Sunteți pe pagina 1din 6

Facultatea de Inginerie Medicala Covaci Ana - Gabriela

Universitatea Politehnica Bucuresti Allolo Omar


Anul IV, Grupa 1446 – ESM N=9

Raport lucrare de laborator 1


Încălzirea unui conductor la trecerea curentului electric de
conducţie – Efectul Joule - Lentz

Scopul lucrarii:
Aceasta lucrare are drept scop rezolvarea unei probleme multidisciplinara pentru a
observa modificarile produse in interiorul unei placi din cupru asociate trecerii unui curent
electric de conductie.
Problema:
Necesita rezolvarea simultana a doua sub-probleme:
1. Conductia electrica, in care sursa electrica este in afara domeniului, reprezentata prin
conditii la limita. (V=?)
2. Transferul de caldura, in care sursa de caldura este reprezentata de pierderile prin efect
Joule produse de curentul electric. (T(t)=?)

1. Conductia electrica
Se deseneaza un patrat cu latura de 1m, iar in centrul
acestuia un cerc cu raza de 0.3m si se impun conditiile la
limita (se va aplica o diferenta de potential intre doua laturi
opuse, celelalte doua laturi fiind izolate electric).

Fig. 1.1. Geometria si conditiile la limita


Se vor defini constantele r0, T0, beta si conductivitatea electrica sigma(σ).
1
σ= [ρ0(1+β(T −T0 ))]

Se vor specifica si condtiile la frontiera:


- Latura 1: V=0,1 + N/10, unde N=9;
- Latura 4: V=0;
- Laturile 2,3,5-8: Izolatie;
De asemenea, se va introduce si distributia sursei de caldura ca fiind Q=0.
Dupa rezolvarea problemei se vor obtine urmatoarele figuri:

Fig.1.2. Distributia potentialului electric

Fig.1.3. Densitatea de curent electric

In regim stationar problema prezinta simetrie, curentul care intra este numeric egal si
de semn contrar cu cel ce iese. In Fig.1.3. vom observa ca densitatea de curent va creste
I
datorita reducerii suprafetei parcuse de curent (J=S).
2. Transferul de caldura
Efectul Joule va genera incalzirea placii din cupru. Se
va considera ca laturile verticale si frontiera circulara au
contat cu un curent de aer la 300K, iar laturile orizontale
sunt izolate termin, ca in figura urmatoare:

Fig.2.1.Geometria si conditiile la limita


Dupa specificarea conditiilor de frontiera se vor introduce si valorile coeficientiilor :
- ρ=8930,
- C=340,
- k=384,
- Q=1/(r0*(1+beta*(T-T0)))*(Vx^2+Vy^2).
Dupa rezolvarea problemei vom obtine urmatoarele imagini:

Fig.2.2. Incalzirea rezistiva(harta de culori) si densitatea de curent(sageti)

In Fig.2.2. putem observa ca zonele in care densitatea de curent are valori mai mari
(Fig.1.3.) coincid cu zonele in care are loc aparitia efectului rezistiv.
In regim dinamic (Fig.2.3. si Fig.2.4.) se pot observa regiunile de diferite temperaturi
din placa dupa trecerea unui interval de timp de 2000s. Aceste regiuni apar ca o consecinta a
conditiilor de frontiera impuse. Tot datorita acestor conditii de frontiera (Fig.2.1.) sistemul va
expulza surplusul de caldura (cum se poate observa si in Fig.2.4.), dar laturile orizontale fiind
izolate termic se va mentine o temperatura de 300K pe frontiera.
In Fig.2.5. observam ca fluxul de caldura se deplaseaza din zonele cu temperatura
ridica spre zonele cu temperatura mai joasa.
Fig.2.3. Incalzirea rezistiva(harta de culori) si densitatea de curent(sageti) la T=2000s

Fig.2.4. Temperatura pe suprafata placii

Fig.2.5. Densitatea de curent si fluxul de caldura(sageti)


Testul de acuratete numerica

Mesh |I1| I2 ΔI=||I1|-I2|


524 -31012470,00 31016580,00 4110
2096 -30998100,00 30999050,00 950
8384 -30995330,00 30995560,00 230

Fig.2.6. Variatia intensitatii campului magnetic in functie de marimea mesh-ului

Din graficul de mai sus putem observa ca atunci cand vom creste numarul elementelor
din reteaua de discretizare valoarea coeficientului ΔI va scadea si vom obtine o acuratete mai
mare.

Pentru a efectua studiile parametrice s-a ales un punct in interoriul domeniului nostru
cu coordonatele (0;0,4) si se vor modifica pe rand valorile rezistivitatii electrice ρ0 (vom
multiplica valoarea acesteia de 2,4, respectiv 8 ori) si ale conductivitatii termica k ( vom
reduce valoarea acesteia de 2,4,8 ori).

Fig.2.7. Variatia rezistivitatii electrice


In graficul prezentat in Fig.2.7. se observa ca atunci cand valoarea rezistivitatii
electrice va creste temperatura regimului stationar va scade. De asemenea se observa ca
timpul de stabilizare, trecerea de la un regim tranzitoriu la unul stationar, va fi direct
proportinal cu cresterea rezistivitatiii electrice.

Fig.2.8. Variatia conductivitatii termice

In graficul prezentat in Fig.2.8. putem observa ca timpul de stabilizare va creste cand


conductivitatea termica scade ( de la 300s in cazul initial pana la 1300s in cazul 4). De
asemenea si temperatura in regimul stationar va creste cu scaderea conductivitatii termice.