Valoare de utilizare

şi
Valoare culturală
Valoarea de utilizare

Valoarea de utilizare Valoarea de utilizare

“Proprietatea unui lucru de a satisface o Reprezintă măsura în care un obiect construit

anumită necesitate a omului sau a societăţii.” existent poate să răspundă unor cerinţe actuale
– deci să fie integrat vieţii societăţii
Academia română – DEX, Bucureşti 1996 contemporane.

Valoarea de utilizare

Valoarea de utilizare a unei clădiri existente

poate fi definită prin relaţia dintre:

 exigenţele de utilizare contemporane

Exigenţe şi
 performanţele oferite de clădire
performanţe

Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017 1

 Performanţă Exigenţe şi performanţe
engl. performance, fr. performance, it.
prestazione Controlul calităţii produselor

Sistemul construit este un “produs” (rezultat din

Inseamnă “serviciu prestat”, respectiv rezultatul
procese umane) care oferă utilităţi de diverse
unei acţiuni desfăşurate în raport cu anumite
naturi (performanţe). Performanţele lui trebuie
cerinţe, căruia i se asociază ideea de
să satisfacă exigenţele utilizatorului final.
randament (ex. performanţa unui atlet, a unui
automobil etc)

Exigenţe şi performanţe
OM
Exigenţe şi performanţe
MEDIU NATURAL UTILIZATOR MEDIU SOCIO - CULTURAL

NECESITĂŢI OPŢIUNI
fiziologice, psihologice de valoare

EXIGENTE DE explicitări de necesităţi

UTILIZARE
umane şi opţiuni de valoare
= “CEREREA” In timp se creează un decalaj între exigenţele
CERINTE DE ansamblu de caracteristici
PROIECT
de utilizare şi performanţele oferite de sistemul
necesare, ce reprezintå
PERFORMANŢĂ exigenţele la nivelul produsului
construit - deci valoarea de utilizare scade.
PARAMETRI
 CRITERII DE set de proprietăţi funcţionale,
fizice, chimice etc, necesare
Acest decalaj între exigenţe şi performanţe este
METODE DE EVALUARE
 PERFORMANTA
pentru satisfacerea cerinţelor

REGLEMENTATE
 NIVELE DE expresia valorică a perceput ca degradare.
CERUTE DE UTILIZATOR
 PERFORMANTA comportamentul prognozat

VERIFICARE (I) TEHNOLOGIE

Evaluarea se raportează la PERFORMANŢELE
OBIECT PRODUS

comportamentul în exploatare
SEMNIFICATIVE.
VERIFICARE (II) PERFORMANTE
= “OFERTA”

Performanţele semnificative
Clase de cerinţe de calitate

■ Siguranţă

■ Confort ambiental

■ Funcţionalitate / Locuibilitate
Performanţele
■ Eficienţă energetică
semnificative
■ Protecţia mediului

Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017 2

 Performanţele semnificative Performanţele semnificative
Clasa de cerinţe “Siguranţă” Clasa de cerinţe “Siguranţă”

Cerinţe:
Se referă la ansamblul condiţiilor privind
integritatea utilizatorilor, protecţia lor şi  Rezistenţă şi stabilitate
prevenirea daunelor legate de factori  Siguranţă în exploatare
accidentali.
 Siguranţă la foc

Performanţele semnificative Performanţele semnificative

Clasa de cerinţe “Confort ambiental” Clasa de cerinţe “Confort ambiental”
Cerinţe:

 Confort higrotermic
Se referă la ansamblul condiţiilor ce definesc
 Confort luminos
raporturile între mediul ambiant şi senzaţiile
organismului uman, prin prisma unor exigenţe  Confort acustic

fiziologice şi psihologice.  Confort antropo-dinamic

 Confort sano-genetic
 Confort psihologic

Performanţele semnificative Performanţele semnificative

Clasa de cerinţe “Funcţionalitate” Clasa de cerinţe “Funcţionalitate”

Cerinţe:
Se referă la ansamblul condiţiilor ce privesc
folosirea satisfăcătoare a sistemului construit de  Caracteristici spaţiale
către utilizatori în desfăşurarea activităţilor  Echipare
specifice funcţiunii atribuite.
 Mod de utilizare

Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017 3

 Performanţele semnificative
Clasa de cerinţe “Funcţionalitate”
Evaluarea are în vedere relaţia dintre:
 activităţile grupurilor/indivizilor adăpostiţi
(exigenţele de utilizare)
 configuraţiile spaţiale şi echiparea lor
(performanţele construcţiei)
Performanţele semnificative
Clasa de cerinţe “Funcţionalitate”
Performanţele construcţiei
Locuinţele istorice prezintă frecvent
caracteristici spaţiale diferite de standardele
locative actuale (ca morfologie, dimensiuni,
legături) – totuşi pot satisface cerinţe complexe
de funcţionalitate prin adaptabilitate.
Performanţele semnificative
Clasa de cerinţe “Funcţionalitate”
Construcţia şi utilizarea ei
Tipologia clădirii corespunde unui anumit 'model
cultural'.
'Modelul de locuire' este propriu diverşilor
utilizatori adăpostiţi în timp.
Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017
Performanţele semnificative
Clasa de cerinţe “Funcţionalitate”
Exigenţele de utilizare
In cazul intervenţiilor unde utilizatorul este
prezent şi cointeresat, acesta formulează
nemijlocit exigenţele sale.
Pentru operaţiuni ce depăşesc scara unui imobil
unifamilial, informaţia directă poate fi obţinută
prin analize statistice bazate pe chestionare de
achetă sociologică.
Performanţele semnificative
Clasa de cerinţe “Funcţionalitate”
Performanţele construcţiei
In cazul locuirii urbane tradiţionale, elementele
invariante care definesc continuitatea în timp a
unui tip caracteristic pentru o zonă sau un oraş
(determinate prin analiza istorico-tipologică)
trebuie reţinute şi valorificate prin intervenţia de
reabilitare.
Performanţele semnificative
Clasa de cerinţe “Funcţionalitate”
Construcţia şi utilizarea ei
In timp modul de utilizare (corespunzător
modelului de locuire) poate ajunge incompatibil
cu tipologia clădirii – locuinţa este incompatibilă
cu utilizatorii săi.
4
 Performanţele semnificative
Clasa de cerinţe “Funcţionalitate”
Construcţia şi utilizarea ei
Astfel de situaţii sunt resimţite ca 'inconfortabile'
de utilizatori şi devin potenţial sau efectiv
generatoare de agresiuni asupra construcţiei
existente – degradări cu cauze antropice.
Performanţele semnificative
Clasa de cerinţe “Funcţionalitate”
Evidenţierea condiţiilor de confort permite
evitarea situaţiilor în care, pentru a corecta
deficienţe, se elimină sau se reduc caracteristici
pozitive 'scăpate din vedere'.
Performanţele semnificative
Clasa de cerinţe “Eficienţă energetică”
Se referă la ansamblul condiţiilor privind
economia energetică de funcţionare a
sistemului construit.
Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017
Performanţele semnificative
Clasa de cerinţe “Funcţionalitate”
Pe baza evaluării, se evidenţiază:
–  elementele de disconfort – de ameliorat
+  elementele de confort – de conservat şi
valorificat în cadrul reabilitării
+ potenţialul de adaptare.
Performanţele semnificative
Clasa de cerinţe “Funcţionalitate”
In privinţa disconfortului trebuie făcută distincţia
între:
 disconfortul determinat de clădire
 disconfortul determinat de utilizare
Rezultă modalităţi diferite de intervenţie!
Performanţele semnificative
Clasa de cerinţe “Eficienţă energetică”
Cerinţe:
 Limitarea consumului de energie termică
 Limitarea consumului de energie electrică
5
 Performanţele semnificative Performanţele semnificative
Clasa de cerinţe “Protecţia mediului” Clasa de cerinţe “Protecţia mediului”

Se referă la ansamblul condiţiilor privind Cerinţe:

impactul ambiental al sistemului construit,
determinat de:  Controlul calităţii aerului

- caracteristicile intrinseci  Controlul calităţii mediului hidrologic

- transformările acumulate în timp
 Controlul riscurilor sanitare induse
- modul de utilizare.
 Controlul calităţii contextului

Nivele de performanţă

Expresiile valorice ale mărimilor caracteristice

(parametri) asociate criteriilor de performanţă.

Nivele Sunt de regulă stabilite de reglementările

tehnice în construcţii.
de performanţă

Nivele de performanţă Nivele de performanţă

OM
MEDIU NATURAL UTILIZATOR MEDIU SOCIO - CULTURAL

NECESITĂŢI OPŢIUNI
fiziologice, psihologice de valoare

EXIGENTE DE
UTILIZARE
explicitări de necesităţi
umane şi opţiuni de valoare In cazul evaluării clădirilor existente, au 2
= “CEREREA”

PROIECT semnificaţii distincte:

CERINTE DE ansamblu de caracteristici
necesare, ce reprezintå Confort
PERFORMANŢĂ exigenţele la nivelul produsului higrotermic
Controlul
1. nivelele de performanţă cerute (de utilizarea
R0 PARAMETRI
 CRITERII DE set de proprietăţi funcţionale,
fizice, chimice etc, necesare pierderilor de
METODE DE EVALUARE
 PERFORMANTA pentru satisfacerea cerinţelor căldură prin
transmisie contemporană) = modelul de referinţă
REGLEMENTATE
 NIVELE DE expresia valorică a
CERUTE DE UTILIZATOR
 PERFORMANTA comportamentul prognozat
2. nivelele de performanţă efective (ale clădirii)
VERIFICARE (I) TEHNOLOGIE

OBIECT PRODUS

PERFORMANTE comportamentul în exploatare

VERIFICARE (II)
= “OFERTA”

Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017 6

 Nivele de performanţă Nivele de performanţă

Din compararea celor 2 rezultă gradul de ● Cerinţele supradimensionate vor conduce la

insatisfacţie în raport cu cerinţele actuale concluzii “dramatice” privind “degradarea” – şi
(amploarea degradării). deci la intervenţii 'grele' (uneori mutilante).

Alegerea modelului de referinţă (nivelele de ● Simpla corectare a manifestărilor de uzură

performanţă ‘cerute’) are un impact major in
fizică constatate defineşte o intervenţie mai mult
ceea ce priveşte percepţia asupra degradării şi
sau mai puţin 'uşoară‘, dar conservativă.
deci conţinutul intervenţiei.

Nivele de performanţă Nivele de performanţă

 Reparaţii Reglementările generale în construcţii au de

regulă un caracter orientativ: nivelele de
 Ameliorare a performanţelor performanţă pentru clădirile noi sunt repere
către care intervenţia tinde, fără a le atinge în
 Adaptare la norme pentru construcţii noi mod obligatoriu.

Intervenţii de “ameliorare”

Nivele de performanţă Nivele de performanţă

Ameliorarea performanţelor prin reabilitare

trebuie obţinută respectând caracteristicile Aplicarea mecanică a normelor pentru
tehnologice şi comportamentale ale construcţiei construcţii noi şi calculele de rutină, pot
– cu scopul de a-i proteja identitatea, dar şi cu conduce la pierderi ireparabile de calitate.
evidente avantaje în plan economic.

Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017 7

 Catedrala Sf. Vitus, Praga Catedrala Sf. Vitus, Praga

Valoarea culturală

 Orice produs arhitectural este purtătorul unui

mesaj cultural.

 Un obiect de patrimoniu arhitectural - istoric

poate prezenta caracteristici semnificative în
Valoarea culturală plan cultural care să merite a fi conservate şi
valorizate.

Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017 8

 Valoarea culturală

 Valoarea culturală intrinsecă

 Valoarea culturală asociată Valoarea culturală

(extrinsecă)
intrinsecă

Valoarea culturală intrinsecă Valoarea culturală intrinsecă

● Valoarea artistică intrinsecă

● Valoarea artistică intrinsecă

Se referă la calitatea resursei de patrimoniu de
● Autenticitate a constitui o structură expresivă capabilă să
producă emoţie estetică – o emoţie specifică cu
● Unitate potenţială caracter complex, incluzând senzorialitate,
afectivitate şi inteligenţă.

Valoarea culturală intrinsecă Valoarea culturală intrinsecă

● Valoarea artistică intrinsecă ● Valoarea artistică intrinsecă

Cesare Brandi include în categoria operelor de artă şi

Unele obiecte de arhitectură pot fi încadrate în
categoria operelor de artă prin valoarea lor
artistică intrinsecă.
unele obiecte de arhitectură. El evidenţiază legătura
indisolubilă între modul de a aborda conceptual intervenţia
şi recunoaşterea operei de artă ca atare - inclusiv în cazul
celor ce ”includ în structura lor un scop funcţional, ca
arhitecturile”.

Brandi, C., Teoria restaurării. Ed. Meridiane, Bucureşti 1996, p.36.

Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017 9

 Valoarea culturală intrinsecă Valoarea culturală intrinsecă
● Valoarea artistică intrinsecă ● Valoarea artistică intrinsecă

In cazul unui astfel de obiect de arhitectură "restabilirea “Utilitatea, dacă există în cadrul operei de artă, ca de
funcţionalităţii, chiar subinclusă intervenţiei de restaurare pildă în arhitectură, nu va putea fi considerată în sine, ci
nu reprezintă (...) decât un aspect secundar sau în funcţie de consistenţa fizică şi de celelalte instanţe
coincident, niciodată cel principal şi fundamental ce fundamentale (instanţa estetică şi cea istorică – n.n.)
vizează opera de artă ca operă de artă.” care structurează opera de artă în receptarea operată de
conştiinţă.”

Brandi, C., Teoria restaurării. Ed. Meridiane, Bucureşti 1996, p.36. Brandi, C., Teoria restaurării. Ed. Meridiane, Bucureşti 1996, p.36.

Valoarea culturală intrinsecă Valoarea culturală intrinsecă

● Valoarea artistică intrinsecă ● Autenticitatea

Valoarea culturală intrinsecă este condiţionată

Procedurile curente de inventariere şi clasare a strict de autenticitatea resursei de patrimoniu.
obiectelor de arhitectură ca monumente nu iau
Constituie atributul unei resurse de patrimoniu
în considerare criteriul valorii artistice intrinseci
care este din punct de vedere material
(inoperant) - ci se raportează la valoarea
'originală' (ca antonim pentru copie) sau
artistică relativă.
'veritabilă' (ca antonim pentru 'contrafăcută').

Valoarea culturală intrinsecă Valoarea culturală intrinsecă

● Autenticitatea ● Autenticitatea

Se referă simultan la 4 aspecte ale resursei Salvgardarea valorii culturale intrinseci

culturale: presupune conservarea substanţei materiale -
care garantează autenticitatea informaţiei
● materialul
transmise către generaţiile viitoare.
● manopera (meşteşugul investit)
● concepţia (conţinutul ideatic) Ca atare, cea mai bună politică este cea bazată
● amplasamentul (inclusiv relaţia pe principiul 'intervenţiei minime eficiente‘.
obiectului cu contextul) Management Guidelines for World Cultural Heritage Sites, ICCROM 1993

Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017 10

 Valoarea culturală intrinsecă Valoarea culturală intrinsecă
● Unitatea potenţială ● Unitatea potenţială

Constituie un atribut al resursei de patrimoniu In timp originalul se degradează, poate fi

considerată un întreg – respectiv un ansamblu modificat în mod intenţionat sau chiar distrus –
de părţi componente unde fiecare parte poate fi ceea ce îi reduce sau chiar îi anulează unitatea
potenţială originară.
descrisă şi definită în raport cu intenţia
originară. Unitatea potenţială pierdută poate fi refăcută
prin restaurare.

Valoarea culturală intrinsecă Valoarea culturală intrinsecă

● Unitatea potenţială ● Unitatea potenţială

Prin transformările suferite în timp, o resursă de O resursă de patrimoniu cultural este unică din
patrimoniu poate dobândi o nouă unitate punct de vedere al relaţiei cu timpul istoric; ca
potenţială; astfel de transformări sunt parte a atare, este epuizabilă. Substanţial reconstruită
statificaţiei sale istorice. astăzi, ea va deveni un produs al prezentului.

In acest caz, intervenţia de restaurare se va

raporta la noua unitate potenţială.

Valoarea culturală asociată

Exprimă felul în care resursa de patrimoniu este

percepută de către observatorii contemporani
(gradul de interes) – este de natură subiectivă.

Depinde de interpretări ce reflectă permanent

Valoarea culturală timpul prezent – se poate modifica în timp.

asociată (extrinsecă) Influenţeză tratamentul şi politicile de intervenţie

asupra patrimoniului construit.

Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017 11

 Valoarea culturală asociată
Pe de o parte, determină “nuanţarea” valorii
intrinseci – deci recunoaşterea nivelului mai
înalt sau mai scăzut de semnificaţie a ei
(internaţional, naţional, local).
Valoarea culturală asociată
Este de natură subiectivă (şi variabilă în timp),
deci:
– poate furniza motivaţii pentru conservarea
unei resurse de patrimoniu fără valoare
intrinsecă;
– poate conduce la pierderea unor resurse
culturale (neregenerabile!) a căror receptare
este la un moment dat negativă.
Valoarea culturală asociată
● Valoarea artistică şi tehnică relativă
Exprimă aprecierea importanţei şi relevanţei
resursei pentru calitatea rezolvărilor de ordin
estetic, constructiv, funcţional + calitatatea
manoperei investite la producerea obiectului
(măiestria meşteşugului).
Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017
Valoarea culturală asociată
Pe de altă parte, chiar în lipsa unei valori
intrinseci deosebite, din această perspectivă
poate fi definită semnificaţia culturală locală a
resurselor de patrimoniu.
Este de maxim interes în ceea ce priveşte
intervenţiile asupra “arhitecturii minore” (fără
regim de protecţie legal instituit).
Valoarea culturală asociată
Se constituie din:
● Valoarea artistică şi tehnică relativă
● Valoarea de raritate
● Valoarea de identitate culturală
Valoarea culturală asociată
● Valoarea artistică şi tehnică relativă
Rezultă din cercetarea desfăşurată de
profesionişti şi se bazează pe evaluări istorico-
critice ştiinţifice, ce au ca scop evidenţierea
semnificaţiei relative a resursei în raport cu
timpul său istoric şi cu prezentul.
12
 Valoarea culturală asociată Valoarea culturală asociată
● Valoarea artistică şi tehnică relativă ● Valoarea de raritate

Stabileşte relaţia între resursa de patrimoniu

Constituie o bază importantă pentru
analizată şi altele de acelaşi fel – din p.d.v. al
ierarhizarea componentelor patrimoniului
tipologiei arhitecturale sau constructive, al
construit (criteriu de clasare!) – deci pentru
stilului, autorului, perioadei, ariei geografice...
strategia de intervenţie.
sau al unor combinaţii între acestea.

Valoarea culturală asociată Valoarea culturală asociată

● Valoarea de raritate ● Valoarea de raritate

Defineşte gradul de reprezentativitate, raritatea Influenţează nivelul de protecţie: o valoare de

sau unicitatea resursei de patrimoniu în raport raritate mare poate să potenţeze semnificaţia
cu criteriul (criteriile) considerate. altor calităţi identificate.

Este determinată prin cercetări statistice.

Valoarea culturală asociată Valoarea culturală asociată

● Valoarea de identitate culturală ● Valoarea de identitate culturală

Reflectă legăturile emoţionale ale societăţii cu Se poate raporta la diverse aspecte: vechime,
anumite componente ale patrimoniului construit. tradiţie, continuitate, caracter memorialistic sau
Se bazează pe recunoaştere. legendar, admiraţie, ataşament, caracter
simbolic, politic, patriotic, naţional, etnic etc.

Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017 13

 Valoarea culturală asociată Valoarea culturală asociată
● Valoarea de identitate culturală ● Valoarea de identitate culturală

Bazată preponderent pe percepţia emoţională, ■ Exacerbarea poate conduce la o protecţie

este marcată puternic de labilitate. excesivă.

■ Minimalizarea poate conduce la neglijare şi

Totodată are un impact considerabil asupra
distrugere.
atitudinii societăţii faţă de patrimoniul cultural-
istoric. Poate fi promovată prin educaţie şi instruire.

Cartierul Izvor, demolat în anii ‘80 Sculptor Boris Caragea, 1960

Arh. Horia Maicu şi Nicolae Cucu, 1959-1963

Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017 14


Valoare de utilizare vs Valoare culturală
 Corectarea stării de inadecvare (degradare)
 Conservarea caracteristicilor relevante din
p.d.v. cultural
Valoare de utilizare vs Valoare culturală
Categorii de valoare culturală
1. Valoare culturală deosebită
Se referă la caracteristicile cu valoare artistică şi
tehnică deosebită ale resursei, ca structură expresivă
unitară şi autentică; este condiţionată de autenticitatea
resursei.
Este cazul clădirilor (ansamblurilor, siturilor) clasate sau
clasabile în baza Legii monumentelor, prin aplicarea
procedurilor de specialitate.
Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017
Valoare de utilizare
vs.
Valoare culturală
Valoare de utilizare vs Valoare culturală
Categorii de valoare culturală
1. Valoare culturală deosebită
2. Valoare arhitectural-tipologică
3. Valoare istoric-ambientală
Valoare de utilizare vs Valoare culturală
Categorii de valoare culturală
2. Valoare arhitectural-tipologică
Se referă la substanţa arhitecturală a clădirii şi
caracteristicile ei ce evidenţiază un anumit tip de
construcţie istoric constituit şi configuraţiile asumate de
el în timp. Este determinată de semnificaţia artistică şi
tehnică atribuită resursei cu referire la caracteristicile
ce-i definesc tipologia şi reprezentativitatea în raport cu
alte obiecte de acelaşi fel; este întărită de valorile de
identitate culturală asociate (îndeosebi vechime,
continuitate, tradiţie).
15
 Valoare de utilizare vs Valoare culturală
Categorii de valoare culturală
3. Valoare istoric-ambientală
Se referă la caracteristicile prin care resursa de
patrimoniu contribuie la definirea calităţii şi semnificaţiei
culturale a unui context urban istoric. Este puternic
influenţată de grupul valorilor de identitate culturală
asociate resursei; poate avea în vedere caracteristici de
expresivitate artistică, dar şi caracteristici tipologice
(tipuri caracteristice pentru o zonă urbană).
Valoare de utilizare vs Valoare culturală
Categorii de intervenţii
a. Intreţinere curentă
a1. Intreţinere specială
b. Asanare conservativă
c. Restaurare
d. Restructurare parţială
d1. Restructurare globală
Valoare de utilizare vs Valoare culturală
Categorii de intervenţii
a1. Intreţinere specială
lucrări extinse necesare pentru repararea şi/sau
înlocuirea unor componente, inclusiv structurale, ca şi
pentru realizarea şi/sau completarea unor servicii
igienico-sanitare şi tehnologice (ex. refaceri de
învelitori, înlocuirea unor echipamente uzate, înlocuirea
unor instalaţii, deschideri/închideri de goluri etc)
Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017
Valoare de utilizare vs. Valoare culturală
Intervenţiile necesare pentru creşterea valorii de
utilizare trebuie să fie admise de categoria de
valoare culturală în care se încadrează sistemul
construit.
Valoare de utilizare vs Valoare culturală
Categorii de intervenţii
a. Intreţinere curentă
lucrări locale necesare menţinerii în eficienţă: reparaţii,
renovări şi înlocuiri de finisaje şi componente
nestructurale degradate (ex. zugrăveli, vopsitorii,
decoraţii, tâmplării, echipamente etc)
Valoare de utilizare vs Valoare culturală
Categorii de intervenţii
b. Asanare conservativă
ansamblu complex de lucrări destinate conservării
clădirii şi asigurării funcţionalităţii sale - fără modificarea
caracteristicilor tipologice, formale şi structurale ale
clădirii: consolidarea structurii; tratamente contra
umidităţii; tratamente de ameliorare a protecţiei termice;
recuperarea unor spaţii neutilizate (poduri, demisoluri
etc)
16
 Valoare de utilizare vs Valoare culturală Valoare de utilizare vs Valoare culturală
Categorii de intervenţii Categorii de intervenţii

c. Restaurare d. Restructurare parţială

lucrări de întreţinere şi/sau asanare conservativă,
integrate unei intervenţii complexe de refacere a unităţii
potenţiale a clădirii (eliminarea unor construcţii
parazitare, lucrări de reintegrare etc)
lucrări ce conduc la transformarea parţială a clădirii prin
eliminarea, modificarea şi/sau introducerea de noi
componente (recompartimentări locale, comasări şi
redistribuiri de spaţii, introducere de supante şi circulaţii
verticale etc)

Valoare de utilizare vs Valoare culturală Valoare de utilizare vs. Valoare culturală

Categorii de intervenţii

d1. Restructurare globală CATEGORIA DE VALOARE INTERVENŢII ADMISE

Valoare culturală deosebită a, a1, b, c
lucrări ce conduc la transformarea de ansamblu a
Val. arhitectural-tipologică a, a1, b, c, d
clădirii prin demolare şi reconstrucţie extinsă:
recompartimentări la nivelul întregii clădiri, extinderi, Val. istoric-ambientală a, a1, b, c, d, d1
supraetajări; reproiectarea structurii portante (adaptarea
la norme actuale)

Valoare de utilizare vs. Valoare culturală Valoare de utilizare vs. Valoare culturală

Noua funcţiune se alege dintre acele funcţiuni care

In cazul incompatibilităţii între intervenţiile
necesare şi cele admise, schimbarea destinaţiei
de folosinţă poate permite reducerea agresivităţii
intervenţiei.
presupun un nivel mai redus al performanţelor
care au rezultat deficitare.
Cerinţele pentru care performanţele oferite tind
spre valori maxime ‘sugerează’ funcţiunea care ar
putea valorifica potenţialul clădirii cu transformări
minime (funcţiunea compatibilă).

Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit, 2016-2017 17