Sunteți pe pagina 1din 46

Universitatea din Craiova

Facultatea de Ştiinţe Economice Administrarea Afacerilor

LUCRARE DE LICENȚĂ

Aplicație Informatică Pentru Aprovizionarea Unui Magazin Alimentar

1
Cuprins

CAPITOLUL 1 ......................................................................................................................... 5
ACTIVITĂȚILE DE APROVIZIONARE ............................................................................ 5
1.1 MANAGEMENTUL APROVIZIONĂRII: CONCEPT, ROL, TRASĂTURI ....................................... 5
1.2.CARACTERIZAREA, EVALUAREA ȘI SELECȚIONAREA FURNIZORILOR .................................. 9
1.2.1 Analiza nomenclatorului de resurse materiale ......................................................... 9
1.2.2 Analiza pieței furnizorilor ...................................................................................... 10
1.2.3 Caracterizarea furnizorilor potențiali .................................................................... 10
1.2.4 Evaluarea și selecționarea furnizorilor ................................................................. 11
1.3 ORGANIZAREA APROVIZIONĂRII ...................................................................................... 12
1.4 FORME DE APROVIZIONARE ............................................................................................. 14
1.5 INFORMATIZAREA COMERȚULUI ÎN ROMANIA.................................................................. 16
1.5.1 Supply Chain Management sau SCM ...................................................................... 16
1.5.2 Soluţii dedicate pentru retail şi distribuţie ............................................................. 16
1.5.3 Piaţa locală SCM – o necunoscută în 2009 ............................................................ 17
1.5.4 Wizrom .................................................................................................................... 18
1.5.5 Oracle ...................................................................................................................... 19
1.5.6 TotalSoft.................................................................................................................. 20
1.5.7 CRIsoft ..................................................................................................................... 21
CAPITOLUL 2 ....................................................................................................................... 28
TEHNOLOGIILE FOLOSITE ............................................................................................ 28
2.1. LIMBAJUL PHP .............................................................................................................. 28
2.2. MYSQL ......................................................................................................................... 30
2.3 STRUCTURA BAZEI DE DATE ............................................................................................ 32
2.4 UTILIZARE ....................................................................................................................... 36
CONCLUZII .......................................................................................................................... 43

2
CUVÂNT ÎNAINTE

Prin modalitățile de un spectru diverşificat în care este condusă, organizată și


coordonată activitatea de aprovizionare, chiar cu multe din imperfecțiunile cu care se
confruntă în prezent,aceasta are ca problemă principală, care trebuie să rămână în atenția
lucrătorilor din acest domeniu, asigurarea de noi forme și modalități prin care (
renunțându-se pe cât posibil la experiență, rutină și conservatorism) să raspundă superior
și mai rapid scopului urmărit. Astfel, scopul urmărit într-un sistem complex de
aprovizionare constă în exprimarea intereselor agentului cumpărător, în condiții de efort
minim (cheltuiala pentru tot ceea ce ar putea să însemne asigurarea promptă la cantitățile,
calitatea, sortimentele și condițiile impuse de cererea de consum (producția), uitându-se în
orice moment de facilitățile ce pot fi create prin utilizarea informațiilor cu privire la piața
de furnizare).
Exprimând intensele producției (cererea) în contact direct cu posibilitățile furnizorului
(oferta), aprovizionarea se realizează în condiții conjuncturale sub influența unor factori
mai mult sau mai puțin benefici dinaintea procesului în şine sau a celui care urmează
acestuia.
Mai precis, oricare dintre modalitățile procesului de aprovizionare analizat ca entitate
distinctă, în viziunea de la general la particular pe fondul comportamentului de
restructurare-perfecționare, impune o analiză complexă, conjuncturală, sub intenşitatea și
influența factorilor care-l generează și îl preced, atât în sensul cumpărător-furnizor, pentru
lansarea cererii de ofertă, cât și în sensul furnizor-cumpărător, pentru acoperirea cererii de
catre ofertă, bazându-se numai pe fundamentarea în limitele intereselor și eficienței atât a
cererii, cât și a ofertei în sine.
Interpretarea procesului de aprovizionare, în viziune de la general la particular, pe fondul
restructurării-specializării, contribuie evident la diminuarea riscului de a greși, indiferent
sub ce formă(fundamentări, contractări-cumpărări-aprovizionări-depozitări), tocmai
datorită faptului că oricare dintre situațiile în care se află aprovizionarea în sine, în cadrul
componentelor sistemului global, acestea sunt acționate, analizate și interpretate în mediul
conjunctural, cu raportare la sistemul sau subsistemul în care se integrează și prin care
acționează, în scopul asigurării producției de bunuri și servicii consumatorilor.
Procesul de aprovizionare, tratat prin prisma unor sisteme moderne de management, oferă
prilejul utilizatorului de a dispune permanent de imaginea realității asupra utilității sau
inutilității unor informații care,prin continuțul lor specific, conjugă, amplifică sau
perturbă sistemul în sine sau poate numai partial, insignifiant. Importantă, însă, rămâne
asigurarea posibilitătilor ținerii sub control a factorilor perturbatori (asupra cărora se poate

3
acționa ,transformându-i în parte sau în totalitate în informații pertinente, utile scopurilor
pentru care se folosesc), în funcție de avantajele urmărite.
Sigur că în viziunea multor autori din literatura de specialitate se elaborează permanent
metode și modalități care asigură perfecționarea continuă, din diverse puncte de vedere
sau intense ale procesului de aprovizionare.
Procesul de perfecționare managerială a aprovizionării, deosebit de complex și eficient în
același timp, impune ca o necesitate obiectivă, indispensabilă, fără de care nu se poate
vorbi de rapiditate, calitate, utilitate, eficiență la parametrii de înaltă performanță,
introducerea, dezvoltarea și perfecționarea continuă a informaticii și utilizarea mijloacelor
tehnice de evidență și calcul electronic, în întregul sistem.
Calitatea, competitivitatea, ritmul, competența, profesionalismul, performanțele la nivelul
cerințelor pot fi atinse numai în condițiile unei aprovizionări care, prin însăși conținutul
problematic, impune agentului economic regula unei permanente evaluări a întregii sale
activități, ocazie cu care își menține „trează” vocația de a fi în concordanță, răspunzând
întocmai cerințelor propriilor interese.

4
CAPITOLUL 1

ACTIVITĂȚILE DE APROVIZIONARE

1.1 Managementul aprovizionării: concept, rol, trasături

Managementul aprovizionării şi, respectiv al desfacerii sunt concepte unitare


complexe cărora le este proprie o structură extinsă de activități componente ce au în
vedere, ca elemente de ansamblu, probleme de conducere-coordonare, previziune-
programare-contractare, de organizare, antrenare, derulare efectivă, de urmărire-control,
analiză și evaluare.
Managementul aprovizionării asigură echilibrul între necesitațile și disponibilul de
resurse materiale care poate fi asigurat de o unitate economică. Principalul obiectiv al
activității de aprovizionare se concretizează în asigurarea completă și complexă a unității
economice cu resurse materiale și tehnice corespunzătoare calitativ, la locul și termenele
solicitate, cu un cost minim. Managementul aprovizionării materiale integrează într-un tot
unitar fluxul și controlul resurselor material, de la momentul inițierii procesului de
asigurare a lor, și până la transformarea acestora în produse pentru vânzare.
În economia de piață, unele activități componente ale managementului aprovizionării
capătă valențe noi, importanța lor se accentuează și, ca urmare, acestea trebuie abordate
într-o viziune racordată total la mediul economic în care acționează intreprinderea; aceste
activități se referă la: studierea pieței de furnizare, selectarea și testarea credibilității
furnizorilor, elaborarea strategiilor în cumpărarea de resurse materiale și echipamente
tehnice, ca și în domeniul gestiunii stocurilor, negocierea condițiilor de vânzare-cumpărare
și finalizarea acțiunii, în general, pe bază de contracte comerciale.
Caracterul dinamic al acestei activități se manifestă, atât în etapa de programare, de
planificare a aprovizionării, cât mai ales în cea de realizare efectivă. În etapa de
programare, caracterul dinamic al aprovizionării se manifestă printr-o permanentă corelare
cu indicatorii celorlalte activități ( producție, investiție, vânzare), astfel încât, în diferitele
momente de elaborare, să se obțină variante diferite ale planului de aprovizionare, într-un
cadru permanent și complex de optimizare. În etapa de realizare efectivă a aprovizionării,
caracterul dinamic al acestei activități se manifestă prin legaturile permanente, operative și
întrețesute dintre beneficiari și furnizori pentru respectarea obligațiilor asumate prin
contractele economice, pentru livrarea și primirea cantităților de materiale prevăzute,
organizarea transporturilor acestora și decontarea costurilor, precum și pentru reglarea
operativă a aprovizionării, soluționarea anomaliilor pot apărea pe parcurs cu deosebire
pentru prevenirea întreruperilor în ritmicitatea și continuitatea aprovizionărilor.

5
Într-o formulare sintetică, aprovizionarea resurselor de materiale reprezintă activitatea
prin care se asigură elementele materiale necesare consumului producției, în volumul,
structura și la termenele care să sprijine o activitate continuă și la capacitate maximă, cu
un profit cât mai ridicat a unităților economice.
În literatura de specialitate, ca și în practica economică și în normativele uzuale sunt
utilizați frecvent termeni similari ca: achiziționare, aprovizionare, cumpărare, alimentare.
Fiecare dintre acești termeni are, însa, o semnificație diferită. Astfel, achiziționarea
reprezintă un angajament financiar, de cumpărare a unor resurse materiale sau produse,
fiind o tranzacție monetară efectivă. Formele prin care se realizează achiziționarea de către
agenții economici au devenit, relativ, unitare; se foloseste uneori și forma de cerere mobilă
( sau repetabilă) atunci când un articol trebuie aprovizionat continuu, în mod constant, sau
când solicitarea trebuie repetată.
În raport cu achiziționarea, aprovizionarea are un conținut mai larg, achiziționarea
este doar un moment al procesului de aprovizionare cu materiale și echipamente tehnice.
Achiziționarea, ca o componentă a activității de aprovizionare, este precedată, de exemplu,
de acțiunile de determinare a nevoilor, de stabilirea dimensiunii acestora și a momentelor
când sunt necesare ( care declansează acțiunea de emitere a cererii sau a comenzii) și este
urmată de negocierea condițiilor de furnizare, de aducere efectivă a resurselor materiale.
În sfârșit, alimentarea reprezintă o acțiune de finalizare a procesului de aprovizionare,
prin trecerea în consum a resurselor materiale aduse-sosite de la furnizori. Alimentarea se
desfașoară deci, numai în interiorul unității economice prin trecerea materiilor prime din
depozite la punctele de prelucrare-consum în concordanță cu programele elaborate în
prealabil. Alimentare se încadrează deci în sistemul logistic al aprovizionării care
cuprinde, printre altele, fluxul și sistemul de transport intern.
Particularitățile și specificațiile economiei de piață cu deosebire cele ale perioadei de
tranziție către economia de piața, creează condiții noi de desfașurare pentru toate
procesele economice. În mod deosebit, procesul de aprovizionare este influențat în cele
mai intime relații și determinări, cu deosebire, de către următorii factori prezenți în mediul
economic și geografic al țării noastre:

 Realizarea resurselor prin relații directe cerere-ofertă între agenții economici, ceea
ce presupune creșterea gradului de incertitudine, de risc în vânzarea-cumpărarea
produselor în condiții de concurență;
 Accentuarea gradului de instabilitate a prețurilor în perioada de tranziție și cu
deosebire la materiile prime clasice, de bază, determinate atât de caracterul limitat
al acestor resurse, cât și de anumite evenimente conjuncturale;
 Activizarea, în tot mai mare masură, a politicilor naționale de protejare a resurselor
materiale și energetice limitate sau greu regenerabile, a celor strategice;
 Realizarea unui nou cadru general de acțiuni bazat pe autonomia agenților
economici în asigurarea și gestionarea resurselor, în vânzarea rezultatelor
producției. Aceasta presupune punerea în funcțiune a întregului instrumentar
tehnic și metodologic, a tuturor factorilor implicati în găsirea celor mai eficiente
căi de asigurare materială și de livrare a produselor, de penetrare pe piețele de
materii prime și de produse, de modernizare și înnoire a structurii de fabricație, de

6
îmbunătățire a sistemului de gestiune a resurselor, de cointeresare- stimulare a
lucrătorilor, de întărire a disciplinei în muncă;
 Accentuarea schimbărilor frecvente, la intervale scurte de timp, în structura și
dimensiunea cererilor pentru consum și implicit în oferta de resurse materiale și
energetice;
 Amplificarea cercetării stiințifice, a mutațiilor de ordin tehnologic pentru crearea
de noi materii prime și produse înlocuitoare, extinderea utilizării de noi resurse și
purtători de energie, valorificarea superioară a tuturor resurselor materiale și
energetice;
Aplicarea unor strategii și măsuri speciale pentru crearea de rezerve proprii pe lungă
durată, care să protejeze agenții economice în caz de penurie sau fluctuatii nefavorabile de
preț la resursele materiale.
În același timp, piața resurselor materiale de utilizare productivă care reprezintă
totalitatea relațiilor de vânzare-cumpărare dintre agenții economici, furnizori și
beneficiari, pentru asigrarea continuității proceselor lor de producție se particularizează
prin următoarele elemente:

1. numărul cumpărătorilor, dar și al ofertelor este relativ nelimitat;


2. dependența pieței resurselor materiale de utilizare productivă de
politică de investiții sub dublu aspect: pe de o parte crește
permanent nevoia de bunuri industriale, iar pe de altă parte se
asigură baza materială de realizare a acestor nevoi;
3. în cadrul pieței resurselor de utilizare productivă deciziile de
cumpărare sunt rezultatul unor hotărâri colective;
4. cumpărăturile se desfașoara pe bază de performanțe. Aceasta
implică din partea utilizatorilor existența unor perioade distincte
determinate de negocierea prealabilă, lansarea comenzii, încheierea
și realizarea contractului. În același timp, aceste cumpărări
reprezintă cantități mari, aprovizionări de loturi importante de
resurse materiale, necesare agentului economic pe o perioadă mai
mare de timp;
5. în condițiile trecerii la economia de piață liberă, piața resurselor
materiale de utilizare productivă se caracterizează prin aceea că atât
ofertantii cât și purtătorii cererii sunt agenți economici autonomi, iar
circulația bunurilor respective au un caracter deschis, dar cu un
regim specific. Cererea are în acest caz un caracter ferm și formează
obiectul unor contracte economice, de asemenea ferme.

Prin realizarea eficientă a unor astfel de activități, subsistemului aprovizionării i se


asigură rolul de sursă de informare strategică și subsistem cu participare activă la
elaborarea strategiilor de dezvoltare a intreprinderii.
Rolul de sursă de informare strategică decurge din raporturile subsistemului cu piața
din amonte (de furnizare internă și externă) în calitate de factor de cumpărare. Această

7
poziție îi permite culegerea de informații utile atât pentru procesul de aprovizionare, cât și
pentru activitatea de ansamblu a intreprinderii. Informațiile colectate de pe piața din
amonte se pot adresa sectorului de desfacere-vânzări din intreprindere, celui tehnic și de
producție, conducerii intreprinderii și se pot referi la: evoluția cererii şi ofertei de produse,
tendințe în evoluția viitoare a concurenței, evoluția prețurilor etc. Prin natura
informațiilor, subsistemul aprovizionare materială poate contribui și la îmbunătățirea
performanțelor tehnice și de calitate a produselor fabricate în intreprindere. strategii
eficiente în cumpărarea de resurse materiale și echipamente tehnice, elaborarea de strategii
de acțiune în raport cu furnizorii, adoptarea unei strategii și a unei politici eficiente în
angajarea și formarea forței de muncă din domeniul aprovizionării materiale etc.
Rolul de subsistem cu participare activă la fundamentarea strategiilor de dezvoltare a
intreprinderii se manifestă prin: elaborarea de strategii eficiente în cumpărarea de resurse
materiale și echipamente tehnice, elaborarea de strategii de acțiune în raport cu furnizorii,
adoptarea unei strategii și a unei politici eficiente în angajarea și formarea forței de muncă
din domeniul aprovizionării materiale etc.
Importanta subsistemului aprovizionare materială și cu echipamente tehnice pentru
activitatea intreprinderii decurge și din faptul că, prin acesta se asigură resursele materiale a
căror pondere în costul total al producției este de peste 50%, în unele ramuri industriale
depașind 80%. În economia țărilor dezvoltate se apreciază că, prin acțiunea sectorului
aprovizionare materială se pot reduce costurile de producție cu circa 5-10%. Semnificația
sensului de acțiune este relevantă dacă avem în vedere că într-un orizont de timp definit
(mediu sau lung) între sursele potențiale de creștere a profitului reducerea costurilor va
reprezenta o cale prioritară.
În literatura și practica de specialitate se apreciază în mare masură că activitatea de
aprovizionare materială reprezintă un ”centru de profit” și nu unul de cheltuieli.
Subsistemul aprovizionare materială se manifestă ca ”centru de profit” prin controlul pe
care îl poate avea asupra costurilor specifice, cum sunt: costurile de achiziție, costurile de
gestiune, costurile suplimentare de prelucrare etc.
Acțiunea subsistemului aprovizionare materială a evoluat pe urmatoarele faze:
-faza de pasivitate în care activitatea de aprovizionare materială este apreciată ca fiind
subordonată sistemului producție;
-faza de autonomie în care aprovizionarea materială își elaborează strategii de optimizare
la nivelul subsistemului propriu;
-faza de participare în care subsistemul aprovizionare materială participă la eaborarea
strategiilor generale de dezvoltare a intreprinderii;
-faza de integrare în care acest subsistem participă efectiv la fundamentarea strategiei de
dezvoltare a intreprinderii; aceast fază trebuie să constituie obiectivul permanent al
oricarei echipe manageriale din intreprinderi.

8
1.2.Caracterizarea, evaluarea și selecționarea furnizorilor
1.2.1 Analiza nomenclatorului de resurse materiale
1.2.2 Analiza pieței furnizorilor
1.2.3 Caracterizarea furnizorilor potențiali
1.2.4 Evaluarea și selecționarea furnizorilor

Eficiența şi eficacitatea relațiilor stabilite cu anumiți furnizori depind, alături de modul de


gestiune a acestora, și de calitatea partenerului ales. În general nu există un furnizor ideal,
aceasta presupune că se va alege acel partener care asigură cele mai bune condiții de
valorificare a oportunităților consumatorilor, într-un anumit context economico-social. De
asemenea, nu toți furnizorii au comportamente identice în situații identice, acestea
depinzând de poziția furnizorului pe piață, de resurse care constituie obiectul relatiilor de
vânzare-cumpărare, de interesele pe termen scurt dar mai ales mediu și lung al acestora.
Rezultă că eforturile de analiză ca și modalitațile de acțiune trebuie să fie alese în
funcție de interesele economice ale consumatorului, dar și de poziția furnizorului în raport
cu acesta.
În al doilea rând, un furnizor se impune să fie caracterizat din diverse puncte de
vedere, pentru a-l putea aprecia cât mai real, dar eforturile de analiză în general sunt foarte
costisitoare și de multe ori nu se justifică prin rezultatele ce se estimează a fi obținute.
Răspunsul la această dilemă presupune, ca o etapă preliminară a eforturilor de
evaluare, selecționare, segmentare a pieței ( a furnizorilor) dar și a propriului nomenclator
de resurse, prin care să se poata obține o gradare a eforturilor, respectiv o eficiență
maximă a activității de caracterizare, evaluare și selecționare a furnizorilor.

1.2.1 Analiza nomenclatorului de resurse materiale

. Necesitatea grupării(segmentării) resurselor necesare a fi aprovizionate rezultă cel puțin


din urmatoarele cauze:
 impactul diferit pe care îl au resursele asupra activității;
S-a observat că acestea pot fi grupate în resurse puține și cu impact mare, respectiv
în resursele numeroase și cu impact mic, asupra eficienței activiății;
 luarea în calcul a tuturor resurselor, care în majoritatea
cazurilor sunt de ordinul miilor, este foarte costisitoare, dacă
nu imposibil de realizat.

Guparea resurselor presupune deci existența unor criterii, respectiv a unor metode de
grupare. În segmentare (grupare) pot fi folosite criterii unice sau criterii multiple de
caracterizare, în funcție de necesitățile de analiza.

9
Dintre criteriile ce pot fi avute în vedere enumerăm:
-importanța economică;
-importanța cantitativă;
-importanța pieței de pe care se asigură;
-importanța strategică.

Această analiză are în vedere faptul că furnizorul este un producător care știe că este
periculos să se bazeze pe un singur produs și pe un singur client. Deci el propune o gamă
de produse pentru o grupă de clienți, situație ce impune segmenatarea pieței pentru
evidențierea grupelor strategice de furnizori ce se caracterizează prin comportamente
asemănătoare.

1.2.2 Analiza pieței furnizorilor

Analiza pieței furnizorilor poate fi facută după diverse criterii dintre care menționăm:
-după importanța pe care furnizorii o au pe piață;
-după importanța pe care furnizorii o dețin în satisfacerea necesarului de resurse pentru
un anumit consumator;
-după concordanța dintre obiectivele majore ale furnizorului pe o anumită perioadă și
cerințele consumatorului;
Alegerea furnizorilor potențiali(după primele două criterii) cu care este oportun să se
desfășoare relații de aprovizionare, respectiv pentru care să se efectueze analize și să se
fundamenteze strategii, se va face diferit în funcție de criteriile folosite.
Gruparea după concordanța dintre interesele furnizorilor și cele ale consumatorilor au
drept scop identificarea furnizorilor, ale căror interese corespund cu cele ale
consumatorilor; asemenea situație este favorabilă pentru consumator, deoarece se pot
aștepta servicii foarte eficiente din partea furnizorilor. Un alt avantaj al unei asemenea
grupări constă în identificarea posibilităților de acțiune pentru asigurarea acestei
concordanțe, sau măcar în crearea posibilităților de cunoaștere a viitorului, prin
anticiparea conduitei furnizorului.

1.2.3 Caracterizarea furnizorilor potențiali

Această etapă este esențială pentru stabilirea furnizorilor potențiali, realizarea ei


presupunând:

Caracterizarea furnizorului ca producător de resurse;


Caracterizarea furnizorului prin resursele oferite;
Caracterizarea condițiilor oferite de furnizor(preț, calitate, credite);
Caracterizarea managementului furnizorului.

10
1.2.4 Evaluarea și selecționarea furnizorilor

Momentul de evaluare și selecționare a furnizorilor este esențial, deoarece acum se


definește piața pe care se vor desfășura activitățile de asigurare materială.
Dacă analiza pieței furnizorilor permite identificarea furnizorilor potențiali a
comportamentelor specifice de pe această piață, evaluarea și selecționarea furnizorilor
permite stabilirea celor mai eficiente surse pentru activitatea de asigurare materială.
Astfel, în etapa de analiză a pieței furnizorilor se reușește o selecție preliminară, pe baza
căreia se poate restrânge oferta de dezvoltare a unor analize aprofundate și specifice.
În cadrul etapei de evaluare și selecționare a furnizorilor au loc selecția efectivă, dar nu
finală a furnizorilor.Realizarea acestei activități de selecție presupune, deci, existența unor
criterii specifice de analiză pe baza cărora să se poată obține o evaluare corectă a fiecărui
furnizor.
În primul rând, trebuie remarcat faptul că în această etapă are loc o dezvoltare a criteriilor
de evaluare folosite în analizele anterioare, având în vedere multiplele aspecte sub care
poate fi caracterizată activitatea de asigurare materială și, deci, la care trebuie să raspundă
un furnizor. De exemplu, G.W.Dickson în urma unui studiu efectuat în SUA, spune că
aproximativ 92.3% din chestionați folosesc în jur de 23 criterii de apreciere pe o scară de
evaluare de la 1 la 4.
Apreciem faptul că de o mare utilitate este însă gruparea pe grade de importanță a
acestor criterii.
Astfel, a fost identificată urmatoarea grupare a criteriilor folosite:
Criterii foarte importante: calitatea;
Criterii de importanță mare: timpul de satisfacere a comenzilor, performanțele trecute,
prețul, poziția financiară;
Criterii de importanță medie: adaptabilitatea, reputația, competența managerială,
importanța afacerilor trecute;
Criterii de importanță scazută: posibilitatea unor acorduri de reciprocitate.
Aprecierea furnizorilor după o multitudine de criterii ne conduce la următoarea concluzie
logică: cele mai fezabile sunt metodele multicriteriale.
Dintre aceste metode, având în vedere scopul urmărit ca și raportul efect/cost,
recomandabile sunt cele ce se bazează pe maximizarea utilității totale. Aplicarea unor
asemenea metode presupune stabilirea unor scări de importanță a fiecărui criteriu;
stabilirea unei scări de evaluare a fiecărui furnizor, după fiecare criteriu.
Stabilirea importanței acordate fiecărui criteriu trebuie să aibă în vedere, în primul rând,
aspectele ce se doresc a fi puse în valoare și siguranța aprecierii ce poate fi facută după un
anumit criteriu. Aici avem în vedere că o apreciere incertă căreia i se acordă o importanță
foarte mare poate să ducă la obținerea unor rezultate neconforme cu realitatea.

11
În al doilea rând, în vederea creșterii sensibilității analizelor efectuate, criteriile folosite
trebuie detaliate prin subcriterii specifice, dar a căror importanță trebuie să se încadreze în
importanța acordată criteriului din care face parte.
În ce privește felul de notare a importanței, suntem pentru aprecierea procentuală, astfel
încât suma notelor acordate tuturor criteriilor să fie egală cu 100.

1.3 Organizarea aprovizionării

Organizarea aprovizionării tehnico-materiale trebuie astfel condusă încât să contribuie


la: asigurarea completă, complexă și la timp a unității economice cu mijloace de muncă și
obiectele muncii, asigurarea condițiilor optime de depozitare a resurselor materiale,
alimentarea rațională a locurilor de muncă cu resursele materiale necesare, utilizarea
rațională a resurselor materiale, astfel încât să se respecte normele de consum stabilite și
stocurile de producție determinate.
Experiența practică, generalizată la nivelul teoriei de specialitate, evidențiază
urmatoarele sisteme concrete de organizare structurală a compartimentelor de
aprovizionare materială din intreprinderi:
- sistemul pe grupe de activități distincte;
- sistemul pe grupe de aprovizionare-depozitare-control, utilizare resurse materiale;
Sistemul pe grupe de activități distincte constă în departajarea procesului de
aprovizionare pe principalele activități componente în funcție de natura, gradul de
complexitate sau de omogenitate a acestora. Sistemul, cunoscut și sub denumirea de
”funcțional”, asigură o delimitare selectivă a activităților de prognozare-planificare-
programare a aprovizionării, de cele privind prospectarea, negocierea, contractarea,
realizarea aprovizionării, de urmărire, control, analiză și evaluare a acestuia, de
depozitare-păstrare a resurselor materiale asigurate, de urmărire a modului de folosire a
acestora pe destinații de consum. Deci, sistemul presupune identificarea , delimitarea și
gruparea activităților după aceste criterii și constituirea de grupe distincte care să le
realizeze calificat și operativ.
La nivelul grupei de plan se realizează activități precum: prognozarea necesităților
materiale, fundamentarea planurilor și programelor de aprovizionare, elaborarea
bilanțurilor materiale și a cantităților economice de comandat etc.
Grupele operative de aprovizionare se constituie, în principiu, după gradul de
omogenitate sau de asemănare a resurselor materiale, componenții acestor grupe asigurând
realizarea activităților care au în vedere contactarea surselor de furnizare, urmărirea
derulării efective a procesului de formare a loturilor de furnizori, participarea la recepție-
expediție ș.a.
Grupa depozitelor asigură primirea-recepția partițiilor de materiale sosite de la furnizor,
depozitarea și păstrarea integrității proprietatilor fizico-chimice a resurselor, pregătirea și
eliberarea în consum sau pe destinațiile de utilizare-valorificare a acestora.

12
Grupele operative și cele de depozite sunt așezate pe același nivel ierarhic. Între toate
grupele compartimentului de aprovizionare se stabilesc relații stricte de colaborare.
Conducerea, coordonarea, corelarea și controlul pe ansamblul grupelor se asigură la
nivelul șefului de compartiment.
Sistemul functional nu asigură abordarea unitară a procesului de aprovizionare în
întregul lui, nu se asigură controlul eficient al utilizării resurselor în raport cu destinațiile
inițial prevăzute și consumurile specifice din documentațiile tehnico-economice ale
produselor, nu oferă posibiltatea promovării folosirii materialelor noi, înlocuitoare a celor
refolosibile sau prevenirii consumurilor iraționale.
Sistemul pe grupe de aprovizionare-depozitare-control, utilizare a resurselor materiale
are în vedere constituirea de grupe de materiale în cadrul compartimentului în a căror
atribuție intră realizarea procesului de aprovizionare în întregul sau după o concepție
unitară. Ca urmare, fiecare grupă răspunde de asigurarea structurii materiale pentru care se
formează de la fundamentarea necesităților , contractarea resurselor și până la aducerea,
gestionarea și controlul utilizării acestora.
O importanță deosebită revine criteriului de constituire a grupelor în cadrul acestui
sistem care poate fi omogenitatea resurselor, în functie de destinația de utilizare. În acest
sens se pot folosi 3 variante: pe grupe omogene de materiale, pe secții consumatoare sau
ca sistem mixt.
a) organizarea compartimentului pe grupe de aprovizionare-depozitare-
control utilizare materiale omogene prezintă avantaje care sunt determinate de
simplificarea și specializarea activității lucrătorilor, ca urmare a numărului redus de
materiale și implicit de furnizori pe o grupă. Sistemul prezintă ca dezavantaj faptul că, pe
plan intern, în cazul existenței unui număr mare de puncte de consum și a unei dispersii
pronunțate a acestora pot apărea condiții care să conducă la necorelarea aprovizionării cu
cererile pentru consum, cu producția.
Se consideră că acest sistem este cel mai indicat pentru organizarea internă a
compartimentului de aprovizionare, datorită eficacitații superioare în conducerea asigurării
materiale a unitătilor industriale.
b) organizarea pe grupe de aprovizionare-depozitare-control utilizare în
funcție de destinația de consum a materialelor are în vedere unitățile în cadrul cărora
secțiile, atelierele și alte sectoare de activitate, prin profilul lor, consumă materiale
distincte. În acest context se constituie grupe de aprovizionare în funcție de destinatarul
materialelor.
Un astfel de sistem prezintă avantajul că asigură cunoasterea în detaliu, la nivelul
fiecărei grupe, a necesităților de resurse materiale specifice secției pe care o alimentează,
creează condiții pentru un control permanent și eficient al destinației de consum a
materialelor, realizându-se o mai bună corelare între factorul de aprovizionare și cel de
producție. Acest tip de organizare prezintă neajunsul ca, în frecvente situații,
nomenclatura materialelor pentru o secție este foarte largă și implicit numărul de furnizori
foarte mare, crescând astfel gradul de dificultate în coordonarea, desfășurarea operativă și
urmărirea eficientă a procesului de aprovizionare la nivelul grupei constituite.

13
Aplicabilitatea variantei este limitată însa de numărul redus de unități care îndeplinesc
condițiile cerute pentru implementare.
c) organizarea pe grupe de aprovizionare-depozitare-control utilizare în
sistem mixt presupune constituirea de grupe care se vor ocupa cu asigurarea materialelor
care prin natura lor formează obiectul consumului numai în cadrul unei anumite secții de
producție și pe grupe de materiale asemănătoare, dar destinate consumului mai multor sau
tuturor secțiilor din unitatea economică. Sistemul asigură îmbinarea avantajelor primelor
două variante și eliminarea în mare masură a dezavantajelor care le sunt specifice.
În literatura de specialitate se prezintă și alte forme de organizare a compartimentului de
aprovizionare materială practicabile la nivelul marilor unități (corporații, trusturi etc.).

1.4 Forme de aprovizionare

Concretizarea relațiilor de aprovizionare presupune alegerea formei prin care se va


concretiza procesul de aprovizionare propriu-zis: aprovizionarea de la furnizor unic sau nu,
directă sau indirectă, pe bază de contract sau comandă etc.
Alegerea formei de aprovizionare se bazează pe analize diagnostice riguroase prin care
să se identifice oportunitățile fiecărei modalități și mai ales posibilitățile firmei de a le
valorifica. În asemenea analize preponderente vor fi criteriile economice, dar se vor utiliza
și criterii de altă natură (sociale, politice etc.)
Aprovizionarea de la un furnizor unic-dacă în general se recomandă să nu să se apeleze
la un singur furnizor (pentru evitarea creșterii gradului de dependență), există situații în
care aceasta formă de aprovizionare este eficientă și anume: în cazul în care furnizorul
deține monopolul tehnic în ce privește fabricarea unui produs, dacă un furnizor oferă un
nivel de calitate, preț și service deosebit, în cazul în care se pot obține reduceri de preț sau
ale cheltuielilor de aprovizionare. Principalele dezavantaje ale unei asemenea forme de
aprovizionare sunt imposibilitatea punerii în concurență a furnizorilor și riscul de crestere
a gradului de dependență față de furnizor.
Aprovizionarea de la mai mulți furnizori-în vederea reducerii puterii de negociere a
furnizorilor se recomandă aprovizionarea pentru aceeași resursă de la mai mulți furnizori.
Argumentele unei asemenea opțiuni, ca și condițiile în care este eficientă sunt foarte
diverse dintre care: se evită posibilitatea încetării totale a aprovizionărilor în condițiile
apariției unor situații deosebite ( greve, incendii, faliment), se asigură punerea în
concurență a furnizorilor (obținerea unor prețuri mai bune, cresterea eforturilor de
adaptare la cerințele consumatorului), etc.
Aprovizionarea directă - evită efectuarea unor cheltuieli suplimentare, cum ar fi
comisionul perceput de intermediar pentru acoperirea costurilor și pentru obținerea unui
profit, permite o bună cunoștere a nevoilor consumatorului de către furnizor, respectiv a
posibilităților producătorului de către consumator etc.

14
Aprovizionarea indirectă- permite minimizarea stocurilor de producție prin creșterea
gradului de siguranță a aprovizionărilor, prin nivelul cantităților cumpărate de la
producător de către intermediar se asigură pentru acesta anumite oportunități (reducerea
costurilor, reducerea riscului desfacerii producției), permite creșterea gradului de
disponibilitate a resurselor, prin posibilitatea de amplasare a intermediarului în apropierea
consumatorului.
În funcție de implicarea intermediarului, aprovizionarea indirectă poate fi: prin tranzit
organizat (presupune că intermediarul să participe numai la concretizarea relațiilor de
aprovizionare în formule juridice, celelalte activități-de plată și transfer a produselor-
realizându-se direct producător-consumator), prin tranzit achitat (presupune ca și plata
facturilor să se facă prin intermediar) sau prin depozit.
Aprovizionarea prin depozit-reprezintă aprovizionare prin angrosist și presupune ca
pentru consumator intermediarul să devină furnizorul. În acest caz toate activitățile: de
concretizare juridică, de transfer a produselor și de plată se fac prin intermediar, de cele
mai multe ori relația producător-consumator, din punct de vedere formal, neexistând. Se
recomandă în cazul unor comenzi reduse și/sau al unor produse care nu necesită o
conlucrare deosebită producător-consumator. O formă particulară în cazul aprovizionării
prin depozit o reprezintă aprovizionarea garantată, caz în care intermediarul preia în
totalitate sau parțial funcțiile aprovizionării: studiul pieței, depozitarea, optimizarea
transportului etc.
Aprovizionarea pe bază de contract-contractul oferă o reducere a riscului în
aprovizionare din punct de vedere cantitativ, calitativ ,dar și al condițiilor de
aprovizionare; pe de altă parte, contractul reprezintă o dependență față de anumite clauze
,care, încălcate provoacă efecte negative asupra consumatorului. Apare ,astfel,
imposibilitatea fructificării anumitor oportunități pe piață, cum ar fi reducerile de preț,
apariția de noi furnizori etc.
Aprovizionarea pe baza de comandă are avantajul că se pot negocia condițiile de
aprovizionare în funcție de situatia existentă pe piață la un moment dat; riscul mare constă
în modificarea defavorabilă a condițiilor care ar fi putut fi formulate în cadrul unor
contracte la parametri mai favorabili-de exemplu cumpărările la termen-când se încheie un
contract pentru aprovizionări care se vor face ulterior, dar în condițiile stabilite în prezent.
Aprovizionarea în comun are rolul de a permite obținerea unor avantaje oferite de
creșterea volumului și valorii aprovizionărilor: creșterea puterii de negociere, posibilitatea
obținerii unor rabaturi de preț, minimizarea cheltuielilor de transport etc.

15
1.5 Informatizarea comerțului în Romania
1.5.1 Supply Chain Management sau SCM

1.5.2 Soluţii dedicate pentru retail şi distribuţie

1.5.3 Piaţa locală SCM – o necunoscută în 2009

1.5.4 Wizrom

1.5.5 Oracle

1.5.6 TotalSoft

1.5.7 CRIsoft

1.5.1 Supply Chain Management sau SCM

Soluţiile de management al lanţului de aprovizionare (Supply Chain Management sau


SCM) au devenit tot mai importante în ultimii ani, pe măsură ce mediul de afaceri din
România s-a maturizat, tot mai multe companii au început să gestioneze depozite şi spaţii
logistice de mari dimensiuni, iar cheltuielile cu lanţul de aprovizionare-desfacere au
devenit tot mai însemnate. În căutarea unei soluţii logistice eficiente, care să reducă din
costurile de operare a unui depozit, firmele de distribuţie de la noi au descoperit ceea ce în
Occident se ştia de mult timp: faptul că un software dedicat este calea cea mai sigură către
cheltuieli minime.

În accepţiunea să clasică, termenul „managementul lanţului de aprovizionare” (SCM)


include întreaga coordonare şi conducere a activităţilor implicate în lanţul de aprovizionare
pentru obţinerea unor performanţe optime. Potrivit lucrării „ERP extension - Supply Chain
Management (SCM)” de Vasile Lupşe şi Ovidiu Cosma, de la Catedra de Matematică-
Informatică a Universităţii de Nord din Baia Mare, funcţiunile principale ale unei aplicaţii
SCM sunt: planificarea, gestiunea furnizorilor, fabricarea/ producţia, livrarea sau logistica,
gestiunea retururilor.

1.5.2 Soluţii dedicate pentru retail şi distribuţie

SCM înglobează un concept mai larg decât logistica, conectând-o cu o întreagă reţea de
comunicaţii şi cu personalul companiei. Prin specificul lor, soluţiile SCM sunt destinate
acelor verticale care rulează volume mari de marfă, cu multe sortimente de produse,
numeroşi furnizori şi clienţi, depozite complexe, pe scurt, sectoarelor de distribuţie şi
retail. De obicei, modulele SCM sunt integrate în soluţiile ERP ale acestor companii,

16
pentru că interacţionează şi cu alte funcţii din platforma software a firmei, de aceea toţi
marii producători ERP au prevăzut şi administrarea lanţului de aprovizionare printre
componentele incluse.
Potrivit lui Daniel Mateescu, Charisma Enterprise Manager în cadrul companiei TotalSoft,
producătoarea soluţiei ERP Charisma, este posibil şi ca o soluţie SCM livrată de un
dezvoltator să fie integrată în soluţia mare ERP de la alt producător software, însă la o
firmă de distribuţie SCM este chiar core business şi, în absenţa să, ERP-ul se mai ocupă
doar de bugete, centre de cost şi contabilitate. „În general însă, e bine să fie integrate şi de
la acelaşi furnizor, pentru a evita probleme legate de compatibilitatea documentelor”, ne-a
explicat expertul citat, adăugând că „în România, din zona de distribuţie consumatoare de
SCM, cele mai puternice sunt distribuţia de medicamente, de băuturi, telefoane mobile,
precum şi marile lanţuri de magazine”.

1.5.3 Piaţa locală SCM – o necunoscută în 2009

Deloc surprinzător, datele despre piaţa românească de SCM sunt puţine şi relativ vechi,
oferind o „fotografie” a situaţiei de acum doi ani. Pe de o parte, singura entitate de
cercetare care include acest domeniu în studiile sale este IDC, cunoscut pentru politicile
sale stricte de confidenţialitate, iar pe de alta, furnizorii locali de software nu se arată deloc
dornici să-şi facă publice datele proprii privind zona SCM.
Iată, deci, puţinele informaţii publice disponibile. Potrivit IDC, piaţa locală de SCM a fost
în 2007 de 9,25 milioane de dolari, în creştere cu 16,5% comparativ cu 2006, fiind a doua
piaţă din cadrul grupei de soluţii Enterprise Applications Solutions (EAS) ca importanţă
(12,4% din totalul pieţei de EAS). Trebuie menţionat că IDC include în SCM aplicaţiile de
logistică, planificarea producţiei şi admi nistrarea inventarului.
În ceea ce priveşte situaţia jucătorilor din piaţă, ceea ce se ştie cu siguranţă este că marii
furnizori de ERP sunt prezenţi şi în zona SCM din România: SAP, IBM, Ora cle,
Microsoft, Scala Business Solutions, LLP – toate au şi module SCM în soluţiile de
business puse la dispoziţia companiilor din ţara noastră. Pe lângă acestea, o prezenţă
meritorie o au şi furnizorii locali de SCM: Siveco, TotalSoft, Wizrom, BIS, CRIsoft,
Crescendo, EBS România, Sobis, Transart sau Net Brinel sunt cele mai cunoscute nume,
dar lista nu este exhaustivă.
Mai mult chiar, în competiţie cu giganţii software, numele locale fac o figură mai mult
decât onorabilă, câtă vreme Siveco a anunţat că, în 2006, a deţinut poziţia de lider pe cele
mai importante segmente ale pieţei EAS: Enterprise Resource Ma nagement (ERM) şi
Supply Chain Management (SCM). În ceea ce priveşte plasarea Siveco în piaţa SCM,
aceasta deţinea 30,3% în 2006, într-o ierarhie ce include atât companii multinaţionale, cât
şi companii româneşti. În domeniul soluţiilor software.

SCM, parte a pachetului Siveco Applications, contribuţia majoritară la veniturile


companiei o au aplicaţiile de planificare a producţiei (Manufacturing Planning), ne-au
comunicat surse din cadrul companiei. Cota de piaţă deţinută în 2007 a fost de 13,5%, cea
mai bună performanţă obţinută de o companie românească în acest top.
TotalSoft, furnizorul unei soluţii SCM de „second tier” inclusă în ERP-ul Charisma, a
făcut afaceri anul trecut, în zona ERP, de peste 10 milioane de euro, din care, pe verticala
de distribuţie, în care preponderentă este partea de SCM, a obţinut 3 milioane. „Din
aceştia, cam 2,5 milioane sunt SCM. „Noi avem un sistem ERP
orientat foarte mult spre firmele de distribuţie, aşa că ne adresăm în mai mare măsură
potenţialilor clienţi de SCM. Anul trecut, piaţa SCM a crescut cu siguranţă faţă de 2007,

17
cu peste 30%, pentru că tot businessul de ERP a crescut cam cu atât”, ne-a precizat Daniel
Mateescu.
În ceea ce priveşte caracteristicile pieţei, aşa cum o văd experţii firmelor furnizoare de
SCM, se poate spune că, în momentul de faţă, aceasta este dominată de solici tarea în
principal a segmentelor func ţionale de bază (primare) ale unei soluţii SCM: elemente de
execuţie/tranzacţionare a achiziţiilor, producţiei sau desfacerii, elemente care se situează în
fapt la graniţa cu sistemele ERP clasice, ne-a explicat Costin Diţescu, Senior Sales
Consultant în cadrul Oracle România. „Acest lucru este oarecum firesc, întrucât
companiile ce activează în peisajul economic românesc au optat în general pentru o
rezolvare fazată a problemelor, încercând să-şi rezolve cu prioritate problemele de gestiune
financiar-contabilă, eventual automatizat, prin generarea automată a notelor contabile
rezultate din tranzac ţionarea pe zonele de logistică sau producţie de bază din cadrul
aplicaţiilor SCM”, apreciază sursa citată. Următorul pas a fost creşterea gradului de
automatizare pe zona de execuţie a proceselor operaţionale. Rămâne însă adevărat faptul
că elementele avansate ale soluţiilor SCM, precum planificarea automatizată colaborativă
intra- şi/sau inter-organi zaţio nală, mecanismele de self-service, modelarea strategică a
lanţului de fur nizare, prognozarea/planificarea avansată a cererii de bunuri şi servicii,
sistemele de raportare managerial-operaţională şi de tablou de bord SCM sunt încă la
început de drum
1.5.4 Wizrom
Prezenta pe piata romaneasca inca din anul 1992, Wizrom Software este astazi unul dintre
principalii furnizori de solutii informatice integrate pentru managementul afacerii. Compania
dezvolta, promoveaza si vinde aplicatii software, furnizand totodata servicii profesionale
pentru sisteme IT, consultanta si expertiza in domeniu pentru toate categoriile de afaceri.

Deoarece succesul oricarei companii este asigurat de capacitatea de adaptare la cerintele in


continua dezvoltare ale pietei, Wizrom si-a diversificat permanent portofoliul de produse.
Acest lucru s-a realizat prin adaptarea unor pachete de sisteme internationale la cerintele
specifice ale companiilor locale si multinationale ce opereaza in Romania.

Intrarea Romaniei in Uniunea Europeana a reprezentat o provocare si in acelasi timp o


oportunitate, Wizrom Software avand deja stabilite parteneriate solide cu companii cunoscute
la nivel international, precum Oracle Corp., Microsoft (avand, de la inceputul anului 2007,
statutul de Gold Certified Partner pe segmentul ISV/ Software Solutions), Panorama
Software, UPS Logistics Technologies, Lavie Timetech, Eshbel Inc., IBM, Pocket Link,
WizSoft Inc., Datafirst, Made4Net, Magic Software Enterprises. Parteneriatul strategic
incheiat cu One1 Software Technologies, unul dintre primii cinci jucatori pe piata IT din
Israel, urmareste sa sustina compania in deschiderea unor noi linii de business si in
completarea competentelor actuale in furnizarea de solutii informatice de top. Alaturi de
experienta sa, Wizrom este increzator ca aceasta retea va putea oferi solutii specializate si
know-how pentru o gama variata de cerinte venite din partea clientilor.

In ultimii ani, compania a dezvoltat un program bine structurat pentru a-si creste vizibilitatea
si a-si consolida pozitia regionala, prin deschiderea filialelor din Republica Moldova si
Bulgaria. Mai mult, compania are in derulare proiecte cu clienti multinationali in Serbia si
Ungaria, precum si o retea locala de parteneri certificati.

18
Wizrom Software aduce două aplicaţii SCM: Roadnet Transportation Suite şi
WarehouseExpert. Roadnet Transportation Suite optimizează activitatea de livrare, luând
în considerare toţi factorii şi parametrii implicaţi: agenţii şi vehiculele disponibile, tipul şi
capacitatea vehiculelor, durata rutei (preferată şi maximă), multiple depozite şi centre de
distribuţie, ore de vârf, timpi de livrare la clienţi ficşi şi variabili, locaţii clienţi, orar clienţi
şi perioade preferate pentru livrare, stare drumuri (reparare, construcţii), limite de viteză,
volumul anterior al comenzilor, instrucţiuni li vră ri, zile de livrare multiple, utilizarea
merchandiser-ilor.
WarehouseExpert este o soluţie de Real Time Warehouse Management, care
automatizează workflow-ul şi optimizează utilizarea resurselor umane şi logistice, spaţiul
de depozitare şi operaţiunile logistice.

1.5.5 Oracle
Fondata în anul 1977 de Lary Ellison, Bob Miner si Ed Oates, Oracle s-a remarcat printr-
o evolutie în continua ascendenta, devenind companie publica în 1986. Înca de la înfiintare,
compania s-a specializat în dezvoltarea si întretinerea bazelor de date. Prin inovatiile
tehnologice si succesele comerciale, Oracle s-a afirmat ca un adevarat motor în evolutia
industriei bazelor de date, devenind în scurt timp lider mondial în acest domeniu. Lantul
continuu al succeselor Oracle pe piata solutiilor de e-business începe în 1997, când compania
avea o cifra de afaceri de 5,7 miliarde de dolari. Apreciind ca piata baze-lor de date este deja
matura, Larry Ellison presedinte si CEO al corporatiei, a realizat ca Oracle trebuie sa se
orienteze spre dezvoltarea unor pachete de aplicatii de întreprindere pe platforma oferita de
tehnologiile Internet, compatibile cu bazele de date Oracle. În timp ce pe frontul Nasdaq,
întreaga industrie IT a traversat o perioada nefasta, corpo-ratia Oracle raporta rezultate
remarcabile. Astfel, la sfârsitul anului fiscal 2001 (31 mai 01), cifra de afaceri a corporatiei a
crescut cu 7% fata de anul precedent, depasind 11 miliarde US$, venitul net a înregistrat o
crestere de 25% depasind 2,6 miliarde US$, vânzarile de licente pentru baze de date au
crescut cu 10% iar cele pentru aplicatii au crescut cu 11%.

Cunoscut în mediile de afaceri pentru spiritul sau întreprinzator, Larry Ellison este cotat
astazi ca unul dintre cei mai bogati oameni din lume. în industria software s-a remarcat prin
calitatile sale de vizionar, fiind printre primii care a a 22222i817w preciat viitorul Internetului
pentru economia mondiala, conducând corporatia Oracle în demersul sau de migrare a
operatiunilor catre e-business.

Înca de la înfiintare, Oracle si-a demonstrat superioritatea pe piata bazelor de date, confirmata
an de an de studiile efectuate de cele mai prestigioase companii de analiza si cercetare.
Conform Dataquest, care în anul 2000 coteaza aceasta piata la peste 8,8 miliarde de dolari,
Oracle ocupa o pozitie de lider global, cu o cota de piata de 33.8%.

Conform aceluiasi raport, în domeniul bazelor de date relationale dominatia Oracle este si
mai autoritara, cu 42% din piata, fata de principalul competitor IBM, care detine numai 29%.
Aceste statistici sunt confirmate si de recentele studii de piata publicate de Interna-tional Data
Corporation (IDC), Evans Data Corporation, Morgan Stanley si Data Ware-house Institute,
care atesta pozitia de lider, demonstrând ca Oracle este baza de date pre-ferata a
dezvoltatorilor, profesionistilor IT si managerilor informatici din întreaga lume.

La începutul anului fiscal 2000, Oracle si-a propus sa demonstreze eficienta solutiilor sale
asupra propriilor operatiuni, estimând ca prin migrarea la noul model de e-business va realiza
19
o economie de un miliard de dolari. Cu alte cuvinte, folosind propria suita Oracle E-Business,
compania si-a propus sa îsi transfere toate activitatile de afaceri pe Internet. Solutiile bazate
pe Web le-au înlocuit pe acelea construite în arhitectura client/ server. Conectarea online a
tuturor angajatilor, furnizorilor si clientilor Oracle a condus în numai un an la obtinerea unor
economii de peste un miliard de dolari, ceea ce demonstreaza eficienta modelului si a
solutiilor de e-businessOracle.

De la lansare, pachetul integrat Oracle E-Business Suite 11i a fost folosit de peste 675 de
companii pentru migrarea la noul model de afaceri bazat pe e-business, iar peste 3.500 de alte
companii se afla în plin proces de implementare a aplicatiilor de e-business Oracle. De la
Customer Relationship Management (CRM) la Financial Management (FM), Project
Management (PM), Human Resources (HR) si Business Intelligence (Bl), Supply Chain si i-
Procurement, Oracle E-Business Suite asigura companiilor puterea solutiilor integrate, 100%
compatibile Internet.

Pintre cei mai importanti clienti se numara: Agilera, American Power Conversion, Cathay
Pacific, Compaq Computer Corporation, Ford Motor Company GE Corporate, GE Power
Systems, Hewlett Packard, Overseas Union Bank, POSCO (cel mai mare producator mondial
de otel).

1.5.6 TotalSoft

TotalSoft este cel mai mare producător de software românesc, lider în dezvoltarea şi
furnizarea de soluţii şi servicii complexe de afaceri. Cu peste 400 de angajaţi, compania este
una dintre cele mai profitabile companii de IT din România, cu o creştere constantă de peste
20% a cifrei de afaceri în ultimii 3 ani.
Prin brandul Charisma, TotalSoft este furnizorul nr. 1 în România de sisteme ERP, și unul
dintre primii 10 furnizori mondiali de soluţii software pentru industra de leasing, conform
KPMG. De altfel, TotalSoft deţine o expertiză de necontestat în verticale ca financiar-bancar,
distribuţie, retail, medical, utilităţi, construcţii, proiectare, producţie, servicii sau
administraţie publică. Compania are un portofoliu de peste 1500 de clienţi, în sectorul privat
şi public, în 25 de ţări, printre care UK, Germania, Austria, Italia sau Franţa.
La baza tuturor acestor realizări stă valoarea cea mai de preț, echipa. Preocupată în
permanență de inovație și tehnologie, TotalSoft a creat intern o veritabilă școală de business
atât pentru noii angajați, cat și pentru profesioniștii dornici să-și extindă orizontul
profesional.
TotalSoft are sediul principal în România, subsidiare în Grecia, Bulgaria, Serbia şi Qatar.
TotalSoft este parte a grupului Global Finance, una din cele mai importante firme de investiţii
private din Europa de Sud-Est cu birouri în Atena, Bucureşti, Sofia şi Belgrad. Global
Finance administrează fonduri de peste 850 milioane euro, obţinute în urma administrării de
fonduri de investiţii private şi imobiliare, şi a realizat peste 70 de investiţii de la înfiiţarea sa
în 1991.

TotalSoft oferă, prin intermediul ERP-ului Charisma Enterprise, o soluţie SCM

20
completă care acoperă, prin module specializate, întreg fluxul de aprovizionare şi livrare a
unei companii de distribuţie: replenishing (modul ce calculează în mod automat cât trebuie
să se aprovizioneze o companie pentru a avea stocuri optime), selecţie a celor mai buni
furnizori, pe baza unui istoric), managementul logistic al aprovizionării, managementul
depozitului (WMS), logistica livrării până la client (modul cu 2 componente principale:
loading – indică ordinea în care marfa trebuie încărcată în camion; componenta de rutare –
indică traseul care trebuie urmărit) şi managementul ambalajelor.

1.5.7 CRIsoft

CRIsoft a fost infiintata in 1991 si are ca obiect de activitate


exclusiv productia de software.

"Programe care gandesc"

Sisteme integrate care sa permita automatizarea completa a fluxurilor informationale din


organizatiile moderne si obtinerea informatiilor on-line pentru procesul decizional.
- Mai mult decat programare
- Solutii generale, implementari si adaptari specifice
- Tehnologie de varf
Din 1994 compania a inceput dezvoltarea de sisteme bazate pe Oracle — liderul mondial al
tehnologiei software pentru gestiunea si exploatarea bazelor de date, devenind din 1995
partener Oracle in cadrul Business Alliance Programme.
CRIsoft a fost prima companie care a folosit in Romania sistemul CASE (Computer Aided
Software Engineering) de proiectare asistata a programelor "Oracle Designer/ 2000" si este
un pionier in privinta introducerii tehnologiilor Web/Intranet/ Internet.
In birourile din Bucuresti si Brasov isi desfasoara activitatea 45 de angajati, colaboratori si
subcontractanti din diverse domenii.
Demersurile sustinute ale CRIsoft pentru aplicarea conceptului "calitatea la sursa" si
promovarea unor principii de management orientate spre clienti, s-au concretizat prin
acordarea de catre Societatea Romana pentru Asigurarea Calitatii (SRAC) a Certificatului
ISO 9001:2008 si ISO 14001:2005 iar prin aceastea a certificatului IQNet.
Certificarea ISO 9001:2008 si ISO 14001:2005 ofera garantia ca tehnologia inalta cu care
sunt realizate produsele CRIsoft este insotita de activitati de management si asigurare a
calitatii menite sa imbunatateasca continuu produsele si sa satisfaca cerintele fiecarui client
al CRIsoft.
In 2002 sistemul informatic integrat CROS, a fost avizat din punct de vedere al
metodologiei de monitorizare a consumului de medicamente gratuite si compensate si de
decontare a acestora. Aceasta avizare a fost obtinuta in urma implementarii sistemului
la Grupul Farmexim.
Cresterea sistematica a cifrei de afaceri cu peste 100% in fiecare an demonstreaza abilitatea
companiei de a se adapta dinamicii pietei software si viabilitatea optiunii strategice a
parteneriatului cu Oracle.
CRIsoft acoperă partea de SCM cu 2 soluţii:
- SCM, integrat nativ cu soluţia CROS ERP, care asigură managementul integrat al
activităţilor de logistică, aprovizionare, vânzare en-gros şi en-detail, gestionare preţuri,
gestionare şi balansare stocuri, contabilitate şi financiar, urmărirea costurilor, rapoarte
operative şi de sinteză.
- SCM pentru centre logistice – soluţie de optimizare a proceselor logistice din cadrul unei
companii folosind tehnologia codurilor de bare.

21
Piaţa de retail din România, a doua ca mărime din Europa Centrală şi de Est este
estima la un volum de peste 100 de miliarde de euro în 2010. Creşterea se datorează
extinderii tot mai agresive a hypermaket-urilor şi extinderii acestora în toate regiunile ţării.
În aceste condiţii, piaţa soluţiilor informatice de gestiune destinată acestui segment devine
una în care inovaţiile vor veni în sprijinul retailer-ilor.
Pentru companiile de retail, oferta de soluţii IT&C a devenit tot mai complexă. În
ultima perioadă au apărut numeroase soluţii software şi tehnologice menite să ajute la
dezvoltarea acestui domeniu şi să răspundă cerinţelor tot mai complexe. Gradul de
complexitate a soluţiilor de retail este dată în primul rând de dimensiunea şi caracteristica
fiecărui magazin. Astfel, soluţiile pot fi destinate supermarket-urilor, magazinelor
alimentare cu autoservire, magazinelor specializate mici sau minimarket-urilor.. Datorita
aprovizionării frecvente în supermarket-uri, se recomandă existenţa mai multor staţii
specializate de lucru pentru recepţia şi catalogarea mărfii.
Magazinele mici, a căror suprafaţă nu depăşeşte 100mp pot apela la o soluţie informatică
foarte simplă care să le ofere avantaje maxime la preţuri foarte mici. Printre obiectivele ce
trebuiesc urmărite în cazul acestor soluţii se numără funcţionalitatea ridicată şi
flexibilitatea comercială crescută. Un model de astfel de sistem se bazează pe o soluţie
monopost, cu imprimantă fiscală. Astfel, partea de frontoffice şi cea de backoffice nu sunt
delimitate ci merg împreună. Sistemul conţine echipament care vă poate asigura vânzarea
rapidă prin scanarea produselor şi înregistrarea plăţii prin bonul scos de imprimanta
fiscală.
Întreg sistemul are în centru o staţie de lucru multifuncţională care coordonează activitatea
întregului magazin. Datorită dimensiunilor reduse ale magazinului este suficientă o singură
staţie centrală atât pentru vânzare cât şi pentru efectuarea recepţiilor şi a managementului
de magazin. Pachetul combinat front office & back office include pe lângă staţia de lucru
şi imprimanta fiscală, un display client alfanumeric, un scaner pentru coduri de bare, un
display LCD (care poate fi opţional Touchscreen), o tastatură programabilă, o imprimanta
de coduri de bare pentru etichetarea produselor şi o imprimanta laser pentru listarea
rapoartelor zilnice. Acest gen de soluţii se recomandată în cazul magazinelor de confecţii,
încălţăminte, bijuterii, cadouri, decoraţiuni interioare, tutun, băuturi fine, etc. De
asemenea, sistemul este foarte eficient pentru magazinele care doresc să implementeze
politici de clientizare pe bază de carduri de fidelitate, datorită funcţionalităţilor extinse pe
care le pune la dispoziţie pachetul POS.
Costurile reduse de implementare, spaţiul mic destinat echipamentului, flexibilitate
ridicată, disponibilitate pentru politici de fidelizare şi oferirea unor informaţii extinse
pentru vânzători se numără printre avantajele oferite de aceste tipuri de sisteme. La toate
acestea se adaugă posibilitatea de a oferi asistenţă cumpărătorului prin consultarea bazei de
date în timpul vânzării (măsuri disponibile, stocuri, etc.). principalul dezavantaj al acestor
genuri soluţii informatice este reprezentat de imposibilitatea operării în condiţiile
aprovizionării frecvente ce nu poate fi programată înafara orelor de vânzare. Iar pentru
cine strict la problema de estetică, trebuie să ia în calcul că sistemele de acest gen creează
o aglomeraţie mare de echipament într-un spaţiu redus care necesită construirea unei mese
speciale, ceea ce duce în mod firesc la costuri suplimentare.
În cazul supermarket-urilor, soluţiile informatice pot fi bazate pe POS-uri, un sistem
robust pentru punctele de vânzare în cazul acestor genuri de magazine. Acest gen de
sistem este interconectat interconectat prin intermediul unui server central de date, având
funcţia de coordonare şi gestionare a activităţilor din magazin. Datorita aprovizionării
frecvente în supermarket-uri, se recomandă existenţa mai multor staţii specializate de lucru
22
pentru recepţia şi catalogarea mărfii. Sistemul de cântărire poate varia, de la un singur
cântar până la o întreagă reţea de cântare conectate la staţiile de recepţie şi management.
Partea de inventariere poate fi asigurată de exemplu de un sistem modern wireless conectat
la serverul central prin conexiune serială, ce acoperă prin radio întreg magazinul. Prin
intermediul terminalelor mobile este posibilă efectuarea inventarierii în timp real şi
consultarea cu uşurinţă a bazei centrale de date. Programul informatic va asigura legătura
dintre reţeaua wireless de terminale Datalogic şi baza de date centrală a magazinului. Orice
sistem modern de vânzare pentru magazinele de tip supermarket este compus din doua
elemente, respectiv frontoffice şi backoffice. Pachetul frontoffice poate include POS-uri, la
care sunt conectate imprimanta fiscală, scaner-ul pentru codurile de bare, tastatura şi
display-uri LCD. Pachetul backoffice se caracterizează în general printr-o densitate mare a
porturilor de comunicare serială şi LAN, între elementele sale.
Printre avantajele oferite de acest gen de soluţii se numără viteza mare de tranzacţionare şi
securitatea datelor tranzacţionate în tot sistemul datorită posibilităţii de stocare în timp real
pe serverul central. De asemenea, se oferă o viteză mare de vânzare datorită tranzacţionării
în timp real şi utilizării imprimantei fiscale cu imprimare termică. Un alt avantaj este
reprezentat de posibilitatea de accesare în timp real a datelor în tot magazinul prin
intermediul conexiunii wireless. De asemenea, există posibilitatea unui control integrat al
modificărilor de preţ. Există şi dezavantaje, cel mai major fiind acela că, în cazul soluţiilor
de acest gen, lipseşte o securizare a server-ului,central.
În cazul magazinelor alimentare cu autoservire, soluţiile informatice ar trebui să
îmbine în mod optim gradul înalt de automatizare a vânzării cu bugetul minim alocat
investiţiei. Un astfel de exemplu este sistemul de vânzare care se bazează pe case de
marcat, echipamente care asigură vânzarea rapidă în regim automat, prin integrarea cu
cititoare de coduri de bare.
Întregul sistemul este interconectat prin intermediul unui server central, care coordonează
activitatea în întregul magazin. Având în vedere resursele minime solicitate de casele de
marcat, precum şi dimensiunile reduse ale magazinului, este suficientă utilizarea unei
singure staţii centrale atât pentru vânzare cât şi pentru efectuarea recepţiilor şi a
managementului de magazin.
Ca şi orice sistem modern de vânzare, soluţiile pentru magazine alimentare mici şi medii,
sunt compuse din cele două componente, respectiv frontoffice şi backoffice. Pachetul
frontoffice, include pe lângă casele de marcat, şi unul sau mai multe cântare digitale cu
etichetare, programate centralizat din backoffice.
În ceea ce priveşte subsistemul backoffice, inima întregului magazin, acesta se
caracterizează în general printr-o densitate mare a porturilor de comunicaţie serială.
La capitolul avantaje, acest gen de soluţii bifează în primul rând costurile reduse de
implementare şi apoi controlul precis al vânzărilor. De asemenea, se asigură o
automatizare ridicată, vânzare rapidă şi o bună fiabilitate a echipamentelor. Dezavantajele
în general se referă la o flexibilitate redusă a politicilor de vânzare şi imposibilitatea de
modificare a preţurilor pe parcursul zilei de lucru.
Un alt dezavantaj este constituit de fiabilitate ceva mai redusă a comunicaţiei datorită
utilizării conexiunilor seriale, sensibile la perturbări electromagnetice, mai ales pe distanţe
mari.
Soluția prezentată de către Inteligent IT este un program de gestiune al magazinelor
numit SmartBill1.
Facilitățile acestui program sunt următoarele:

1
http://www.gestiune-stocuri.ro

23
- documente intrări- NIR pentru magazine en-gros,en-detail, NIR STORNO, bon de
transfer între gestiuni, gestiune deposit en-gros, gestiune magazine en-detail,metode de
gestionare a stocurilor, scadere stoc pe bază de aviz, factură, bon fiscal, raport de gestiune
zilnic şi fișa de magazine.
-documente ieșiri- facturi , avize, bonuri fiscale, bonuri de consum, bonuri de
transfer,proforme, posibilitate facturare fara scaderea stocurilor ,documente de iesire in
mai multe limbi şi in mai multe metode
-facilități emitere documente -efectuarea automată a tuturor calculelor (cu 2, 3 sau 4
zecimale), memorarea și ulterior autocompletarea tuturor informatiilor despre: clienți,
furnizori, produse, servicii; gestionarea unui număr nelimitat de serii pentru toate tipurile
de documente; multiple cote TVA (19%, 9%, 5%, SDD, SFDD, taxare inversă, tva inclus),
în plus se pot schimba cu alte cote.
-operațiuni documente: stornare, anulare, modificare (cu limitări), ștergere (doar dacă nu
afectează stocul sau alte documente)
-documente - trimiterea documentelor pe email direct din program ,export automat sau
manual în format .pdf
-nomenclatoare- produse, servicii, clienți, furnizori, angajați, import/export din/în excel
-rapoarte- stocuri (prețuri, intrări-ieșiri, evoluție stocuri, raport gestiune zilnic) și fișa de
magazie, balanța analitică a stocurilor doar la plus, facturi, chitanțe, avize, proforme,
încasări, nir.

O altă soluție este bcGestiune Pro 2este modulul pachetului bcManager Professional
care generează și gestionează documentele implicate în contabilitatea primară. Programul
sprijină activitatea companiilor care au nevoie de o gestiune a stocurilor, de o imagine a
relațiilor cu furnizorii și clienții dar și de evidența clară a documentelor emise sau
primite.bcGestiune Pro poate fi utilizat de către departamente diferite din cadrul
companiei fiind util personalului comercial, personalului implicat în aprovizionare,
logistică, producție sau activități contabile.Evidențele specifice contabilității de gestiune

2
http://www.bcmanager.ro

24
pot fi înregistrate și vizualizate cu ușurintă indiferent de domeniul de activitate al
companiei datorită functionalităților specifice ale programului de gestiune.
Avantajele programului de gestiune sunt:posibilitatea facturării, recepționării și
vizualizării rapoartelor multi – gestiune,ținerea evidenței bunurilor primite în custodie de
la furnizori și cele trimise în custodia clienților,situațiile și rapoartele legate de gestiunea
stocurilor permit urmărirea statică și dinamică a nivelului acestoraîintr-o manieră detaliată
sau globală, cantitativă sau valorică,există posibilitatea de administrare a drepturilor
utilizatorilor. Aceștia pot modifica sau doar vizualiza datele, pot avea accesul blocat la
anumite informații,programul de gestiune asigură trasabilitatea oferind raportări privind
originea materialelor și a componentelor, istoricul procesării și distribuției sau localizarea
produselor după livrare,materialele consumate și serviciile prestate pot fi introduse pe
devize de lucrări, acestea fiind tipărite în momentul facturării,datele pot fi introduse pe
recepții, facturi, avize sau alte documente prin scanarea codurilor de bare

Funcționalitățile programului de gestiune

Aplicația software bcGestiune Pro conține funcționalități specifice pentru gestionarea


promotiilor. Acestea pot fi definite în funcție de diferite politici de preț pentru anumite
produse, perioade sau categorii de clienți. Aplicația software pentru gestiune permite și
vânzarea în baza unor puncte de fidelitate pe care clienții le acumulează.
bcGestiune Pro oferă posibilitatea întocmirii documentelor de gestiune prin preluarea
datelor de pe un document pe un altul. Se pot introduce ofertele pentru client în lei sau în
valută, ținându-se cont de discountul practicat în relația cu acel client. Ulterior, utilizând
datele de pe ofertele client se genereaza comenzi client, avize și facturi. În momentul
comenzii ferme, produsele de pe comandă sunt transferate automat într-o gestiune de
produse rezervate.
Operațiunile din programul de gestiune pot fi asociate agenților de vânzări, funcționalitate
folosită pentru calculul comisioanelor. Datele de facturare pot fi transmise către casa de
marcat în cazul vânzării cu amanuntul.
Facturile furnizor pot fi operate în aplicația bcGestiune Pro și prin preluarea datelor de pe
comanda furnizor. Pot fi introduse în sistem toate costurile care afectează prețul de
recepție: transport, comisioane, cheltuieli vamale.
În cazul recepțiilor, materialele sau produsele pot intra în gestiune pe loturi în funcție de
calitate, proprietăți tehnice, data fabricației sau perioada de valabilitate. Procesul de
achiziție se finalizează prin emiterea și tipărirea notei de recepție și constatare diferențe.
Pentru ca stocurile să fie în permanentă acoperitoare pot fi setate stocuri de siguranță
pentru anumite produse urmând să se primească avertizări prin e-mail în cazul în care
stocurile scad sub limita definită.
Stocurile pot fi urmărite în aplicația bcGestiune Pro prin scanarea codurilor de bare.
Acestea stochează informații referitoare la produs, lot, furnizor, cantitate. Procesul de
inventariere se poate realiza cu ajutorul unor dispozitive PDA care utilizează tehnologia
codurilor de bare.
Mișcările în gestiune sunt evidențiate ținându-se cont de loturi și de comenzile client. n
acest fel este asigurată trasabilitatea prin păstrarea istoricului unui material și localizarea
produselor finite.
Documentele primare specifice activității de producție pot fi emise și tipărite din aplicația
software de gestiune. Bonurile de consum/restituire pot fi înregistrate în baza rețetelor de
fabricație.

25
Bonurile de predare primire pot fi emise şi prin integrarea aplicației bcGestiune Pro cu
utilajele din producție care transmit date exacte referitor la consumuri şi la produsele finite
realizate.
Procesele verbale de asamblare – dezasamblare pot fi emise în cazul în care prin gestiune
se vehiculeaza produse la pachet.
Toate procesele din producție, de la aprovizionarea cu materii prime și până la livrarea
produsului finit pot fi urmarite în asociere cu o anumită comandă client.
Aplicația software bcGestiune Pro permite urmărirea încasarilor, plăților, facturilor
neîncasate şi calculează penalitățile pentru facturile care au depasit termenul scadent. La
momentul operării unei încasări, sunt stinse facturile catre un client in ordine cronologică.
Pentru bunurile in custodie se pot defini gestiuni separate atat pentru custodia client cat şi
pentru cea furnizor. Documentele cerute de legislatie (aviz in custodie, receptie retur din
custodie, etc) se emit şi se urmaresc in baza unor rapoarte toate miscarile aferente.
Consumabilele sunt gestionate prin emiterea bonurilor de consum pe consumabile şi pot fi
urmarite prin rapoarte de consum pe locuri de folosinta.
Obiectele de inventar pot fi urmarite pe loc de folosinta sau pe angajat. Ca şi documente,
pot fi emise in aplicatia bcGestiune Pro receptii obiecte de inventar, bonuri de consum din
depozit in loc de folosinta, bonuri de retur in depozit, procese verbale de scoatere din
folosinta, fisa de evidenta a obiectelor de inventar in folosinta.
Pentru operatiunile intracomunitare, aplicatia software bcGestiune Pro emite automat
declaratia statistică Intrastat într-un fisier XML. Declarația are la bază documentele de tip
,,Achiziție intracomunitară” sau ,,Livrare Intracomunitară”

KeySoft ERP 3 este o soluție pentru gestionarea resurselor intreprinderii; un


instrument util personalului din toate nivelele organizației ce aduce cu sine un sistem
procedural bazat pe experiența occidentală.
Soluția ajută la scăderea costurilor, la creșterea productivității muncii și a gradului de
satisfacție al angajatilor.
Setul extins de rapoarte predefinite, modulul dedicat cash-flow și modulul de definire și
urmărire a indicatorilor economico-financiari oferă informații complete pentru
fundamentarea deciziilor de management. Pornind de la solicitările clienților, de la
definiția stocurilor de siguranța (MRP/DRP) și/sau de la estimarile personale cu privire la
evolutia vânzărilor companiei pentru perioada viitoare, aveți posibilitatea de a gestiona
comenzi de aprovizionare către furnizori. Odata introdusș, comanda de achiziție va sta la
baza generării celorlalte documente (Facturi, NIR).
Datele sunt introduse o singură dată și utilizate pe parcursul întregului proces.
Eventualele diferențe între Comanda/NIR/Factura se regăsesc într-un raport predefinit.
Se pot urmări toate etapele unui proces de achiziție:
Comanda de aprovizionare
Procesul de achiziție începe pe baza identificării necesarului de aprovizionat.
Necesarul poate proveni din modulul MRP (Plan Cerințe Materiale) sau poate fi introdus
direct.
Prin utilizarea unor fluxuri de aprobare pentru necesarul de achiziții se poate modela un
submodul de Gestiune a Achizițiilor.
Comanda de achiziție este cea care agregă necesarul identificat mai sus, specificand
produse, cantități și data la care sunt necesare acestea.

3
http://www.keysoft.ro

26
Starea unei comenzi de achiziție poate fi urmarită în orice moment pe baza unei structuri
preconfigurate de faze/stări.
Comenzii i se atasează un furnizor. Odată cu acesta se preiau condițiile de plată implicite,
precum și prețurile și discounturile convenite cu furnizorul.
În cazul în care se foloseste modulul MRP, acesta va realiza o analiză comparativă între
furnizori pe baza termenelor de livrare şi a preturilor oferite şi va propune un furnizor
"optim".
Comanda de achizitie completata se poate trimite pe un flux de aprobare, şi - in cazul
aprobarii - se poate tipari sau trimite prin e-mail la furnizor.
Comenzile de aprovizionare aprobate pot afecta cash-flow-ul (optional), chiar şi inainte de
primirea facturilor de la furnizor.
Factura primita de la furnizor se poate introduce direct sau se poate genera pe baza
comenzilor de aprovizionare aprobate (daca exista), cu operarea eventualelor diferente.
Factura primita este validata (pe baza de drepturi de acces), actiune care creaza automat o
datorie catre furnizorul respectiv şi afecteaza cash-flow-ul, conform conditiilor de plata
specificate.
NIR -marfa sosită de la furnizor şi receptionata la magazie este marcata in sistem pe baza
unui NIR. Acesta se poate introduce direct sau poate fi generat pe baza comenzii de
aprovizionare sau a facturii primite, cu operarea eventualelor diferente. NIR-ul va
introduce marfa în stoc, conform metodei de cost pre-configurate.
DVI -se va introduce pentru achizițiile din import. La efectuarea recepției, costul de
intrare a mărfii în stoc va fi afectat de taxele specificate în DVI.

27
Capitolul 2

Tehnologiile folosite

Am realizat o aplicație informatică pentru aprovizionarea unui magazin alimentar.


Pentru dezvoltarea aplicației, am ales folosirea limbajului de programare Php (oficial
“PHP: Hypertext Preprocesor”), deoarece este un limbaj cu o sintaxă ușoară, nu foarte
dificil de înțeles și care permite gestionarea cu ușurință a erorilor, baza de date fiind făcută
în MySQL.

2.1. Limbajul PHP


PHP este un limbaj de programare. Numele PHP provine din limba engleză şi este un
acronim recursiv : Php: Hypertext Preprocessor. Folosit iniţial pentru a produce pagini
web dinamice, este folosit pe scară largă în dezvoltarea paginilor şi aplicaţiilor web. Se
foloseşte în principal înglobat în codul HTML, dar începând de la versiunea 4.3.0 se poate
folosi şi în mod „linie de comandă” (CLI), permiţând crearea de aplicaţii independente.
Este unul din cele mai importante limbaje de programare web opene-sorce şi server side ,
existând versiuni disponibile pentru majoritatea web servelor şi pentru toate sistemele de
operare. Conform statisticilor este instalat pe 20 de milioane de situri web şi pe 1 milion de
servere web. Este disponibil sub Licenţă PHP şi Free Software Foundation îl considerã a fi
un software liber.
Iniţial, limbajul a fost dezvoltat de inventatorul său, Rasmus Lerdorf. Odată cu
creşterea numărului de utilizatori, dezvoltarea a fost preluată de o nouă entitate, numită
The PHP Group (Grupul PHP).
PHP a însemnat iniţial Personal Home Page. PHP a fost început în 1994 ca o extensie
a limbajului server-side Perl, şi apoi ca o serie de CGI-uri compilate de către Rasmus
Lerdorf, pentru a genera un curriculum vitae şi pentru a urmări numărul de vizitatori ai
unui site. Apoi a evoluat în PHP/FI 2.0, dar proiectul open-source a început să ia amploare
după ce Zeev Suraski şi Andi Gutmans, de la Technion au lansat o nouă versiune a
interpretorului PHP în vara anului 1998, această versiune primind numele de PHP 3.0. Tot
ei au schimbat şi numele în acronimul recursiv de acum, până atunci PHP fiind cunoscut
ca Personal Home Page Tools. Apoi Suraski şi Gutmans au rescris baza limbajului,
producând astfel şi Zend Engine în 1999. În mai 2000 a fost lansat PHP 4.0, având la bază
Zend Engine 1.0.

28
Pe 13 iulie 2004 a fost lansat PHP 5, cu Zend Engine II, ce a adus şi o orientare obiect
mai pronunţată şi suportând mai multe caracteristici ale acestui tip de programare.
PHP 5 aduce mai multe noutăţi faţă de versiunea 4:

 Suport îmbunătăţit pentru OOP


 Introduce extensia PDO - PHP Data Objects, care defineşte o modalitate facilă şi
consistentă de accesare a diferitelor baze de date
 Imbunătăţiri de performanţă
 Suport îmbunătăţit pentru MySQL şi MSSQL
 Suport nativ pentru SQLite
 Suport SOAP integrat
 Iteratori pentru date
 Controlul erorilor prin tratarea de excepţii

La sfârşitul lui 2007 doar versiunea 5.x mai era întreţinută, deoarece în data de 13 iulie
2007 (exact la 3 ani după lansarea PHP5), PHP Group a anunţat că PHP4 va fi scos din uz
pe 31 decembrie 2007, deşi prognozează că anumite upgrade-uri de securitate se vor oferi
până pe 8 august 2008. Dezvoltarea la PHP 6 începuse deja în decembrie 2007 şi urmează
să fie oferit odată cu scoaterea din uz a PHP4.

PHP-ul este unul din cele mai folosite limbaje de programare server-side, conform
unui studiu efectuat de Netcraft în aprilie 2002, apărând pe 9 din cele 37 milioane de
domenii cercetate în studiu. De asemenea, există un grafic al creşterii folosirii PHP-ului pe
site-ul oficial. Popularitatea de care se bucură acest limbaj de programare se datorează
următoarelor caracteristici :
 Familiaritatea : sintaxa limbajului este foarte uşoară combinând sintaxele unora
din cele mai populare limbaje Perl sau C;
 Simplitatea : sintaxa limbajului este destul de liberă. Nu este nevoie de includere
de biblioteci sau de directive de compilare, codul PHP inclus într-un document
executându-se între marcajele speciale;
 Eficienţa : PHP-ul se foloseşte de mecanisme de alocare a resurselor, foarte
necesare unui mediu multiutilizator, aşa cum este web-ul;
 Securitate : PHP-ul pune la dispoziţia programatorului un set flexibil şi eficient de
măsuri de siguranţă;
 Flexibilitate : fiind apărut din necesitatea dezvoltării web-ului, PHP a fost
modularizat pentru a ţine pasul cu dezvoltarea diferitelor tehnologii. Nefiind legat
de un anumit server web, PHP-ul a fost integrat pentru numeroasele servere web
existente: Apache, IIS, Zeus, server, etc.;
 Gratuitate : este probabil cea mai importantă caracteristică a PHP-ului.
Dezvoltarea PHP-ului sub licenţa open-source a determinat adaptarea rapidă a
PHP-ului la nevoile web-ului, eficientizarea şi securizarea codului.

PHP este simplu de utilizat, fiind un limbaj de programare structurat, ca şi C-ul, Perl-ul
sau începând de la versiunea 5 chiar Java, sintaxa limbajului fiind o combinaţie a celor
trei. Datorită modularităţii sale poate fi folosit şi pentru a dezvolta aplicaţii de sine
stătătorare, de exemplu în combinaţie cu PHP-GTK sau poate fi folosit ca Perl sau Python
în linia de comandă. Probabil una din cele mai importante facilităţi ale limbajului este
conlucrarea cu majoritatea bazelor de date relaţionale, de la MySQL şi până la Oracle,
trecând prin MS Sql Server, PostgreSQL, sau DB2.

29
PHP poate rula pe majoritatea sistemelor de operare, de la UNIX, Linux,
Windows, sau Mac OS X şi poate interacţiona cu majoritatea serverelor web. Codul
dumneavoastră PHP este interpretat de serverul WEB şi generează un cod HTML care va
fi văzut de utilizator (clientului -browserului- fiindu-i transmis numai cod HTML).
Arhitectura tip LAMP a devenit populară în industria web ca modalitate rapidă,
gratuită şi integrată de dezvoltare a aplicaţiilor. Alături de Linux, Apache şi Mysql, PHP
reprezintă litera P, deşi unori aceasta se referă la Python sau Perl. Linux ocupă rolul de
sistem de operare pentru toate celelalte aplicaţii, Mysql gestionează bazele de date, Apache
are rol de server web, iar PHP are rol de interpretator şi comunicator între acestea.

2.2. MySQL

Sistemul de gestiune a bazelor de date, Microsoft SQL Server, ajuns la versiunea a 8 a


(SQL Server 2000), este un sistem din clasa Enterprise, oferind din punct de vedere
tehnologic caracteristici şi performanţe care permit dezvoltarea unor aplicaţii la scară
mare, extensibile şi performante.
Dezvoltarea aplicaţiilor de baze de date necesită limbaje de programare cât mai
flexibile care să permită utilizatorului implementarea unui set cât mai mare de funcţii şi de
algoritmi de programare. În acest sens, limbajul SQL este un mediu performant prin
intermediul căruia pot fi manipulate obiectele şi înregistrarile din baza de date. Totuşi SQL
prezintă un oarecare dezavantaj care constă în esenţa neprocedurală a acestuia. SQL nu
include instrucţiuni condiţionale (IF) sau instrucţiuni prin intermediul cărora pot fi repetate
anumite secţiuni de cod (While).
SQL Server reprezintă un fragment dintr-un miez al unei familii de produse
integrate care include dezvoltarea de unelte de management al sistemelor, componente
distribuite de sistem şi dezvoltarea deschisă de interfeţe.
SQL (Structured Query Language – limbaj de interogare structurat) este utilizat în
comunicarea cu baza de date. Potrivit ANSI (American National Standards Institute) SQL
este limbajul standard pentru sistemele de management al bazelor de date relaţionale.
Propoziţiile SQL sunt utilizate pentru a efectua actualizări ale datelor sau retrageri de date
dintr-o bază de date. Câteva dintre sistemele de management al bazelor de date relaţionale
pe care SQL le utilizează sunt: Oracle, Sybase, Microsoft SQL Server, Access, Ingres, etc.
Deşi, aproape toate sistemele de baze de date folosesc SQL, unele dintre ele au proprile
extensii adiţionale care se folosesc de obicei doar in sistemul lor. Cu toate acestea,
comenzile SQL standard ca: \"Select\", \"Insert\", \"Update\", \"Delete\", \"Create\" şi
\"Drop\" sunt suficiente pentru a lucra cu baza de date.
Un sistem de bază de date relaţionale conţine unul sau mai multe obiecte (componente
logice) numite tabele, care stochează datele sau informaţile bazei de date. Tabelele sunt
identificate unic prin numele lor şi conţin linii şi coloane. Coloanele conţin numele
coloanelor, tipul de date şi oricare alte atribute pentru coloane. Liniile conţin înregistrările
sau datele pentru coloane.
Implementarea fizică a fişierelor este transparentă. În mod normal, doar administratorul
bazei de date lucrează cu implementarea fizică.
Fiecare instanţă a SQL Server deţine patru baze de date sistem:
♦ Master;
♦ Model;

30
♦ Tempdb;
♦ Msdb.
şi una sau mai multe baze de date utilizator. Unele organizaţii au doar o bază de date
utilizator care conţine toate datele; altele au baze de date diferite pentru fiecare grup din
organizaţie, iar uneori o bază de date este utilizată doar de o singură aplicaţie.
Nu este necesară rularea mai multor copii a motorului bazei de date pentru a permite
mai multor utilizatori să acceseze baza de date pe un server. O instanţă a versiunii SQL
Server Standard sau Enterprise Edition poate face faţă miilor de utilizatori care lucrează în
baze de date multiple simultan. Fiecare instanţă a SQL Server face disponibile toate bazele
de date din instanţă tuturor utilizatorilor care se conectează la instanţă, în conformitate cu
permisiunile de securitate definite.
La conectarea la o instanţă SQL Server, conexiunea este asociată unei anumite baze de
date de pe server. Această bază de date se numeşte bază de date curentă. De obicei,
conexiunea se face la baza de date definită ca implicită de către administratorul de sistem;
dar se poate specifica o altă bază de date la opţiunile conexiunii. Trecerea de la o bază de
date la alta se poate face prin statement-ul Transact-SQL USE database_name, sau printr-o
funcţie API care modifică contextul curent al bazei de date.
SQL Server 2000 permite detaşarea bazelor de date de la o instanţă SQL Server, şi
reataşarea lor la altă instanţă, sau chiar la aceeaşi instanţă. Dacă avem un fişier de baze de
date SQL Server putem specifica la conectare, să se ataşeze acel fişier la un anumit nume
de bază de date.
Fiecare nouă versiune Microsoft SQL Server incearcă să automatizeze sau să elimine
repetiţia în lucrul cu bazele de date. Datorită faptului că, administratorii bazelor de date
sunt unii dintre cei mai bine antrenaţi în problemele de baze de date, aceste îmbunătăţiri
permit un timp de lucru mai mare acordat proiectării bazei de date şi problemelor de
accesare a aplicaţiilor de date.
Caracteristici:
- SQL Server 2000 reduce munca administrativă în multe domenii prin achiziţionarea şi
eliberarea dinamică a resurselor. Serverul achiziţionează dinamic resursele cum ar fi:
memoria şi spaţiul de pe disc ori de câte ori este nevoie, şi eliberează resursele când nu
mai sunt necesare. Deşi marile sisteme OLTP cu performanţe critice sunt încă monitorizate
de administratori competenţi, SQL Server 2000 poate fi utilizat şi la implementarea
bazelor de date desktop sau workgroup mici care nu necesită atenţie permanentă din partea
administratorului;
- SQL Server 2000 oferă un set de unelte grafice care permit administratorilor să
efectueze sarcini administrative simplu şi eficient;
- SQL Server 2000 oferă un set de servicii care permit administratorilor să programeze
execuţia automată a sarcinilor repetitive;
- Administratorii SQL Server 2000 pot programa serverul astfel încât acesta să trateze
condiţiile de excepţie, sau ce puţin să trimită e-mail sau pagini administratorului de
serviciu;
- SQL Server 2000 publică aceeaşi interfaţă API (Application Programming Interfaces)
utilizată de SQL Server. Aceste interfeţe suportă toate sarcinile administrative ale SQL
Server.
Pentru nivelul de date, avem nevoie de metode de interogare şi modificare a datelor
într un regim tranzacţional care să ofere protecţie la erori şi verificarea permanentă a
integrităţii datelor.
În general, accesul la datele dintr o bază de date se face prin limbajul de manipulare a
datelor (LMD). În cadrul SQL Server se foloseşte limbajul SQL.

31
Nivelul de acces la date va accesa baza de date printr o interfaţă oferită de un set de
proceduri stocate. Accesul prin proceduri stocate şi nu prin cod SQL generat de nivelul de
acces la date oferă siguranţă şi control asupra structurii de date. Având în vedere că sarcina
de a scrie procedurile stocate revine administratorului bazei de date, controlul asupra
operaţiilor permise, a modului de realizare a lor şi îndeplinirea condiţiilor de integritate se
păstrează în mediul dezvoltatorilor bazei de date, adică cei ce construiesc, modifică şi
întreţin acea structură. Deşi distribuţia e o paradigmă modernă şi la modă, în acest caz,
luarea deciziei de a menţine controlul centralizat asupra mijloacelor de acces la baza de
date oferă o siguranţă sporită a bazei de date în sine şi a datelor conţinute de ea.
Baza de date suport a sistemului informatic universitar este o baza de date integrată, cu
o structură puternic normalizată şi care trebuie să permită acces permanent şi rapid tutror
departamentelor şi structurilor universitare. Datele conţinute trebuie bine structurate pentru
a modela întregul proces şi flux de informaţii şi date ale universitaţii şi trebuie bine
protejate, având o valoare incontestabilă. Din aceste motive, accesul la baza de date se va
face numai prin intermediul procedurilor stocate, proiectate, scrise şi verificate de către
administratorul bazei de date. Pentru a realiza acestea, sistemul Microsoft SQL Server
oferă posibilitatea de a crea şi rula proceduri stocate, bucăţi de cod SQL, care pot conţine
interogări sau operaţii de modificare şi ştergere, ele fiind parametrizabile şi putând
întoarce rezultate programului apelant. O caracteristică foarte importantă a sistemului este
oferirea unui mediu tranzacţional sigur, acesta fiind indispensabil pentru îndeplinirea cu
succes a unor operaţii complexe asupra datelor.
Operaţia fundamentală în SQL este maparea reprezentată din punct de vedere sintactic
printr-o construcţie SELECT-FROM-WHERE. Această construcţie corespunde unei
succesiuni de operatori algebrici de forma selecţie-proiecţie-cuplare, foarte frecventă în
algebra relaţională.
Clauza SELECT realizează operaţie de proiecţie şi este urmată de lista atributelor care
se reţin în relaţia rezultat. Proiecţia SQL diferă de operatorul de proiecţie din algebra
relaţională prin faptul că nu elimină tuplele duplicat. Eliminarea tuplelor duplicat se face
de către utilizator, atunci când se doreşte, prin folosirea operatorului DISTINCT.
Operaţia de cuplare poate fi realizată prin clauza FROM, atunci când este urmată de o
listă formată din cel puţin două nume de relaţie, împreună cu condiţia de cuplare formulată
în cazul predicatului din clauza WHERE.

2.3 Structura bazei de date


Aplicația folosește o bază de date Mysql, formată din 6 tabele, după cum urmează:

Tabelul aplicație_admins este folosit pentru a reține datele administratorilor


sistemului și este format din următoarele câmpuri:

-admin_id; este cheia primară a tabelului și reține id-ul unic al fiecărui


administrator
-admin_username; reține username-ul administratorului
-admin_password; reține parola
-admin_type; reține tipul administratorului(administrator sistem sau bibliotecar)

-admin_first_name; reține numele de familie


-admin_last_name; reține prenumele
-admin_cnp; reține cnp-ul

32
-admin_address; reține adresa
-admin_email; reține email-ul
-active; reține dacă administratorul este activ sau nu în sistem

Tabelul aplicație_cumpărări reține datele despre intrările în gestiunea magazinului


(facturi de cumpărare) și este format din următoarele câmpuri:

-factură_id, este cheia primară a tabelului și reține id-ul unic al fiecărei facturi din
baza de date
-furnizor_denumire, reține denumirea furnizorului produselor
-furnizor_detalii, reține detalii despre furnizor
-nr_factură, reține numele unic al fiecărei facturi
-data_factură, reține data când a fost făcută factura de intrare

Tabelul aplicație_cumpărări_to_produse este în legătură cu tabelul


aplicație_cumpărări și reține produsele achiziționate prin intermediul unei facturi de
intrare.

33
Cheia de legatură între cele 2 tabele este câmpul factură_id.
Tabelul are urmatoarea structură:
-factură_id, face parte din cheia primară și reține id-ul facturii
-produs_id, este cel de-al doilea câmp al cheii primare și reține id-ul produsului
achiziționat.
-cantitate, reține cantitatea achiziționată din fiecare produs în parte.
-preț, reține prețul cu care a fost cumpărat produsul; în caz că se introduce un alt
preț față de cel cu care a fost introdus produsul în baza de date, atunci noul preț va
suprascrie valoarea găsită în baza de date în tabelul produse.

Tabelul aplicație_vânzări reține facturile de ieșire (vânzările efectuate de către


magazin) și are următoarea structură:
-factură_id, este cheia primară a tabelului și reține id-ul unic al fiecărei facturi de
ieșire (vânzare)
-nr_factură, reține numărul unic al fiecărei facturi, iar aplicația va autocompleta
acest număr în funcție de câte facturi vor fi găsite în baza de date
-data_factură, reține data la care a fost efectuată ieșirea
-cumpărător, reține date despre cumpărător, cum ar fi: nume, prenume, adresa,
telefon sau alte date.

34
Tabelul aplicație_vânzări_to_produse este în relație de subordonare cu tabelul
aplicație_vânzări, legatura se realizează prin cheia externă factură_id.
Are următoarea structură:
-factură_id, face parte din cheia primară și reține id-ul unic al fiecărei facturi
-produs_id, este cel de-al doilea câmp din cheia primară și reține id-ul produsului
vândut.
-cantitate, reține cantitatea vândută din fiecare produs în parte
-preț, reține prețul cu care se vinde fiecare produs, iar în caz că acest preț este
modificat, la salvarea datelor se va modifica și prețul produsului salvat în detaliile
produsului din tabelul produse.

Tabelul aplicație_produse reține date despre produsele din baza de date, este în
legătura de 1 la n cu tabelele aplicație_cumpărări_to_produse și
aplicație_vânzări_to_produse prin intermediul câmpului produs_id.

35
Are următoarea structură:
-produs_id, este cheia primară a tabelului și reține id-ul unic al fiecărui produs
-produs_nume, reține denumirea produsului
-produs_descriere, reține specificații despre fiecare produs (se poate lăsa
necompletat)
-produs_preț, reține prețul produsului
-produs_stoc reține stocul la un moment dat al fiecarui produs, ca urmare a
facturilor de intrare și ieșire.

2.4 Utilizare
Pentru a intra în aria de logare la panoul de administrare se va tasta în browser
http://localhost, moment în care va apărea formularul în care se cer datele pentru
autentificare.

36
În caz că se introduc gresit datele de autentificare, după apăsarea butonului Login
se va afișa mesajul „Logare eșuată”. Dupa ce se apasă butonul Login, iar datele de
autentificare sunt bune, se va afișa panoul de administrare al aplicației.

În panoul de administrare a aplicației vor apărea urmatoarele butoane: PRODUSE,


CUMPĂRĂRI(INTRĂRI), VÂNZĂRI(IEȘIRI), FIȘA DE MAGAZIE.
La apăsarea butonului PRODUSE, se deschide o fereastră care evidențiază produsele
prezente in magazin la acel moment.

37
Tot aici găsim și cele două butoane (Adaugă produs nou și Căutare) situate sus, în partea
stângă a ecranului.La apăsarea primului buton,se adaugă un nou produs în listă(fig.1),iar
cu ajutorul celui de-al doilea buton,se caută produsul dorit după nume(fig.2).Astfel că,la
dăugarea noilor produse trebuie completate următoarele câmpuri: cod, denumirea
produsului,descriere,unitatea de masură și prețul.

Fig.1

38
Fig.2

Prin apăsarea butonului CUMPĂRĂRI(INTRĂRI) sunt afișate facturile produselor


cumpărate.Acestea pot fi vizualizate apăsând butonul ARATĂ, situat în dreptul fiecărei
facturi și pot fi șterse cu ajutorul butonului ȘTERGERE.

Și aici avem două butoane situate sus, în partea stângă a ecranului, CUMPĂRARE și
ARATĂ FACTURI DIN DATA DE, cu ajutorul cărora putem cumpăra produse noi,pe
care le evidențiem în facturi și putem vizualiza facturile dintr-o anumită dată dorită.

39
Cel de-al treilea buton, VÂNZĂRI(IEȘIRI) afișează facturile în urma vânzării
produselor.Și aici, ca și în cazul butonului CUMPĂRARE, putem vizualiza și șterge
facturile.

40
Prin apăsarea butonului VÂNZARE,situat sus în stânga paginii, se deschide o fereastră
ce conține toate produsele aflate în magazin.De aici, putem selecta produsul și cantitatea
vândută, pentru a-l trece în factură.

Ultimul buton, FIȘA DE MAGAZIE afișează toate produsele, precum și circulația


fiecăruia dintre acestea în cadrul magazinului, prin apăsarea tastei ARATĂ FIȘĂ.Putem
căuta produsul dorit cu ajutorul butonului CĂUTARE, situat sus, în partea stângă.

41
42
Concluzii

Managementul aprovizionării şi, respectiv al desfacerii sunt concepte unitare


complexe cărora le este proprie o structură extinsă de activități componente ce au în
vedere, ca elemente de ansamblu, probleme de conducere-coordonare, previziune-
programare-contractare, de organizare, antrenare, derulare efectivă, de urmărire-control,
analiză și evaluare.
Managementul aprovizionării asigură echilibrul între necesitațile și disponibilul de
resurse materiale care poate fi asigurat de o unitate economică. Principalul obiectiv al
activității de aprovizionare se concretizează în asigurarea completă și complexă a unității
economice cu resurse materiale și tehnice corespunzătoare calitativ, la locul și termenele
solicitate, cu un cost minim. Managementul aprovizionării materiale integrează într-un tot
unitar fluxul și controlul resurselor material, de la momentul inițierii procesului de
asigurare a lor, și până la transformarea acestora în produse pentru vânzare.
Într-o formulare sintetică, aprovizionarea resurselor de materiale reprezintă activitatea
prin care se asigură elementele materiale necesare consumului producției, în volumul,
structura și la termenele care să sprijine o activitate continuă și la capacitate maximă, cu
un profit cât mai ridicat a unităților economice.
În literatura de specialitate, ca și în practica economică și în normativele uzuale sunt
utilizați frecvent termeni similari ca: achiziționare, aprovizionare, cumpărare, alimentare.
Fiecare dintre acești termeni are, însa, o semnificație diferită. Astfel, achiziționarea
reprezintă un angajament financiar, de cumpărare a unor resurse materiale sau produse,
fiind o tranzacție monetară efectivă. Formele prin care se realizează achiziționarea de către
agenții economici au devenit, relativ, unitare; se foloseste uneori și forma de cerere mobilă
( sau repetabilă) atunci când un articol trebuie aprovizionat continuu, în mod constant, sau
când solicitarea trebuie repetată.
În raport cu achiziționarea, aprovizionarea are un conținut mai larg, achiziționarea este
doar un moment al procesului de aprovizionare cu materiale și echipamente tehnice.
Achiziționarea, ca o componentă a activității de aprovizionare, este precedată, de exemplu,
de acțiunile de determinare a nevoilor, de stabilirea dimensiunii acestora și a momentelor
când sunt necesare ( care declansează acțiunea de emitere a cererii sau a comenzii) și este
urmată de negocierea condițiilor de furnizare, de aducere efectivă a resurselor materiale.
Alimentarea reprezintă o acțiune de finalizare a procesului de aprovizionare, prin
trecerea în consum a resurselor materiale aduse-sosite de la furnizori. Alimentarea se
desfașoară deci, numai în interiorul unității economice prin trecerea materiilor prime din
depozite la punctele de prelucrare-consum în concordanță cu programele elaborate în
prealabil. Alimentare se încadrează deci în sistemul logistic al aprovizionării care
cuprinde, printre altele, fluxul și sistemul de transport intern.
Importanța aprovizionării constă în modul de oragnizare tehnico-materialăcare trebuie
astfel condusă încât să contribuie la: asigurarea completă, complexă și la timp a unității
economice cu mijloace de muncă și obiectele muncii, asigurarea condițiilor optime de
depozitare a resurselor materiale, alimentarea rațională a locurilor de muncă cu resursele

43
materiale necesare, utilizarea rațională a resurselor materiale, astfel încât să se respecte
normele de consum stabilite și stocurile de producție determinate.
Concretizarea relațiilor de aprovizionare presupune alegerea formei prin care se va
concretiza procesul de aprovizionare propriu-zis: aprovizionarea de la furnizor unic sau nu,
directă sau indirectă, pe bază de contract sau comandă etc.
Alegerea formei de aprovizionare se bazează pe analize diagnostice riguroase prin care
să se identifice oportunitățile fiecărei modalități și mai ales posibilitățile firmei de a le
valorifica. În asemenea analize preponderente vor fi criteriile economice, dar se vor utiliza
și criterii de altă natură (sociale, politice etc.)
Fiecare formă de aprovizionare prezintă atât avantaje, cât și dezavantaje.Nu se
recomandă însă aprovizionarea de la un furnizor unic deoarece există riscul imposibilității
punerii în concurență a furnizorilor și riscul de crestere a gradului de dependență față de
furnizor.

În România soluţiile de management al lanţului de aprovizionare (Supply Chain


Management sau SCM) au devenit tot mai importante în ultimii ani, pe măsură ce mediul
de afaceri s-a maturizat, tot mai multe companii au început să gestioneze depozite şi spaţii
logistice de mari dimensiuni, iar cheltuielile cu lanţul de aprovizionare-desfacere au
devenit tot mai însemnate. În căutarea unei soluţii logistice eficiente, care să reducă din
costurile de operare a unui depozit, firmele de distribuţie de la noi au descoperit ceea ce în
Occident se ştia de mult timp: faptul că un software dedicat este calea cea mai sigură către
cheltuieli minime. SCM înglobează un concept mai larg decât logistica, conectând-o cu o
întreagă reţea de comunicaţii şi cu personalul companiei. Prin specificul lor, soluţiile SCM
sunt destinate acelor verticale care rulează volume mari de marfă, cu multe sortimente de
produse, numeroşi furnizori şi clienţi, depozite complexe, pe scurt, sectoarelor de
distribuţie şi retail.

În ceea ce priveşte caracteristicile pieţei, aşa cum o văd experţii firmelor furnizoare de
SCM, se poate spune că, în momentul de faţă, aceasta este dominată de solicitarea în
principal a segmentelor funcţionale de bază (primare) ale unei soluţii SCM: elemente de
execuţie/tranzacţionare a achiziţiilor, producţiei sau desfacerii, elemente care se situează în
fapt la graniţa cu sistemele ERP clasice. Următorul pas a fost creşterea gradului de
automatizare pe zona de execuţie a proceselor operaţionale. Rămâne însă adevărat faptul
că elementele avansate ale soluţiilor SCM, precum planificarea automatizată colaborativă
intra- şi/sau inter-organi zaţio nală, mecanismele de self-service, modelarea strategică a
lanţului de fur nizare, prognozarea/planificarea avansată a cererii de bunuri şi servicii,
sistemele de raportare managerial-operaţională şi de tablou de bord SCM sunt încă la
început de drum
Aplicația a fost creeată atât scopul evidențierii formelor de aprovizionare, cât şi a modului
de circulație a produselor în comerț. Pentru dezvoltarea aplicației, am ales folosirea
limbajului de programare Php (oficial “PHP: Hypertext Preprocesor”), deoarece este un
limbaj cu o sintaxă ușoară, nu foarte dificil de înțeles și care permite gestionarea cu
ușurință a erorilor. Memorarea informaţiilor necesare acestei implementari a solutiei se va
face cu ajutorul SGBD-ului MySQL Server(Microsoft Structured Query Language) care
aduce un mod mai simplu de ultilizare şi de interogare a bazei de date.

44
Baza de date, construită cu ajutorul SGBD-ului MySQL Server este structurată pe șase
tabele:

- tabelul aplicație_admins este folosit pentru a reține datele administratorilor sistemului;

- tabelul aplicație_cumpărări reține datele despre intrările în gestiunea magazinului


(facturi de cumpărare);
- tabelul aplicație_cumpărări_to_produse reține produsele achiziționate prin intermediul
unei facturi de intrare;
- tabelul aplicație_vânzări reține facturile de ieșire (vânzările efectuate de către magazin);
- tabelul aplicație_vânzări_to_produse;
- tabelul aplicație_produse reține date despre produsele din baza de date;

Utilizarea acestei aplicații constă în


-fereastra produse,aici sunt evidențiate produsele care se pot găsi în magazine la acel
moment.Acestă fereastră conduce atât la indentificarea produselor existente dupa nume,cât
și la introducerea unora noi.

-fereastra cumpărare(intrări) aici putem cumpăra produse noi,pe care le evidențiem în


facturi și putem vizualiza facturile dintr-o anumită dată dorită. Putem alege din lista un
anumit produs pe care dorim să îl cumpărăm, introducem cantitatea iar programul
calculează singur prețul podusului achiziționat dupa care îl introduce în factură. Facturile
pot fi vizualizate și șterse cu ajutorul cu ajutorul butoanelor de comandă prezente în
dreptul fiecăreia în parte.

-fereastra vânzări(ieșiri) afișează facturile în urma vânzării produselor.Și aici, ca și în


cazul ferestrei cumpărare, putem vizualiza și șterge facturile în acelasi mod.În această
fereastră putem vizualiza și produsele din magazin pe care le putem vinde,selectând
produsul și introducând cantitatea vandută dupa care sunt introduse în facturi.

-fereastra fișa de magazine afișează toate produsele, precum și circulația fiecăruia dintre
acestea în cadrul magazinului și putem efectua o cautare după produsul dorit.

45
Bibliografie

1. Anghel Traian "Dezvoltarea aplicaţiilor Web folosind XHTML, PHP şi


MySQL", POLIROM Iaşi, 2005
2. PHP – MySQL în 8 lecţii http://jalobean.itim-cj.ro/Cursuri/phpmysql
3. Kotler, P., Marketing Management: Analysis, Planning and Control, 1984
4. Cristian Georgescu, “Analiza şi proiectarea sistemelor informatice“, Editura
Radial
5. PHP.net – http://www.php.net
6. Supply Chain Management (SCM)” de Vasile Lupşe şi Ovidiu Cosma,
Catedra de Matematică-Informatică a Universităţii de Nord din Baia Mare
7. http://www.charisma.ro

8. http://www.nessus.ro
9. http://www.keysoft.ro

46