Studiu de Fezabilitate - Parte Scrisa - Optimized Bun

PROIECTANT: TQM MANAGEMENT S.R.L.
Sistem de management
CUI: R028397610, Nr. ORC: J22/818/2011 certificat conform SR EN
Sediu social: sat Boureni, comuna Balş ISO 9001:2008
Str. Principală, nr. 49, judeţul Iaşi Certificat Nr. RO
Cod poştal: 705302 1072/1/1/1
Tel: 0742.739.609, Fax: 0367.815.932
E_mail: consultanta.tqm@gmail.com
STUDIU DE FEZABILITATE
EXEMPLAR NR. 1
„ AMENAJARE PODURI ŞI PODEŢE ÎN

SATELE
Titlul PRALEA PUNCT PRAJA, BLIDARI PUNCT
investiţiei: CONDEIESTI, CĂIUTI PUNCT TÂRCU DIN
COMUNA CĂIUŢI, JUDEŢUL BACĂU"
BENEFICIAR: COMUNA CĂIUŢI, JUDEŢUL BACĂU
PROIECTANT: TQM MANAGEMENT S.R.L.
IAŞI
Faza: STUDIU DE FEZABILITATE

Nr. proiect 59/2017

PROIECTANT: TQM MANAGEMENT S.R.L. Sistem de management
CUI: RO28397610, Nr. ORC: J22/818/2011 certificat conform SR EN
Cod poştal: 705302 1072/1/1/1
Tel: 0742.739.609, Fax: 0367.815.932
E_mail: consultanta.tqm@gmail.com
FOAIE DE CAPĂT
„AMENAJARE PODURI ŞI PODEŢE ÎN SATELE

PRALEA PUNCT PRAJA, BLIDARI PUNCT
Denumirea lucrării
CONDEIEŞTI, CĂIUŢI PUNCT ŢÂRCU DIN
şi scopul acesteia:
COMUNA
CĂIUŢI, JUDEŢUL BACĂU"
Beneficiar: COMUNA CĂIUŢI, JUDEŢUL BACĂU
Proiect nr.: 59/2017
Denumirea
TQM MANAGEMENT S.R.L
proiectantului:
Luna si anul
* OCTOMBRIE 2017
întocmirii:
ADMINISTRATOR,
PROIECTANT: TQM MANAGEMENT S.R.L. Sistem de management
CUI: RO28397610, Nr. ORC: J22/818/2011 certificat conform SR EN
1072/1/1/1
Cod poştal: 705302
Tel: 0742.739.609, Fax: 0367.815.932
Ejnail: consultanta.tqm@gmaiLcom
LISTĂ DE RESPONSABILITĂŢI
*
v
Şef proiect: dr. ing. Cristian BLEJERU
V
Proiectanţi specialitate: ing. Andreea SĂLCEANU
ec. Mihaela - Dana BARIZ
Devizieri: ing. Mădălina Midoschi

AMENAJARE PODURI ŞI PODEŢE ÎN SATELE PRALEA PUNCT PRAJA, BLIDARI PUNCT
CONDEIEŞTI, CĂIUŢI PUNCT ŢÂRCU DIN COMUNA CĂIUŢI, JUDEŢUL BACĂU" Faza: S.F.
A. PIESELE
SCRISE
BORDERO
U
1. Informaţii generale privind obiectivul de investiţii

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii;
1.2. Ordonatorul principal de credite/investitor;
1.3. Ordonatorul de creditefsecundar/terţiar);
1.4. Beneficiarul investiţiei
1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate.
2. Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului /proiectului de investiţii

2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe termen
lung (în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea
şi oportunitatea promovării investiţiei şi scenariule/opţiunile tehnico-economice
identificate şi propuse spre analiza;
2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri
instituţionale şi financiare;
2.3. Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor;
2.4. Analiza cererii de bunuri si servicii, incusiv prognoze pe termen mediu şi lung privind
evoluţia cererii, în scopul justificării necesităţii obiectivului de investiţii;
2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice
3. Identificarea, propunerea şi prezentarea a munimum două scenarii/opţiuni

tehnico-economice pentru realizarea obiectivului de investiţii
3.1. Particularităţi ale amplasamentului:
a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului,
dimensiuni în plan);
b) relaţiile cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile;
c) orientări propuse faţă de punctele cardinale şi faţă de punctele de interes naturale sau
construite;
d) surse de poluare existente în zonă;
e) date climatice si particularităţi de relief;
f) existenţa unor:
- reţele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care
pot fi identificate;
- posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe
amplasament sau în zona imediat învecinată; existenţa condiţionărilor specifice în cazul
existenţei unor zone protejate sau de protecţie;
- terenuri care aparţin unor instituţii care fac parte din sistemul de apărare, ordine
publică şi siguranţă naţională;
g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic
1/94
elaborat conform normativelor in vigoare, cuprinzând:
2/94
i. date privind zonarea seismică;

ii. date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea
convenţională şi nivelul maxim al apelor freatice;
iii. date geologice generale;
iv. date geotehnice obţinute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fişe complexe cu
rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic
cu recomandările pentru fundare şi consolidări, hărţi de zonare geotehnică, arhive
accesibile, după caz;
v. încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundaţii) în conformitate
cu reglementările tehnice în vigoare;
vi. caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor existente, a
documentărilor, cu indicarea surselor de informare enunţate bibliografic.
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi tehnologic:

- caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii;
- varianta constructiva de realizarea a investiţiei, cu justificarea alegerii acesteia;
- echiparea şi dotarea specifică funcţiunii propuse.
3.3. Costurile estimative ale investiţiei:

- costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiţii, cu luarea in considerare a
costurilor unor investiţii similare, ori a unor standarde de costt pentru investiţii
similare corelativ cu caracteristicile tehnice şi parametrii specifici obiectivului de
investiţii;
- costurile estimative de operare pe durata normată de viată/de amortizare a investiţiei
publice.
3.4. Studii de specialitate, in funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor după

caz:
- studiu topografic
- stdiu geotehnic şi/sau studii de analiză şi de stabilitate a terenului;
- studiu hidrologic, hidrogeologic;
- studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată
pentru creşterea performanţei energentice;
- studiu de trafic şi stadiu de circulaţie;
- raport de diagnostic arheologic preliminar în vedera exproprierii, pentru obiectivele de
investiţii ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate
publică;
- studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiţii care se referă la amenajări spaţii
verzi şi peisajere;
- studiu privind valoarea resursei culturale;
- studii de specialiate necesare în funcţie de specimenul de investiţie.
3.5. Grafice orientative de realizare a investiţiei
4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opţiuni tehnico-economic(e) propus(e)
4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi
prezentarea scenariului de referinţă
3/94
CONDEIEŞTI, CĂIUŢI PUNCT ŢÂRCU DIN COMUNA CĂIUŢI, JUDEŢUL BACĂU” Faza: S.F.
4.2. Analiza vulnerabilităţii cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de

schimbări climatice, ce pot afecta investiţia
4.3. Situaţia utilităţilor şi analiza de consum:
- necesarul de utilitati si de relocare/protejare, după caz;
- soluţii pentru asigurarea utilităţilor necesare.
4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiţii:
a) impactul social şi cultural, egalitatea de şanse;
b) estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei: în faza de
realizare, în faza de operare;
c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv asupra biodiversităţii şi a siturilor
protejate, după caz;
d) impactul obiectivului de investiţie raportat la contextul natural şi antropic în care
acesta se integrează, după caz.
4.5. Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiţii
4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul
cumulat, valoarea actualizată netă, rata interna de rentabilitate; sustenabilitate
financiară
4.7. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică: valoarea
actualizată netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu sau, după caz,
analiza cost-eficacitate
4.8. Analiza de sensivitate
4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor
5. Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)
5.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propus(e), din punct de vedere tehnic, economic,
financiar, al sustenabilităţii şi riscurilor
5.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e), recomandat(e)
5.3. Descrierea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) privind:
a) obţinerea şi amenajarea terenului;
b) asigurarea utilităţilor necesare funcţionării obiectivului;
c) soluţia tehnică, cuprinzând descrierea din punct de vedere tehnologic, constructiv,
tehnic, funcţional-arhitectural şi economic, a principalelor lucrări pentru
investiţia de bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă ce rezultă
din indicatorii tehnico economici propuşi;
d) probe tehnologice şi teste.
5.4. Principalii indicatori tehnico-econimic aferenţi obiectivului de investiţii
a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectivului de investiţii, exprimată în
lei, cu TVA şi, respectiv, fără TVA, din care construcţii-montaj (C+M), în conformitate cu
devizul general;
b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanţă - elemente fizice/capacităţi
fizice care să indice atingerea ţintei obiectivului de investiţii - şi, după caz, calitativi, în
conformitate cu standardele, normativele şi reglementările tehnice în vigoare;
c) indicatori financiari, socio-economici, de impact, de rezultat/operare, stabiliţi în
funcţie de specificul şi ţinta fiecărui obiectiv de investiţii;
d) durata estimată de execuţie a obiectivului de investiţii, exprimată în luni.
4/94
.AMENAJARE PODURI Şl PODEŢE ÎN SATELE PRALEA PUNCT PRAJA, BLIDARI PUNCT
5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice

funcţiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor
fundamentale aplicabile construcţiei, conform gradului de detaliere al propunerilor
tehnice
5.6. Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei financiare
şi economice: fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la bugetul de stat/bugetul
local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile,
alte surse legal constituite
6. Urbanism, acorduri şi avize conforme

6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire
6.2. Extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege
6.3. Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de
diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a
prevederilor acordului de mediu, de principiu, în documentaţia tehnico-economică
6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităţilor;
6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
6.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de
investiţii şi care pot condiţiona soluţiile tehnice
7. Implementarea investiţiei
7.1. Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei
7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectului de
investiţii (în luni calendaristice), durata de execuţie, graficul de implementare a
investiţiei, eşalonarea investiţiei pe ani, resurse necesare;
7.3. Strategia de exploatare/operare şi intreţinere: etape, metode şi resurse necesare
7.7. Recomandări privind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale.
8. Concluzii si recomandări
5/94
B. PIESELE DESENATE
> OBIECT 1: - POD DIN BETON ARMAT ÎN SATUL PRALEA PUNCT PRAJA
1. P. 1.01. - Plan de încadrare;
2. PS. 1.01 - Plan de situaţie
3. POD. 1.01- Dispoziţie generala- elevaţie pod
4. POD. 1.02 - Dispoziţie generala- secţiune longitudinala
5. POD. 1.03 - Secţiune transversala pod
6. POD. 1.04 - Secţiune transversală suprastructură
7. POD. 1.05 - Secţiune transversala amenajare albie rau Popeni
8. POD.1.06 - Dispoziţie generala dale de racordare;
9. POD. 1.07 - Dispoziţie generala scări de acces si casiuri
10. POD 1.08 - Dispozitiv de acoperire a rosturilor de dilatatie
11. POD. 1.09 - Aparate de reazem din neopren
12. SIG. 1.01 - Dispoziţie generala parapet de siguranţă tip semigreu
13. PTIP. 1.01 - Profil transversal tip rampe de acces
> OBIECT2: - POD DIN BETON ARMAT ÎN SATUL BLIDARI PUNCT CONDEIEŞTI
14. P. 2.01. - Plan de incadrare;
20. POD. 2.05 - Secţiune transversala amenajare albie rau lohan
> OBIECT3: - OBIECT 3: - POD DIN BETON ARMAT ÎN SATUL CĂIUŢI PUNCT
ŢÂRCU
27. P. 3.01. - Plan de incadrare;
33. POD. 3.05 - Secţiune transversala amenajare albie rau lohan
întocmit,
dr. ing. Cristian BLEJERU
„AMENAJARE PODURI Şl PODEŢE ÎN SATELE PRALEA PUNCT PRAJA, BLIDARI PUNCT
1. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIŢII
1.1. Denumirea obiectivului de investiţii;
„AMENAJARE PODURI ŞI PODEŢE ÎN SATELE PRALEA PUNCT PRAJA, BLIDARI

PUNCT
CONDEIEŞTI, CĂIUŢI PUNCT ŢÂRCU DIN COMUNA CĂIUŢI, JUDEŢUL BACĂU”
1.1. Ordonatorul principal de credite/investitor;
COMUNA CĂIUŢI, JUDEŢUL

BACĂU
1.2. Ordonatorul de credite (secundar/terţiar)
COMUNA CĂIUŢI, JUDEŢUL

BACĂU
1.3. Beneficiarul investiţiei;
COMUNA CĂIUŢI, JUDEŢUL BACĂU

COMUNA CĂIUŢI, JUDEŢUL BACĂU; COD POŞTAL: 607095,
CIF: 4455293; TELEFON: 0234.338.401 / FAX: 0234.338.701;
E-MAIL: primariacaiuti@yahoo.com
1.4. Elaboratorul proiectului tehnic de execuţie.
TQM MANAGEMENT S.R.L.

Localitatea Boureni, nr. 49, Comuna Balş, judeţul Iaşi
CUI: RO 28397610
Nr. ORC: J22/818/2011
TeL: 0742.739.609, Fax: 0367.815.932
e-mail: consultanta.tqm@gmail.com
Prezentul Studiu de fezabilitate (S.F.) este elaborat potrivit prevederilor Hotărârii nr.
907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice
aferente obiectivelor / proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice.
6/94
„AMENAJARE PODURI ŞI PODEŢE ÎN SATELE PRALEA PUNCT PRAJA, BLIDARI PUNCT
2. Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului /proiectului de investiţii

2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe termen
lung (în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea
şi oportunitatea promovării investiţiei şi scenariule/opţiunile tehnico-economice
identificate şi propuse spre analiza;
Concluziile studiului de prefezabilitate - nu a fost elaborat în prealabil.
2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri

instituţionale şi financiare;
Scopul proiectului şi a lucrării îl reprezintă amenajarea amenajarea a două poduri noi

peste râul Popeni în localităţile Pralea şi Blidari şi a unui pod nou peste râul Căiuţi în localitatea
Căiuţi.
In postura de stat membru al UE, politica naţională de dezvoltare a României se va
racorda la politicile, obiectivele, principiile si reglementările europene în domeniu, în vederea
asigurării dezvoltării socio-economice si reducerii cât mai rapide a dispariţiilor fată de Uniunea
Europeană.
Integrarea în economia europeană este facilitată de o infrastructură de transport eficientă,
conectată la reţeaua europeană de transport. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de
transport contribuie la creşterea competitivităţii economice a Regiunii Sud-Est şi permite
dezvoltarea de noi activităţi pe piaţa internă.
Analiza socio-economică atestă faptul că în ultimii cinci ani sectorul transporturilor,
depozitării şi telecomunicaţiilor a contribuit din ce în ce mai mult la formarea PIB-ului şi a
ocupării forţei de muncă. Această contribuţie a fost sprijinită de creşterea sectoarelor industriale
(în special, industria prelucrătoare) şi construcţii.
Infrastructura tehnică analizată e constituită din infrastructuri de transport (drumuri, căi
ferate, aeroporturi). Pe plan general, infrastructurile regionale necesare asigurării unei minime
serviri a nevoilor comunităţilor, în acest stadiu de dezvoltare, există, dar sub-investiţiile cronice
timp de mai multe decenii impun fonduri importante pentru modernizare fie că este vorba de
reţelele de transporturi rutiere sau feroviare, de reţelele de telecomunicaţii, de sursele de
aprovizionare ale diferitelor sectoare energetice sau de condiţiile de protecţie a mediului.
Prioritatea esenţială va consta din securizarea racordării regiunii la marile coridoare europene
de transport de mărfuri şi persoane. Construcţia şi modernizarea drumurilor reprezintă o
necesitate din punct de vedere economic, reducând durata de transport şi, prin urmare, costurile
de transport.
Pentru imbunatatirea calitatii vieţii a locuitorilor din zona si a tuturor participanţilor la
trafic, Comuna Caiuti, isi propune prin proiectul „AMENAJARE PODURI ŞI PODEŢE ÎN SATELE
PRALEA PUNCT PRAJA, BLIDARI PUNCT CONDEIEŞTI, CĂIUŢI PUNCT ŢÂRCU DIN
COMUNA
CĂIUŢI, JUDEŢUL BACĂU", să realizeze două poduri noi peste râul Popeni în localităţile Pralea
şi Blidari şi a unui pod nou peste râul Căiuţi în localitatea Căiuţi.
> OBIECT 1: - POD DIN BETON ARMAT ÎN SATUL PRALEA PUNCT PRAjA
> OBIECT2: - POD DIN BETON ARMAT ÎN SATUL BLIDARI PUNCT CONDEEŞTI";
> OBIECT 3: - POD DIN BETON ARMAT ÎN SATUL CĂIUŢI PUNCT ŢÂRCU
7/94
CONDEIEŞTI, CĂIUŢI PUNCT ŢÂRCU DIN COMUNA CĂIUŢI, JUDEŢUL BACĂU" Faza: S.E
Podul din beton armat peste râul Popeni în satul Pralea, punct Praja va avea o lungime
totală de 24,10m din care lungimea suprastructurii este de 18,00m, doua rosturi de dilataţie-
contracţie de 0,05m şi ziduri intoarse cu lungimea de 3,00m. Lăţimea totală a suprastructurii
este de 10,20 care asigură o parte carosabilă de 7,80 m, două trotuare de l,00m şi două lise de
susţinere a parapetului pietonal de 0,20m.
Podul din beton armat peste râul Popeni în satul Blidari, punct punct Condeieşti va avea o
lungime totală de 30,10m din care lungimea suprastructurii este de 24,00m, doua rosturi de
dilataţie-contracţie de 0,05m şi ziduri intoarse cu lungimea de 3,00m. Lăţimea totală a
suprastructurii este de 10,20m care asigură o parte carosabilă de 7,80m, două trotuare de l,00m
şi două lise de susţinere a parapetului pietonal de 0,20m.
Podul din beton armat peste râul Căiuţi în satul Căiuţi, punct Ţârcu va avea o lungime
susţinere a parapetului pietonal de 0,20m
Prin realizarea acestui proiect, se vor obţine mai multe avantaje, printre care:
- se vor crea condiţii optime de circulat pentru locuitorii din localităţile străbătute;
- se va asigura accesul rutier la instituţiile publice si obiectivele comerciale si
industriale, atat de pe raza localităţilor străbătute cat si din alte zone;
- se va asigura un trafic cu un confort sporit;
- se vor reduce factorii poluaţi de mediu;
- se vor crea condiţii pentru atragerea investitorilor in zona.
Prin executarea lucrărilor proiectate vor apare unele influente favorabile asupra factorilor
de mediu, cat si din punct de vedere economic si social:
- va scadea gradul de poluare al aerului si al apei;
- se va reduce volumul de praf care se depune pe vegetaţia din zona drumului
împiedicând procesul de fotosinteza;
- se va produce o incetinire a procesului de erosiune a albiei minore a râului Popeni
prin efectul amenajărilor albiei in amonte si aval de pod
Prin realizarea lucritor de asfaltare, se va asigura o circulaţie mai fluenta a autovehiculelor,
reducerea consumului specific de carburanţi si a noxelor, in concluzie nu sunt necesare masuri de
2.3. Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor;
monitorizare a calitatii factorilor de mediu.
Drumurile pe care se amplasează podurile din beton armat precomprimat se integrează

reţelei generale de drumuri din zonă, care asigură circulaţia şi transporturile din toate domeniile
activităţii sociale şi economice.
Regimul juridic
Terenul aferent lucrărilor propuse a se executa este situat in intravilanul Comunei Căiuţi.
Terenul respectiv este in proprietatea publica a Comunei Căiuţi in administrarea Consiliului tocai
Căiuţi.
8/94
AMENAJARE PODURI Şl PODEŢE ÎN SATELE PRALEA PUNCT PRAJA, BLIDARI PUNCT
Regimul economic
Terenul respectiv are folosinţa actuala neagricol - cai de comunicaţie rutiera - drumuri.
In prezent , în amplasamentul studiat în satul Pralea „punct Praja” , traversarea râului
Popeni se face prin vadul albiei. în anotimpurile ploioase şi primăvara în timpul dezgheţului
drumul nu mai poate fi practicat pentru circulaţia autovehiculelor. Circulaţia pietonilor nu se
Traversarea râului Popeni în satul Pralea, punct Praja
In prezent, în amplasamentul studiat în satul Blidari punct Condeieşti, traversarea râului

Popeni se face prin vadul albiei. în anotimpurile ploioase şi primăvara în timpul dezgheţului
drumul nu mai poate fi practicat pentru circulaţia autovehiculelor. Circulaţia pietonilor nu se
desfăşoară în condiţii de siguranţă şi confort, facandu-se pe punţi din lemn amejate temporar.
Traversarea râului Popeni in satul Blidari, punct Condeieşti
9/94
CONDEIEŞTI, CĂIUŢI PUNCT ŢÂRCU DIN COMUNA CĂIUŢI, JUDEŢUL BACĂU" Faza: S.E
desfăşoară în condiţii de siguranţă şi confort, facandu-se pe punţi din lemn amejate temporar.
10/94
CONDEIEŞTI, CĂIUŢI PUNCT ŢÂRCU DIN COMUNA CĂIUŢI, JUDEŢUL BACĂU” h3Za: S F'
In prezent, în amplasamentul studiat în satul Căiuţi punct Ţârcu, traversarea râului Căiuţi
se face prin vadul albiei. In anotimpurile ploioase şi primăvara în timpul dezgheţului drumul nu
mai poate fi practicat pentru circulaţia autovehiculelor. Circulaţia pietonilor nu se desfăşoară în
condiţii de siguranţă şi confort, facandu-se pe punţi din lemn amejate temporar.
Traversarea râului Căiuţi în satul Căiuţi punct Ţârcu

Luând în considerare cele menţionate anterior se impune intervenţia de urgenţă
asupra îmbunătăţirii condiţiilor de traversare a râului Popeni şi a râului Căiuţi, deoarece
dacă nu se intervine se poate ajunge, datorită continuării şi extinderii degradărilor, la
închiderea circulaţiei autovehiculelor sau la producerea unor accidente grave.
Creşterea economică a comunei este strâns legată de dezvoltarea infrastructurii - în
special a căilor de comunicaţii precum şi a utilităţilor şi a infrastructurii de afaceri aşadar pentru
2.4. Analiza cererii de bunuri si servicii, incusiv prognoze pe termen mediu şi lung privind
evoluţia cererii, în scopul justificării necesităţii obiectivului de investiţii;
a facilita mobilitatea populaţiei, a bunurilor şi serviciilor, este necesară realizarea proiectului
CONDEIEŞTI, CĂIUŢI PUNCT ŢÂRCU DIN COMUNA CĂIUŢI, JUDEŢUL BACĂU"
Necesitatea investiţiei
Proiectul se incadreaza in priorităţile propuse de PUG iar terenul pe care se executa
lucrarea este inclus integral in proprietatea publica. Acest proiect este compatibil cu
reglementările de mediu naţionale, precum si cu legislaţia europeana in domeniul mediului,
folosind standarde si proceduri similare cu acelea stipulate in legislaţia europeana in evaluarea
impactului la mediu, conform Directivei 85/337/CE amendata prin Directiva 97/11/CE.
Drumurile din amplasamentul studiat, în Comuna Caiuti se confruntă cu o serie de
problematici generale care îngreunează semnificativ traficul. Vom enumera mai jos câteva dintre
acestea:
♦ denivelări şi gropi în carosabil: apariţia frecventă a acestui tip de probleme se datorează
în primul rând timpului depăşit de exploatare a multor drumuri la care se adaugă calitatea slabă
11/94
Faza: S.F.
Faza: S.F.
sau medie a îmbrăcăminţii, sporirea traficului de mare tonaj pe unele tronsoane etc;
♦ înnoroiri frecvente: un rol esenţial în fluidizarea şi eficientizarea traficului rutier din
zona este eliminarea cauzelor care duc la acoperirea carosabilului cu material sedimentar;
♦ traversarea cursului de apă se face prin vadul albiei;
Necesitatea realizării acestor poduri este uşor de înţeles dacă luăm în considerare
multitudinea de avantaje pe care aceasta o aduce.
Acestea ar fi următoarele:
♦ Desfăşurarea traficului de mic gabarit şi de mare tonaj în condiţii optime, normale
având în vedere situaţia drumurilor europene;
♦ încurajarea dezvoltării economice zonale;
♦ Facilitarea accesului la locaţiile de interes major (ex.: sediul primăriei, dispensarul
uman, biserica);
♦ Accesul rapid al serviciilor de urgenţă: Ambulanţă, Poliţie, Pompieri.
♦ Acces in condiţii de siguranţa la reţeaua de drumuri naţionale si judeţene din zona, la
obiective economice;
♦ Reducerea costurilor de reparaţie a vehiculelor;
♦ Diminuarea surselor de poluare
♦ Atragerea unor posibili investitori în comună ridicând astfel nivelul de trai dar şi
atragerea şi stabilizarea tineretului din mediul urban în cel rural.
Oportunitatea inveştiţiej
Integrarea în economia europeană este facilitată de o infrastructură de transport eficientă,
conectată la reţeaua europeană de transport. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de
transport contribuie la creşterea competitivităţii economice a Regiunii Sud-Est şi permite
dezvoltarea de noi activităţi pe piaţa internă.
Analiza socio-economică atestă faptul că în ultimii cinci ani sectorul transporturilor,
depozitării şi telecomunicaţiilor a contribuit din ce în ce mai mult la formarea PlB-ului şi a
ocupării forţei de muncă. Această contribuţie a fost sprijinită de creşterea sectoarelor industriale
(în special, industria prelucrătoare) şi construcţii.
Infrastructura tehnică analizată e constituită din infrastructuri de transport (drumuri, căi
ferate, aeroporturi). Pe plan general, infrastructurile regionale necesare asigurării unei minime
serviri a nevoilor comunităţilor, în acest stadiu de dezvoltare, există, dar sub-investiţiile cronice
timp de mai multe decenii impun fonduri importante pentru modernizare fie că este vorba de
reţelele de transporturi rutiere sau feroviare, de reţelele de telecomunicaţii, de sursele de
aprovizionare ale diferitelor sectoare energetice sau de condiţiile de protecţie a mediului.
Prioritatea esenţială va consta din securizarea racordării regiunii la marile coridoare europene
de transport de mărfuri şi persoane. Construcţia şi modernizarea drumurilor reprezintă o
necesitate din punct de vedere economic, reducând durata de transport şi, prin urmare, costurile
de transport.
Pentru imbunatatirea calitatii vieţii a locuitorilor din zona si a tuturor participantibr la
trafic, Comuna Căiuţi, isi propune prin proiectul „AMENAJARE PODURI ŞI PODEŢE ÎN SATELE
PRALEA PUNCT PRAJA, BLIDARI PUNCT CONDEIEŞTI, CĂIUŢI PUNCT ŢÂRCU DIN
COMUNA
CĂIUŢI, JUDEŢUL BACĂU", să realizeze două poduri noi peste râul Popeni în localităţile Pralea
şi Blidari şi a unui pod nou peste râul Căiuţi în localitatea Căiuţi.
12/94
.AMENAJARE PODURI ŞI PODEŢE ÎN SATELE PRALEA PUNCT PRAJA, BLIDARI PUNCT
Prin realizarea acestui proiect, se vor obţine mai multe avantaje, printre care:
- se vor crea condiţii optime de circulat pentru locuitorii din localităţile străbătute;
- se va asigura accesul rutier la instituţiile publice si obiectivele comerciale si
industriale, atat de pe raza localităţilor străbătute cat si din alte zone;
- se va asigura un trafic cu un confort sporit;
- se vor reduce factorii poluaţi de mediu;
- se vor crea condiţii pentru atragerea investitorilor in zona.
Prin executarea lucrărilor proiectate vor apare unele influente favorabile asupra factorilor
de mediu, cat si din punct de vedere economic si social:
- va scadea gradul de poluare al aerului si al apei;
- se va reduce volumul de praf care se depune pe vegetaţia din zona drumului
impiedicand procesul de fotosinteza;
- se va produce o încetinire a procesului de erosiune a albiei minore a râului Popeni
prin efectul amenajărilor albiei in amonte si aval de pod.
Prin realizarea lucrilor de asfaltare, se va asigura o circulaţie mai fluenta a autovehiculelor,
reducerea consumului specific de carburanţi si a noxelor, in concluzie nu sunt necesare masuri de
monitorizare a calitatii factorilor de mediu.
în concluzie, este necesară şi oportună promovarea acestei investiţii care are drept
obiectiv realizarea a două poduri noi peste râul Popeni în localităţile Pralea şi Blidari şi a
unui pod nou peste râul Căiuţi în localitatea Căiuţi, comuna Căiuţi, judeţul Bacău.
2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice

Construirea podurilor din beton armat care traversează râul Popeni şi râul Căiuţi
urmăreşte anumite obiective socio-economice, obiectove care sunt legate de îmbunătăţirea
condiţiilor de transport atât în interiorul zonei luate în studiu, cât şi înspre zonele luate în studiu
(accesibilitatea zonei), precum şi îmbunătăţirea condiţiilor de acces către obiectivele de interes
public.
13/94
Principalul obiectiv social este acela de creştere a standardului de viaţă al locuitorilor din
Comuna Căiuţi şi deschiderii perspectivei dezvoltării economice a localităţii. în acest spirit este
analizată şi eficienţa economică, ecologică şi socială a acestor drumuri comunale, drumuri ce
aparţin Comunei Căiuţi, judeţul Bacau.
Lucrările ce se vor executa au ca scop menţinerea în permanenţă a caracteristicilor
tehnico-funcţionale ale acestor drumuri, precum şi îmbunăt ăţirea lor în raport cu cerinţele
traficului rutier, actual şi de viitor înspre şi dinspre obiective de interes public.
Obiectivele proiectului
Pe lângă îndeplinirea rolului de serviciu public - deservire trafic local, drumul trebuie să
satisfacă şi rolul social şi de interes public de asigurare a accesibilităţii şi mobilităţii populaţiei
din zona. De aceea proiectul îşi propune să atingă următoarele obiective:
- asigurarea accesibilităţii;
- creşterea capacităţii de circulaţie de interes local prin desfăşurarea circulaţiei rutiere
în condiţii normale de siguranţă şi confort;
creşterea posibilităţilor de acces a populaţiei în zona, într-un interval cât mai scurt, la
activităţile zilnice (deplasare la tocul de muncă/ la obiectivele sociale şi de interes
public), creşterea confortului în circulaţie, favorizând totodată dezvoltarea zonei
adiacente acestor drumuri comunale;
dezvoltarea activităţilor economice de transport, aprovizionare, distribuţie şi totodată
creşterea gradului de acaparare a forţei de muncă prin dezvoltarea de noi sectoare de
activitate.
întocmit,
ing. Cristian
BLEJERU
14/94
3. Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni

tehnico-economice pentru realizarea obiectivului de investiţii
Obiectivele proiectului de investiţii din prezentul studiu de fezabilitate se vor realiza după
următoarele scenarii:
Scenariu 1 - MENŢINEREA STĂRII ACTUALE;
Menţinerea stării actuale a trecerii prin vadul albiei atat a vehiculelor cat şi a pietonilor
ceea ce pune în pericol siguranţa tuturor participanţilor la mafie.
Scenariul 2 - „AMENAJARE PODURI ŞI PODEŢE ÎN SATELE PRALEA PUNCT PRAJA,
BLIDARI PUNCT CONDEIEŞTI, CĂIUŢI PUNCT ŢÂRCU DIN COMUNA CĂIUŢI, JUDEŢUL
BACĂU”
Construirea a două poduri noi peste râul Popeni în localităţile Pralea şi Blidari şi a unui
pod nou peste râul Căiuţi în localitatea Căiuţi.
> 0BIECT2: - POD DIN BETON ARMAT ÎN SATUL BLIDARI PUNCT CONDEEŞTI”;
> OBIECT 3:- POD DIN BETON ARMAT ÎN SATUL CĂIUŢI PUNCT ŢÂRCU
3.1. Particularităţi ale amplasamentului:
a)descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului,

dimensiuni în plan);
Amplasamentul propus pentru construirea podurilor peste râul Popeni se afla în

localităţile Pralea .Blidari şi Căiuţi din comuna Căiuţi, judeţul Bacau.
15/94
CONDEIEŞTI, CĂIUŢI PUNCT ŢÂRCU DIN COMUNA CĂIUŢI, JUDEŢUL BACĂU" HaZ3:
CĂIUŢI este o comună în judeţul BACĂU, Moldova, România, formată din satele Popeni,
Blidari, Pralea, Heltiu, Boiştea, Vrînceni, Mărceşti,Ftoreşti şi CĂIUŢI (reşedinţa).
16/94
Comuna CĂIUŢI se află în partea sudică a judeţului, pe malurile Trotuşului, Ia limita cu

judeţul Vrancea. Este traversată de şoseaua naţională DN11A, care leagă Oneştiul de Adjud
Suprafaţa comunei Căiuţi este de 13482 ha din care 342 ha intravilan si 13140 ha
extravilan.
Comuna CĂIUŢI are:
• populaţie: 5252;
• gospodarii: 1995;
• nr. locuinţe: 1930;
• nr. grădiniţe: 6;
• nr. scoli: 8
Datorită poziţiei sale geografice, amplasamentul este situat în totalitate in unitatea

Subcarpaţii Moldovei şi se suprapune, cu subunitatea acestuia cunoscută sub denumirea de
Depresiunea Căiuţi.
în ceea ce priveşte aspectul general al reliefului, ebcventă este analiza morfometrică a
acestuia, prin care se remarcă energia reliefului, care înregistrează valori cuprinse între 200-500
m fata de nivelul marii, cu valori mai ridicate în Dealul Ouşoru - 7536 m şi mai coborâte în zona
cursului de apa Căiuţi si Popeni (cca. 150 m la confluenta cu râul Trotuş), curs de apa ce drenează
apele temporare si permanente in zonă.
înfăţişarea reliefului este consecinţa directă a structurii geologice, specifică unităţii
structurale din Platforma Moesica, cât şi a factorilor fizico-geografici care au contribuit la
modelarea sa si au favorizat instalarea unei reţele hidrografice specifice, cât şi manifestarea
intensă a proceselor de versant.
Interacţiunea dintre particularităţile substratului geologic din Platforma Moesica şi
procesele de nivelare a scoarţei terestre, sub acţiunea agenţilor geografici externi, prin
dezagregarea, alterarea şi erodarea rocilor, îndepărtarea materialelor rezultate şi acumularea lor
ulterioară în regiuni mai joase, dintre care apa este cel mai important, au favorizat formele
sculpturale şi structurale ale reliefului. Formele acumulative se rezumă la luncile, şesurile şi
b)relaţiile cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile;

terasele principalelor cursuri de apă, printre care cel mai important, este cursul de apa Căiuţi si
Popeni care drenează toate apele de suprafaţă.
Blidari, Pralea, Heltiu, Boiştea, Vrînceni, Mărceşti,Floreşti şi CĂIUŢI (reşedinţa).
Comuna CĂIUŢI se află în partea sudică a judeţului, pe malurile Trotuşului, la limita cu
judeţul Vrancea. Este traversată de şoseaua naţională DN11A, care leagă Oneştiul de Adjud.
Comuna Căiuţi are următoarele vecinătăţi:
nord şi vest: comuna Ştefan cel Mare, comuna Buciumi
- sud- vest :comuna Mănăstirea Caşin,
- sud: judeţul Vrancea
- est: comuna Coţofăneşti;
- nord-est: comuna Sascut.
17/94
c) orientări propuse faţă de punctele cardinale şi faţă de punctele de interes naturale sau
construite;
Blidari, Pralea, Heltiu, Boiştea, Vrînceni, Mărceşti,Floreşti şi CĂIUŢI (reşedinţa).
Comuna CĂIUŢI se află în partea sudică a judeţului, pe malurile Trotuşului, la limita cu

judeţul Vrancea. Este traversată de şoseaua naţională DN11A, care leagă Oneştiul de Adjud.
Comuna Căiuţi are următoarele vecinătăţi:

nord şi vest: comuna Ştefan cel Mare, comuna Buciumi
sud- vest :comuna Mănăstirea Caşin,
- sud: judeţul Vrancea
est: comuna Coţofăneşti;
- nord-est: comuna Sascut.
e)date climatice si particularităţi de relief;
d) surse de poluare existente în zonă;
Nu este cazul.
România are o climă temperat continentală de tranziţie, specifică pentru Europa centrală,
cu patru anotimpuri distincte, primăvară, vară, toamnă şi iarnă. Diferenţele locale climatice se
datorează mai mult altitudinii şi latitudinii, respectiv mult mai puţin influenţelor oceanice din
vest, ale celor mediteraneene din sud-vest şi celor continentale din est.
Arealul corn. Căiuţi si împrejurimile sale se încadrează in provincia de clima cu caracter
continental mai pronunţat, aparţinând etajului de clima cu climat de dealuri si podişuri al
sectorului de influenta climatica (nuanţă de clima) scandinavo-baltica aparţinând ţinutului de
clima al unităţii Subcarpaţii Moldovei.
In România, temperaturile medii anuale scad uşor de la sud (10°C-11°C) spre nord (8,5°C-
9 °C), variaţie explicabilă atât latitudinii cât şi distribuţiei reliefului ţării. De asemenea,
temperatura scade odată cu creşterea altitudinii (scade cu 6° la fiecare 1000 m). Temperaturile
maxime medii anuale oscilează între 22 °C şi 24 °C în timpul verii, respectiv între -3 °C şi -5 °C, în
timpul iernii.
Amplasamentul se situează in cadrul arealului cu valori termice medii anuale cuprinse
intre 6°C si 8°C.
Temperatura medie a lunii ianuarie are valori termice cuprinse intre -4 C si -6 C.
Temperatura medie a lunii iulie are valori termice cuprinse intre 18 C si 20 C.
Primăvara este un alt anotimp de tranziţie, relativ scurt. Temperatura creşte cu
repeziciune, îngheţurile dispărând în luna aprilie.
Vara este un anotimp călduros, care durează de la începutul lui mai la jumătatea lui
septembrie.
Toamna este un anotimp mai scurt, de tranziţie, cu perioade lungi de uscăciune alternând
cu perioade de ploi. în a Il-a parte a lunii octombrie vin primele îngheţuri, iar în noiembrie
primele ninsori.
18/94
Iarna este un anotimp friguros, în care masele de aer rece venite din Est aduc temperaturi
de până la -20 de grade Celsius sau chiar sub. Zăpada nu este abundentă, atât datorită lipsei de
precipitaţii cât şi datorită creşterilor frecvente de temperatură.
Media anuală a precipitaţiilor, urmând scăderea treptată a influenţelor oceanice şi
mediteraneene, scade uşor de la vest la est. Media anuală a precipitaţiilor căzute (calculate pe
întreg teritoriul) este de 637 mm anual, cu valori sensibil mai ridicate în zonele montane şi
progresiv mai scăzute spre est.
Precipitaţiile din România sunt moderate media precipitaţiilor anuale căzute pe teritoriul
ţării fiind de 637 mm anual. Precipitaţiile anuale medii din zona de câmpie variază între 400 mm
în Dobrogea, 500 mm în Câmpia Română şi până la 600 mm în Câmpia de Vest. Odată cu
altitudinea, precipitaţiile cresc, atingând 1000 - 1200 mm/an la altitudini mai mari de 1800 m.
Precipitaţiile anuale medii din zona sunt moderate, acestea variază între 500 mm si 600
mm. Frecventa ploilor este in deplina concordanta cu deplasarea maselor de aer cald care se
răcesc prin ridicarea deasupra versanţilor. Se consideră "zile cu precipitaţii" cele în care se
înregistrează cantităţi > 1,0 mm.
Numărul mediu anual de zile cu precipitaţii variază pe teritoriul ţării între sub 100 şi 200.
Numărul mediu anual de zile cu precipitaţii, in zona corn. Căiuţi si împrejurimile sale,
variază între 120 zile şi 150 zile.
în cursul anului, lunile septembrie şi octombrie au cel mai mic număr mediu de zile cu
precipitaţii caracterizează, iar lunile mai-iunie şi decembrie cel mai mare. în multe luni din anii
deosebit de ploioşi, numărul maxim lunar de zile cu precipitaţii a însumat 16-30 de zile în
regiunile muntoase, 15-25 în cele deluroase şi 14-20 în cele de câmpie. în intervalul septembrie-
octombrie, în iulie-august şi uneori în martie-aprilie există ani în care nu s-a înregistrat nici o zi
cu precipitaţii.
In zona corn. Căiuţi si împrejurimile sale durata de strălucire a soarelui, se încadrează într-
o suma anuala medie cuprinsa intre 1800 ore si 2000 ore.
Pe teritoriul ţării predomină circulaţia aerului din partea de vest (vânturile de vest).
Frecvent, în jumătatea estică a ţării şi în Câmpia Română, bate din nord-estul continentului
crivăţul, un vânt geros iarna şi uscat vara, determinând existenţa unor temperaturi scăzute iarna
(între -6°C şi 0°C) şi secete vara (peste 23°C). în anumite depresiuni submontane există vânturi
cu caracter de foehn.
Regimul eolian este caracterizat printr-o frecventa medie a vânturilor pe direcţiile nord
vest-sud est, acestea fiind dependente de modul în care se face circulaţia generală a maselor de
aer.
Din punct de vedere tehnic, raionarea climatică a teritoriului naţional, încadrează
amplasamentul în următoarele zone climatice:
a) în conformitate cu STAS 6054-77-Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ.
Zonarea teritoriului Republicii Socialiste România, adâncimea maxima de îngheţ, Hi = 90,00 cm;
b) în conformitate cu Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor.
Indicativ CR 1-1-3-2005, valoarea caracteristica a încărcării din zăpadă pe sol având IMR=50 ani
(2 % probabilitate anuala de depăşire), sk = 2,00 kN/m2;
c) în conformitate cu Cod de proiectare. Bazele proiectării si acţiuni asupra construcţiilor.
Acţiunea vântului. Indicativ NP-082-2004:
- Valori caracteristice ale vitezei vântului, mediata pe 1 min. la 10 m, având intervalul
19/94
CONDEIEŞTI, CĂIUŢI PUNCT ŢÂRCU DIN COMUNA CĂIUŢI, JUDEŢUL BACĂU"
mediu de recurenta IMR = 50 ani (2 % probabilitate anuala de depăşire), U = 37,00 m/s;

- Valori caracteristice ale presiunii de referinţă a vântului, mediata pe 10 min. la 10 m,
având intervalul mediu de recurenta IMR = 50 ani (2 % probabilitate anuala de depăşire), qref =
0,60 kPa;
Datorită poziţiei sale geografice, amplasamentul este situat în totalitate in unitatea
Subcarpaţii Moldovei şi se suprapune, cu subunitatea acestuia cunoscută sub denumirea de
Depresiunea Căiuţi.
în ceea ce priveşte aspectul general al reliefului, ebcventă este analiza morfometrică a
acestuia, prin care se remarcă energia reliefului, care înregistrează valori cuprinse între 200-500
m fata de nivelul marii, cu valori mai ridicate în Dealul Ouşoru - 7536 m şi mai coborâte în zona
cursului de apa Căiuţi si Popeni (cca. 150 m la confluenta cu râul Trotuş), curs de apa ce drenează
apele temporare si permanente in zonă.
înfăţişarea reliefului este consecinţa directă a structurii geologice, specifică unităţii
structurale din Platforma Moesica, cât şi a factorilor fizico-geografici care au contribuit la
modelarea sa si au favorizat instalarea unei reţele hidrografice specifice, cât şi manifestarea
intensă a procesebr de versant.
Interacţiunea dintre particularităţile substratului geobgic din Platforma Moesica şi
procesele de nivelare a scoarţei terestre, sub acţiunea agenţibr geografici externi, prin
dezagregarea, alterarea şi erodarea rocilor, îndepărtarea materialebr rezultate şi acumularea lor
ulterioară în regiuni mai joase, dintre care apa este cel mai important, au favorizat formele
sculpturale şi structurale ale reliefului. Formele acumulative se rezumă la luncile, şesurile şi
terasele principalebr cursuri de apă, printre care cel mai important, este cursul de apa Căiuţi si
Popeni care drenează toate apele de suprafaţă.
f) existenţa unor:
- reţele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care
pot fi identificate;
Nu este cazul.
- posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe
amplasament sau în zona imediat învecinată; existenţa condiţionărilor specifice în cazul
existenţei unor zone protejate sau de protecţie;
Nu este cazul.
- terenuri care aparţin unor instituţii care fac parte din sistemul de apărare, ordine
publică şi siguranţă naţională;
Nu este cazul.
g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic
elaborat conform normativelor in vigoare, cuprinzând:
i. date privind zonarea seismică;
Amplasamentul şi categoria de importanţă a construcţiei. încadrarea în zone de risc
natural, la nivele de macrozonare, a ariei pe care se găseşte zona studiată se face în conformitate
cu Monitorul Oficial al României, Legea nr. 575/2001; Legea privind Planul de amenajare a
teritoriului naţional- Secţiunea a V-a, zone de risc natural.
20/94
Riscul este o estimare matematică a probabilităţilor producerii de pierderi umane şi

materiale pe o perioadă de referinţă viitoare şi într-o zonă dată pentru un anumit tip de dezastru.
Conform cu macro-zonarea seismică, zona amplasamentului se încadrează în următorii
parametri:
a) Conform STAS 11100/1-93, din punctul de vedere al macro zonării seismice, zona se
încadrează în gradul 81 pe scara MSK corespunzătoare unei perioade de revenire de 100 ani.
b) valoarea acceleraţiei terenului pentru proiectare, ag, conform Figura 3.1 România -
Zonarea valorilor de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani şi 20%
probabilitate de depăşire în 50 de ani, din „Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de
proiectare pentru clădiri, indicativ P 100-1/2013”: ag = 0,40 g;
c) vabarea perioadei de control (colţ), Tc, conform Figura 3.2 Zonarea teritoriului
României în termeni de perioada de control (colţ), Tc a spectrului de răspuns, din „Cod de
proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P 100-1/2013”:
Tc = 1,00 s;
ii. date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea convenţională
şi nivelul maxim al apelor freatice-,
Structura terenului a fost stabilită prin interpretarea prospecţiunilor executate pe
amplasament, prin observare directă şi a unei cartări de detaliu, susţinute de datele din literatura
de specialitate şi din arhiva proprie. Pe amplasament au fost efectuate 6 foraje geotehnice până la
adâncimea de -6,00m de unde s-au prelevat probe tulburate, pentru identificarea granulometrică
şi limitele Attenberg.
Caracteristici geotehnice ale stratului de fundare, au fost prelucrate statistic pe baza de
probe prelevate din sondajele geotehnice executate si din investigaţii anterioare, din vecinătatea
amplasamentului, astfel valorile de calcul ale caracteristicilor pământurilor întâlnite in
amplasament, pe baza indicilor geotehnici determinaţi si a caracteristicilor geotehnice estimate,
conform NP 074/2014: "Normativul privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii”, se
poate aprecia ca fiind alcătuit din:
- Pod Căiuţi, punct Târcu: Pământuri fine cu plasticitate mare (lp>20%): argile nisipoase,
argile prăfoase şi argile, avânde < 1.1 şi 0.5 < IC < 0,75, în condiţiile unei stratificaţii practic
uniforme şi orizontale.
- Pod Blidari, punct Condeiesti: Pământuri fine cu plasticitate mare (lp>20%): argile
nisipoase, argile prăfoase şi argile, avânde < 1.1 şi 0.5 < 1C < 0.75, în condiţiile unei stratificaţii
practic uniforme şi orizontale.
- Pod Pralea, punct Praja: Pământuri fine cu plasticitate mare (Ip>20%): argile nisipoase,
argile prăfoase şi argile, avânde < 1.1 şi 0.5 < 1C < 0.75, în condiţiile unei stratificaţii practic
uniforme şi orizontale mai mică de 10%).
Din punct de vedere hidrogeologic, apa subterana este prezenta sub forma de orizont
freatic datorita drenajului natural exercitat in cele doua maluri ale cursurilor de apa pe care se
vor executa lucrările de traversare iar nivelul acesteia este condiţionat de cantitatea de
precipitaţii care se produce in bazinul de recepţie al acestor cursuri de apa, implicit de nivelul
apei pe cursul de apa.
Rezultatele lucrărilor de cercetare întreprinse pana in prezent in zona obiectivului studiat,
au permis evidenţierea acviferelor subterane diferenţiate pe criterii de adâncime, facies si vârsta.
In general, aportul apelor subterane, în realizarea scurgerii de suprafaţă, se realizează
sezonier, diferenţiat, în special, în zonele de luncă. în perioadele secetoase, când scurgerea de
19/94
suprafaţă este minimă, se realizează o alimentare dinspre subteranul freatic spre râu iar în
perioadele de scurgere maximă, cu precipitaţii abundente, alimentarea se face dinspre râu spre
acviferul freatic, mai ales când coeficientul de înmagazinare o permite.
Prin situarea for în imediata vecinătate a râurilor şi prin capacitatea mare de
înmagazinare a apelor freatice, luncile constituie zona cu schimbul dinamic cel mai activ între
apele de suprafaţă şi cele subterane, iar influenţele reciproce sunt evidente atât în ce priveşte
cantitatea, calitatea, cât şi direcţia de curgere.
Acviferul freatic se afla sub influenta directa a factorilor atmosferici, din care precipitaţiile
sunt cele mai importante, acestea asigurând o realimentare permanenta acviferului fiind prin
drenanţă, prin strate semipermeabile, fie prin capetele de strat.
In zona studiata, acvifere freatice sunt reprezentate de formaţiunile de vârsta holocen
(qh) alcătuite din nisipuri si pietrişuri cu nisipuri cu grosimi cuprinse intre 3-5 m aflate Ia
adâncimi de cca. 2-10 m, care a condus la stratificarea unor orizonturi de acvifere cu intercalaţii
impermeabile sau semipermeabile. Acest acvifer se evidenţiază si au extindere preponderenta în
zonele joase de lunca si albie majora a cursurilor de apa din zona.
Apele freatice din zona de studiu, in raport cu posibilităţile naturale de drenare, respectiv
de legătura for cu apele de suprafaţa, sunt ape cu nivel liber, uşor ascensional.
Valoarea presiunii convenţionale conform STAS 3300/2-85, sunt date pentru o fundaţie
convenţională cu lăţimea tălpii B = 1,00 m si adâncimea de fundare Df = 2,00 m.
Presiunea convenţionala de bază a stratului de fundare este dată conform STAS 3300/2-
85, pentru:
- Pod Căiuţi, punct Târcu: stratul de fundate, constituit din argile nisipoase, are o presiune
convenţională de baza pconv = 300 kPa (kN/m2);
- Pod Blidari, punct Condeiesti: stratul de fundate, constituit din argile nisipoase, are o
presiune convenţională de baza pcon^ = 300 kPa (kN/m2);
- Pod Pralea, punct Praja: stratul de fundate, constituit din argile nisipoase, are o presiune
convenţională de baza pcom! = 300 kPa (kN/m2);
Pentru alte lăţimi ale tălpii sau ale adâncimii de fundare, presiunea convenţională se
calculează cu relaţia:
Pconv = Pconv T T Q? [kPaJ
Unde:
pconv - valoarea de baza a presiunii convenţionale data, in kilo pascali;
CB - corecţia de lăţime; CD - corecţia de adâncime;
iii. date geologice generale;
Prezentarea cadrului geologic şi tectonic, utilă pentru a înţelege şi a încadra, din acest
punct de vedere, zona studiată, s-a făcut pe baza lucrării "Harta Geologica a României sc.
1:200.000". Astfel, obiectivul, situat in albie minora curs de apa Căiuţi si Popeni, corn. Căiuţi
judeţul Bacău este focalizată pe foaia 21-Bacau, perimetrul făcând parte din unitatea structurala
Platforma Moesica.
între Carpaţi şi Dobrogea de Nord, pe de o parte, şi Munţii Balcani, pe de alta, este
conturată o arie rigidă pe care geologul bulgar Boncev (1947) a denumit-o Platforma Moesică. în
această unitate geostructurală Boncev includea şi partea hercinico - chimerică a Dobrogei de
20/94
Nord, care o considera fundamentul cutat al platformei.

Partea de la nord de Dunăre a fost denumită de unii dintre geologi români Platforma
Valahă, care se suprapunea din punct de vedere geografic Câmpiei Române (V. Mutihac, L. lonesi,
1973). în această idee, Dobrogea de Sud şi Centrală erau tratate ca blocuri rigide separate. Mai
târziu, V. Mutihac şi al (2004) limitează Platforma Valahă numai la V de falia intramoeiscă şi
extinde structurile Dobrogei Centrale şi de Sud până la aceasta.
într-o altă idee (1. Dumitrescu, M. Săndulescu, 1968, 1970; M Săndulescu, 1984) ,
consideră spaţiul dintre Balcani şi Carpaţi aparţinând Platformei Moesice, în conceptul lui
Boncev, fără Orogenul Nord Dobrogean.
în această concepţie, Platforma Moesică de pe teritoriul României, este limitată la N de
mari fracturi tectonice cum sunt falia pericarpatică, după care avanfosa internă a Carpaţitar
încalecă peste depozitele pliocene ale platformei, şi falia Pecineaga - Camena, care desparte
Dobrogea Centrală de Orogenul Dobrogei de Nord şi pătrunde spre NV sub structurile carpatice.
La scară regională, Platforma Moesică intră în contact tectonic la S cu Munţii Balcani, în lungul
faliei prebalcanice.
Structura platformei este dată de fundamentul cristalin şi cuvertura sedimentară, depusă
în mai multe cicluri de sedimentare, ce reflectă condiţiile în care a evoluat în diferite etape. Cu
excepţia Dobrogei Centrale unde fundamentul aflorează, în restul platformei este cunoscut din
câteva foraje de referinţă. Gradul de cunoaştere al cuverturii sedimentare este mult mai
accentuat, prin cele cca. 5000 de sonde de exploatare a petrolului.
Din datele cunoscute asupra fundamentului cristalin al Platformei Moesice rezultă că
acesta este împărţit în două: sectoare cu structură diferită de falia intramoesică, şi anume:
sectorul dobrogean, la E şi NE, şi sectorul valah, la V şi SV.
Sectorul dobrogean conţine un soclu vechi svecofeno - carelian, în partea sudică, format
din şisturi catazonale şi mezozonale, şi unul mai nou cadomian, format din şisturi
ankimetamorfice şi faciesul şisturilor verzi, în partea centrală a Dobrogei. Cele două sectoare
sunt în contact tectonic în lungul faliei Capidava - Ovidiu, aceasta având caracterul cel puţin a
unei falii inverse, dacă nu, de încălecare a şisturilor mezometamorfice peste cele
ankimetamorfice.
La vest de falia intramoesică, de asemenea este întâlnit un soclu vechi arhaic - Proterozoic
inferior, care în partea nordică a fost remobilizat în orogeneza hercinică, având în vedere vârsta
intruziunilor magmatice şi slabul metamorfism al cuverturii sedimentare paleozoice.
Constituirea ca regiune rigidă s-a produs după orogeneza cadomiană însă suprafaţa
Platformei Moesice avea un relief destul de accidentat. Astfel, sedimentarea s-a produs în condiţii
diferite funcţie de distribuţia sectoarelor afundate sau ridicate sau de mişcările oscilatorii sau de
basculare ale platformei. în primul ciclu de sedimentarea depozitele paleozoice s-au depus în
condiţiile în care partea nordică era mult ridicată în raport cu partea sudică. Ultimele două cicluri
de sedimentare (Jurasic - Cretacic şi Neozoic) poziţia se inversează, prin coborârea treptată a
platformei spre avanfosa carpatică de la N, iar sedimentarea are o dispoziţie monoclinală.
Ridicarea cea mai importantă a platformei este situată pe aliniamentul Craiova - Balş -
Optaşi ce se prelungeşte spre E până la Periş şi apoi spre Videle făcând legătura cu ridicarea nord
- bulgară. în partea opusă aceasta se prelungeşte spre S spre Caracal de unde face joncţiunea cu
aceeaşi ridicară nord bulgară. Constituirea ca regiune ridicată s-a conturat încă din cadomian,
când s-au produs intruziuni magmatice de tip granitoid şi când Platforma Moesică a devenit o
regiune rigidă. După orogeneza hercinică în regiunea ridicării Balş - Optaşi are loc un
21/94
magmatism efuziv bazic şi acid, ce se derulează în mai multe etape pe parcursul Permianului şi
Triasicului. Natura magmatismului permo - triasic trebuie pus în legătură cu spargerea
supercontinentului Pangaea al Iui A. Wegener, prin formarea unor rifturi continentale, care prin
subsidenţă, au fost invadate de ape marine şi s-a format ciclul de sedimentare cunoscut la acest
niveL
în extremitatea nord - estică este evidenţiată o altă ridicare importantă, şi anume,
însurăţei - Bordeiu Verde, în al cărei ax apar şisturile verzi cadomeine de tip Dobrogea Centrală.
La limita vestică a platformei se individualizează o altă ridicare, cu orientarea N-S, pe direcţia
Strehaia - Vidin.
Pe lângă structurile ridicate caracteristice sunt şi regiunile de subsidenţă care au avut în
timp o anumită evoluţie. La nivelul Paleozoicului mai importante sunt depresiunile Roşiori -
Alexandria, Călăraşi şi Mangalia.
Depresiunea Roşiori - Alexandria cu orientarea NV - SE, se poate contura între Olt şi
Argeş, fiind limitată la N de ridicarea Balş - Optaşi. Depresiunea Călăraşi se conturează între
ridicările Videle, la V, Bordeiu Verde, la NE şi dobrogeană la E.
La nivelul Mezozoicului configuraţia depresiunilor este oarecum diferită ca orientare şi
adâncime, evoluţie determinată de sistemul de falii majore Astfel subsidenţă se dirijează spre SV,
la sud de ridicarea Balş - Optaşi, pe aliniamentul Craiova - Lom (din Bulgaria).
La nivelul Neozoicului, pe paleorelieful mai vechi acumularea sedimentelor se produce
prin migrarea subsidenţei spre NE, un rol important avându-1 faliile majore din acest sector.
Din sistemul de falii majore un rol deosebit l-a avut şi îl are falia intramoesică, care a fost
recunoscută în seiful Mării Negre şi este direcţionată spre NV, pe aliniamentul Călăraşi - Fierbinţi
- Valea Dâmboviţei. Este o falie transcrustală, cu compartimentul sudic mai coborât, afectată de o
mişcare transcurentă diferenţiată în timp, care a determinat orientarea sistemelor rupturale şi
plicative din sectorul valah diferită faţă de cele din sectorul dobrogean. Structurile sunt orientate
NV - SE, în sectorul dobrogean, paralele cu falia intramoesică şi Pecineaga - Camena şi E-V în
partea valahă a platformei. Acest stil tectonic poate fi explicat prin mişcarea diferenţiată a
compartimentelor: dextră, până la finele Mezozoicului şi care a determinat deformaţiile
Domeniului Getic, senestru în Neogen, care a împins spre NV sectorul dobrogean, mişcare care
este activă şi în prezent.
Alte falii importante sunt falia:
falia Pecineaga - Camena, ce limitează platforma la NE, de asemenea, crustală, cu o
săritură de cca. 10 km, şi mişcări orizontale predominant dextre;
- falia Capidava - Ovidiu, intracrustală, ce introduce o săritură importantă la nivelul
fundamentului cristalin, între Dobrogea Centrală, în poziţie ridicată, şi Dobrogea sudică, mult
coborâtă; a avut mişcări senestre, dar de mai mică amploare;
falia Oltului cu o săritură de 600-800 m, limitează la V depresiunea Roşiori -
Alexandria şi a introdus mişcări pe orizontală predominant dextre;
falia Jiului cu mişcări senestre şi o coborâre a compartimentul estic;
falia Motrului care se continuă cu cea a Timocului, din Bulgaria, cu mişcări
transcurente dextre şi compartimentul vestic coborât.
sistemul de falii care mărginesc ridicarea olteană Craiova - Balş - Optaşi şi conferă
acesteia caracterul unui horst;
sistemul de falii orientate E-V, în sectorul valah, şi NE - SV , în sectorul dobrogean,
după care platforma coboară în trepte spre avanfosa carpatică;
22/94
falia pericarpatică, care are caracterul cel puţin al unei falii inverse, după care are loc
încălecarea avanfosei interne a Carpaţitor peste depozitele monoclinale ale platformei
Mişcarea diferenţiată a diferitelor compartimente ale platformei în lungul accidentelor
tectonice cu orientare N-S şi NV-SE explică configuraţia actuală a reliefului şi orientarea reţelei
hidrografice.
în partea vestică a sectorului valah, existenţa faliei Jiului a determinat subsidenţe ce s-au
manifestat până la nivelul Cuaternarului şi poate explica convergenţa reţelei hidrografice din
perimetrul localităţi Filiaşi. Acelaşi rol la jucat şi falia Oltului şi poate explica orientarea N-S a
reţelei hidrografice din această parte.
în partea de E şi NE a platformei evoluţia a fost diferită, prin avansare mai dinamică a
sectorului dobrogean. Amplitudinea de coborâre în avanfosa carpatică este mult mai mare şi a
introdus schimbarea de curs a reţelei hidrografice principale de la SE (Argeş, Dâmboviţa) la E
(Ialomiţa, Călmăţui) şi NE (Buzău). 0 structură particulară o oferă valea Casimcei, ce străbate
aproape axial depresiunea mezozoică conturată în Dobrogea Centrală pe direcţia NV - SE.
Aceasta explică orientarea pe această direcţia a structurilor mezozoice, ca urmare a activităţii
tectonice din lungul marilor fracturi, orientare diferită faţă de cea a structurilor cadomiene care
este V - E.
iv. date geotehnice obţinute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fişe complexe cu
rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu
recomandările pentru fundare şi consolidări, hărţi de zonare geotehnicâ, arhive
accesibile, după caz;
- Pod Căiuţi, punct Târcu:
FG01:
0.00 - 0.30 = material de umplutura constituit din balast,
0.30 - 1.70 = argila galbena slab nisipoasa cu elemente de placi de gresie,
1.70 - 3.20 = pietriş in matrice argiloasa,
3.20 - 6.00 = argila cenuşie;
FG02:
0.00 - 0.30 = material de umplutura,
4.20 - 6.00 = argila cenuşie.
- Pod Blidari, punct Condeiesti:
FG03:
0.00 - 1.30 = pietriş in matrice nisipos argiloasa,
1.30 - 3.80 = pietriş cu nisip grosier,
FG04:
1.70 - 3.20 pietriş in matrice argiloasa,
- Pod PraJea, punct Praj'a:
23/94
CONDEIEŞTI, CĂIUŢI PUNCT ŢÂRCU DIN COMUNA CĂIUŢ1, JUDEŢUL BACĂU" Faza: S.F.
FG05:
FG06:
încadrarea în categoriile geotehnice se face în conformitate cu NP074/2014: "Normativul
privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii".
Categoria geotehnică este asociată cu riscul geotehnic. Riscul geotehnic depinde de două
categorii de factori: pe de o parte, factorii legaţi de teren, dintre care cei mai importanţi sunt
condiţiile de teren şi apa subterană, iar pe de alta parte, factorii legaţi de structura şi de
vecinătăţile acesteia.
Categoria geotehnică indică riscul geotehnic la realizarea unei construcţii. Riscul
geotehnic depinde de patru factori:
- condiţii de teren;
- apa subterană;
- clasificarea construcţiei după categoria de importanţă;
- vecinătăţi;
La punctajul stabilit în tabelul nr. III.l (determinarea riscului geotehnic), pe baza celor 4
factori, ce determină riscul geotehnic, se adăuga punctele corespunzătoare zonei seismice având
valoarea acceleraţiei terenului pentru proiectare ag, definita în „Cod de proiectare seismica -
Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P 100-1/2013", aprobat prin „Ordinul
ministrului dezvoltării regionale si turismului nr. 2465/2013" publicat in Monitorul Oficial
Partea 1 nr. 558 si 558 bis din 3 septembrie 2013 şi în Buletinul Construcţiilor nr. 3-5/2014.
Tabel ■ Corelarea factorilor care determina riscul geotehnic
Nr.
Factorii care determina riscul geotehnic încadrare Punctaj
crt.
1 Condiţii de teren Terenuri medii 3
2 Apa subterană Fără epuizmente 1
3 După categoria de importanţă Normală 3
4 Vecinătate Risc moderat 3
5 Acceleraţia terenului pentru proiectare ag = (0,40) > 0,25 g 3
TOTAL PUNCTAJ 13
Cu un punctaj de 13 puncte rezultă că amplasamentul, se încadrează în categoria
geotehnică 2, risc geotehnic moderat.
Ţinând cont de categoria geotehnică 2, risc geotehnic moderat, în care se încadrează
amplasamentul, se considera ca sunt îndeplinite exigentele privind investigaţiile geotehnice
realizate pentru obiectivul studiat.
24/94
Caracteristici geotehnice ale stratului de fundare, au fost prelucrate statistic pe baza de

probe prelevate din sondajele geotehnice executate si din investigaţii anterioare, din vecinătatea
amplasamentului, astfel valorile de calcul ale caracteristicilor pământurilor întâlnite in
amplasament, pe baza indicilor geotehnici determinaţi si a caracteristicilor geotehnice estimate,
conform NP 074/2014: "Normativul privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii", se
poate aprecia ca fiind alcătuit din:
- Pod Căiuţi, punct Târcu: Pământuri fine cu plasticitate mare (Ip>20%): argile nisipoase,
argile prăfoase şi argile, avânde < 1.1 şi 0.5 < IC < 0.75, în condiţiile unei stratificaţii practic
uniforme şi orizontale.
- Pod Blidari, punct Condeiesti: Pământuri fine cu plasticitate mare (Ip>20%): argile
nisipoase, argile prăfoase şi argile, avânde < 1.1 şi 0.5 < IC < 0.75, în condiţiile unei stratificaţii
practic uniforme şi orizontale.
- Pod Pralea, punct Praja: Pământuri fine cu plasticitate mare (Ip>20%): argile
nisipoase, argile prăfoase şi argile, avânde < 1.1 şi 0.5 < IC < 0.75, în condiţiile unei
stratificaţii practic uniforme şi orizontale mai mică de 10%).
v. incadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundaţii) în conformitate cu

reglementările tehnice în vigoare;
Amplasamentul şi categoria de importanţă a construcţiei. încadrarea în zone de risc

natural, la nivele de macrozonare, a ariei pe care se găseşte zona studiată se face în conformitate
cu Monitorul Oficial al României, Legea nr. 575/2001; Legea privind Planul de amenajare a
teritoriului naţional- Secţiunea a V-a, zone de risc natural.
Riscul este o estimare matematică a probabilităţilor producerii de pierderi umane şi
materiale pe o perioadă de referinţă viitoare şi într-o zonă dată pentru un anumit tip de dezastru.
La proiectare se va tine cont ca zona este situată în aria de hazard seismic pentru
proiectare cu valoarea acceleraţiei orizontale aK = 0,40 g, determinată pentru intervalul mediu de
recurenţă corespunzător stării limită ultime. Valoarea perioadei de control (colţ) al spectrului de
răspuns este Tc = 1,00 sec. (conf. cod de proiectare seismică P100-1/2013).
vi. caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor existente, a
documentărilor, cu indicarea surselor de informare enunţate bibliografic.
Reţeaua hidrografică dezvoltată în zona studiata, în spaţiul corn. Căiuţi, este reprezentată
în primul rând prin cursul de apa Căiuţi si Popeni, afluent al cursului de apa Trotuş şi apoi de o
serie de afluenţi cu o importantă mai mare sau mai mică.
Este evident faptul că absolut toate caracteristicile hidrologice sunt consecinţa directă a
condiţiilor naturale din regiune.
Terasa inferioară a cursului de apa Căiuţi si Popeni, are forme de relief relativ plane şi
joase comparativ cu versanţii săi.
Dimensiunile terasei cursului de apa Căiuţi si Popeni, atât în ceea ce priveşte lăţimea, cât
şi grosimea depozitelor, are o dezvoltare spaţială neuniforma, semnalându-se îngustări şi lăţiri în
zona de confluenţă şi inter-confluenţă cu afluenţii săi.
Regimul natural al apelor de suprafaţă din bazinul hidrografic Căiuţi si Popeni este
determinat în cea mai mare parte de condiţiile fizico-geografice şi geologice ale zonei. Dintre
25/94
CONDEIEŞTI, CĂIUŢI PUNCT ŢÂRCU DIN COMUNA CĂIUŢI, JUDEŢUL BACĂU" h3Za: '
factorii fizico-geografici rolul principal îl joacă condiţiile climatice al căror efect este apreciat la
cca 80 - 90 %. Cel mai important aspect în ceea ce priveşte cunoaşterea regimului hidrologic îl
constituie analiza scurgerii lichide şi repartiţia ei teritorială. Scurgerea lichidă, privită în
ansamblu, pune în evidenţă întreaga cantitate de apă transportată pe râuri.
Scurgerea lichidă în manifestarea ei, în timp şi spaţiu, este condiţionată de o serie de
factori fizico-geografici dintre care cei climatici (precipitaţiile) sunt cei mai importanţi. Alături de
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi tehnologic:
aceştia în perioada actuală îşi face simţită prezenţa şi influenţa antropică.
- caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii;

Menţinerea stării actuale a trecerii prin vadul albiei atat a vehiculelor cat şi a pietonilor
ceea ce pune în pericol siguranţa tuturor participanţilor la trafic.

BLIDARI PUNCT CONDEIEŞTI, CĂIUŢI PUNCT ŢÂRCU DIN COMUNA CĂIUŢI, JUDEŢUL
BACĂU”
> 0BIECT2: - POD DIN BETON ARMAT ÎN SATUL BLIDARI PUNCT CONDEEŞTI
26/94
SCENARIUL 1 SCENARIUL 2
• Structură propusă:
• Structură propusă:
Menţinerea stării actuale
> OBIECT 1: - POD DIN BETON ARMAT ÎN SATUL
PRALEA PUNCT PRAJA
> OBIECT2: - POD DIN BETON ARMAT ÎN SATUL
BLIDARI PUNCT C0NDEEŞT1
V OBIECT 3: - POD DIN BETON ARMAT ÎN SATUL
CĂIUŢI PUNCT ŢÂRCU
Parametri tehnici
•- • Dimensionarea a fost efectuată în conformitate cu
STAS 1339-79 - Dimensionarea sistemelor rutiere
rigide şi „Normativul pentru executarea
îmbrăcăminţilor rutiere din beton de ciment în
sistemele cofraje fixe şi glisante - Indicativ NE 014-02".
• Suprastructura podului este calculată pentru
clasa „E" de încărcare conform STAS 3221/86 „Poduri de
şosea. Convoaie tip şi clase de încărcare" şi STAS 154/89
,Poduri pentru străzi şi şosele, pasarele. Acţiuni"
(Convoiul A30 şi vehicolul special V80).
• Parapetul pe pod se prevede conform SR 1948-2
„Lucrări de drumuri. Parapete pe poduri. Prescripţii
generale de proiectare şi amplasare".
• Terasamentele la rampele podului se execută
conf. STAS 2914/84 „Lucrări de drumuri. Terasa mente.
Condiţii tehnice generale de calitate" şi a „Normativului
privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de
terasamente".
Perioada de realizare, confort, durata de ex pbatare, întreţinere

•- • Durata de execuţie mare, cu închiderea circulaţiei pe
tronsonul de execuţie - darea în circulaţie a
tronsonului de lucru finalizat după cel puţin 14 zile
• Nu asigură un confort al căii de • grad mare de confort în trafic
rulare
• siguranţă mare în exploatare
• nu asigură siguranţă în exploatare
• structura este impracticabilă pe timp
de iarnă;
• Durata de viaţă este medie • Durata de viaţă foarte mare

Parametri financiari - Preţul actual, costuri de întreţinere şi exploatare
•- •
costuri mari de execuţie: cimenturi, agregate de
carieră concasate cu preţuri şi costuri mari de
transport
• apariţia degradărilor şi necesitatea • apariţia degradărilor şi necesitatea efectuării
efectuării lucrărilor de reparaţii se lucrărilor de reparaţii după o perioadă mai lungă de
realizează după o perioadă scurta de exploatare
exploatare.
9-
• existenţa unui număr mic de societăţi de construcţie

cu experienţă şi dotare corespunzătoare.
Parametri de mediu - influenţa asupra mediului, sănătatea oamenilor
• efecte negative asupra mediului, în • efecte pozitive asupra mediului prin reducerea
principal măreşte gradul de poluare a zgomotului, a vibraţiilor şi a particulelor solide din aer
apei paraului Portari (Munteni) , reducerea gradului de poluare al apei paraului Portari
(munteni)
- varianta constructiva de realizare a investiţiei, cu justificarea alegerii acesteia;
27/94
Se propune soluţia scenariului 2:
> 0BIECT2: - POD DIN BETON ARMAT ÎN SATUL BLIDARI PUNCT CONDEEŞTI
Avantajele scenariului recomandat prin prezentul studiu de fezabilitate sunt

=> creşterea vitezei de transport;
=> reducerea ratei accidentelor prin adoptarea de măsuri de siguranţă;
=> realizarea unui acces sigur şi permanent la reţeaua de drumuri comunale, judeţene
si naţionale existentă în zonă;
=> reducerea consumurilor de carburanţi, lubrifianţi, piese de schimb;
=> reducerea costurilor de exploatare;
=> diminuarea gradului de poluare;
=> sporirea gradului de atractivitate pentru potenţialii investitori în turism şi
agroturism;
=> asigurarea unor condiţii de viaţă şi trai decente generaţiei tinere cu scopul de a
reduce migraţia acesteia;
=> impact asupra dezvoltării economice, sociale şi culturale.
Avantajele pe care le are realizarea podului propus, în special pentru populaţia Comunei
Căiuţi, sunt foarte mari deoarece nivelul de sărăcie s-ar micşora considerabil odată cu atragerea
investitorilor în zonă şi în plus se asigură condiţii optime pentru dezvoltarea vieţii sociale şi
culturale.
28/94
Totodată se facilitează accesul în zonă a mijloacelor de transport deoarece cresc măsurile

de siguranţă în trafic, creşte viteza de deplasare în mers, se reduc zgomotul şi praful ca măsură a
protecţiei mediului şi chiar se prelungeşte durata de viaţă a autovehiculelor.
Crearea unor noi tocuri de muncă în zonă facilitează ridicarea din punct de vedere social şi
cultural ajungând la standardele satelor din UE stabilizând totodată şi tineretul în mediul rural
3.3. Costurile estimative ale investiţiei:

- echiparea şi dotarea specifică funcţiunii propuse.
Nu este cazul.
- costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiţii, cu luarea în considerare a

costurilor unor investiţii similare, ori a unor standarde de cost pentru investiţii similare corelativ cu
caracteristicile tehnice şi parametrii specifici obiectivului de investiţii;
29/94
3.4. Studii de specialitate, in funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor după

caz:
- studiu topografic
Pentru întocmirea planului s-a dezvoltat o drumuire din care s-au ridicat în plan toate
detaliile planimetrice şi nivelitice. Punctele noi sunt materializate cu picheţi metalici şi ţăruşi
din lemn. Planul s-a întocmit la scara 1:500, în sistem de proiecţie "STEREO 70", sistem de
referinţă altimetric Marea Neagră. La exploatarea detaliilor s-a avut în vedere să se asigure o
densitate optimă de puncte care să redea cât mai corect forma terenului, impuse de cerinţele
proiectului, s-a urmărit reprezentarea diferitelor obstacole (stâlpi, pomi, etc). A fost, astfel
executat planul digital al perimetrului de studiu, format *.dwg, elementele de detaliu
regăsindu-se pe întreaga desfăşurare a acestuia. Planul a fost întocmit în general în lungul
drumurilor, traseul fiind indicat de către beneficiar.
Măsurătorile în teren s-au executat cu staţia totală Leica TC1203.
- stdiu geotehnic şi/sau studii de analiză şi de stabilitate a terenului;

Studiul geotehnic se regăseşte în cadrul anexelor la prezentul studiu de fezabilitate si
cuprinde planurile cu amplasamentul forajelor, fişele cu rezultatele de laborator, precum si
raportul geotehnic cu recomandările pentru realizarea în condiţii optime a lucrărilor de
modernizare.
- studiu hidrologic, hidrogeologic;
Studiul hidrologic se regăseşte în cadrul anexelor la prezentul studiu de fezabilitate
- studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată pentru
creşterea performanţei energentice;
Nu este cazul.
- studiu de trafic şi stadiu de circulaţie;
Nu este cazul.
- raport de diagnostic arheologic preliminar în vedera exproprierii, pentru obiectivele de
investiţii ale căror amplasamente urmează a f expropriate pentru cauză de utilitate
publică;
Nu este cazul.
- studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiţii care se referă la amenajări spaţii
verzi şi peisajere;
Nu este cazul.
- studiu privind valoarea resursei culturale;
Nu este cazul.
- studii de specialiate necesare în funcţie de specimenul de investiţie.
Nu este cazul.
3.6. Grafice orientative de realizare a investiţiei

44/94
AMENAJARE PODURI ^ ODEŢE IN SATELE PRALEA PUNCT PRAJA, BLID. PUNCT
GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTIŢIEI

ANULi Anul II
Nr. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor
CTt. de cheltuieli
Nr. Luni 1 2 3 4 S 6 7 9 10 13 14 15 17 13 14 15 17
8 11 12 16 18 16 18
j. Obţinerea şi amenajarea terenului 0
1.1 Obţinerea terenului 0
1.2 Amenajarea terenului 0

Amenajări pentru protecţia mediului si
1.3 0
aducerea la starea iniţială
Cheltuieli pentru relocarea/protecţia
1.4 0
utilităţilor
Asigurarea utilităţilor necesare
2. !
obiectivului
Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor
2.1 1
necesare obiectivului
3 Proiectare şi asistenţă tehnică 7
3.1 Studii 1
Documentaţii suport si cheltuieli pentru
3.2 i
obţinerea de avize, acorduri si autorizaţii
3.3 Experţi zare tehnica 1
Certificarea performantei energetice si

3.4 0
auditul energetic al clădirilor
3.5 Proiectare 1
3.6 Organizarea procedurilor de achiziţie 0
3.7 Consultanţă 0
3.8 Asistenţă tehnică 7
4 Investiţia de bază 6
S Alte cheltuieli 6
S.l Organizare de şantier 1
s.z Comision, cote, costul creditului 1
5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute 6
5.4 Cheltuieli pentru informare si publicitate 1
Probe tehnologice şl teste şi predare la

6 0
beneficiar
6.1 Pregătirea personalului de exploatare 0

6.2 Probe tehnologice şi teste 0
45/94
5. Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)
5.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propus(e), din punct de vedere tehnic, economic, financiar,
al sustenabilităţii şi riscurilor

Menţinerea stării actuale a trecerii prin vadul albiei atat a vehiculelor cat şi a pietonilor ceea ce
pune în pericol siguranţa tuturor participanţilor la trafic.

BLIDARI
PUNCT CONDEIEŞTI, CĂIUŢI PUNCT ŢÂRCU DIN COMUNA CĂIUŢI, JUDEŢUL BACĂU"
Construirea a două poduri noi peste râul Popeni în localităţile Pralea şi Blidari şi a unui pod
nou peste râul Căiuţi în localitatea Căiuţi.
Podul din beton armat peste râul Popeni în satul Pralea, punct Praja va avea o lungime totală
de 24,10m din care lungimea suprastructurii este de 18,00m, doua rosturi de dilataţie-contracţie de
0,05m şi ziduri intoarse cu lungimea de 3,00m. Lăţimea totală a suprastructurii este de 10,20 care
asigură o parte carosabilă de 7,80 m, două trotuare de l,00m şi două lise de susţinere a parapetului
pietonal de 0,20m.
lungime totală de 30,10m din care lungimea suprastructurii este de 24,00m, doua rosturi de dilataţie-
contracţie de 0,05m şi ziduri intoarse cu lungimea de 3,00m. Lăţimea totală a suprastructurii este de
10,20m care asigură o parte carosabilă de 7,80m, două trotuare de l,00m şi două lise de susţinere a
parapetului pietonal de 0,20m.
Podul din beton armat peste râul Căiuţi în satul Căiuţi, punct Ţârcu va avea o lungime totală de
22,10m din care lungimea suprastructurii este de 16,00m, doua rosturi de dilataţie-contracţie de
pietonal de 0,20m.
• Structură propusă: • Structură propusă:
Menţinerea stării actuale > OBIECT 1: - POD DIN BETON ARMAT ÎN
SATUL
PRALEA PUNCT PRAJA
> OBIECT2: - POD DIN BETON ARMAT ÎN
SATUL
BLIDARI PUNCT CONDEEŞTI
> OBIECT 3: - POD DIN BETON ARMAT ÎN
SATUL
Parametri tehnici
CĂIUŢI PUNCT ŢÂRCU
•-
• Dimensionarea a fost efectuată în conformitate cu
STAS 1339-79 - Dimensionarea sistemebr rutiere
rigide şi „Normativul pentru executarea
îmbrăcăminţilor rutiere din beton de ciment în
sistemele cofraje fixe şi glisante - Indicativ NE 014-
02".
• Suprastructura podului este calculată pentru
68/94
69/94
CONDEIEŞTI, CĂIUŢI PUNCT ŢÂRCU DIN COMUNA CĂIUŢI, JUDEŢUL BACĂU" HaZ3: SR
clasa „E" de încărcare conform STAS 3221/86 „Poduri
de şosea. Convoaie tip şi clase de încărcare" şi STAS
154/89 „Poduri pentru străzi şi şosele, pasarele.
Acţiuni" (Convoiul A30 şi vehicolul special V80).
• Parapetul pe pod se prevede conform SR 1948-2
„Lucrări de drumuri. Parapete pe poduri. Prescripţii
generale de proiectare şi amplasare".
• Terasamentele la rampele podului se execută
conf. STAS 2914/84 „Lucrări de drumuri. Terasamente.
Condiţii tehnice generale de calitate" şi a
„Normativului privind proiectarea şi execuţia lucrărilor
de terasamente".
Perioada de realizare, confort, durata de exploatare, întreţinere

•- • Durata de execuţie mare, cu închiderea circulaţiei
pe tronsonul de execuţie - darea în circulaţie a
tronsonului de lucru finalizat după cel puţin 14 zile
• Nu asigură un confort al căii de • grad mare de confort în trafic
rulare
• nu asigură siguranţă în exploatare • siguranţă mare în exploatare
• structura este impracticabilă pe
timp de iarnă;
• Durata de viaţă este medie • Durata de viaţă foarte mare

Parametri financiari - Preţul actual, costuri de întreţinere şi exploatare
•- • costuri mari de execuţie: cimenturi, agregate de

carieră concasate cu preţuri şi costuri mari de
transport
• apariţia degradărilor şi necesitatea • apariţia degradărilor şi necesitatea efectuării
efectuării lucrărilor de reparaţii se lucrărilor de reparaţii după o perioadă mai lungă de
realizează după o perioadă scurta de exploatare
exploatare.
•- • existenţa unui număr mic de societăţi de
construcţie cu experienţă şi dotare corespunzătoare.
Parametri de mediu - influenţa asupra mediului, sănătatea oamenilor

• efecte negative asupra mediului, în • efecte pozitive asupra mediului prin reducerea
principal măreşte gradul de poluare a zgomotului, a vibraţiibr şi a particulelor solide din
apei paraului Portari (Munteni) aer , reducerea gradului de poluare al apei paraului
Portari (munteni)
Analiza comparativă şi ierarhizarea scenariilor
întrucât proiectul îşi propune să crească potenţialul economic şi social al regiunii şi
modernizarea infrastructurii, acesta va avea o influenţă benefică directă asupra locuitorilor comunei
Blidari.
Pentru stabilirea alternativei, s-a propus metoda analizei multicriteriale, fiind stabilite o serie
de criterii cărora li s-au acordat valori procentuale.
Criteriile analizate au fost următoarele:
1. Criteriul tehnic (asigurarea suportului tehnic, aplicabilitate, consum material şi
energetic, necesarul de personal);
2. Criteriul economic (costuri în ceea ce priveşte investiţiile, exploatarea, formarea de
personal);
70/94
3. Criteriul de protecţia mediului (emisii, protecţia naturii, aşezări umane, depozitarea

deşeurilor);
4. Criteriu legislativ (atingerea obiectivelor şi ţintelor prevăzute în legislaţie, respectiv
în planurile judeţene şi regionale)
Criteriile propuse trebuie să fie în concordanţă cu principiul dezvoltării durabile, şi anume: să

aibă efecte negative minime asupra mediului înconjurător, să fie fezabile din punct de vedere economic
şi să fie acceptate din punct de vedere sociaL
Scenariul în varianta optimistă, presupune că proiectul va fi pe deplin implementat, iar
investiţia propusă va avea ca rezultat o scădere certă a costurilor curente de exploatare şi o creştere a
anumitor categorii de venituri.
INDICATORI DE EVALUARE SCENARIUL 1 SCENARIUL 2

Perioada de realizare a investiţiei 0 9
Perioada de funcţionare 1 9
Preţ realizare investiţie 1 9
Timp necesar realizării întreţinerii şi
9 7
reparaţiilor
Preţ realizare întreţinere şi reparaţii 9 1
Posibilitatea de selectare a societăţilor de
construcţii cu experienţă, dotare şi personal 1 9
specializat
Tendinţa creşterii preţurilor materialelor
5 8
componente în structura rutieră
Confort în circulaţie 1 9
Nivel poluare, zgomot, praf 1 9
Opţiunea comunităţii locale beneficiare 4 9
Avantaje pe termen scurt şi mediu 3 9
TOTAL PUNCTAI EVALUARE 35 88
în acest Studiu de Fezabilitate s-a folosit un sistem de evaluare astfel încât
valoarea „1” are
semnificaţia „minim” iar valoarea „10” maxim.
5.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e), recomandat(e)
Se propune soluţia scenariului 2:
Construirea a două poduri noi peste râul Popeni în localităţile Pralea şi Blidari şi a unui pod
Podul din beton armat peste râul Popeni în satul Pralea, punct Praja va avea o lungime totală
de 24,10m din care lungimea suprastructurii este de 18,00m, doua rosturi de dilataţie-contracţie de
0,05m şi ziduri întoarse cu lungimea de 3,00m. Lăţimea totală a suprastructurii este de 10,20 care
pietonal de 0,20m.
71/94
lungime totală de 30,10m din care lungimea suprastructurii este de 24,00m, doua rosturi de dilataţie-
contracţie de 0,05m şi ziduri intoarse cu lungimea de 3,00m. Lăţimea totală a suprastructurii este de
10,20m care asigură o parte carosabilă de 7,80m, două trotuare de l,00m şi două lise de susţinere a
parapetului pietonal de 0,20m.
Podul din beton armat peste râul Căiuţi în satul Căiuţi, punct Ţârcu va avea o lungime totală de
22,10m din care lungimea suprastructurii este de 16,00m, doua rosturi de dilataţie-contracţie de
pietonal de 0,20m.
Avantajele scenariului recomandat prin prezentul studiu de fezabilitate sunt
=> creşterea vitezei de transport
reducerea ratei accidentelor prin adoptarea de măsuri de siguranţă;
=> realizarea unui acces sigur şi permanent la reţeaua de drumuri comunale, judeţene si
naţionale existentă în zonă;
=> reducerea consumurilor de carburanţi, lubrifianţi, piese de schimb;
=> reducerea costurilor de exploatare;
=> diminuarea gradului de poluare;
=> sporirea gradului de atractivitate pentru potenţialii investitori în turism şi agroturism;
=> asigurarea unor condiţii de viaţă şi trai decente generaţiei tinere cu scopul de a reduce
migraţia acesteia;
=> impact asupra dezvoltării economice, sociale şi culturale.
Avantajele pe care le are realizarea podului propus, în special pentru populaţia Comunei Căiuţi,
sunt foarte mari deoarece nivelul de sărăcie s-ar micşora considerabil odată cu atragerea investitorilor
în zonă şi în plus se asigură condiţii optime pentru dezvoltarea vieţii sociale şi culturale.
Totodată se facilitează accesul în zonă a mijloacelor de transport deoarece cresc măsurile de
siguranţă în trafic, creşte viteza de deplasare în mers, se reduc zgomotul şi praful ca măsură a
protecţiei mediului şi chiar se prelungeşte durata de viaţă a autovehiculelor.
Crearea unor noi locuri de muncă în zonă facilitează ridicarea din punct de vedere social şi
cultural ajungând la standardele satelor din UE stabilizând totodată şi tineretul în mediul ruraL
Indicatori de mediu preconizaţi:

• suprafaţa afectata din zonele verzi - redusa
• nivel redus al emisiibr de echivalent C02 în atmosfera
• nivel redus al emisiibr de noxe, particule fine;
Indicatorii calitativi pot fi asimilaţi următoarelor variabile:

creşterea economica durabila de către implementarea proiectului;
beneficiib exogene aparute ca urmare a imbunatatirii condiţiilor sociab în zona de
influenta a proiectului.
72/94
5.3. Descrierea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) privind:

SITUAŢIA EXISTENTA
Drumurile pe care se amplasează podurile din beton armat precomprimat se integrează reţelei
generale de drumuri din zonă, care asigură circulaţia şi transporturile din toate domeniile activităţii
sociale şi economice.
Regimul juridic
Terenul aferent lucrărilor propuse a se executa este situat in intravilanul satului Satu Nou,
Comuna Căiuţi. Terenul respectiv este in proprietatea publica a Comunei Căiuţi in administrarea
Consiliului local Căiuţi.
Regimul economic
Terenul respectiv are folosinţa actuala neagricol - cai de comunicaţie rutiera - străzi.
In prezent, în amplasamentele studiate traversarea râului Popeni şi a râului Căiuţi se face prin
vadul albiei. în anotimpurile ploioase şi primăvara în timpul dezgheţului drumul nu mai poate fi
practicat pentru circulaţia autovehiculelor. Circulaţia pietonilor nu se desfăşoară în condiţii de
siguranţă şi confort, facandu-se pe punţi din lemn amejate temporar.
Luând în considerare cele menţionate anterior se impune intervenţia de urgenţă asupra
îmbunătăţirii condiţiilor de traversarea râului Popeni şi a râului Căiuţi prin realizarea a două
poduri noi peste râul Popeni în localităţile Pralea şi Blidari şi a unui pod nou peste râul Căiuţi în
localitatea Căiuţi, comuna Căiuţi, judeţul Bacău, deoarece dacă nu se intervine se poate ajunge,
datorită continuării şi extinderii degradărilor, la închiderea circulaţiei autovehiculelor sau la
producerea unor accidente grave.
Creşterea economică a comunei este strâns legată de dezvoltarea infrastructurii - în special a
căilor de comunicaţii precum şi a utilităţilor şi a infrastructurii de afaceri aşadar pentru a facilita
mobilitatea populaţiei, a bunurilor şi serviciilor, este necesară realizarea investiţiei „AMENAJARE
PODURI ŞI PODEŢE ÎN SATELE PRALEA PUNCT PRAJA, BLIDARI PUNCT CONDEIEŞTI, CĂIUŢI
PUNCT ŢÂRCU DIN COMUNA CĂIUŢI, JUDEŢUL BACĂU"
SITUAŢIA PROIECTATĂ
Soluţiile tehnice prezentate în actualul proiect au ţinut cont de următoarele elemente:
- traficul de calcul estimat prin numărul de osii standard cu sarcina pe osia simplă de 115 1<N,
pe banda cea mai solicitată, pentru o perioadă de perspectivă de 10 ani;
- clasa de trafic uşor;
- caracteristicile drumurilor existente: lăţime, panta longitudinală, distanţe între gardurile
proprietarilor aflate de o parte şi de alta a drumului;
- posibilităţi de exploatare mai uşoare: secţiuni pentru podeţe tubulare cu diametrul suficient
de mare pentru a fi posibilă curăţarea şi decolmatarea în perioada de exploatare;
- adoptarea de sisteme rutiere corespunzătoare, care să permită efectuarea unor lucrări de
întreţinere adecvate - îmbrăcămintea rutieră bituminoasă uşoară realizată din mixturi
asfaltice;
- compatibilitatea cu reglementările de mediu naţionale precum şi cu legislaţia Europeană în
domeniul mediului.
73/94
CONDE1EŞTI, CĂIUŢI PUNCT ŢÂRCU DIN COMUNA CĂIUŢI, JUDEŢUL BACĂU" Faza: S.F.
Comuna Căiuţi, ţinând seama de necesităţile comunei privind starea drumurilor de interes beai
aflate în proprietatea şi administrarea acestuia, a stabilit ca prioritar pentru dezvoltarea reţelei de
drumuri, construirea a două poduri noi peste râul Popeni în localităţile Pralea şi Blidari şi a unui pod
Podurile vor avea următoarele caracteristici:
Lucrările proiectate propun construirea unui pod din beton armat precomprimat care asigură
drumului comunal din satul Pralea peste râul
Popeni.
Podul va avea următoarele caracteristici:
• Tipul podului:
- suprastructura : grinzi simplu rezemate
- după schema statica: grinzi din beton armat
- după structura de precomprimat;
rezistenta: grinzi prefabricate;
- după modul de execuţie:
- infrastructura : culei cu elevaţia din beton armat (zidul de garda, bancheta cuzineţilor, zidurile
întoarse) si fundaţia indirectă pe coloane cu diametrul 108cm.
Numărul de deschideri si
lungimea 18,00 m;
2x0,05+2x3,00+1x18,00=24,10m;
7,80 m ;
1,00;
0,20+1,00+7,80+1,00+0,20=10,20 m;
pod normal;
tar: 1 deschidere, 18.00m;
Lungimea totala a suprastructurii:
Lungimea totală a podului:
Lăţimea părţii carosabile:
Lăţimea trotuarelor:
Lăţimea totala a podului:
Oblicitate:
Dispoziţia caii pe pod in plan orizontal si profil longitudinal:
pod in aliniament si declivitatea
de 1%;
• Clasa de incărcari utile: E (A30, Vso)
Suprastructura podului
Suprastructura podului nou se realizează din grinzi din beton armat prefabricat cu armătură
pretensionată cu secţiunea T (80-18m) având lungimea de 18,00m. în secţiune transversală grinzile
sunt în număr de 9 fiind solidarizate cu o dală de suprabetonare din beton armat C25/30. Dala de
suprabetonare are grosimea variabilă de la 10cm sub trotuare pană la 18 cm în axul podului, în scopul
CONDE1EŞTI, CĂIUŢI PUNCT ŢÂRCU DIN COMUNA CĂIUŢI, JUDEŢUL BACĂU" Faza: S.F.
asigurării pantei transversale de 2% a căii pe pod. Suprastructura are o lăţime totală de 10,20m şi
asigură o parte carosabilă de 7,80m , două trotuare cu lăţimea de l,00m fiecare şi două lise cu lăţim ea
de 0,20m care susţin parapetul pietonal.
Suprastructura podului este calculată pentru clasa „E" de încărcare conform STAS 3221/86
„Poduri de şosea. Convoaie tip şi clase de încărcare" şi STAS 154/89 „Poduri pentru străzi şi şosele,
pasarele. Acţiuni" (Convoiul A30 şi vehiculul special V80).
73/94
îmbrăcămintea pe pod se realizează cu materiale agrementate pentru hidroizolaţii şi

dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataţie, iar calea pe pod se prevede din:
o Şapă de egalizare din beton C16/20, de 2 cm grosime.
o Hidroizolaţie agrementată cu grosimea de 10 mm, cu durata de serviciu de minim 10 ani.
o Şapă de protecţie a hidroizolaţiei din beton C16/20 în grosime de 4 cm.
o îmbrăcăminte bituminoasă BAP16, realizată în două straturi succesive de câte 3cm fiecare,
conform ord.51/1998 al M.T. „Normativului privind execuţia la cald a îmbrăcăminţilor
bituminoase pentru cale pe pod" indicativ AND 546/99.
Partea carosabilă este delimitată de borduri din beton cu secţiunea 20x25cm.
Circulaţia pietonală pe podul nou este asigurată de două trotuare cu lăţimea de l,00m fiecare.
Calea pe trotuar este realizată din:
o Beton de umplutură C16/20 -25cm,\
o îmbrăcăminte bituminoasă BAP8 - 2cm.
Parapetul pe pod se prevede conform SR 1948-2 „Lucrări de drumuri. Parapete pe poduri.
Prescripţii generale de proiectare şi amplasare". Parapetul se execută din elemente metalice
înglobate în beton, protejate contra coroziunii.
Infrastructura podului
Fundaţia culeelor va fi realizată indirect pe coloane cu diametru 108cm şi fişa de 20,00m, din
beton armat C20/25. Coloanele sunt solidarizate la partea superioară printr-un radier din beton armat
C16/20, cu dimensiunile în plan de 2,35m x 10,60m şi înălţimea de l,50m.
Elevaţiile culeelor se vor executa din beton armat clasa C16/20 turnat în cofraje.
Bancheta aparatelor de reazem are o armare tridimensională cu armătură PC52 şi OB37.
Aparatele de reazem sunt din neopren tip F3-150x300xl9mm şi M4-150x300x41mm.
Zidurile întoarse au lungimea de 3,00m şi sunt armate corespunzător împingerii active a
pământului şi suprasarcină corespunzătoare vehiculului A30, he=l,30m.
Rampele la pod:
Terasamentele la rampele podului se execută conf. STAS 2914/84 „Lucrări de drumuri.
Terasamente. Condiţii tehnice generale de calitate" şi a „Normativului privind proiectarea şi execuţia
lucrărilor de terasamente".
Grosimea minima admisa a unui strat de pământ, după compactare va fi de 15cm.
Materialele din care se executa straturile de fundaţie si de baza, trebuie sa îndeplinească
condiţiile de calitate:
-agregate naturale neprelucrate ,conf. STAS 662/2002.
-piatra bruta, piatra sparta, criblura, nisip de concasaj, conf. STAS 667/2001.
-bitum, conf. STAS 754/99
-filer,conform STAS 539/79.
-ciment, STAS 1500/95.
-var nehidratat, STAS 9310/77.
-apa, STAS 790/84.
74/94
CONDEIEŞTI, CĂIUTI PUNCT ŢÂRCU DIN COMUNA CĂIUŢI, JUDEŢUL BACĂU" Faza: S.F.
Lăţimea straturilor de fundaţie si de baza se verifica conf. STAS 2900/89 si STAS 1598/78.
Exploatarea si întreţinerea podului se face prin remedierea rapida a eventualelor degradări pentru
asigurarea integrităţii traseului. Se va respecta "Normativul de întreţinere pentru drumuri” - AND.
554/1999. De asemenea, va fi respectata legea 50/1991, Legea 10/1995 privind calitatea m
construcţii si Legea 137/1995 privind protecţia mediului pentru care sunt necesare studii de impact
pentru orice lucrare de infrastructura rutiera care poate avea un impact direct sau indirect, pozitiv sau
negativ, asupra mediului inconjurator. Impactul reprezintă afectarea caracteristicilor fizice-chimice si
structurale ale componenţilor naturali ai mediului.
Drumul pe zona albiei majore a râului se realizează în rambleu cu înălţimea de l,50m Ia 2,50 m.
Terasamentele la rampe, pe această zonă se execută conf. STAS 2914/84. Lucrări de drumuri
Terasamente. Condiţii tehnice generate de calitate, şi a Normativului plivind proiectarea şi execuţia
lucrărilor de terasamente conform H.G.766/199, Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii.
Pentru scurgerea apelor se prevăd şanţuri de pământ şi casiuri pereate conform STAS 2916/87
- Protejarea taluzurilor şi şanţurilor. Prescripţii generate de proiectare şi STAS 10796/2.79 - Construcţii
anexe pentru colectarea şi evacuarea apelor. Prescripţii generale de proiectare.
Se va prevedea parapet de protecţie şi scări de acces la capetele podului, marcaje, semnalizări
rutiere, conform STAS 1848/1-86. Siguranţa circulaţiei Indicatoare rutiere. Clasificare, simboluri şi
amplasare.
Soluţia constructivă propusă s-a făcut ţinând seama de O.G nr. 7/2010 (privind regimul juridic
al drumurilor), Ordinul 50/1998 (privind proiectarea străzilor rurale) şi Normele tehnice ale M.T. din
27.01.1998:
• 44 - Norme privind protecţia mediului ca urmare a impactului drum-mediu înconjurător,
• 45 - Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor,
• 46 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice având drept scop
asigurarea exigenţelor minime de calitate şi are la bază următoarele criterii tehnice ale
obiectivului şi anume:
Categoria funcţională: drumuri de interes local (străzi);
Clasa tehnică drumurilor: V;
Viteza de proiectare: 40 km/h (excepţional 25 km/h);
Categoria de importanţă: „C" construcţie de importanţă normală;

Proiectarea traseului în plan, a profilului longitudinal şi a profiletar transversale s-a efectuat
conform STAS 863 - 85, STAS 10144/1 - 90, STAS 10144/3 - 91.
Traseul în pian
Traseele proiectate se înscriu pe platformele existente ale drumurilor. O parte din drumuri sunt
in aliniament iar o parte sunt alcătuite dintr-o succesiune de aliniamente şi curbe. Razele au fost alese
astfel ca traseul să se încadreze pe suprafaţa de teren cuprinsă între limitele proprietăţilor. Amenajarea
curbelor în plan orizontal şi vertical s-a realizat conform prevederilor STAS 863/85 şi STAS 10144/3.
Profilul longitudinal
La trasarea liniei roşii în profil longitudinal s-a avut în vedere corectarea profilului respectând
pasul de proiectare, declivităţile, razele de racordare concave şi convexe, lungimea tangentelor şi a
curbelor de racordare verticală.
75/94
Profilul transversal al drumurilor (lăţimea platformei, partea carosabilă, lăţimea

acostamentelor) s-a stabilit ţinând cont de prevederile Normele tehnice ale M.T. 44,45,46/98 privind
construirea, proiectarea si modernizarea drumurilor, STAS 2900/89 Lucrări de drumuri. Lăţimea
drumurilor şi STAS 10144-1 Străzi - Profiluri transversale.
Profilurile transversale pentru drumurile de interes local vor fi:
> sub formă de acoperiş cu panta transversală de 2,5% la partea carosabilă şi 10% la rigolele de
acostament:
o platforma: 7,00 m;
o parte carosabilă: 2 x 2,75 m = 5,50 m;
o rigola de acostament 2 x 0,75 m;
> cu panta transversală unică de 2,5% la partea carosabilă şi 10%> la rigolele de acostament
pentru:
o acostament 2 x 0,65 m;
Terasamente
Lucrările de terasamente prevăd degajarea stratului de pământ vegetal şi săpături mecanice cu
buldozerul şi excavatorul cu compensarea în limita posibilităţilor a săpăturilor prin deplasarea
pământului direct în zonele de umplutură din zonele de debleu. Pământul excavat în surplus va fi
încărcat în auto direct cu excavatorul şi transportat în depozit. Lucrările prevăzute a se executa sunt
reprezentate de execuţia săpăturilor şi umpluturilor, necesare pentru aducerea drumului la cotele
proiectate din profilul longitudinal şi a platformei proiectate, cât şi la realizarea taluzurilor de rambleu
şi debleu.
Săpăturile în pământ, în teren natural se execută mecanizat cu buldozerul şi excavatorul, şi
manual în zonele neadecvate lucrărilor mecanizate (deluviu de grosime redusă pe panta transversală
mare, la executarea treptelor de înfrăţire şi la realizarea înclinării taluzului de pământ în debleu).
Structura rutieră s-a dimensionat, în funcţie de situaţia existentă în conformitate cu

„Normativul pentru dimensionarea sistemelor suple şi semirigide PD 177 - 2001", rezultând
următoarea alcătuire:
A
Strat de fundaţie din balast în grosime de 25 cm după compactare;
x
Strat de bază din piatră spartă în grosime de 15 cm după compactare;
x
Strat de legătură din mixtură asfaltică de tip BAD 20 în grosime de 5 cm;
x
Strat de uzură din beton asfaltic de tip BA16 în grosime de 4 cm.
Tipul de structură rutieră se stabileşte în funcţie de materialele preponderente în regiune si

anume:
• agregate naturale de carieră, care au pondere importantă în sistemele rutiere suple;
• agregate naturale de balastieră care au pondere importantă în sistemele rutiere semirigide.
Acostamentele vor fi consolidate cu balast pe 0,10 m grosime pe tronsoanele fără şanţuri iar pe
tronsoanele unde există şanţuri, acostamentele, se vor realiza din beton C30/37 turnat monolit având
10 cm grosime aşezat pe un pat de nisip pilonat de 5 cm.
76/94
Colectarea şi evacuarea apelor

Apele meteorice care cad pe suprafaţa drumurilor sunt conduse prin panta transversală şi
longitudinală a drumurilor, spre şanţuri, şi de aici către podeţele existente şi proiectate, de unde sunt
preluate de văile pârâurilor din vecinătate.
Prin urmare, pentru captarea, dirijarea şi evacuarea apelor meteorice de pe platforma
drumurilor s-au prevăzut, conform STAS 10769/1/77:
• rigole pereate cu secţiune triunghiulară executate monolit din beton C30/37 având o
grosime de 10 cm aşezate pe un pat din nisip pibnat de 5 cm;
• rigole de acostament monolite din beton C30/37 având o grosime de 15 cm aşezate pe un
pat din nisip pibnat de 5 cm;
Betonul se va turna monolit în tronsoane cu lungimea maximă de 2,00 m (recomandabil 1,80 m)
intermitent (exemplu: 1, 3, 5, ..., a doua zi 2, 4, 6, ...). De asemenea, din 18 m în 18 m se vor practica
rosturi de dilataţie de 2 cm care se vor colmata cu mortar de ciment M 100 pe 5 cm, după care se va
colmata şi cu mastic bituminos de 2,5 cm.
Semnalizări şi marcaje
Traseele vor fi semnalizate şi marcate conform SR 1848/1. Siguranţa circulaţiei. Indicatoare
rutiere. Clasificare simboluri şi amplasare şi SR 1848/7. Siguranţa circulaţiei. Marcaje rutiere.
Pentru siguranţa circulaţiei se prevăd:
> marcaje rutiere longitudinale: 0,420 km;
> indicatoare rutiere:
* 1 buc fig. B2-STOP
Semnalizarea pe timpul execuţiei lucrăribr se va face în conformitate cu „Normele metodologice
privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instituire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării
de lucrări în zona drumului public şi sau pentru protejarea drumului" - emise de Ministerul de Interne şi
Ministerul Transporturilor în octombrie 2000 şi constau din măsuri privind siguranţa şi controlul
circulaţiei rutiere prin dirijarea temporară a traficului.
Calibrarea albiei râului si consolidarea malurilor acestuia in zona podului

In ceea ce priveşte elementele geometrice ale secţiunii de scurgere, acestea au fost stabilite
conform prevederifor normativului PD 95-2002, pentru valorile Q(5%) si Q(l%) ale debitefor,
corespunzător clasei de importanţa stabilita conform STAS 4273-83, respectiv cat. IV. Asigurările de
1% si 5% ale debitebr, reprezintă probabilitatea teoretica anuala de depăşire sunt date in STAS
4068/2-82, având in vedere ca este vorba de construcţii permanente in condiţii normate de exploatare.
Pentru asigurarea stabilităţii albiei în zona podului se prevăd lucrări de gabioane şi saltele din
gabioane. Amenajarea şi consolidarea albie se va realiza pe o lungime totala de 150,40m din care: 40m
- mal stâng amonte, 35m-mal stâng aval, 30m mal drept amonte, 25m-mal drept aval şi sub pod
10,20m pe fiecare parte a râului.
77/94
> OB1ECT2: - POD DIN BETON ARMAT ÎN SATUL BLIDARI PUNCT CONDEEŞTI";
trecerea drumul;ui comunal din satul Blidari peste râul Popeni.
• Tipul podului:
- suprastructura:
- după schema statica: grinzi simplu
rezemate
- după structura de rezistenta: grinzi
din beton armat
precomprimat;
- după modul de execuţie: grinzi prefabricate;
Numărul de
Lungimea totala a suprastructurii: deschideri si lungimea lor:
Lungimea totală a podului: 1 deschidere, 24.00m;
Lăţimea părţii carosabile: 24,00 m;
Oblicitate:
de 1%;
• Clasa de incarcari utile: E (A30 , Vso)
2x0,05+2x3,00+lx24,00=30,10m;
7,80 m;
1 ,00 ;
0,20+1,00+7,80+1,00+0,20=10,20 m;
pod normal;
asigurării pantei transversale de 2% a căii pe pod. Suprastructura are o lăţime totală de 10,20m şi
78/94

Suprastructura podului este calculată pentru clasa „E” de încărcare conform STAS 3221/86
79/94
conform ord.51/1998 al M.T. „Normativului privind execuţia la cald a îmbrăcăminţilor
o Beton de umplutură C16/20 -25cm;.
Prescripţii generale de proiectare şi amplasare". Parapetul se execută din elemente metalice
Fundaţia culeebr va fi realizată indirect pe cobane cu diametru 108cm şi fişa de 20,00m, din
Elevaţiile culeefor se vor executa din beton armat clasa C16/20 turnat în cofraje.
Bancheta aparatelor de reazem are o armare tridimensională cu armătură PC52 şi 0B37.
Zidul de gardă din beton armat clasa C16/20, are înălţime variabilă de la 111 cm la nivelul lisei
parapetului la 113 cm în axul culeei.
Rampele la pod:
Terasamente. Condiţii tehnice generale de calitate" şi a „Normativului privind proiectarea şi execuţia
lucrărilor de terasamente".
-apa, STAS 790/84.
Expbatarea si întreţinerea podului se face prin remedierea rapida a eventualebr degradări pentru
asigurarea integrităţii traseului. Se va respecta "Normativul de întreţinere pentru drumuri" - AND.
80/94

negativ, asupra mediului înconjurător. Impactul reprezintă afectarea caracteristicilor fizice-chimice si
Drumul pe zona albiei majore a râului se realizează în rambleu cu înălţimea de l,50m la 2,50 m.
lucrărilor de terasamente conform H.G766/199, Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii.
- Protejarea taluzurilor şi şanţuribr. Prescripţii generate de proiectare şi STAS 10796/2.79 - Construcţii
amplasare.
Soluţia constructivă propusă s-a făcut ţinând seama de O.G nr. 7/2010 (privind regimul juridic
27.01.1998:
Categoria funcţională: drumuri de interes local (străzi);

Proiectarea traseului în plan, a profilului longitudinal şi a profilefor transversale s-a efectuat
Traseul în plan
Traseele proiectate se înscriu pe platformele existente ale drumurilor. O parte din drumuri sunt
astfel ca traseul să se încadreze pe suprafaţa de teren cuprinsă între limitele proprietăţibr. Amenajarea
La masarea liniei roşii în profil bngitudinal s-a avut în vedere corectarea profilului respectând
81/94

Profilurile transversale pentru drumurile de interes tocai vor fi:
> sub formă de acoperiş cu panta transversală de 2,5% la partea carosabilă şi 10% la rigolele de
acostament:
o rigola de acostament 2 x 0,75 m;
> cu panta transversală unică de 2,5% la partea carosabilă şi 10%> la rigolele de acostament
pentru:
Terasamente
şi debleu.

A Strat de fundaţie din balast în grosime de 25 cm după compactare;
A Strat de bază din piatră spartă în grosime de 15 cm după compactare;
x
Strat de legătură din mixtură asfaltică de tip BAD 20 în grosime de 5 cm;
A Strat de uzură din beton asfaltic de tip BA16 în grosime de 4 cm.

anume:
81 / 94

grosime de 10 cm aşezate pe un pat din nisip pilonat de 5 cm;
pat din nisip pilonat de 5 cm;
intermitent (exemplu: 1, 3, 5, ..., a doua zi 2, 4, 6, ...). De asemenea, din 18 m în 18 m se vor practica
A 1 buc fig. B2 - STOP
Semnalizarea pe timpul execuţiei lucrăribr se va face în conformitate cu „Normele metodologice


conform prevederilor normativului PD 95-2002, pentru valorile Q(5%) si Q(l%) ale debitelor,
1% si 5% ale debitebr, reprezintă probabilitatea teoretica anuala de depăşire sunt date in STAS
4068/2-82, având in vedere ca este vorba de construcţii permanente in condiţii normale de exploatare.
82/94
> OBIECT 3: - POD DIN BETON ARMAT IN SATUL CĂIUŢI PUNCT ŢÂRCU
trecerea STRĂZII nr. 38 din satul Vineţeşti peste râul Popeni.
• Tipul podului:
- suprastructura :
- după schema statica: grinzi simplu
rezemate
- după structura de rezistenta: grinzi
din beton armat
precomprimat;
- după modul de execuţie: grinzi prefabricate;
• Numărul de
Lungimea totala a suprastructurii: deschideri si lungimea lor:
Lungimea totală a podului: 1 deschidere, 16.00m;
Lăţimea părţii carosabile: 16,00 m;
Oblicitate:
de 1%;
Clasa de incarcari utile: E (A30, Vso)
2x0,05+2x3,00+lxl6,00=22,10m;
7,80 m;
1,00;
0,20+1,00+7,80+1,00+0,20=10,20 m;
pod normal;
asigurării pantei transversale de 2% a căii pe pod Suprastructura are o lăţime totală de 10,20m şi
83/94
Suprastructura podului este calculată pentru clasa „E" de încărcare conform STAS 3221/86
84/94
conform ord.51/1998 ai M.T. „Normativului privind execuţia la cald a îmbrăcăminţilor
o Beton de umplutură C16/20 -25cm;.
Prescripţii generale de proiectare şi amplasare”. Parapetul se execută din elemente metalice
Fundaţia culeefor va fi realizată indirect pe coloane cu diametru 108cm şi fişa de 20,00m, din
Elevaţiile culeebr se vor executa din beton armat clasa C16/20 turnat în cofraje.
Bancheta aparatelor de reazem are o armare tridimensională cu armătură PC52 şi 0B37.
Rampele la pod:
Terasamente. Condiţii tehnice generale de calitate” şi a „Normativului privind proiectarea şi execuţia
lucrărilor de terasamente”.
-apa, STAS 790/84.
Exploatarea si întreţinerea podului se face prin remedierea rapida a eventualelor degradări pentru
asigurarea integrităţii traseului. Se va respecta "Normativul de întreţinere pentru drumuri" - AND.
85/94
negativ, asupra mediului inconjurator. Impactul reprezintă afectarea caracteristicilor fizice-chimice si
Drumul pe zona albiei majore a râului se realizează în rambleu cu înălţimea de l,50m la 2,50 m.
lucrărilor de terasamente conform H.G.766/199, Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii.
- Protejarea taluzurilor şi şanţurilor. Prescripţii generate de proiectare şi STAS 10796/2.79 - Construcţii
amplasare.
Soluţia constructivă propusă s-a făcut ţinând seama de O.G. nr. 7/2010 (privind regimul juridic
27.01.1998:
Categoria funcţională: drumuri de interes local (străzij;

Proiectarea traseului în plan, a profilului longitudinal şi a profiletor transversale s-a efectuat
Traseul în plan
Traseele proiectate se înscriu pe platformele existente ale drumurilor. 0 parte din drumuri sunt
astfel ca traseul să se încadreze pe suprafaţa de teren cuprinsă între limitele proprietăţilor. Amenajarea
La trasarea liniei roşii în profil longitudinal s-a avut în vedere corectarea profilului respectând
86/94
CONDEIEŞTI, CĂIUŢ1 PUNCT ŢÂRCU DIN COMUNA CĂIUŢ1, JUDEŢUL BACĂU" Faza: S.F.
Profilurile transversale pentru drumurile de interes local vor fi:

> cu panta transversală unică de 2,5% la partea carosabilă şi 4% la acostamente pentru:
> cu panta transversală unică de 2,5% la partea carosabilă pentru:
o borduri: 2 x 0,20 m;
Terasamente
şi debleu.

x
Strat de fundaţie din balast în grosime de 25 cm după compactare;
A Strat de bază din piatră spartă în grosime de 15 cm după compactare;
x
Strat de legătură din mixtură asfaltică de tip BADPC 20 în grosime de 5 cm;
x
Strat de uzură din beton asfaltic de tip BA16 în grosime de 4 cm.
anume:

87/94
grosime de 10 cm aşezate pe un pat din nisip pilonat de 5 cm;
pat din nisip pilonat de 5 cm;
intermitent (exemplu: 1, 3, 5, a doua zi 2, 4, 6, ...). De asemenea, din 18 m în 18 m se vor practica
* 1 buc fig. B2 - STOP
Semnalizarea pe timpul execuţiei lucrărilor se va face în conformitate cu „Normele metodologice

conform prevederilor normativului PD 95-2002, pentru valorile Q(5%) si Q(l%) ale debitelor,
1% si 5% ale debitelor, reprezintă probabilitatea teoretica anuala de depăşire sunt date in STAS
4068/2-82, având in vedere ca este vorba de construcţii permanente in condiţii normale de exploatare.
88/94
CONDEIEŞTI, CĂIUŢ1 PUNCT ŢÂRCU DIN COMUNA CĂIUŢ1, JUDEŢUL BACĂU" Faza: S.F.
5.4. Principalii indicatori tehnico-econimic aferenţi obiectivului de investiţii
o) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectivului de investiţii, exprimată in lei', cu

TVA şi, respectiv, fără TVA, din care construcţii-montaj (C+M), în conformitate cu devizul
general;
valoarea totală (INV), inclusiv TVA (lei)
din care C + M:
b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanţă - elemente fizice/capacităţi fizice care

sa indice atingerea ţintei obiectivului de investiţii - şi, după caz, calitativi, în conformitate cu
standardele, normativele şi reglementările tehnice în vigoare;
Nr. Valoare
Denumire categoria de
UM Cantitati fără TVA
crt. lucrări
(lei)
1.1 POD PRAJA 1.00 buc
u.i Coloane 210.00 m
1.1.2 Elevaţie si radier culee 188.90 mc
1.1.3 Suprastructura pod 9.00 buc
1.1.4 Cale si parapet 140.40 mp
1.1.5 Lucrări accesorii 60.00 mp
1.1.6 Amenajare albie 150.40 m
1.1.7 Rampe de acces 778.000 mp
1.1.8 Rigole de acostament 184.10 mp
1.1.9 Siguranţa circulaţiei 38.00 m
2.1 POD CONDEIEŞTI 1.00 buc
2.1.1 Coloane 210.00 m
2.1.3 Suprastructura pod 18.00 buc
2.1.8 Rigole de acostament 205.60 mp
3.1 POD TARCU 1.00 buc
3.1.1 Coloane 210.00 m
3.1.3 Suprastructura pod 1800 buc
89/94
CONDEIEŞTI, CĂIUŢI PUNCT ŢÂRCU DIN COMUNA CĂIUŢI, JUDEŢUL BACĂU" h3Za:
c) indicatori financiari, socio-economici, de impact, de rezultat/operare, stabiliţi în funcţie de

specificul şi ţinta fiecărui obiectiv de investiţii;
Nu este cazul.
d) durata estimată de execuţie a obiectivului de investiţii, exprimată în luni.

Durata de realizare a investiţiei: „AMENAJARE PODURI ŞI PODEŢE ÎN SATELE PRALEA
PUNCT PRAJA, BLIDARI PUNCT CONDEIEŞTI, CĂIUŢI PUNCT ŢÂRCU DIN COMUNA CĂIUŢI,
JUDEŢUL BACĂU" se propune a fi de 24 luni şi este etapizată după cum urmează:
> 2 luni: activităţi pentru realizarea proiectării (servicii de proiectare pe faze de proiect PT,
DTAC, Documentaţii avize şi acorduri), inclusiv verificarea tehnică,
> 1 lună: organizarea şi desfăşurarea procedurilor de achiziţie,
> 21 luni: execuţia propriu-zisă cuprinde următoarele activităţi principale:
Predare-primire amplasament
Pregătirea suprafeţei;
Realizarea structurii podului;
Realizarea dispozitivelor de scurgere a apei;
Realizarea lucrărilor de amenajare albie;
Realizarea structurii rampelor de acces;
5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcţiunii

preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor fundamentale aplicabile
construcţiei, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice
Realizarea de marcaje rutiere şi montarea indicatoarelor rutiere;
Recepţia la terminarea lucrărilor.
Durata de viaţă economica a proiectului
25 ani
Documentaţia a fost întocmită în conformitate cu prevederile următoarelor prescripţii în

vigoare:
• Legea nr. 10/1995 privind calitatea in construcţii, republicată, cu completările şi modificările
ulterioare;
• Hotărârea nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor
tehnico-economice aferente obiectivelor / proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice;
• Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările si
completările ulterioare;
• Regulamentul privind controlul de stat al calităţii in construcţii, aprobat prin H.G. nr. 273/1994;
• Legea apelor 107/1996;
• H.G. 925/1995 - Regulamentul de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a
execuţiei lucrărilor si a construcţiilor;
• Normativ pentru dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a sistemelor rutiere suple
si semirigide, indicativ AND 550 din 1999;
• Normativ pentru evaluarea stării de degradare a imbrăcămintii pentru structuri rutiere suple si
semirigide, indicativ AND 540-2003;
90/94
• Ordinul M.T. nr. 45/1998 pentru aprobarea "Normelor tehnice privind proiectarea, construirea si
modernizarea străzilor”;
• AND 605-2014 - Normativ mixturi asfaltice executate la cald condiţii tehnice privind proiectarea,
prepararea si punerea in operă
• SR EN ISO 14688-2:2005 "Cercetări si încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea
pământurilor. Partea 2. Principiu pentru o clasificare;
• STAS 1913/1-9,12,13,15,16" Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice";
• SR EN 13108-1 Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Betoane asfaltice
• SR EN 13043 Agregate pentru amestecuri bituminoase si pentru finisarea suprafeţelor utilizate in
construcţia şoselelor, a aeroporturilor si a altor zone cu trafic.
• SR EN 13242 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare în inginerie
civila si in construcţii de străzile.
• SR EN 12620 Agregate pentru beton.
• CP 012/1 - 2007 Cod de practică pentru producerea betonului.
• SR 1848-1:2011 Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare rutieră. Clasificare,
simboluri şi amplasare.
• STAS 1709/1-90 Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de străzile. Adâncimea de
îngheţ in complexul rutier. Prescripţii de calcul.
• STAS 1709/2-90 Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de străzile. Prevenirea şi
remedierea degradărilor din îngheţ-dezgheţ. Prescripţii tehnice.
• STAS 6400-84 Lucrări de străzile. Straturi de bază şi de fundaţie. Condiţii tehnice generale de
calitate.
• Legea 319/2006 - Legea securităţii si sănătăţii in muncă
• Ordin AND nr. 116/1999 - Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de
întreţinere, reparare si exploatare a strazilelor si podurilor
• P 118/1999 Norme tehnice de proiectare si realizare a construcţiilor privind protecţia la
acţiunea focului;
• Normativ AND 584-2012 - Traficul de calcul pentru proiectarea strazilelor din punct de vedere al
capacităţii portante si al capacităţii de circulaţie;
• Normativ AND 602-2012 - Metode de investigare a traficului rutier;
• PD 189-2012 - Normativ pentru determinarea capacităţii de circulaţie a străzilor publice.
• STAS 863 - Elemente geometrice ale traseelor;
• STAS 2900 - Lucrări de drumuri. Lăţimea drumurilor
• STAS 10144/1 - Străzi - Profiluri transversale;
• Ordinul M.T. nr. 44/1998 pentru aprobarea Normelor privind protecţia mediului ca urmare a
impactului drum-mediu înconjurător
• Ordinul M.T. nr. 46/1998 al Ministerului Transporturilor privind Normele tehnice pentru
proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor. S-a menţinut ampriza străzii existente,
pentru a evita lucrări suplimentare importante si de valori foarte mari.
• Normativ NP 116-04 privind alcătuirea structurilor rutiere rigide si suple pentru străzi
91/94
Astfel se asigură conformarea cu reglementările specifice funcţiunii preconizate din punctul de

vedere al asigurării tuturor cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiei
5.6. Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei financiare şi

economice: fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la bugetul de stat/bugetul local,
credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse
legal constituite
Sursele de finanţare ale investiţiei se constituie în conformitate cu legislaţia în vigoare şi

constau din:
a) fonduri proprii;
b) Fonduri de la bugetul de stat în temeiul art. 9, alin (2) din OUG nr. 28/2013 pentru
6. Urbanism, acorduri şi avize conforme
aprobarea PNDL - aprobat de OMDRAPFE nr. 3681/17.07.2017
1. Avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea şi oportunitatea investiţiei;

2. Certificatul de urbanism;
3. Acordul de mediu;
7. Implementarea investiţiei
7.1. Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei

4. Alte avize şi acorduri de principiu specifice.
5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
6. Studiul geotehnic
7. Studiu Hidrologic
CĂIUŢI este o comună în judeţul BACĂU, Moldova, România, formată din satele Popeni, Blidari,
Pralea, Heltiu, Boiştea, Vrânceni, Mărceşti,FIoreşti şi CĂIUŢI (reşedinţa).
Comuna CĂIUŢI se află în partea sudică a judeţului, pe malurile Trotuşului, la limita cu judeţul
Vrancea. Este traversată de şoseaua naţională DN11A, care leagă Oneştiul de Adjud.
In prezent, drumurile din satele componente ale comunei Căiuţi au o stare de viabilitate
redusa datorita sistemului rutier existent, unele slab balastate iar altele din pamant. O mica parte
dintre ele au o structura corespunzătoare traficului actual
In prezent drumurile nu respecta prevederile OG 43/1997 privind regimul juridic al
drumurilor, cu completările şi modificările ulterioare si Normele Tehnice privind proiectarea,
construirea, reabilitarea, modernizarea, intretinerea, repararea, administrarea si exploatarea
drumurilor publice elaborate si aprobate prin Ordin al Ministrului Transporturilor, in ceea ce priveşte
latimea pârtii carosabile, in special pe drumurile din pamant.
Entitatea responsabila cu implementarea proiectului este PRIMĂRIA COMUNEI Căiuţi care
poate mandata persoane juridice abilitate pentru asistenta tehnica, in baza unui contract de prestări
servicii.
Suprafaţa comunei Căiuţi este de 13482 ha din care 342 ha intravilan si 13140 ha extravilan.
91/94
Comuna CĂIUŢI are:

• populaţie: 5252;
• gospodarii: 1995;
• nr. locuinţe: 1930;
• nr. grădiniţe: 6;
• nr. scoli: 8
Drumurile deservite se inscriu în categoria de drumuri de clasa tehnica V (conform Ord.M.T.
nr.46 /27.01.1998 - pe criteriul intensităţii traficului), dar prin starea tehnica actuala (drumuri din
pamant în stare de degradare, aflat sub influenta apelor de suprafaţa, intrucit sistemul de colectare şi
evacuare controlata a apelor din precipitaţii este necorespunzator- colmatat pe aproximativ 50 - 80%
din lungime), are un caracter de drum sezonier, cu intreruperi a circulaţiei pe timp ploios.
Pe timp uscat, intervine formarea prafului, cu poluarea atmosferei şi a zonei adiacente
drumului, neindeplinindu-şi condiţiile necesare pentru asigurarea stării de sanatate a riveranilor şi
utilizatorilor, pe de o parte, iar pe de alta parte, afectând în acest mod productivitatea agricola a
suprafeţelor de teren limitrofe zonei drumurilor.
Starea tehnica a cailor de comunicaţie, drum din pamint în amestec cu piatra, conduce la un
nivel de serviciu de tip E (PD189-2000)
Situaţia juridică a terenului:
Terenul este situat in intravilanul Comunei Căiuţi, face parte din domeniul public al U.A.T.
Căiuţi şi nu figurează in zona cu interdicţie de construire.
In perspectiva alinierii la standardele Uniunii Europene, se impune ca circulaţia oamenilor si a

mărfurilor sa se facă in condiţii de siguranţa si cu o viteza cit mai mare pe drumurile publice. In acest
sens, PRIMĂRIA COMUNEI CĂIUŢI isi propune realizarea construirea unor poduri din beton armat
precomprimat după cum urmează:
In amplasamentele studiate, traversarea Râului Căiuţi şi a râului Popeni se face prin vadul albiei,
situaţie care nu poate asigura desfăşurarea traficului rutier şi pietonal în condiţii de siguranţă şi
confort.. în anotimpurile ploioase şi primăvara în timpul dezgheţului drumul nu mai poate fi practicat
pentru circulaţia autovehiculelor şi a pitonilor.
Din cauza inconvenientelor enumerate circulaţia vehiculelor si a pietonilor se desfăşoară
necorespunzător din punct de vedere al siguranţei circulaţiei, necesitând realizarea unor poduri din
beton armat precomprimat care să asigure atât circulaţia vehiculelor cat şi a pietonilor în condiţii de
siguranţă şi confort.
7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectului de investiţii (în

luni calendaristice), durata de execuţie, graficul de implementare a investiţiei, eşalonarea
investiţiei pe ani, resurse necesare;
92/94
„AMENAJARE PODL ^1 PODEŢE ÎN SATELE PRALEA PUNCT PRAJA, B. ARI PUNCT
ANULI Aaulll
Nr. Denumirea capitolelor şl subcapitolelor
crt. de cheltuieli
Nr. Luni I 3 4 5 6 7 9 13 14 15 17 19 23 24
2 8 10 11 12 16 18 20 21 22
1. Obţinerea fl amenajarea terenului 0
LI Obţinerea terenului 0
1.2 Amenajarea terenului 0
Amenajări pentru proiecţia mediului si
L3 0
aducerea la starea iniţială
Cheltuieli pentru relocarea/protect!a
1.4 0
utilităţilor
Asigurarea utilităţilor necesare
2. 2
obiectivului
Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor
2.1 1
necesare obiectivului
3 Proiectare fi asistat fă tehnică 7
3.1 Studii 1
Documentaţii suport si cheltuieli pentru
12 1
obţinerea de avize, acorduri si autorizaţii
3.3 Expertizare tehnica 1
Certificarea performantei enerpîtice si
3.4 0
audilul energetic al clădirilor
3.5 Proiectare
1
3.6 Organizarea procedurilor de achiziţie 0
3.7 Consultanţă 0
3.8 Asistenţă tehnică 7
4 Investiţia de bară 6
5 Alte cheltuieli 6
5.1 Organizare de şantier 1
5.2 Comision, cote, costul creditului 1

5.3 Cheltuieli diverseşi neprevăzute 6
5.4 Cheltuieli pentru informare si publicitate 1
Probe tehnologice fi teste şl predare la

6 0
beneficiar
6.1 Pregătirea personalului de exploatare 0
6.2 Probe tehnologice şi teste
0
93/94
7.3. Strategia de exploatare/operare şi întreţinere: etape, metode şi resurse necesare

Exploatarea si întreţinerea podului se face prin remedierea rapida a eventualelor degradări
pentru asigurarea integrităţii traseului. Se va respecta "Normativul de întreţinere pentru drumuri" -
AND. 554/1999. De asemenea, va fi respectata legea 50/1991, Legea 10/1995 privind calitatea m
negativ, asupra mediului înconjurător. Impactul reprezintă afectarea caracteristicilor fizice-chimice si
7.7. Recomandări privind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale.
Pentru asigurarea capacitatii de management a podului ce se va realiza, beneficiarul va putea

contracta servicii de mentenanta.
8. Concluzii si recomandări
> Proiectul este oportun autosutenabil şi rentabil din punct de vedere economic după finalizarea
investiţiei;
> Beneficiile sociale aşteptate sunt accesul populaţiei la o serie de servicii, accesul investitorilor şi
dezvoltarea economica a zonei, reducerea şomajului şi creşterea puterii de cumpărare, reducerea
costurilor de transport şi a timpului de tranzit;
> După realizarea investiţiei se va inregistra o scădere a poluării aerului cu noxe (prin reducerea
timpului de tranzit şi consumului de carburanţi) şi praf, de asemenea diminuarea eroziunii solului
prin efectuarea lucrărilor de captare şi evacuare a apelor pluviale;
> Investiţia va conduce la economii ale fondurilor publice pe durata de viata a proiectului prin
reducerea costurilor de intretinere a obiectivului;
> Proiectul este sensibil la calitatea execuţiei lucrărilor, prin urmare trebuie acordata o atentie
mărită selectării executantului;
întocmit,
ing. Cristian BLEJERU
94/94

Studiu de Fezabilitate - Parte Scrisa - Optimized Bun

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Fezabilitate - Parte Scrisa - Optimized Bun

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECTANT: TQM MANAGEMENT S.R.L.

„ AMENAJARE PODURI ŞI PODEŢE ÎN

PROIECTANT: TQM MANAGEMENT S.R.L.

Faza: STUDIU DE FEZABILITATE

Faza: STUDIU DE FEZABILITATE

„AMENAJARE PODURI ŞI PODEŢE ÎN SATELE

Proiect nr.: 59/2017

Faza: STUDIU DE FEZABILITATE

Şef proiect: dr. ing. Cristian BLEJERU

Devizieri: ing. Mădălina Midoschi

1. Informaţii generale privind obiectivul de investiţii

2. Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului /proiectului de investiţii

3. Identificarea, propunerea şi prezentarea a munimum două scenarii/opţiuni

elaborat conform normativelor in vigoare, cuprinzând:

i. date privind zonarea seismică;

3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi tehnologic:

3.3. Costurile estimative ale investiţiei:

3.4. Studii de specialitate, in funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor după

4.2. Analiza vulnerabilităţii cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de

5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice

6. Urbanism, acorduri şi avize conforme

1. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIŢII

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii;

„AMENAJARE PODURI ŞI PODEŢE ÎN SATELE PRALEA PUNCT PRAJA, BLIDARI

COMUNA CĂIUŢI, JUDEŢUL

1.2. Ordonatorul de credite (secundar/terţiar)

COMUNA CĂIUŢI, JUDEŢUL

1.3. Beneficiarul investiţiei;

COMUNA CĂIUŢI, JUDEŢUL BACĂU

TQM MANAGEMENT S.R.L.

2. Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului /proiectului de investiţii

Concluziile studiului de prefezabilitate - nu a fost elaborat în prealabil.

2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri

Scopul proiectului şi a lucrării îl reprezintă amenajarea amenajarea a două poduri noi

Drumurile pe care se amplasează podurile din beton armat precomprimat se integrează

Traversarea râului Popeni în satul Pralea, punct Praja

In prezent, în amplasamentul studiat în satul Blidari punct Condeieşti, traversarea râului

Traversarea râului Popeni in satul Blidari, punct Condeieşti

Traversarea râului Căiuţi în satul Căiuţi punct Ţârcu

2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice

3. Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni

3.1. Particularităţi ale amplasamentului:

a)descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului,

Amplasamentul propus pentru construirea podurilor peste râul Popeni se afla în

Comuna CĂIUŢI se află în partea sudică a judeţului, pe malurile Trotuşului, Ia limita cu

Datorită poziţiei sale geografice, amplasamentul este situat în totalitate in unitatea

b)relaţiile cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile;

Comuna CĂIUŢI se află în partea sudică a judeţului, pe malurile Trotuşului, la limita cu

Comuna Căiuţi are următoarele vecinătăţi:

mediu de recurenta IMR = 50 ani (2 % probabilitate anuala de depăşire), U = 37,00 m/s;

Riscul este o estimare matematică a probabilităţilor producerii de pierderi umane şi

iii. date geologice generale;

Nord, care o considera fundamentul cutat al platformei.

Caracteristici geotehnice ale stratului de fundare, au fost prelucrate statistic pe baza de

v. incadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundaţii) în conformitate cu

Amplasamentul şi categoria de importanţă a construcţiei. încadrarea în zone de risc

- caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii;

Scenariu 1 - MENŢINEREA STĂRII ACTUALE;

Scenariul 2 - „AMENAJARE PODURI ŞI PODEŢE ÎN SATELE PRALEA PUNCT PRAJA,

Perioada de realizare, confort, durata de ex pbatare, întreţinere

• Durata de viaţă este medie • Durata de viaţă foarte mare

• existenţa unui număr mic de societăţi de construcţie

Se propune soluţia scenariului 2: