Sunteți pe pagina 1din 47

Prof. univ. dr. ing.

Ionelia VOICULESCU
Importanta activităţii de testare
• Calitatea unui ambalaj este importanta pentru:
– Producătorul ambalajului
– Producătorul produsului de ambalat
– Consumatorul produsului
– Transportatorul (depozitare, servicii de transport şi manipulare
interna)
– Comerciant.
• Obţinerea calităţii cerute este influenţată de calitatea
materialelor de bază şi auxiliare, precum şi de calitatea
execuţiei.
• Având în vedere multiplele interese şi factorii de care
depinde calitatea unui anume ambalaj livrat pe piaţă,
rezultă importanţa deosebită a controlului calităţii
acestuia (verificarea conformităţii cu proiectul,
execuţia şi valorile rezistenţelor prescrise prin norme
şi standarde).
2
Scopul testării

• Testarea ambalajelor se face cu scopul de a obţine


unele informaţii legate de rezistenţa acestora la
diferite eforturi pe care sunt susceptibile de a le
suporta, fie pe durata transportului sau manipulării,
fie pe durata depozitării (presiune, vibraţii, cădere).
• Incercările la care sunt supuse ambalajele din grupa
A (de tip pierdut) şi din grupa B (recirculabile), cu sau
fără capac, sunt:
– compresiune,
– vibraţie
– cădere liberă.
• Incercările se efectuează fie cu lest, fie cu produsul
real. Lestul este constituit dintr-un material cu masa
specifică de circa 0,5 kg/dm3, ambalat în săculeţi.
3
Tipuri de încercări
• Încercarea la compresiune (STAS 5118/90, STAS 5118/91) se efectuează
asupra ambalajelor goale, amplasate în poziţia normală de utilizare.
• Efortul de compresiune este dat de relaţia:

H 
F  1,5    1  m1  g[d a N ]
 h 
• în care: H este înălţimea de depozitare a ambalajelor, în cm (H=250 cm
pentru ambalaje din grupa A, H=800 cm pentru ambalaje din grupa B); h –
înălţimea exterioară a unui ambalaj (în cm); – masa unui ambalaj plin (în kg);
g – acceleraţia gravitaţională (m/s2).
• Ambalajele sunt corespunzătoare dacă deformaţia verticală produsă nu
depăşeşte 10 mm.
• Incercarea de compresiune se face şi asupra ambalajelor pline. Verificarea
rezistenţei ambalajului la o forţă de compresiune prestabilită se face
stabilindu-se numărul de ambalaje care nu au rezistat la forţa de compresiune
aplicată.
4
Încercarea la compresiune

5
Tipuri de încercări

• Încercarea la vibraţii (STAS ISO 8318/93, STAS 5118/91), se


efectuează asupra a trei ambalaje cu lest, suprapuse în poziţia lor
normală de utilizare, dispuse pe platoul unei mese vibrante. Pe
ambalajul superior se aşează o supraîncărcătură cu masa:

 220 
m  3   m1[kg ]
 h 

• unde: h este înălţimea ambalajului (în cm).
• In primele 10 minute ambalajele sunt dispuse cu latura lungă pe direcţia
oscilaţiilor orizontale, iar apoi cu lăţimea. Ambalajele se consideră
corespunzătoare dacă nu prezintă deformaţii permanente vizibile.
Determinările pot fi făcute la toate tipurile de ambalaje, atât în stare
plină cât şi în stare goală. Vibraţiile trebuie să aibă o oscilaţie
sinusoidală.
6
Încercarea la vibraţii

7
Tipuri de încercări

• Încercarea la şoc prin cădere liberă. Ambalajul cu lest se aşează


deasupra unei suprafeţe de şoc plană, orizontală, suficient de rigidă
şi rezistentă pentru a nu suferi nici o deformare pe durata
încercărilor (STAS 51182/86). Inălţimea de cădere este:

H  70  m1[cm]

• în care m este dat în kilograme.
• Numărul de căderi este de două pe bucată, una asupra unei muchii
fund – capăt, alta pe o muchie fund – laterală. Dacă în urma
încercării nu prezintă deformaţii permanente vizibile, ambalajul este
considerat corespunzător. Determinările pot fi făcute pe ambalaje
pline sau goale. 8
Încercarea la şoc prin cădere liberă

9
Încercarea la şoc prin cădere liberă

10
Încercarea la şoc prin impact

11
Tipuri de încercări

• Încercarea de climatizare. Înainte de a fi supuse încercărilor, de orice fel,


ambalajele pot fi supuse climatizării (cele din carton şi cele din plastic).
• Ambalajele din carton ondulat, se introduc înainte cu 48 ore de încercările propriu-
zise într-o cameră cu atmosferă controlată cu umiditate relativă 90±2%, la
temperatura 20±2C.
• Fiecare încercare trebuie făcută la cel mult 30 minute de la scoaterea din camera de
climatizare. Determinarea permeabilităţii la umiditate, a etanşeităţii la praf, precum şi
alte tipuri de încercări ale ambalajelor sunt prevăzute în STAS 5118/86.
• Ambalajele din material plastic se introduc înainte cu 48 ore într-o cameră cu
temperatura Q = 40±2 oC (pentru unele) sau Q = -10±2 oC (pentru altele). Fiecare
încercare trebuie făcută la cel mult 10 minute după scoaterea din camera de
climatizare.
• Ambalajele din plastic se verifică la compresiune pe verticală la cald. Ele se aşează
una peste alta într-o etuvă la 60 oC±1 oC şi 65% umiditate relativă (±1%). Pe
marginile ultimului rând de ambalaje (lădiţe) se pune o greutate cu masa:
H
m1  m
h
• unde: m este încărcătura unei lădiţe (în kg), iar H – înălţimea exterioară de
depozitare.
• Se cere ca, după 20 ore, cât durează încercarea, să nu se înregistreze nici o fisură,
crăpătură sau deformare. Ambalajele care nu se pot stivui se încarcă la m1=3m.12
Aparatura pentru testarea mediului micro-
biologic

Sistemul portabil
MiniCapt® permite
operatoruluyi sa
colecteze esantioane
biocontaminate in
camera etansa a
camerei aparatului cu
aer purificat, conform
ISO 14698-1.
Eficacitatea biologica
este garantata prin
asigurarea unei viteze de
lucru optime, permitand
totodata si controlul
statistic al rezultatelor.

13
Testarea ambalajelor medicale

14
Testarea nivelului de vid

15
Ambalarea blisterelor cu medicamente

16
ECHIPAMENTE PENTRU ÎNCERCAREA
MATERIALELOR DE AMBALAT
(AMBALAJELOR)

O parte din echipamentele cu care se executa încercarea


materialelor de ambalat si chiar a ambalajelor sunt de tipul:
– A - Traductoare de forţă digitale (dinamometre digitale)
model VG;
– B - Instrument de măsură a forţei de dezlipire model HST;
– C - Instrument de Testare a etanşeităţii model CBT;
– D - Instrument de Testare în Vid model VDT-30;
– E - Instrument de Testare cu forţă constantă model TFT;
– F - Instrument de Testare model CST- 454;
– G - Instrument de Testare Universal model VST.

17
Traductoare de forţă digitale
(dinamometre digitale) model VG

Soluţie avansată pentru măsurarea cu precizie a


forţei, cu capabilităţi extinse de măsurare, ieşire
de date, control cu calculatorul şi o listă
exhaustivă de parametri de funcţionare
configurabili.

Aplicaţii
- Măsurarea rezistenţei la compresiune /
alungire.
- Evaluarea rezistenţei ambalajelor cât şi usurinţa
deschiderii acestora.
- Orice altă aplicatie de măsură, înregistrare şi
evaluare a forţei.

18
Instrument de măsură a forţei de dezlipire
model HST

• Măsurarea forţei de dezlipire pentru pachete flexibile şi tăvi se


realizează in conformitate cu metoda ASTM de testare nr. F88.
• Aplicaţii
• - Tăvi rigide obţinute prin termosudare
• - Pachete flexibile (pungi)
• - Containere (necesită dispozitiv de prindere suplimentar)
19
Modul de lucru
Descriere: Modelul HST este un instrument destinat să măsoare
rezistenţa lipiturii dintre un capac flexibil şi o tavă rigidă sau dintre
două materiale flexibile

Decuparea eşantionului se efectuează fără a afecta calitatea lipiturii.


Instrumentul este proiectat astfel ca tăvile să fie poziţionate in condiţii similare cu cele
din exploatare. Tava este imobilizată în poziţie orizontală cu cleme pneumatice. Se
prinde bucata de capac tăiată în prealabil la o lăţime de 25 mm în falca mobilă după
care se trage cu viteză constantă fâşia de capac flexibil sub un unghi de 180°,
înregistrându-se forţa de dezlipire.
Tava rămâne imobilizată pe întreg parcursul testării. Instrumentul este echipat cu un
aparat digital de măsura a forţei care are capabilitatea de a transmite date la un
computer. Datele sunt colectate si analizate cu Software de achiziţie de date, special
20
proiectat pentru acest tip de instrument, TestWise 5.20 Pull sau Perspico 32.
Modul de lucru

Din imagini se poate observa ca se taie numai folia flexibila făra a tăia si partea
rigida din material plastic (tava) urmărindu-se conturul interior al tiparului.
Se trece cu cuţitul peste porţiunea de lipitura care este comuna capacului si tăvii,
dar numai pentru a delimita eşantionul, astfel incat tăietura pe acea porţiune sa
nu fie adânca, dar suficienta pentru a tăia materialul din care este executat
capacul. Pe toata durata acestei operaţii tava este imobilizata de către tipar
întrucât lăţimea eşantionului trebuie sa fie de 25.4 mm, conform standardului.
21
Locaţia specimenelor

Pentru o verificare cat mai completa a pachetelor, specimenele nu


se taie in aceeasi pozitie ci se plaseaza la intamplare de-a lungul
lipiturii, de obicei cate un specimen pe fiecate latura a pachetului.
22
Dimensiuni recomandate pentru mărimea
specimenelor
• Pentru pachetele de tip punga specimenele de material de 1”
(25.4mm) latime sunt testate la unghiuri de dezlipire de 180° si 90°,
susţinute sau nu.
• Aceste specimene pot fi taiate din pachetul original la anumite
dimensiuni standard conform imaginii de mai sus.
• Instrumentul este insotit de un cutit pentru taierea specimenelor de
latime standard 25.4 mm. (1 inch)
• La comanda se pot livra cutite pentru dimensiuni in sistem metric.

23
Metode de testare a specimenelor de material

24
Testarea imbinarilor lipite

25
Exemple de testare a specimenelor de material

26
Instrument de testare a etanşeităţii model
CBT

Etanşeitatea se testează
prin presurizarea pachetelor
în conformitate cu metodele
F1140 si F2054.

Aplicaţii
- Pungi din folie din materiale laminate
- Tăvi obţinute prin termo-formare cu capac flexibil
- Recipiente obţinute prin injecţie de material plastic 27
- Pachete flexibile
Metode de testare

 Test de Rupere măsoară rezistenţa maximă a unei lipituri sau a pachetului


prin presurizare internă susţinută până ce lipitura cedează (se deschide forţat
prin distrugerea lipiturilor) sau pachetul se rupe/ plezneşte. Testul măsoară
presiunea maximă în interiorul pachetului înainte de rupere.
 Test de Rezistenţă la Oboseală (stres) pachetele sunt presurizate intern
pană la o valoare specificată a presiunii si menţinute apoi la această valoare un
timp prestabilit. Rezultatul testului este stabilit printr-o decizie acceptat/respins,
care se adopta in funcţie de comportarea la rupere a ambalajului testat.
 Test de Cedare la Oboseală (stres) măsoară rezistenţa lipiturii pachetelor
prin menţinerea la o presiune prestabilită până cand pachetul cedează. Este
înregistrat timpul cât lipitura / pachetul şi-a menţinut integritatea.
 Test de Rezistenţă la Oboseală (stres) urmat de Rupere măsoară
rezistenta pachetelor presurizate la o valoare calculata a presiunii, dupa o
menţinere un timp prestabilit, dupa care se aplica o presurizare continuă până
ce pachetul se rupe (plezneşte). Această presiune este inregistrată şi
reprezintă valoarea maximă la care a rezistat pachetul.
28
Metode de testare

Programul afişează informatia


utilizând o interfaţă grafică intuitivă,
este uşor de folosit, este stabil şi
repetitiv. De asemenea generează
raport de date în mod automat.
Datele pot fi exportate pentru
vizualizare cu Microsoft Excel.
Sistemul se calibrează foarte uşor cu
ajutorul unui dispozitiv de calibrare
(inclus în sistem) şi un manometru de
precizie, proces ce se realizează prin
program.

29
Tipuri de ambalaje testate cu instrumentul
Creep Burst Tester

30
Tipuri de ambalaje testate cu instrumentul
Creep Burst Tester

31
Instrument de Testare în Vid model VDT-30

Determinarea emisiei de bule de aer în conformitate cu


metoda D3078.
Aplicaţii
- Pachete tip blister - utilizate la ambalarea
medicamentelor, bomboanelor, etc.
- Pachete flexibile (pungi)
- Pachete lipite şi alte recipiente
Descriere
Este un sistem de testare a integrităţii ambalajelor care
determină, cu ajutorul vidului, dacă ambalajul este în
perfectă stare sau dacă ambalajul conţine puncte de
slăbiciune (pori, crestături foarte fine ce nu pot fi
observate cu ochiul liber ori o lipitură imperfectă).
Proba supusă testării este scufundată într-o soluţie
de apă colorată care se află în recipient.
In prima fază a ciclului de testare se produce vacuum in
recipient, ceea ce face ca aerul din ambalaj să se
extindă şi să încerce să iasă din acesta. In cazul in care
există pori sau lipitura capacului este incompletă sau
slabă, aerul din ambalaj iese afară si este pus in
evidenta in mediul colorat.
32
Aplicaţii ale metodei de testare cu vid

• Aplicaţii:
– Blistere - pachete pentru ambalarea
medicamentelor, bomboanelor etc.
– Pachete lipite si alte recipiente

33
Instrument de Testare cu forţă constantă
model TFT
Aplicaţii
- Pachete flexibile de orice natură
- Pachete obtinute prin termoformare
-Containere carton si hartie.

Modelul TFT este un instrument destinat să măsoare


rezistenţa lipiturii unui pachet flexibil cât mai simplu şi
mai rapid. Pregătirea pentru testare este imediată şi
intuitivă iar rezultatele testării sunt de tipul acceptat /
rejectat.
Pentru multe pachete cu forme ne-standard, calitatea
lipiturii nu poate fi evaluată prin metode conventionale.
Prin aplicarea unei forţe constante si menţinerea ei
pentru o perioadă determinată de timp lipitura şi
pachetul în sine vor fi supuse unui stres ce depăşeşte
limitele de distribuţie normale. Se determină forta la
care pachetul cedează. Forţa limită pentru fiecare
pachet se determină pe cale experimentală.
34
Instrument de Testare model CST- 454

Aplicaţii
- Recipiente de plastic rigide obţinute
prin termoformare sub vid sau suflare de
aer
- Containere de plastic obţinute prin
injecţie de material
- Recipiente de plastic cu capace care
se deschid prin dezlipire
- Tăvi cu capac flexibil.

Instrumentul CST-454 testează lipitura dintre un container de plastic şi capacul său, atasat prin
termosudare (sigilare). Acest capac poate fi doar o folie, compusă dintr-un strat metalic (aluminiu) şi un
strat de acoperire foarte subţire din plastic (polietilenă). Această metodă de ambalare realizează o etanşare
perfectă a produsului din container asigurându-i o viaţă mai lungă, păstrarea calitătii şi prospeţimii iar
datorită automatizării procesului de ambalare un cost mai redus.
Dezlipirea se realizează sub un unghi constant de 45 ° deoarece s-a observat că, în viaţa reală, când se
dezlipeşte un capac, oamenii trag de acesta sub un unghi de aproximativ 45°. Prin aceasta metodă 35 se
testează calitatea ambalajului în condiţii cât mai apropiate de realitate.
Modul de lucru

36
Instrument de Testare Universal model VST

Este un instrument vertical programabil pentru


compresiune sau alungire.

Aplicaţii:
- Măsurarea rezistenţei lipiturii pentru pachete/containere
rigide obţinute prin termosudare sau injecţie de material
plastic in matriţe (pentru pachete flexibile)
- Măsurarea rezistenţei la compresiune (pentru sticle de
plastic gen PET)
- Testarea la oboseală a unor dispozitive şi materiale
- Testarea arcurilor la compresiune şi alungire
- Forţe de operare pentru leviere şi pedale

37
Exemplu de testare a unui recipient din plastic

• Pentru transportul mărfurilor pe cale maritimă se folosesc, alături


de alte ambalaje, containere de 185 litri din polietilenă neagră ca
in fig.

Containerul din polietilenă neagră,


capacitatea 185 litri, utilizat ca
ambalaj pentru transportul unor
mărfuri pe cale maritimă

38
Studiu de caz
• Cercetarea efectuată a urmărit evidenţierea particularităţilor privind expertiza
mărfurilor transportate în acest tip de containere, fabricate de către Grupul
Phoenix – Halfweg din Olanda, luând în considerare tipul de avarie care se
întâlneşte cu frecvenţa cea mai mare la containerele respective.
• Din analiza datelor statistice privind practica amplasării containerelor la bordul
navelor maritime, s-a stabilit că aceste containere sunt stivuite în coloane de câte
două sau trei rânduri, în magazii cu temperatură controlată, relativ frecvent
menţinută în limitele 10°C - 25°C. Ca urmare a analizei efectuate s-a stabilit că,
relativ frecvent, în porturile de descărcare au fost reclamate avarierea mărfurilor,
cauzată de avarierea containerelor menţionate.
• Tipul de avarie cel mai des întâlnit l-a reprezentat deformarea (strivirea)
containerului, aşa cum se poate vedea în fig.

Tipul de avarie constatat cu frecvenţa cea mai


mare la containerele din polietilenă utilizate
pentru transportul mărfurilor pe mare.

39
Studiu de caz

• S-a constatat că, acest tip de avarie a afectat rândurile


inferioare ale stivei, dar într-o măsură mai mică în cazul
containerelor din rândul al doilea (în cazul unei stivuiri pe
trei rânduri), la care s-a înregistrat numai o înfundare a
părţii superioare conice.
• Ca urmare a multiplelor reclamaţii, care au afectat
încrederea partenerilor de afaceri, întreprinderea
producătoare a containerelor de polietilenă, Phoenix
Halfweg, Olanda, a solicitat unui laborator specializat din
Germania – Institutul TNO din Köln, să realizeze o testare
a containerelor în condiţii de laborator, dar care să
simuleze cât mai fidel posibil situaţiile reale de pe mare.
• Scopul cercetării l-a reprezentat stabilirea măsurii în care
containerele în cauză pot fi considerate apte pentru
transportul mărfurilor pe mare.
40
Studiu de caz
• Analiza efectelor mişcărilor navei asupra ambalajelor
de transport
• În ceea ce priveşte efectele cinetice asupra mărfurilor care
sunt încărcate pe navă, condiţiile oferite de mediul maritim
diferă considerabil de cele de pe uscat. În transportul
maritim forţele dinamice cauzează navei mişcări specifice,
care nu pot fi înlăturate şi nici ţinute sub control în
totalitate. În mod corespunzător, ambalajele mărfurilor
transportate vor fi supuse aceloraşi mişcări ca şi nava şi
prin urmare ele vor trebui să reziste efectelor forţelor
dinamice dezvoltate de aceste mişcări.
• Cercetarea efectuată a luat în considerare mişcările
complexe ale navei pe valuri, respectiv de rotire în plan
longitudinal şi transversal, precum şi oscilaţiile în planul
longitudinal-vertical, luând ca parametrii de simulare valori
cuprinse între limitele minime şi maxime, determinate ca
urmare a utilizării efective a navei maritime.
41
Studiu de caz: tipuri de teste
a) Testări statice
• Testările statice ale containerelor de polietilenă s-au realizat în următoarele condiţii:
• • încărcătura statică pe capacul containerului este echivalentă cu greutatea unui container; acesta este
situaţia similară cu o stivuire pe două rânduri;
• • încărcătura statică pe capacul containerului este echivalentă cu o stivuire pe trei rânduri;
• • încărcătura statică pe capacul containerului este echivalentă cu greutatea unui container, similar cu o
stivuirea pe două rânduri, dar de data aceasta este simulată o stivuire pe o suprafaţă uşor bombată;
• • încărcarea statică pe capacul containerului este echivalentă cu o stivuire pe trei rînduri, dar simularea
stivuirii se face pe o uşoară bombare a paiolului.
• Toate aceste testări au fost făcute pe containere umplute cu apă, la circa 15º C.
b) Testarea comportării la presiune a containerelor
• S-a determinat sarcina maximă de presiune la o viteză constantă de deformare:
• • viteza de deformare V = 1 mm /min;
• • viteza de deformare V = 10 mm / min.
c) Testarea comportării containerelor la forţe dinamice
• • Proba de presiune A - simulând condiţiile de tangaj: sarcina a fost aleasă astfel ca să corespundă unei
stivuiri pe două rânduri. Sistemul de încărcare a fost dedus din Tabelul nr. 1. Greutatea a fost măsurată pe
suprafaţa de bază orizontală, aşadar cuprinzând şi pe aceea a greutăţii butoiului, variind între 350 şi 600 kg.
Perioada ciclică a fost de 7-8 secunde.
• • Proba de presiune B - simulând condiţiile de ruliu: deoarece acest tip de mişcare a navei face ca mărfurile
să fie supuse acţiunii unor forţe complexe, care nu pot fi acoperite cu uşurinţă de către un tip de probe, în
acest model s-a făcut abstracţie de forţele care ar acţiona lateral. Mărimea sarcinii a fost dedusă dintr-o
stivuire pe două rânduri de containere şi durata de timp a fost stabilită datelor din Tabelul nr. 1., la cca. 12
secunde.
d) Testarea comportării containerelor la vibraţii
• S-a testat dacă vibraţiile navei ar putea afecta etanşeitatea capacelor containerelor. Condiţiile de testare au
fost: direcţia vibraţiilor : 45°, acceleraţia : 0,5 g, frecvenţa : 7- 8 Hz.
42
Interpretarea rezultatelor obţinute, ca urmare a
cercetării comportării ambalajelor de transport

a) Rezultatele obţinute prin testarea comportării containerelor la presiune. Ca


urmare a testelor efectuate, a rezultat clar cum se comportă containerele în condiţii
dinamice, care presupun apariţia de sarcini suplimentare.
b) Rezultatele obţinute ca urmare a testării statice a containerelor.
• În cazul simulării unei solicitări echivalente celei corespunzătoare stivuirii pe două
rânduri, numai. După circa 30 ore, această deformare nu s-a modificat decât foarte
puţin.

Deformarea constatată ca
urmare a testării statice a
containerelor, corespunzătoare
stivuirii pe două rânduri.

43
Interpretarea rezultatelor obţinute, ca urmare a
cercetării comportării ambalajelor de transport

• O situaţie asemănătoare s-a observat în cazul simulării unei solicitări echivalente celei
corespunzătoare stivuirii, stivuirea pe două rânduri, pe o suprafaţă bombată. Iniţial,
deformarea a fost semnificativă, deoarece mărimea suprafeţei de susţinere a fost mică;
după ce suprafaţa de susţinere s-a mărit, procesul de deformare a devenit practic similar
cu cel descris în cazul testului anterior.
• Ca urmare a testării comportării la presiune statică cu sarcină echivalentă cu aceea a
unei stivuiri pe trei rânduri, a rezultat, o deformare importantă a părţii conice de la vârful
containerului, din această cauză s-a produs o scurgere a conţinutului la finalizarea probei

Deformarea constatată ca
urmare a testării containerelor,
corespunzătoare stivuirii pe trei
rânduri.

44
Interpretarea rezultatelor obţinute, ca urmare a
cercetării comportării ambalajelor de transport
• În cazul prelungirii duratei solicitării, partea filetată a containerului s-a deformat
atât de mult, încât capacul acestuia s-a desfăcut. De asemenea, mantaua s-a
deformat astfel încât defectul poate fi considerat ca un început de strivire. După
testare containerele aşezate pe o suprafaţă uşor bombată, au avut capacele
deformate la capetele filetelor şi ulterior acestea s-au turtit oblic.

La circa două – şase


ore după testare,
containerele au fost
recuperate revenind
la forma lor originală,
şi dispărând orice
urmă a avariei.
Deformarea containerului urmată
de desfacerea capacului şi
manifestarea unui început de
strivire. Revenirea containerului la forma
iniţială după testare, în condiţiile
45
stivuirii pe două rânduri.
Interpretarea rezultatelor obţinute, ca urmare a
cercetării comportării ambalajelor de transport

c) Rezultatele obţinute ca urmare a testelor dinamice


• Ca urmare a testării în condiţii dinamice de ruliu, s-a constatat că durata de serviciu a
containerului a fost circa cinci–şase ore. În cazul testului de simulare a mişcărilor de tangaj
ale navei maritime, s-a constatat deformarea părţii conice de la vârful containerului, ceea ce
a cauzat scurgeri ale conţinutului la închidere iar deformarea se continuă şi la mantaua
cilindrică. În cazul probele de vibrare nu s-a putut constata o slăbire a capacului înşurubat
pe container.

Deformarea containerelor Deformarea containerelor


constatată în timpul testelor constatată la sfârşitul testelor
dinamice, corespunzătoare dinamice, corespunzătoare
mişcării de ruliu a navei mişcării de ruliu a navei 46
maritime. maritime.
Bibliografie
• Directiva 94/62/CE Ambalaje si deseuri de
ambalaje
• HG nr. 349/2002 Privind gestionarea
ambalajelor si deşeurilor
• http://www.ma.pub.ro/voicu/cursuri

47