesară protecției
lagărelor tubului etambou.

2.3. Stabilirea dimensiunilor tancurilor și calculul centrelor de masă

Pentru stabilirea dimensiunilor tancurilor și calculul centrelor de masă se pot folosi

programe de calcul cum ar fi AutoCAD 3D, Bentley 2D&3D Engineering Design, AVEVA
Marine dar și un calcul manual utilizând metode numerice. După ce s-a calculat volumul necesar
cu una din formulele de la paragraful 2.1, cu ajutorul unuia din programele de calcul menționate
anterior se poziționează pereții prin încercări și se calculează coordonatele centrului de masă.
Pentru efectuarea calculului manual se împarte tancul în felii orizontale sau verticale, se
calculează volumul fiecărei felii și centrul de masă. Volumul întregului tanc se calculează cu o
metodă numerică iar coordonatele centrului de masă se calculează cu relația generală (2.3.1):

 x V i  y V
i  z V i i i i
xi  i
, y  ,z  i i
(2.3.1)
V V V
i i
i i i
i i i

În continuare este prezentată o aplicație. Tancul din (Fig. 2.6) este împărțit în 7 secțiuni verticale
(Ai, i=1,2…7) având distanța între ele Δx=2[cm] (0,5[m] la scara navei).

A7
A6
A5
x A4
A3
A2
A1

Fig. 2.6 Împărțirea tancului cu secțiuni verticale

Sectiunea A1
y7
y6
y5
z
y4
y3
y2
y1
Fig. 2.7 Secțiunea A1

31
AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI LA NAVE

În (Fig. 2.7) este prezentată secțiunea A1 având distanța între ordonate Δz=0,5[cm](0,125[m] la scara
navei).
În Tab. 2.4 sunt prezentate ordonatele și ariile celor 7 secțiuni. Pentru calculul ariilor am folosit
metoda trapezelor care are relația generală (2.3.2):
y  yi  1 1 
Ai  7  y7  y6  y5  y4  y3  y2  y1  (2.3.2)
n 1  2 2 
unde:
n-numărul de intervale în care este împărțit tancul (în această aplicație n=7),
Ai-aria secțiunii i,
yi-ordonata y.

In Tab. 2.4 sunt prezentate ariile obținute pentru cele 7 secțiuni transversale.

Tab. 2.4 Ordonatele, ariile secțiunilor și volumele elementare

Ordonata A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7
[cm]
y1 14,5 14,7 14,75 14,78 14,8 14,8 14,9
y2 14,8 15 15,1 15,1 15,1 15,1 15,2
y3 15,2 15,2 15,35 15,4 15,4 15,4 15,6
y4 15,35 15,5 15,6 15,7 15,7 15,7 15,9
y5 15,55 15,7 15,85 16 16,1 16,1 16,4
y6 15,8 15,9 16,1 16,3 16,5 16,6 16,8
y7 16 16,2 16,5 16,6 16,85 16,85 17,4
2
Aria [cm ] 46,025 46,375 46,812 47,100 47,350 51,600 52,875

Obs. Mărimile din tabel sunt la scara desenului. Valorile obținute la sfârșit se înmulțesc cu scara.

Pentru calculul poziției centrului de masă se calculează în primă fază coordonatele centrului de
masă a ariilor secțiunilor (Fig. 2.8) cu relațiile (2.3.3)

A y ei i A z ei i
yA  i
, zA  i
(2.3.3)
A i
ei A i
ei

unde:
Aei-aria fâșiei elementare de secțiune,
yi-ordonata centrului de masă a fâșiei elementare,
zi-cota centrului de masă a fâșiei elementare,
yA-ordonata centrului de masă a secțiunii elementare,
zA-cota centrului de masă a secțiunii elementare.

32
CAPITOLUL 2 SCHEMA DE TANCURI DIN YONA COMPARTIMENTULUI DE MAŞINI

A ei
Sectiunea A1
y7
y6

zi

yi

Fig. 2.8 Poziția centrului de masă a secțiunii

Rezultatele calculelor sunt prezentate in Tab. 2.5.

Tab. 2.5 Coordonatele centrelor de masă ale ariilor elementare și ale secțiunilor
A1 A2 A3
Aei yi zi Aei yi zi Aei yi zi
7,25 7,25 0,25 7,35 7,35 0,25 7,375 7,375 0,25
7,4 7,4 0,75 7,5 7,5 0,75 7,55 7,55 0,75
7,6 7,6 1,25 7,6 7,6 1,25 7,675 7,675 1,25
7,675 7,675 1,75 7,75 7,75 1,75 7,8 7,8 1,75
7,825 7,825 2,25 7,85 7,85 2,25 7,925 7,925 2,25
7,9 7,9 2,75 7,95 7,95 2,75 8,05 8,05 2,75
ΣAei=46,02 yA1=7,61 zA1=1,52 ΣAei=46,37 yA2=7.67 zA2=1,52 ΣAei=46,37 yA3=7,73 zA3=1,52

A4 A5 A6
Aei yi zi Aei yi zi Aei yi zi
7,4 7,4 0,25 7,4 7,4 0,25 7,3 7,3 0,25
7,55 7,55 0,75 7,55 7,55 0,75 7,475 7,475 0,75
7,7 7,7 1,25 7,7 7,7 1,25 7,7 7,7 1,25
7,85 7,85 1,75 7,85 7,85 1,75 7,85 7,85 1,75
8 8 2,25 8,05 8,05 2,25 8,075 8,075 2,25
8,15 8,15 2,75 8,25 8,25 2,75 8,3 8,3 2,75
ΣAei=46,65 yA4=7,78 zA4=1,52 ΣAei=46,80 yA5=7.81 zA5=1,53 ΣAei=46,70 yA6=7,79 zA6=1,53

Fiecărei secțiuni îi corespunde un volum elementar Vi (cilindru elementar cu baza Ai) care se
calculează cu relația (2.3.4).

Vi  x  Ai (2.3.4)
unde:
Ai-aria secțiunii,
Δx=x7-x1/(n-1)-lungimea unei trepte (Δx=2cm)

33
AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI LA NAVE

Centrele de masă ale volumelor elementare se calculează considerând cilindrii elementari care au
bazele Ai (i=1,2…6) și înălțimea Δx. Mărimile volumelor elementare și valorile coordonatelor
centrelor de masă pentru aceste volume sunt prezentate în (Tab. 2.6).

Tab. 2.6 Volumele și coordonatele centrelor de masă ale volumelor elementare

Ai[cm] Vi[cm3] xi yi zi
46,025 92,05 1 7,615088 1,525192
46,375 92,75 3 7,672174 1,522826
46,812 93,625 5 7,735782 1,524933
47,100 94,20 7 7,783441 1,528135
47,350 94,70 9 7,810684 1,531517
51,600 103,20 11 7,798153 1,537206

Centrul de masă al tancului se obține considerând centrele de masă ale volumelor elementare.
Relațiile de calcul sunt relațiile generale ale centrului de masă (2.3.1).

 x V i i
3485,325  y V i i
4414, 467
xTm  i
  6,108  cm , yTm  i
  7, 737  cm ,
V i
i 570,525 V i
i 570,525
(2.3.5)
 zi Vi 972, 032
zTm  i
  1,528  cm
V i
i 570,525

unde:
xTm-abscisa centrului de masă a tancului la scara desenului,
yTm-ordonata centrului de masă a tancului la scara desenului,
zTm-cota centrului de masă a tancului la scara desenului.

Coordonatele centrului de masă ale tancului la navă (xT, yT, zT ) se obțin înmulțind scara
desenului (k=25) cu valorile obținute în relația (2.3.5).

xT  k  xTm  25  6,108 cm  152, 724 cm , yT  k  yTm  25  7, 737 cm  193, 438 cm ,
(2.3.6)
zT  k 1,528 cm  38, 211cm

34