1.

Încălzirea transformatoarelor supuse unor curenți

deformanți
Cele mai multe dintre transformatoarele aflate îîn uz îîn zilele noastre sunt supuse
unor curentți deformantți datoritaă largii raă spaî ndiri a sarcinilor neliniare realizate îîn special
din dispozitive electronice de putere [43, 44]. Cum cele mai multe dintre aceste
transformatoare au fost proiectate initțial saă functționeze îîn conditții sinusoidale, puterea lor
nominalaă este mai scaă zutaă (denominare) datoritaă îîncaă lzirii excesive datorataă acestor curentți
deformantți [45, 46]. Astfel, au fost dezvoltate diferite metode analitice sau numerice de
declasare pentru o prezicere caî t mai exactaă a puterii maxime de operare a transformatorului
(SM) [43-51].
ÎÎn acest capitol am abordat o proceduraă de declasare prin calcularea pierderilor
suplimentare sț i a cresț terii temperaturii datorate curentților puternici deformantți. La baza
acestei proceduri stau standarde internatționale [52], fiind necesare de asemenea doar
datele nominale ale transformatorului li spectrul armonic al curentului, achizitționate din
secundarul transformatorului (partea de joasaă tensiune) cu ajutorul unui analizor
performant. Astfel, se poate genera îîn mod continuu un raport online de functționare a
transformatorului care saă tținaă cont de variatțiile de sarcinaă , de amplitudine a curentului sau
al spectrului armonic. Acest raport va contține: determinaă ri detaliate ale pierderilor, calculul
parametrilor de eficientțaă, principalii indicatori de declasarea (curentul maxim admisibil -
maximal permissible current MPC, reducerea puterii aparente nominale - the reduction in
apparent power rating RAPR), punctele de temperaturaă ridicate, factorii de accelerare a
îîmbaă traî nirii, estimarea perioadei de functționare a transformatorului îîn conditții deformante.
Rezultatele sunt ilustrate pe un transformator industrial de 250kVA ce deservesț te ataî t
sarcini liniare, caî t sț i neliniare.
1.1. Evaluarea pierderilor îîn transformator sț i denominarea acestuia
Pierderile totale PT ale transformatorului ce functționeazaă îîn conditții nesinusoidale
sunt grupate îîn douaă mari categorii: pierderile de mers îîn gol (no load losses PNL) denumite
sț i pierderile îîn fier, respectiv pierderile de scurt circuit (load losses PLL) denumite sț i
pierderile îîn cupru. Acestea din urmaă includ pierderile de curent continuu sau pierderile îîn
îînfaă sț uraă ri PDC, pierderile prin curentți turbionari îîn îînfaă sț uraă ri PEC, respectiv alte pierderi îîn
îînfaă sț uraă ri POSL (datorate constructției transformatorului) [43-47]. Figura 17 evidentțiazaă
aceastaă separare a pierderilor îîn transformator, îîn raport cu relatțiile urmaă toare:
PT  PNL  PLL , PLL  PDC  PEC  POSL ,
(25)
PTSL  PEC  POSL , PTSL  R  PLL  R  PDC  R .

Valorile pierderilor nominale îîn sarcinaă PLL-R, a pierderilor ohmice PDC-R sț i a

pierderilor îîn gol PNL se determinaă la evaluaă rile de scurt circuit, respectiv de mers îîn gol [45,
46]. Dupaă acestea, pierderile totale pot fi estimate pierderile prin curentți turbionari PLL-R.
Toate aceste pierderi pot fi exprimate raportat cu valoarea efectivaă a curentului calculataă îîn
raport cu armonicile paî naă la nivelul al 50-lea.
 Fig. 17. Clasificarea pierderilor îîn transformator pentru functționarea îîn conditții deformante.
Pierderile de curent continuu PDC (prin conductoare) cresc cu paă tratul curentului, îîn
timp de pierderile prin curentți turbionari PEC (datorate îîn special efectului pelicular sț i a
efectului de proximitate) se consideraă proportționale cu paă tratul curentului, dar sț i cu
paă tratul frecventței. Celelalte pierderi aditționale POSL (îîn paă rtțile structurale ale
transformatorului, cu exceptția îînfaă sț uraă rilor) variazaă cu paă tratul curentului sț i cu frecventța
ridicataă la puterea 0.8 [52]. Astfel, putem scrie urmaă torul set de ecuatții:

 I N

PDC  PDC  R  ,   I , I   I k ,
2 2 2

 R2 k 0

PEC  PEC  R FHL  2 , POSL  POSL  R FHL  STR  2 ,


cu : (26)
P  0.33 PTSL  R ; POSL  R  0.67 PTSL  R ,
 EC  R
 1 N 2 2 1 N 0.8 2
2  2 
F
 HL  k I k , FHL  STR  k Ik ,
 I k 0 I k 0

unde Ik este valoarea efectivaă a curentului de armonicaă k, N =50 este valoarea maximaă a
armonicii considerataă ,  este factorul de îîncaă rcare a transformatorului (definit ca raportul
dintre valoarea efectivaă a curentului sț i valoarea efectivaă a curentului din secundar: β=I/IR2),
PEC-R , PLL-R sunt pierderile nominale prin curentți turbionari, respectiv alte tipuri de pierderi,
FHL sț i FHL-STR reprezintaă factorii de pierderi armonici, respectiv factorul de pierderi
suplimentare.
Valoarea efectivaă a curentului maxim admisibil (MPC) prin transformatorul
functționaî nd îîn conditții nesinusoidale poate fi dedus din egalarea pierderilor îîn sarcinaă PLL cu
pierderile nominale îîn sarcinaă PLL-R (realizate îîn regim pur sinusoidal):
PLL  R
I MPC  I R 2 . (27)
PDC  R  PEC  R FHL  POSL  R FHL  STR
 Reducerea corespunzaă toare a puterii aparente a transformatorului (RAPR) ca sț i
valoarea maximaă de sarcinaă SM pot fi obtținute succesiv:
I R2  I MPC
RAPR   100%  1   max   100%,
I R2 (28)
S M   max S R ,  max  I MPC I R 2 .

unde SR este puterea nominalaă a transformatorului functționaî nd îîn regim sinusoidal, indicataă
de producaă tor.
1.2. Evaluarea solicitaă rilor termice
Durata de viatțaă a transformatorului este direct dependentaă de îîmbaă traî nirea izolatției
[48-56]. Aceasta este impusaă de valoarea punctului critic de temperaturaă θ H al dispozitivului
îîn timpul functționaă rii. Expresia acestuia este o functție de temperatura ambientalaă θ A, de
cresț terea de temperaturaă a uleiului peste cea ambientalaă θ TO, sț i de punctul de temperaturaă
maximaă a conductorului θg [52]:
0.8
 P  PNL 
 H   A   TO   g ,  TO   TO  R  LL  ,
 PLL  R  PNL 
0.8 (29)
  2 PDC  R   2 FHL PEC  R 
 g   w   TO  R    ,
 PDC  R  PEC  R 
unde θTO-R este temperatura nominalaă uleiului peste temperatura ambientalaă sț i θ w este
punctul de temperaturaă maximaă a îînfaă sț uraă rilor peste temperatura uleiului.
Factorul relativ de accelerare a îîmbaă traî nirii FAA, procentul de pierdere a duratei de
viatțaă %LOL, durata de viatțaă relativaă Life(pu), durata de viatțaă estimataă RL a dispozitivului
poate fi exprimataă îîn raport cu temperatura maximaă a transformatorului θH [49–56]:
 B B  F  t  100
FAA  exp  , %LOL  AA ,
 383  H  273  NIL
(30)
 B  NIL
Life( pu)  Aexp , RL   Life( pu) NIL,

 H  273  FAA

unde A, B sunt parametrii estimatți pe baza duratei de viatțaă a izolatției, t este perioada de
timp indicataă îîn ani, NIL este durata de viatțaă normalaă a izolatției transformatorului,
considerataă uzual de circa 20.55 ani (180000 ore) pentru un punct maxim de temperaturaă
de 110 ºC [48-56]. Ataî ta timp caî t factorul de îîmbaă traî nire accelerataă FAA, (care este
dependent de nivelul de deformare a curentului) este subunitar, durata de viatțaă asț teptataă a
transformatorului se paă streazaă .
1.3. Rezultate numerice
Pentru a exemplifica metoda de calcul prezentataă anterior, a fost investigat un
transformat îîn ulei ce alimenteazaă sarcini ataî t liniare, caî t sț i neliniare. Principalele date
nominale sunt prezentate in Anexa. Toate maă suraă torile de calitate a energiei au fost realizate
cu un analizor performant [57] (clasaă A) îîn punctele cheie de cuplare a instalatției – Fig. 18. A
fost dezvoltat un mic cod numeric ce determinaă pierderilor specifice transformatorului,
eficientța lui precum sț i temperatura maximaă de functționare – cum au fost prezentate
anterior. Astfel, s-a realizat un raport flexibil ce poate fi generat îîn mod continuu.
Maă suraă torile privind formele de undaă , spectrul armonic sț i parametrii de putere sunt
prezentatți îîn Fig. 19, Fig. 20 sț i Fig 21.

Fig. 18. Transformatorul trifazat de distributție investigat ce alimentezaă sarcini liniare sț i neliniare.

Fig. 19. Curenții de fază din secundarul transformatorului (joasă tensiune) cu indicarea valorilor lor efective [57].
Fig. 20. Spectrul armonic al curentților secundari Fig. 21. Parametrii de putere maă suratți îîn partea
ai transformatorului [57]. de joasaă tensiune.

Cele mai importante rezultate ale raportului operatțional sunt prezentate îîn Tabelul
VÎÎÎ. ÎÎn fapt, aceasta surprinde calculul pierderilor transformatorului, precum sț i
determinarea duratei de viatțaă procentuale a acestuia. Astfel, puterea de operare maximaă
(datorataă îîncaă rcaă rii puternice cu armonici) este de numai 133.77 kVA (βmax= 0.535). Aceasta
corespunde unei reduceri a puterii aparente de RAPR = 46.48 %. Temperatura maximaă de
functționare pentru factorul curent de sarcinaă (β = 0.2537) este de 650C ceea ce determinaă un
factor relativ de îîmbaă traî nire a izolatției foarte redus (FAA = 0.00544). Durata de viatțaă a
transformatorului pentru conditții pur sinusoidal este de 20.55 ani (A = 9.8∙10-18, B =15000).
De aceea, procentul de reducere a duratei de viatțaă este nesemnificativ (%LOL = 0.02649), iar
transformatorul îîsți paă streazaă durata de viatțaă estimataă . Odataă ce factorul de sarcinaă
depaă sț esț te βmax, valoarea relativaă a factorului de îîmbaă traî nire capaă taă valori extreme, iar durata
de viatțaă a transformatorului scade dramatic. Acest fenomen este ilustrat ataî t îîn Fig. 22
(grafic dublu logaritmic), caî t sț i îîn Fig. 23.
Tabel VÎÎ. Raportul de denominare sț i termic al transformatorului

A) Pierderile din transformator

Factorii de
Pierderile Pierderile îîn pierderi Corectția de
Tipul de pierdere din nominale sarcinaă (FHL sț i pierderi
transformator (W) (W) sinusoidalaă (W) FHL-STR) armonic (W)
Factorul de îîncaă rcare β 1 0.2537
ÎÎn gol PNL 690 690 690
Pierderile ohmice îîn cc PDC 2533.333 163.022 163.022
Pierderi prin curentți
418 26.898 21.368 574.779
turbionari PEC
Alte tipuri de pierderi POSL 848.666 54.612 2.127 116.179
Pierderi totale PT 4490 934.533 1543.980
Factorul maxim de îîncaă rcare βmax 0.535
Curentul maxim admisibil IMPC [A] 193.091
Capacitatea maximaă de operare SM [kVA] 133.77
Reducerea procentualaă a puterii aparente RAPR % 46.48
B) Solicitaă rile termice ale transformatorului
Diferentța de temperaturaă a
Temperatura de vaî rf a ulei fatțaă Punctul maxim de temperaturaă θH
conductorului fatțaă de
de mediul ambiant θTO (ºC) (ºC)
temperatura uleiului θg (ºC)
24.105 5.901 65.0075
Factorul de accelerare a îîmbaă traî nirii FAA 0.00544
Procentul de reducere a sperantței de viatțaă (%LOL) pentru 1 an 0.02649
 Fig. 22. Factorul de îîmbaă traî nire accelerataă îîn raport cu factorul de sarcinaă .

Fig. 23. Durata de viatțaă a transformatorului îîn raport cu factorul de sarcinaă .

Concluzii parțiale
ÎÎn acest capitol am tratat problema unui transformator trifazat de distributție ce
functționeazaă îîn conditții nesinusoidale. S-au determinat pierderile suplimentare datorate
curentților deformantți sț i a punctului maxim de temperaturaă îîn raport cu standardele
internatționale. Astfel, au fost analizate curentul maxim admisibil al transformatorului,
procentul de reducere al duratei de viatțaă a izolatției îînfaă sț uraă rilor sț i estimarea reducerii
duratei de viatțaă a transformatorului [58]. De asemenea, datoritaă unui sistem de maă surare se
poate genera îîn mod continuu un raport al transformatorului. Acest raport evidentțiazaă
principalii parametrii ai transformatorului aflat îîn functționare, fiind necesare doar datele
nominale ale transformatorului sț i maă suraă torile achizitționate cu ajutorul unui analizor
performant îîn secundarul lui. Astfel am prezentat o proceduraă simplaă sț i ieftinaă de
supraveghere a transformatoarelor aflate îîn functțiune, ce poate fi adaptat de orice retțea de
distributție sț i poate determina paă strarea duratei de viatțaă a transformatoarelor. O alternativaă ,
mai scumpaă sț i nu mereu aplicabilaă , la aceastaă proceduraă de denominare este achizitția unor
transformatoare noi ce sunt proiectate pentru regimuri deformante.