FACULTATEA DE ARHITECTURĂ NAVALĂ

an IV S.E.N.
2013 – 2014

AMENAJAREA
COMPARTIMENTELOR
DE MAŞINI LA NAVE

CURS NR. 7
AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI LA NAVE
3.10. Amenajarea compartimentului de mașini la navele propulsate cu turbine cu gaze

3.10.1 Consideraţii de bază

Turbinele cu gaz sunt dominante în propulsia navelor militare (distrugătoare, fregate,

crucişătoare, nave hidrofoil, nave SWATH) dar se constată o tendinţă de amplasare a acestor
maşini de propulsie şi pe navele tip “fast ferries”.
Turbina cu gaz este o maşină de propulsie atractivă datorită unui raport mare
putere/greutate, posibilităţi de pornire rapidă, caracteristici de exploatare sigure.
Toate turbinele cu gaz sunt practic aplicaţii ale ciclului termodinamic Brayton ilustrat în
(Fig. 3.22). Ciclul Brayton este un ciclu ideal în care gazul de lucru (în cele mai multe cazuri aer)
este comprimat izoentropic de un compresor (de la 1 la 2), încălzit la presiune constantă (de la 2
la 3), destins izoentropic într-o turbină până la presiunea de intrare în compresor (de la 3 la 4) şi
răcit la presiune constantă (de la 4 la 1).

3
Temperatura

nt
nsta
co
P= 4
2 nt
nsta
o
1 P =c

Entropie
Fig. 3.22 Ciclul termodinamic Brayton

Puterea produsă de turbină depăşeşte mărimea cerută de acţionarea compresorului furnizând

astfel un supliment de putere pentru propulsia navei sau antrenarea unui generator electric.
Îmbunătăţirile aduse proiectelor turbinelor cu gaz urmăresc creşterea eficienţei ciclului. Ele
includ:
 rapoarte mai mari ale presiunii la compresor;
 temperatură mai mare la intrarea în turbină;
 randamente mai mari în treptele compresorului şi turbinei;
 reducerea numărului de trepte ale compresorului şi turbinei printr-o sarcină mai mare pe
treaptă;
 introducerea unui răcitor intermediar între compresorul de joasă presiune şi cel de înaltă
presiune;
 recuperarea căldurii din gazele de evacuare;
 introducerea de cicluri combinate pentru recuperarea căldurii reziduale.
Diferitele proiecte au folosit combinaţii ale metodelor de mai sus pentru îmbunătăţirea
eficienţei ciclului, consumului specific de combustibil şi raportului putere/greutate. Aceste
combinaţii modifică dar nu schimbă conceptele de bază ale ciclului Brayton.
Fundamental, o maşină turbină cu gaz se compune dintr-un generator de gaz ce
furnizează gaz la presiune şi temperatură înaltă şi o turbină în care se destinde gazul pentru a
obţine lucru mecanic util.
112
CAPITOLUL 3 AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI
În propulsia marină, turbina de putere (generatoare de putere) poate fi montată pe un
arbore separat de generatorul de gaz aşa cum se vede în (Fig. 3.23). Generatorul de gaz şi turbina
de putere sunt cuplate aerodinamic și nu mecanic realizând cuplajul numit “turbină de putere
liberă”. Pentru aplicaţiile în care turbina cu gaz antrenează un generator electric există montaje
în care generatorul de gaz şi turbina sunt montate pe un arbore comun dar şi varianta turbină de
putere liberă.

Fig.3.23 Schema turbinei cu gaz

1-compresor, 2-arbore, 3-turbină, 4-combustor, 5-turbină de putere, A-intrarea aerului, B-lucru

mecanic util, C-combustibil.
În (Fig. 3.24) este prezentat ciclul simplu potrivit aplicaţiilor din marina militară din
cauza proiectului simplu şi a exploatării uşoare. Acest motor poate atinge un consum de 246
g/Kwh la un raport de compresie 16:1 folosind combustibil lichid cu puterea calorifică cel puţin
42,795 Kw/Kg.
4

C D

A
B

1 2 3 5
Fig. 3.24 Turbina cu gaz cu ciclu simplu

1-compresor , 2-arbore, 3-turbină de presiune înaltă, 4-combustor, 5-turbină de putere liberă, A-

intrare aer, B-lucru mecanic util, C-combustibil, D-ieşire gaze de ardere
În (Fig. 3.25) este prezentată varianta ciclului recuperator ce constă în adăugarea unui
schimbător de căldură (recuperator) prin care se transferă căldura de la gazele de evacuare la
aerul comprimat de compresor ce intră în camera de ardere. În acest fel se reduce cantitatea de
113
AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI LA NAVE
combustibil ars în combustor. Montarea unui recuperator poate creşte eficienţa termică a ciclului
turbinei cu gaz cu 20÷30% dacă raportul de compresie este optimizat pentru ciclul dorit.
Avantajele recuperării se diminuează dacă creşte raportul de compresie întrucât temperatura
aerului la ieşirea din compresor începe să se apropie de temperatura gazelor de evacuare şi
cantitatea de căldură transferată scade. Cele mai multe turbine cu gaz au raportul de compresie în
domeniul 7÷12. Pierderea de presiune din recuperator va avea şi ea un efect negativ asupra
performanţelor ciclului.
6 4

C B
A

1 2 3 5
Fig. 3.25 Turbina cu gaz cu ciclu recuperativ

1-compresor, 2-arbore, 3-turbină de presiune înaltă, 4-combustor, 5-turbină de putere liberă, 6-

recuperator, A-intrare aer, B-lucru mecanic util, C-combustibil, D-gaze de evacuare.

Figura 3.26 ilustrează ciclul recuperativ cu reîncălzire. Acest ciclu este obţinut prin adăugarea
unei camere secundare de ardere între turbina de înaltă presiune şi turbina de putere pentru a
încălzi din nou gazul la o temperatură apropiată de temperatura de intrare în turbina de înaltă
presiune. Această completare determină creşterea energiei disponibile a turbinei de putere, totuşi
diminuarea consumului de combustibil nu este semnificativă din cauza pierderilor de presiune
din camera de ardere secundară.
6 4 7

C C B
A

1 2 3 5
Fig. 3.26 Turbina cu gaze cu ciclu recuperativ şi reîncălzire
1-compresor, 2-arbore, 3-turbină de presiune înaltă, 4-combustor, 5-turbină de putere liberă, 6-
recuperator, 7- cameră de ardere secundară, A-intrare aer, B-lucru mecanic util, C-combustibil,
D-gaze de evacuare.

114
CAPITOLUL 3 AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI
O soluţie pentru îmbunătăţirea randamentului prin creşterea rapoartelor de presiune este
introducerea unui răcitor intermediar de aer între compresorul de joasă presiune şi compresorul
de înaltă presiune (Fig. 3.27). Acest răcitor de aer reduce energia consumată de compresor
pentru a refula la acelaşi raport de presiune, deoarece volumul de aer este redus (aerul este mai
rece). Reducerea temperaturii aerului se manifestă şi pe refularea compresorului de înaltă
presiune ceea ce permite schimbătorului de căldură recuperator să transfere efectiv căldură de la
gazele de ardere evacuate.

7 8 9

E
D

C
A B

1 2 3 4 5 6
Fig. 3.27 Turbină cu gaze cu ciclu recuperativ şi răcitor intermediar

1-compresor de presiune joasă, 2-compresor de presiune înaltă, 3-arbore, 4-turbină de presiune

joasă, 5-turbină de presiune înaltă, 6-turbină de putere liberă, 7- răcitor de aer intermediar, 8-
recuperator, 9- combustor, A-intrare aer, B-lucru mecanic util, C-combustibil, D-apă de
circulaţie, E-gaze de evacuare.

Cel mai simplu proiect de turbină este motorul “single spool” (Fig. 3.28). Un singur arbore
conectează compresorul şi turbina la un generator de serviciu al navei. Surplusul de putere
dezvoltat de turbină peste cerinţa de putere a compresorului este folosit pentru a antrena un
generator prin intermediul unui reductor cu roţi dinţate.
Compresor Turbina Evacuare

Intrare aer Camera de ardere

Fig. 3.28 Turbină cu gaz “single spool”
Există varianta prin care la turbină se cuplează aerodinamic o turbină de putere liberă care la
rândul ei se conectează la reductorul principal şi prin el la arborele portelice.
Multe turbine cu gaz derivate din aviaţie folosesc generatoare de gaz “twin-spool” şi o
turbină de putere liberă. Aceste maşini constau dintr-un compresor de putere joasă, compresor de
putere înaltă, combustor, turbină de presiune înaltă, turbină de presiune joasă şi turbină de putere
115
AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI LA NAVE
liberă. În (Fig. 3.29) este prezentată o turbină “twin-spool” cu două compresoare de aer.
Folosirea compresoarelor “multi-spool” permit un raport de compresie mai înalt şi în consecinţă
un randament mai mare.

Fig. 3.29 Turbină de gaz twin-spool

Air inlet-intrare aer, intake-aspiraţie, compresion-compresie, combustion-combustie, combustion

chamber-cameră de combustie, turbine-turbină, exhaust-evacuare

3.10.2 Aranjarea compartimentului de maşini şi detalii de structură

Efectele condiţiilor de mediu asupra performanţelor turbinelor cu gaz pot fi destul de

importante. Puterea la orice astfel de maşină este direct proporţională cu debitul de aer introdus.
Din acest motiv modificările de presiune barometrică afectează direct puterea motorului dar nu şi
randamentul lui sau consumul specific de combustibil. Aceste mărimi nu sunt afectate deoarece
amestecul combustibil-aer este menţinut la aceeaşi valoare pentru a menţine constantă
temperatura de intrare în turbină, debitul de combustibil fiind redus proporţional cu debitul de
aer.
Temperatura mediului sau temperatura de intrare în compresor au un efect pronunţat
asupra performanţelor generale ale turbinei cu gaz. O modificare de 5,5 0C a temperaturii
mediului ambiant poate modifica puterea furnizată de turbină cu aproximativ 5% pentru o
temperatură de intrare constantă. În (Fig. 3.30) este prezentat efectul temperaturii mediului
asupra performanţelor turbinei. Aceste curbe arată ce reduceri de putere se impun când
temperaturile mediului ambiant cresc pentru a menţine constantă temperatura la intrarea în
turbina de putere.
Atât puterea turbinei cât şi randamentul ei sunt sensibile la pierderile de presiune ce pot
avea loc oriunde în ciclu. Pierderile de presiune pe tubulatura de alimentare cu aer şi de pe cea de
evacuare gaze trebuie evaluate cu precizie în timpul procesului de proiectare a navei pentru a
reduce efectul lor asupra performanţelor turbinei. O pierdere de presiune de 1% (100 mm col.
H2O) pe tubulatura de alimentare cu aer la intrare reduce puterea rezultată cu 1,5÷2% şi creşte
rata termică (energia termică introdusă/puterea rezultată) cu 0,5÷1%. Aceeaşi pierdere de
presiune pe tubulatura de evacuare reduce puterea rezultată cu 0,5÷0,75% şi creşte rata termică
cu 0,5÷0,75%. Curbele tipice de corecţie pentru pierderile de presiune în tubulatura de
alimentare cu aer şi tubulatura de evacuare gaze de ardere sunt prezentate în (Fig. 3.31) şi (Fig.
3.32).

116
CAPITOLUL 3 AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI

30

73

815
Temperatura de intrare
în turbina de putere

760
25
Puterea la arborele motorului (CPx1000)
68 [ 0 C]

705
64

650
Temperatura evacuare

595
20
59 gaze [ 0 C]

540
55

540
15

480
50
480

425
Debit evacuare gaze
45 [kg/s]
370
425

10
41
315

36

5 32
27
37
0

0
-60
-50 -40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 65

Temperatura aerului de intrare în compresor [ 0C]

Fig. 3.30 Variaţia parametrilor funcţie de temperatura aerului la intrarea în compresor

1,03

1,02 Rata
Parametru fara pierderea de presiune
Parametru cu pierderea de presiune

termica
1,01

1,00

0,99

0,98

0,97
Debitul de
0,96 combustibil

0,95
Puterea în
0,94 CP
0 100 200 300 350
Pierederea de presiune în tubulatura de intrare
mm col. H2 O
Fig. 3.31 Pierderea de presiune în tubulatura de alimentare cu aer

117
AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI LA NAVE
1,05

1,04 Rata
termica
1,03

1,02

Parametru fara pierderea de presiune

Parametru cu pierderea de presiune
1,01

1,00 Debitul de
combustibil
0,99

0,98

0,97
Puterea în
0,96 CP
0,95
0 100 200 300 400 500

Pierederea de presiune în tubulatura de evacuare gaze

mm col. H
Fig. 3.32 Pierderea de presiune în tubulatura de evacuare gaze de ardere

Marina USA a definit următoarele condiţii standard pentru stabilirea puterii maxime a turbinei cu
gaz pentru maşinile de propulsie şi maşinile auxiliare.
 Temperatura mediului ambiant 37,7 0C
 Presiunea absolută a mediului ambiant 759,9 mm Hg
 Pierderile de presiune ale aerului de alimentare 101,6 mm col. H2O
 Pierderile de presiune ale gazelor de evacuare 152,4 mm col. H2O.

Aranjamentul fizic al turbinei cu gaze la bordul navei este influenţat de consideraţii mecanice
(ex. arborii trebuie să aibă lagăre adecvate), structurale (ex. structura de susţinere trebuie să fie
suficient de rigidă pentru a împiedica dezaxarea turbinei), de necesitatea alimentări cu cantităţi
foarte mari de aer şi de nevoia de evacuare a unor cantităţi foarte mari de gaze de ardere. În
(Fig. 3.33) este prezentată o amenajare tipică de pe o navă a marinei militare a USA. Secţiunea
amenajării compartimentului de maşini cu turbină cu gaz include amplasarea motorului, a
tubulaturii de alimentare cu aer, a tubulaturii de evacuare gaze, a reductorului de turaţie şi a altor
componente.
Secţiunea de intrare a aerului
Secţiunea de intrare a aerului trebuie să alimenteze turbina cu un volum mare de aer din
atmosferă cu o pierdere minimă de presiune. Secţiunea de intrare a aerului trebuie proiectată în
aşa manieră încât să furnizeze turbinei un câmp de curgere cu presiune şi viteză uniformă la
intrarea în compresor. Un curent inegal de aer la intrarea în colectorul circular poate reduce
randamentul compresorului şi induce vibraţi în palete determinând distrugerea lor prematură. În
mod ideal la intrarea în compresor aerul este aspirat dintr-o incintă infinită ca la un motor cu
reacţie de pe un avion în zbor. În mod practic motorul trebuie să aspire aerul printr-un sistem de
conducte, de aceea trebuie folosită o anumită formă pentru ţeava de intrare aer. Dacă se foloseşte
o incintă mare, intrarea în compresor poate fi inserată într-un perete al incintei şi aerul curge în
inelul compresorului. Testele pe model şi modelările numerice urmăresc identificarea
distorsiunilor nedorite în curentul de fluid.
Pentru a obţine o calitate a aerului compatibilă cu cerinţele de funcţionare ale turbinei pe
traseu
118
CAPITOLUL 3 AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI

Puntea principala

Platforma nr.1

Platforma nr, 2
Platforma nr.3
Dublu fund
Planul de baza

2 3 4
Fig. 3.33 Amplasare tipică a turbinei cu gaz

sunt introduse câteva dispozitive (Fig. 3.34): jaluzele, separator de picături, colector de gheaţă,
silenţiatori.

Fig. 3.34 Tubulatura de alimentare cu aer

119
AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI LA NAVE

Incinta este o cameră suficient de mare pentru a reduce viteza aerului şi vârtejurile înainte de
intrarea în compresor. Geometria spaţiului este proiectată să asigure tranziţia curentului de aer
către partea din faţă a compresorului aliniată cu linia centrală a turbinei în mod uniform.
Pentru a reduce lungimea axială a sistemului de alimentare cu aer, se mai foloseşte
varianta radială. Caracteristicile tridimensionale ale curgerii în acest tip de amenajare impun
modelări numerice şi teste pe model pentru a obţine un proiect satisfăcător.
Tubulatura de alimentare cu aer este deseori folosită ca o cale de demontare a turbinei cu
gaz. În acest scop se montează o cale de rulare pe care turbina este ridicată. Când se foloseşte
această tehnică de demontare a motorului, dimensiunile tubulaturii se stabilesc din aceste
considerente şi mai puţin din cele de aspiraţie a aerului.
Secţiunea de evacuare a gazelor
Datorită temperaturilor înalte şi a combustibilului ars, volumul de gaz evacuat este mai mare
decât volumul de aer intrat. Menţinerea vitezelor care să dea o pierdere rezonabilă de presiune
este destul de dificilă pentru tubulatura de evacuare.
Temperaturile înalte introduc şi probleme de dilatare întrucât deplasarea tubulaturii
datorită variaţiilor de temperatură trebuie realizată fără a se introduce forţe mari în structura
turbinei.
Un sistem de evacuare tipic este prezentat în (Fig. 3.35). El constă dintr-un colector de
evacuare, un compensator de dilatare, o secţiune de tranziţie, silenţiator, eductor şi ejector.
Colectorul de evacuare constă într-un difuzor care dirijează curgerea către tubulatura de evacuare
aşa cum se arată în (Fig. 3.36). În afară de funcţia aerodinamică de difuzor şi colector, structura
numită colector mai joacă şi rol de element structural preluând forţe şi momente de încovoiere
din tubulatura de gaze. Suporţii colectorului (strut) sunt deseori folosiţi pentru a susţine lagărele
turbinei de putere şi peretele interior al difuzorului. O atenţie deosebită se acordă dilatării
termice a suporţilor care sunt complet imersaţi în curentul de gaze fierbinţi. În unităţi mici
deformaţiile carcasei pot fi nesemnificative. În unităţile mari deformaţiile sunt mari dar este
permisă o flexibilitate radială. Uzuale sunt montajele cu lonjeroane tangenţiale sau radiale cu un
arc tangenţial la capătul exterior. O altă soluţie o reprezintă lonjeroanele răcite cu aer ataşate la
elementele cilindrice interioare şi exterioare.
Ejector

Aer eductat

Lonjeron

Silentiator pe evacuare

Postament

Sectiune de tranzitie

Înbinare de dilatatie
Voluta de evacuare
Fig. 3.35 Sistemul de evacuare gaze
120
CAPITOLUL 3 AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI

Fig. 3.36 Colector pe evacuare gaze

Colectorul este în mod obişnuit fabricat dintr-o tablă subţire din oţel inoxidabil rigidizată cu
gofre sau întărituri sudate la exterior. El trebuie să reziste la presiunea interioară a gazelor şi să
fie suficient de rigid pentru a nu intra în rezonanţă. Sistemul de evacuare este acoperit cu o
izolaţie pentru a reduce temperatura suprafeţei expuse.
Secţiunea de evacuare este proiectată se elimine gazele de ardere într-o manieră ce
previne revenirea în tubulatura de intrare. Gazele de evacuare ce părăsesc coşul trebuie să aibă o
viteză suficient de mare pentru a penetra stratul limită de aer al navei şi să prevină deplasarea în
jos şi revenirea în sistemul de alimentare cu aer (Fig. 3.37). O metodă folosită este amplasarea
ieşirii din tubulatura de evacuare la un nivel mai înalt ca tubulatura de alimentare . Pentru navele
militare înăbuşirea zgomotului şi reducerea temperaturii gazelor este deasemeni o parte a
secţiunii de evacuare.

Fig. 3.37 Tubulatura de evacuare

121
AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI LA NAVE

Montarea turbinei cu gaz pe postament trebuie să asigure susţinerea agregatului şi

centrajul cu echipamentul antrenat în timp ce au loc dilatări termice când se pune în funcţiune
(trecerea de la rece la temperatura normală de exploatare). Unităţile mici au trei puncte de
susţinere cu o clemă centrală în timp ce unităţile mari au cel puţin patru suporţi. Un exemplu de
montaj al unei turbine cu gaz este prezentat în (Fig. 3.38). Montajul poate fi realizat pe suporţi
rigizi sau elastici. Suporţii elastici reduc zgomotul şi vibraţiile şi atenuează şocul în cazul unui
impact.

Fig. 3.8 Montajul turbinei cu gaz

Pompe şi mecanisme auxiliare

O turbină cu gaz foloseşte în exploatare o serie de mecanisme şi echipamente auxiliare. O pompă

de combustibil suplimentară de întărire (booster pump) este folosită pentru a alimenta cu
combustibil la o presiune controlată a injectoarelor sau ştuţurilor. Mărimea pompei este în mod
uzual determinată de cerinţele de pornire şi mai puţin de cele de funcţionare la toată puterea. O
pompă de ulei ungere este folosită pentru ungerea reductorului cu roţi dinţate şi a lagărelor. Un
dezaerator este folosit pentru a îndepărta aerul din uleiul de ungere. Un echipament de pornire
aduce turbina la turaţia de auto-susţinere în timpul secvenţei de pornire a turbinei. Pompele
hidraulice, regulatoarele, tahometrele şi alte dispozitive antrenate de motor sunt integrate în
sistemul de control al motorului. La unele instalaţii pompele auxiliare sunt antrenate de motoare
electrice, la altele întregul set de accesorii este antrenat de un reductor cu roţi dinţate cuplat la
arborele compresorului de presiune înaltă. Acest reductor este proiectat pentru deservirea
turbinei cu gaz şi este livrat de producătorul turbinei ca parte a maşinii.
Sistemul de combustibil conţine pe lângă pompa „booster” tancuri de serviciu combustibil,
pompe de transfer, încălzitoare, filtre, separatoare, ţevi şi valvule (Fig. 3.39).

122
CAPITOLUL 3 AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI

Fig. 3.39 Schema sistemului de combustibil

Încălzitoarele ridică temperatura combustibilului până la punctul la care poate fi separat

şi filtrat în vederea îndepărtării apei şi contaminanţilor din combustibil. Pompa „booster” aspiră
combustibil din tancuri şi alimentează motorul. Sistemul de combustibil serviciu are tancuri
superioare (head tanks) între filtre/separatoare şi intrarea în modulul de combustibil. Tancul
superior alimentează motorul cu combustibil chiar în lipsa energiei de acţionare a pompelor
serviciu combustibil.
Deseori în modulul de combustibil al motorului sunt amplasate preîncălzitoare de
combustibil electrice controlate termostatic şi setate pentru a asigura combustibilului temperatura
cerută. În sistem este inclus un filtru final de combustibil care reţine particulele fine de
contaminanţi înainte de intrarea în maşină. Sita acestui filtru depinde de tipul combustibilului.
Pentru combustibilul Diesel Marin mărimea tipică a ochiului sitei este 5μm. Maşinile ce au mai
mult de un combustor trebuie să aibă dispozitive pentru împărţirea combustibilului între ei.
Turbina cu gaz ca şi alte motoare cu ardere internă nu este o maşină cu auto-pornire. Sunt
necesare mijloace externe pentru a aduce maşina la turaţia de auto-susţinere. Aceasta este turaţia
la care rotoarele pot fi accelerate prin alimentarea suplimentară cu combustibil fără susţinere
exterioară. În mod obişnuit această turaţie reprezintă 30÷50% din turaţia maximă a generatorului
de gaz. La unităţile cu doi sau mai mulţi arbori de compresor, se foloseşte un singur dispozitiv de
lansare. Starterul este folosit pentru a accelera un arbore şi aerul introdus în motor accelerează
celălalt arbore la turaţia necesară.
Echipamentul de lansare comun include motoare electrice, motoare antrenate cu aer de un
compresor de aer, turbine mici cu gaze independente. Alte sisteme includ motoare hidraulice
alimentate de pompe de presiune mare sau sisteme de acumulatori hidraulici. Indiferent de
sistemul de pornire este important ca echipamentul să aibă o putere adecvată pentru a aduce
turbina la turaţia de auto-susţinere deoarece o dependenţă de energia din combustie în timpul
fazei critice de pornire conduce la temperaturi excesive la intrarea în turbină. Aceasta înseamnă
că raportul combustibil/aer în timpul ciclului de pornire va fi adus aproape de limitele normale
situaţie care reclamă o mare cantitate de energie de la sistemul de pornire. Timpul de operare a
echipamentului de pornire este relativ scurt, de la câteva secunde la turbinele mici la 1÷2 minute
la turbinele mari.

3.10.3 Amenajare compartiment mașini la navele tip fast ferries propulsate cu turbine cu gaze

Multe tipuri de vehicule marine pot beneficia de dezvoltarea turbinelor cu gaze, navele
fiind de fapt principalul beneficiar al acestui tip de generare de energie. În orice caz, datorită
nivelului tehnologic atins de turbinele cu gaze, multe nave comerciale au acum instalate turbine
cu gaze la bord, un exemplu fiind uriaşul vas de croazieră Queen Mary II şi alte vase de lux
123
AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI LA NAVE
pentru pasageri care au adoptat turbinele cu gaze în ultimii ani. Pe lângă aplicațiile generatoare
de electricitate, turbinele cu gaz au găsit drumul lor spre propulsia navelor comerciale, în special
pe piața feriboturilor rapide (Fast Ferries).

Fig. 3.40 Amplasamentul turbinei cu gaz la bordul unui Fast Ferry

Mai jos sunt redate caracteristicile turbinelor produse de către General Electric şi Rolls-
Royce pentru aplicaţii navale.
Rolls-Royce General Electric
Spey SM1C WR 21 LM 1600 LM 2500
Putere [kW] 19500 25240 14900 24000
Viteza [rpm] 5500 3600 7000 3600
Consum specific de
combustibil 230 200 233 238
[g/kWh]
Greutate [kg] 25700 46000 15440 22000
Dimensiuni [m] 7.5x2.3x3.1 8.0x2.7x4.8 6.5x2.3x3.0 8.3x2.7x3.0

Schema sistemului de propulsie al unui Fast Ferry cu doua turbine de gaz cogenerative
gemene este prezentată în Fig.3.41 iar în Fig.3.42 este prezentat un modul turbină-generator.

Fig. 3.41 Configurația propulsiei cu turbină

124
CAPITOLUL 3 AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI

Fig. 3.42 Modul Turbină cu gaz - Generator

În Fig. 3.43 este prezentat amenajarea compartimentului de maşini al uni fast ferry cu
propulsie cu jet de apă şi cu turbină cu gaze. Principalele părţi componente sunt:
1 – modul turbină cu gaz cu greutate redusă
2 – reductor nerotaţional
3 – jet de apă
4 – aer combustie – separator de umiditate în 3 treapte
5 – supapa de siguranţă cu declanşare automată cu jaluzele (6 bucăţi)
6 – amortizor admisie aer combustie
7 – aer ventilaţie – separator de umiditate cu o treaptă
8 – clapă de sens
9 – clapetă închidere aer
10 – amortizor admisie aer ventilaţie modul turbină cu gaz
11 – conductă exhaustare aer ventilaţie modul turbină cu gaz

Fig. 3.43 Instalaţia unei turbine cu gaz la un fast ferry cu propulsie cu jet de apă
În continuare sunt prezentate (Fig.3.44 si Fig.3.45) amenajarea compartimentului de
maşini a două nave tip fast ferry ce utilizează turbine cu gaze.

Fig. 3.44 Amenajarea CM la un fast ferry cu turbină cu gaz

125
AMENAJAREA COMPARTIMENTULUI DE MAȘINI LA NAVE

Fig. 3.45 LNG Fast ferry Francisco cu două turbine cu gaz tip GE LM2500 (2x 22MW)

126