r. Flenn-Cristinn Marcov, an EV, 2018 Sef de Mera ; HES TAURATOARE-CURS ODON TOLER LEZIUNI D! le dentare pot = leziuni dentare necarioase; - leziuni dentare carioase; Leziuni dentare nee Se clasifica in: 1, distrofii dentare; 2. leziuni generate de wzura dentari; 3. discro: 4, traumatisme dentare: 5. modificari de pozitie (incadrare optionala). 1, Distrofii dentare primare (actiunea factorilor de perturbare are loc in perioada de fo1 - cicatriciale sau stabi i ‘ir : - anodontii; supranumerari. microdontie; - macrodontie. - modificdri de dimensiune = - modificiri de forma; - modificari de structura. - evolutive sau active : - amelogeneza imperfectit; - dentinogeneza imperfect’; - odontodisplazia regionali. secundare (legitura cu perioada de formare este dificil de demonstrat, iar la cirile apar Ia distan{i de momentul eruptiei, dinfii avand aspect normal Is caria de biberon, caria rampanta, sindromul Dubreuil aritia pe arcadi): Chambardel. general sau local). Cauzele distrofiilor sunt genetice sau de mediu (cu actiDistrofii dentare primare ‘atriciale sau stabile = Modifi de numar: 1. Anodontia poate fi partiala gi totala Etiopatogenie: ~ absenfa formérii mugurilor dentari; - lipsa dezvoltarii embrionare a mugurelui dentar, - atrofia mugurelui dentar. Anodontia partiala © Afecteaza ambele dentitii, in special pe cea permanent, cu frecvent& mai mare (sustin majoritatea autorilor) la maxilar; © Dintii cei mai afectati sunt: incisivul lateral superior, molarii de minte inferiori si superiori, premolarii II inferiori, etc. © Poate fi: simetric&/asimetrica, cu/fara persistenta corespondentului temporar, cu spatiu pastrat/modificat consecutiv migrarilor dentare 2. Dinjii supranumerari Etiopatogenie: = mai multe teorii: teoria celei de-a treia dentitii, teoria mugurilor adamantini multipli, teoria diviziunii mugurelui dentar, etc. © Dinfii supranumerari sunt, frecvent, mai mici, cu forme atipice, frecvent in oropozitie, pot fi erupfi sau frecvent inclugi Incluzia poate fi insofité de anumite semne clinice: modificari de pozitie ale unor dinji, bombari ale crestelor alveolare, persistenta dintilor temporari © Dintele supranumerar cel mai frecvent este MEZIODENSUL care apare doar la maxilar, are coroan& conic, poate fi erupt sau inclus provocand incluzia sau malpozitii ale incisivilor superiori, poate erupe inaintea, impreund sau dup dinfii permanent = Modificari de dimensiune: - microdontie; - macrodontie. = Modificari de forma: = dens in dente (unii autori ii incadreazA la dinfi supranumerari); ~ dens evaginatus (unii autori il considera cuspid suplimentar), te geminat; - dinte fuzionateR ~ (este rezultatul unirii a doi ding redus); -dinte cu cuspid suplimentar: ‘Mica af goat ft a «ma 6 an males : i 1a vestibularé a molarului de ni mandibular); ea lui Zukerkandel (pe fata vestibulara a ee eeaa Pearese (oma oem orala a molarului de 6 ani mandibular), superior), ghiara, are un corn pulpar, la nivelul incisivului lateral Hi vecini Ia nivel smaijului si dentinei, iar numarul dintilor este - dinte din taurodontism (molar cu aspect clinic normal cu aspect clinic normal dar cu camera pulpard ani le lung’ fara constrictia de la nivelul jonctiunii smalt-cement si rddacini scurte) pa aci - dinte dilacerat (prezinté angulare anormala). ° = Modificari de structura: + ale smaltului; ~ ale dentine Modificarile de structura pot - actiune generala;, ~ actiune locala. Modificarile de structura pot fi generate de: factori de mediu cu actiune generali - intrauterin: factori infectiosi (rubeola, rujeola prenatala, etc.), antibiotice (tetraciclina), factori carentiali (vitamine A, C, D, calciu, etc.), factori endocrini, alergi - perinatal: traumatisme la nastere, anoxia la nastere, etc. = factori neonatali (0-1 an): rahitism, tetanie, tulburdri gastrointestinal, carente vitaminice, etc - factori ce actioneaz in perioada copilariei (pana la 4-5 ani): hipocalcemie, exces de fluor, tetraciclina, etc. factori de mediu cu actiune locala: = _afectiuni ale dinjilor temporari. Leziunile smaltului pot fi: hipoplazii (afectare a matricei organice) si hipomineralizari (afectare a mineralizari Leziunile dentinei poarta numele generic de displazii > Modificirile de structuri_generate de factori de mediu_cu_actiune general afecteazA simultan smalful gi dentina. Ele exist& pe dini la eruptie ca leziuni stabile, neevolutive, ca sanjuri sau geode dispuse in siruri paralele cu marginea incizal& sau ocluzal, cu dispunere simetric& pe dinti omologi. Intereseaz mai ales dinjii permanenti. Gravitatea leziunilor este direct proportionala cu intensitatea si durata factorului etiologic si invers proportional& cu varsta