BIBLIOTECA SOCIETATII DE $THNTB MATEMATICE $I FIZICE DIN RPR. 1. Basele toriei munerelor de B. Rasa Sinuri recitente de A. J. Marcaseviel Nionorele tai Fitenacei de N. N. Vorobiev Tneroducere tn teoria grupurlor de P. 8. Alexandrov ‘Metoda induciei matemarice de 1. S. Somiaski Elemente de calcalut probabiltdrior de Gh. Mithoe Caleule rumerice de. Yoneseu ‘rit si logarinmi de A. 1. Marcuseviel 9. Resoloarea ecuapilor tn maamere tntregi de A, te Gheifond 410. Despre conice alte Gabe de\O, Sacter sb 11, Maxine si mivime geometrice de Ton. Tonescu - 2, Cometele de F. 1. Zighel 49, Ralioastronamia de 8. Sklovaki 14, Strucrura materi de V- Atanasiu 15, Soarle yi obteroarea tai de V. V. Saronov 1h. Blenemte de caleul vectorial Ge O. Kreindler 17. Experente simple ox wlerasenete de B. B. Kudslavgew 18. Nomograme de M. V., Pentkovski 19. Flomente de teoria congruantelor de drepié de A. Kahane 20, Gulegere de probleme de geamentis. de Gh. Tijeica (revdzuid si complectatd de G. D. Simionesea) 21 Introducere in woria, calicatiod « reuapiilor difeenpiale. de ‘A. Halanay : 25, Introducire in fizica slidulsi de V» Serglescu é pee Pentra ebonares pe 4 lpi so poste achita Ia alien postal local sua de 4 lei (preful find 1 Jen exemplarnl) Jc na SEES ‘Volumal VE1, Nm 8 (Gazeta Motemsatleh qf FisleA seria B) august 1956 Frojul Tet 1 exemplaral GW INPREPRINDENEA POLIONAFIGA Ne SOCIETATEA DE $TIINTE MATEMATICE $I FIZICE DIN BPR. GAZETA MATEMATICA SI FIZICA SERIA B PUBLICATIE LUNARA PENTRU TINERET Anal VII—august 1956 8 EDITURA TEHNICA | | i i |GAZETA MATEMATICA SI FIZICA (sel, B) anol Vii, Xe, S— aust 1956 SUMARUL 1. 428 August» slug elthenrtt patriel noastre 388 A. Rodden outhune tx oad eouafi, de D. MUA 3 Brergta atomied bs tehnicd sot 4 Despre cones, de“ A. Oth woe 4 Note malematice (19-18) 415 8, Beret i probleme peniru vata ge 7 ani (2861 #2) 48 9, Paste redajiet 40 10, Rusriearerlotrtor de provieme COMITETUL DE REDACTIE Atanas. Vo lector, redsctor postea Seles Dolangla Ay asitenth solves Toateee Bojer C- prot: univ-; Honesew ia Gy peospr, redastor entra matematieh; Maurer Ly lector, redastor pent ella aula Mast {, protesors Noguissew A, profesoaris Petroramt Aw profes0 Ridalsca N,, proferr; Stelat 0, conf. ily, nedactor Fesponsal Siniootea D. Gly cont, unl REDACTIA: Se, Acadoulo M-TH 44652, — Bocireth 1 “Arlclle, nee, tecerite, prabtemele propase sam rexoleate,corespon- ‘evfapriitare a eatctaien malematten #t feed @ eller, precum “rlee material informatts care ar plea tnlereaa redaelia Rodstrd se vor Wlalle ye adresa dem li GAZETA MATEMATICA SI FIZICA cseria a PUBLICATIE LUNARA PENTRU TINERET VI « Ne sogust 1056 23 AUGUST —ZIUA ELIBERARI PATRIEI NOASTRE SUB contucerea Partidului Muncitorese Romtn poporul nostra a objinut Soe ola ta contuires hve ce ea re Tift catrts tw Satl nosra, Republice Populate Romtnd, Noe de Sk Fcrt ture ol porn kati ye eaten See ns isin sorta sy paper vin tar [haere Ge ord EL takin te rece 120 eto pm ee I ea nes fs Tass Ia 2 aa a ae MeO gt Jem etes floret trate sovtce, prin Seu armath ogni de Partita Comune Ronin, RMR A rest faeeie Auge au foe ease acurn Z2cr Fe Oller ee clone cd ob yordnimes tune Wire eo tiecegl is regia denecrch poplar oper a popratt,edérot Porte ab trove, IG Ele peri, ce spinal rjoe od Mit Uniant Sons ert ie din fore nan Sincntn ne pe Nor ore rain lca circ ot Clasutia Opal i Pensauise Mpmtitoee Fits MERE a thie) ce bacaantes seven mercaet depth a Feeble ABS Gamal bape gf (el noses gt ind Ges apron rove dea tog pane eae: tense in Olen, HEME MRD ates geet Acorn ears meee ore foc onstrate mn Pea eininal 9 cnet lt 82 fbi ne ig nctobie oa Me ais Rept de aothate Bae ol art. re 2 be ogi 3 (idly EER LIpG roe eects fo ME rar sore at cheney) ERM tee Ellas coc Sn egicstard Svs rat de part de proce 10000000 rs pra 1 es dep in 1905, eu 10 Me Drop urate mead de rato sacra nut Euan Rs Tromelin ella reimatnsr edna pop ei tee oie EA aol ober a feos A SU Re aces Elemente kale Dell aoa ort Gat ei, ono eae ia eats ae Pid cictnet PA ein ocoleen ROME a Ecd 08 fie cuncee tn peel dese 398.Paralel ex desvoliat tnedfiminta madi de cultur generat yi -a orgenient invdinihtud eiporion conform nevoilor meres enescnde, de eadre pantra produce Sau reat geal pont tinct muncitorese $4 alte gta at fla tnvdfiminead parton fara frecrontpenora oamenil din cinpat mene Rovente Hotdrive a Comitetului Central al Partie Muncitorese Ronin yi a Consiiului de Minigir cu privire ta tmiundtaivea tian t culturd enerals din B-P-A. deschide perspective not progrosulat cultural tn fara noasra. Prin misurile co decurg din aceasta Hovirire,conpinutul reaisrgtinfie af ted- Windntulut se va riacn po o reaptd superioard lginduse mal sirins Go actsitates fe construire a socintismulu, de munca producting. In acete condifé 9 importer easebtd aro polichnizarea tnvdfimintulus de exlturd generat, tn care aap — prinere alte mdsuri se va acora 0 deosbitdatenfioxinflor iste yk ehimioe, precim plargirt orizontet de cunoptnje matematice ale absoloejtor, prin ttre Aiucern in irvainintal modi a stadiulutpeometriet analitice, al tori ecnofilor, fl calla ferential 9h. integra ‘Un factor de sen cre iusteactprogreseleculuri tn Statul nostra democrat popular, este avintul eu etre ae dezolid ceretareagtinfied precum si rizulatle Inpartanie objinute in acest doment, La basa actor suecese td erie partidulul Hi guvereul dea sprijni pi tndramo munca singe, dea aoorda basa material necesard, In afar de actisitatea bogatt dosijuraté tn inattatle de cores ale ‘Aeaderiei RP.M. gi in inatitutle departamental, in uli ant, 60. desrliat sercotarea pif organisatd tn inital de inodjinin superar Drept exemplificarea realizarilor tn dementul ruei infest al patrloa Congres al matomatcientor rondni, find ta Buounegt in est om Sntre 27 mat A iunis, Congres la care a participa i mumeroyi matematinion’ de seam din alte tari. Lstrdvte prezontete de matematicioni nog axe davedt dn plin nivel idiot 1 muncit lor. Tn special Uebuie subliniat aportal tneemnat ol terior nosit Corcrtitori la Tucrdride Congreudui gla asta acts matemaiice tn fara nous, Dinectivele Congresulct al Utea al P.M Rt cw privire ta cel devel IElea plan incinal de desvoltae a economict nasionale provid sarcini importants pentr invopimtns, prinre care gi sorcina ridicdrs nivlulut de preitire a abselenflor goolilor meats ln stinflo fisicrmatematicn. De ceva cadrale didactie #2 elo Irebuie st depund sforturile neceeare pentru ducerea. la indeplinire cw einale a feaessarcint. Bi truce 08 dovedsasod astfel cd alaturs de ssaly.cameni a Imumeii, din usine yi de pe opoare et participate att gi hotdrire la constrairea Sveialismutui tm patria noasrd,asigurindund cadre cu temeiniod progdtre penire eapolurea econamini i culturt. Sucesle elevilor nostri tn pregitrea Tor ta Imatemati ta fsie vor reflect tn contribusia cu munca lor la produefia fri, {o tnaintare shinjei gi thnicti precim gi tn calitatea luerilor pe care le sor realize ‘Muncind ca ron, inert gular sa dvedi dragostea pont partidul nostra, {indramatoralrictorilor poporulet mumctor din scurepe nousird pari organisa torab elibrdrti poporulut nostra la 23 August 1044 de oud dictatura: militar eit RADACINI COMUNE LA DOUA ECUATIL D. MINALASCU ‘rofeeor, Pitt 1. Ty sisict, mecanis, astonomie si toate Hinfle tenis po care le stuaicin, pentru gisies unor date necesare viet practice tebe af resem adeseor ¢ ecuaje, si dact mu putem gist ridacian exact, se cata o veloare apropiaté a radcinl, De apt, fa aceasta se rece parton apleativa 8 tenrish eeuahilloralgebrice side aceea at ciutat procedee pentra acest sco. ‘La. rezolvaree numeriot a ecuafilor slgebrice sl sistemelor de grad superior atom condust uneort le aflarea ridacinilor comune ln dew ecaa tine! cind exista o astie de rédicind, Expunen mal jos diverse metods fossil pest guinea midinlor comune proton 3 gual de posite se problemed Eliminarea unet neennoseute tntre dout eciafi, — S& considerim dowd couafii algebrice In « do grade diferite m gi n: F(a) = Age + Aart po Ay 102) = Botte Batt pk care admit o rédicini comuni x = a. SK presupunem cA am putut rezolva una din ecuafi, de exemplu pe F(a)=0 5i am gisit valoarea ridicinil comune in tuncfie de cocficientii Agr Ars Agsv-y Ay ai ecualiel, Fie accastd valoare a. Ea fiind ridacing gi pentru a’ doua ecuafie f(2) — 0, rezultatul dnlocuirii ui z ca a im f(2) frebuie sf fie aul, adic& f(a) — 0. Deei, in eazul eind ecuafile au © radacind comund va exista o relafie intre cooficientii calor dou ecuafi, care a fost ‘mumita de Bézout, climinantul sau rezultantul eelor doua ecuatil, iar inlocuirea Nalorii Tui x din prima ecuafie fntr-a doua, se ziee eliminaren Tui Intro cele dou’ ecuafil. De fapt, a elimina pe x Intre ecuafille date Inseamn’ seoate valoarea lul 2 dintro ecuafie st @ infocul in cenlalta Pentru eliminarea lui x intre cele dovd ecuafil sint mai multe metode: 1) metoda Ini Bézout si Euler, 2) metoda lui Sylvester, 3) metoda Ini Cauchy, 4) metoda funcfillor simetrice, 5) metoda celui mai mare divizor comun, Aplicarea metodelor 1), 2), 3) si 4) necesita cumossterea unor chestiuni speciale de matematici;aplicarea metodel 5) se poate face cu ajutorul cunostin- felor_elementare. 1. Si considerim, de exemplu, dou’ cua de gredul intli ax + = 0 sidz-+¥'—0 si si climinim pe = tntre acoste doud ecuatil, Se inmuljegte prima en —a’ gi a doue cu a gi se adund; se obfine relatia de condifie (climinantul), av —a'b = 0, ecesard pentru ca ecuafile din care este dodust si aib& o ridacing comund. TI, Sk consideram doud eeuafit in + de gradul al doilea: ait ptr ten0 gh da + bz 4c a, 305,