Sunteți pe pagina 1din 39

SC PROTRADE CTM EST S.R.L.

METODOLOGIA DE EXECUTIE

PREAMBUL

Prezentul proiect de lucrari, are un specific aparte, dat de destinatia caracteristica de cami cultural a acestor constructii atat existente cat si viitoare. Din acest motiv, executarea lucrarilor de constructii, (reabilitare cladiri existente si executie cladiri noi) se va face in cea mai mare parte de timp fara desfasurarea activitatilor culturale programate. De comun acord cu conducerea institutiei, respectiv beneficiarul, se vor stabilii predarile de amplasamente de lucru si organizarea spatiilor avandu-se in vedere urmatoarele aspecte:

Predarea amplasamentelor de lucru sa permita suficient timp de executie lucrarilor de constructii, astfel incat lucrarile programate sa se poata incadra in graficul de lucrari stabilit. Căile de circulaţie adiacente, trebuie să rămână libere pentru a exista o fluenţă în circulaţia perimetrală, atât a persoanelor cât şi a autovehiculelor. Accesul în şantier va fi controlat. La ieşirea din şantier se va prevedea un punct de spălare a utilajelor care părăsesc perimetrul şantierului. Se vor lua toate măsurile de preîntâmpinare a poluării aerului, apei, solului în timpul lucrărilor de execuţie. Se vor lua masuri de diminuare a poluarii fonice, prin prin amplasarea de bariere fonice. Desfasurarea activitatilor de constructii ( in special a ceelor de demolare) se va face sub stricta supraveghere a conducatorilor locurilor de munca.

Obiectul prezentei metodologii il constituie stabilirea cadrului organizatoric necesar derularii in conditii optime a lucrarilor de realizare a obiectivului de investitii : ”MODERNIZARE, RENOVARE SI DOTARE CAMIN CULTURAL SAT ADÂNCATA, COMUNA ADÂNCATA, JUDETUL SUCEAVA”

1. Furnizori - aprovizionarea cu materiale. Furnizorii de materiale, semifabricate si materiale de masa sunt:

S.C. DEDEMAN S.R.L.

S.C. ARABESQUE S.R.L.

S.C. BLACK SEA SRL

Transport materialelor este loco.

2. Gestiunea deseurilor.

Dupa semnarea contractului de executie a lucrarilor, antreprenorul v-a prezenta un Plan Management Mediu, avand ca obiect rezolvarea cerintelor legale privitoare la protectia mediului, care va cuprinde capitolele:

GESTIONAREA PROGRAMULUI DE MEDIU

ASPECTE DE MEDIU

DESCRIEREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

PREVENIREA SI COMBATEREA POLUARILOR ACCIDENTALE, MASURI DE ATENUARE

IMPACTURI ASUPRA MEDIULUI ASOCIATE ACTIVITATILOR DE EXECUTIE SI MASURI DE DIMINUARE

REECOLOGIZAREA AMPLASAMENTELOR

MONITORIZAREA SI MASURAREA FACTORILOR DE MEDIU

PREGATIREA PENTRU SITUATII DE URGENTA SI CAPACITATE DE RASPUNS

GESTIONAREA DESEURILOR

prin care se vor prezenta toate detaliile complete privind gestiunea deseurilor existente si generate pe faze de lucru si tehnologii de executie.

2.4.1 GESTIONAREA DESEURILOR

Se va face conform prevederilor H.G. nr. 856/2002, cu codificarea deseurilor conform anexei 2 la prezenta hotarare.

2.4.1.1 Identificarea tipurilor de deseuri :

Deseurile care pot fi generate pe amplasamentul investitiei, prin procesul de constructii, se incadreaza in urmatoarele tipuri de materiale si materii prime:

- beton (cod 17 01 01);

- cărămizi (cod 17 01 02);

- ţigle şi materiale ceramice (cod 17 01 03);

- amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice (altele decât cele specificate la cod 17 01 06);

- lemn (cod 17 02 01);

- sticlă (cod 17 02 02);

- materiale plastice (cod 17 02 03);

- asfalturi altele decât cele specificate la 17 03 01 (cod 17 03 02)

- cupru, bronz, alamă (cod 17 04 01);

- aluminiu (cod 17 04 02);

- fier şi oţel (cod 17 04 05) ;

- staniu (cod 17 04 06);

- amestecuri metalice (cod 17 04 07);

- cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10 (cod 17 04 11);

- pământ şi pietre, altele decât cele specificate la 17 05 03 (cod 17 05 04);

- deşeuri de la dragare, altele decât cele specificate la 17 05 05 (cod 17 05 06);

- resturi de balast, altele decât cele specificate la 17 05 07 (cod 17 05 08);

- materiale izolante, altele decât cele specificate la 17 06 01 si 17 06 03 (cod 17 06 04);

- materiale de construcţie pe bază de gips, altele decât cele specificate la 17 08 01 (cod 17 08 02);

- amestecuri de deşeuri de la construcţii şi demolări, altele decât cele specificate la 17 09 01, 17 09 02 si 17 09 03 (cod 17 09 04);

- material pietros excavat care nu poate fi utilizat la umplutura (17.05.05)

- deseuri menajere (20.03.01)

- deseuri de hartie (15.01.01).

2.4.1.2 Selectionare deseuri. depozitare provizorie si transport:

Selectarea deseurilor se face fie din momentul generarii lor pe amplasament, fie, in cel mai posibil caz, la sfarsitul terminarii executiei procesului sau a fazei de lucru propuse. Deseurile se selecteaza pe tipuri si categorii, fiind apoi depozitate temporar, pana la distribuirea/livrarea lor, in containere specifice, baraci sau platforme amenajate special. La transportul deseurilor de orice tip se vor respecta prevederile H.G. nr. 1061 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei.

Nr.

Tip deseu / Denumire

Mod de stocare

crt.

1

amestecuri de deşeuri de la construcţii şi demolări, altele decât cele specificate la 17 09 01, 17 09 02 si 17 09 03 (cod 17 09 04);

 

2

beton (cod 17 01 01);

3

amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice (altele decât cele specificate la cod 17 01 06);

platforma de deshidratare

4

materiale de construcţie pe bază de gips, altele decât cele specificate la 17 08 01 (cod 17 08 02);

5

cărămizi (cod 17 01 02);

 

6

ţigle şi materiale ceramice (cod 17 01 03);

 

7

lemn (cod 17 02 01);

tarc, betonat si imprejmuit

8

sticlă (cod 17 02 02);

9

asfalturi altele decât cele specificate la 17 03 01 (cod 17 03 02)

platforma de deshidratare

10

materiale plastice (cod 17 02 03);

 

11

materiale izolante, altele decât cele specificate la 17 06 01 si 17 06 03 (cod 17 06

04);

12

cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10 (cod 17 04 11);

13

cupru, bronz, alamă (cod 17 04 01);

containere specifice

14

aluminiu (cod 17 04 02);

15

staniu (cod 17 04 06);

16

fier şi oţel (cod 17 04 05) ;

tarc, betonat si imprejmuit

17

amestecuri metalice (cod 17 04 07);

18

pământ şi pietre, altele decât cele specificate la 17 05 03 (cod 17 05 04);

 

19

deşeuri de la dragare, altele decât cele specificate la 17 05 05 (cod 17 05 06);

20

resturi de balast, altele decât cele specificate la 17 05 07 (cod 17 05 08);

21

material pietros excavat care nu poate fi utilizat la umplutura (17.05.05)

platforma de deshidratare

22

deseuri de hartie (15.01.01)

container specific

23

deseuri menajere (20.03.01)

pubele / container specific

Sefii de santier au obligatia sa amenajeze in organizarea santierului, un loc specific destinat deseurilor, prin amenajarea spatiilor de depozitare, asigurarea cu containere specifice sau dupa caz, spatii inchise (baraci). Managerul de proiect va asigura utilajele si mijloacele de transport desfasurarii acestei activitati.

2.4.1.3 Modul de eliminare, valorificare sau neutralizare a deseurilor :

Pentru eliminarea deseurilor societatea are incheiate contracte/precontracte cu firme autorizate in valorificarea/depozitarea finala/eliminarea deseurilor. Transportul deseurilor va fi asigurat de catre societate in cazul materialelor de masa si de catre societati specializate in acest sens. Operatunile de transport se vor face, obligatoriu, cu mijloace de transport protejate impotriva pierderilor. Se interzice incinerarea pe amplasament a deşeurilor de orice tip, rezultate în timpul lucrărilor de construcţie.

Nr.

Tip deseu / Denumire

Modul de

crt.

eliminare / valorificare / neutralizare

1

amestecuri de deşeuri de la construcţii şi demolări, altele decât cele specificate la

 

17 09 01, 17 09 02 si 17 09 03 (cod 17 09 04);

2

beton (cod 17 01 01);

3

amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice (altele decât cele

umpluturi in constructii (fundatii, infrastructuri

specificate la cod 17 01 06);

drumuri,etc)

4

materiale de construcţie pe bază de gips, altele decât cele specificate la 17 08 01

(cod 17 08 02);

5

cărămizi (cod 17 01 02);

6

ţigle şi materiale ceramice (cod 17 01 03);

7

lemn (cod 17 02 01);

utilizat ca lemn de foc

8

sticlă (cod 17 02 02);

la societati de profil, autorizate

9

asfalturi altele decât cele specificate la 17 03 01 (cod 17 03 02)

infrastructuri drumuri

10

materiale plastice (cod 17 02 03);

la societati de profil, autorizate

11

materiale izolante, altele decât cele specificate la 17 06 01 si 17 06 03 (cod 17 06

 

04);

12

cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10 (cod 17 04 11);

13

cupru, bronz, alamă (cod 17 04 01);

14

aluminiu (cod 17 04 02);

15

staniu (cod 17 04 06);

la societati de profil, autorizate

16

fier şi oţel (cod 17 04 05) ;

17

amestecuri metalice (cod 17 04 07);

18

pământ şi pietre, altele decât cele specificate la 17 05 03 (cod 17 05 04);

neutralizare pe amplasament cu materiale

19

deşeuri de la dragare, altele decât cele specificate la 17 05 05 (cod 17 05 06);

biodegradabile;

20

resturi de balast, altele decât cele specificate la 17 05 07 (cod 17 05 08);

utilizat ulterior in umpluturi in constructii

21

material pietros excavat care nu poate fi utilizat la umplutura (17.05.05)

(fundatii, infrastructuri drumuri,etc)

22

deseuri de hartie si carton (15.01.01)

la societati de profil, autorizate

23

deseuri menajere (20.03.01)

la societati de profil, autorizate

24

Pământ / nisip infestat cu carburanţi sau lubrefianţi

Neutralizare pe amplasament cu substante biodegradabile, transport ulterior pe amplasamente autorizate

25

Carburanţi / lubrefianţi recuperaţi din pierderi accidentale

Colectati in butoaie metalice inchise etans, cu transport la centre de colectare specializate

26

Continutul WC-urilor ecologice (colectate in rezervor ecologic din polipropilena)

Se colecteaza si se vidanjeaza de societati specializate (vidajjare), pe baza de contract.

Evidenta gestiunii deseurilor se va face in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Pentru gestiunea deseurilor se vor completa urmatoarele acte:

fisa de colectare date registrul de evidenta al deseurilor, conform H.G. nr. 1061/2007; Fisele de evidenta pe tipuri de deseuri, conform H.G. nr. 856/2002, structurate pe 4 capitole:

cap. 1 – Generarea deseurilor,

cap. 2 – Stocarea deseurilor,

cap. 3 – Valorificarea deseurilor,

cap. 4 – Eliminarea deseurilor;

formulare de expeditie/transport deseuri, conform H.G. nr. 1061/2007; fisele privind identificarea situatiilor de urgenta si a evaluarii capacitatii de raspuns raport privind incidentul/accidentul/neconformitatea de mediu.

Societatea are incheiat contract pentru livrarea deseurilor (inclusiv a deseurilor de constructii)

3. Subcontractori:

Nu este cazul. SC PROTRADE CTM EST S.R.L. executa lucrarile in totalitate fara subcontractori.

4. Personal:

Personalul propus pentru executia lucrarii:

Personal cheie ( conducere + control calitate):

- sef santier

- Responsabil Tehnic cu Executia

- Responsabil Control Calitate.

– Responsabil securitatea muncii

Personal operativ:

- Betonist - 1

- Dulgher - 1,5

- Fierar betonist - 1

- Geamgiu - 1

- Instalator electrician - 1,4

- Instalator sanitar - 1

- Instalator incalzire - 1

- Instalator ventilatorist - 1

- Ipsosar - 7,6

- Mozaicar - 1

- Zugrav vopsitor - 1,9

-

Sapator - 1

- Muncitor deservire ctii montaj - 1

- Electrician mont.trafo - 1

- Electronist - 1

- Lacatus - 1

- Lacatus mecanic - 1

Media lunara de personal operativ este de 10 conform extrasului din Lista consumurilor cu mana de lucru , formular C7.

Persoana delegata cu derularea contractului este Seful de Santier: ing. Mocanu Valentin

4. Utilaje si echipamente:

Utilajele si echipamentele solicitate pentru executia lucrarilor, detinute de societate sunt conform Listei consumurilor de ore de functionare a utilajelor de constructii - Formular C8 si Lista cuprinzand cantitatile de utilaje, instalatii si echipamente, prezentate in propunerea tehnica punctu g din opis. Utilajele societatii sunt certificate si respecta conditiile de functionare prevazute in legislatia in vigoare.

5. Scule:

• cazmale - depozitate in vagon,

• lopeti -depozitate in vagon,

• tarnacoape -depozitate in vagon ,

• roabe- depozitate in vagon,

• topor mare- depozitate in vagon ,

• topoare mici- depozitate in vagon ,

• ciocane medii - depozitate in vagon ,

• tesle - depozitate in vagon,

• clesti (de taiat otel, normali) - depozitate in vagon ,

• fierastrau dulgher +panze dinti rari - depozitate in vagon ,

• cozi lemn rezerva -depozitate in vagon ,

• foarfeca taiat fier beton cu manere de min 90 cm -depozitate in vagon ,

• manusi constructie - depozitate in vagon,

• nivela lunga min 100 cm - depozitata in vagon ,

• coltar cu unghi de 90 grade- depozitate in vagon ,

• rulete 3m si 5m profesionale depozitate in vagon ,

• furtun nivel min 20 m transparent depozitate in vagon .

Scule electrice:

• Masina gaurit (ciocan rotopercutor) - depozitate in vagon ,

• Flex min 25 mm +discuri otel (20 buc) - depozitate in vagon,

• Ocheleri protectie - depozitate in vagon ,

• Cabluri electrice lungi (2-3 buc) - depozitate in vagon .

LA DERULAREA LUCRARILOR SE AU IN VEDERE URMATOARELE :

4.MĂSURI ŞI REGULI DE PROTECŢIE LA ACŢIUNEA FOCULUI

1. Normele de protecţie contra incendiilor se stabilesc în funcţie de categoria de pericol de

incendiu a proceselor tehnologice, de gradul de rezistenţă la foc al elementelor de construcţie,

precum şi de sarcina termică a materialelor şi substanţelor combustibile utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, definite conform reglementărilor tehnice C3000 – 94.

2.

Organizarea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor precum şi a evacuării persoanelor

şi

bunurilor în caz de incendiu vizează în principal :

a. stabilirea în instrucţiunile de lucru a modului de operare precum şi a regulilor, măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor ce trebuiesc respectate în timpul executării lucrărilor;

b. stabilirea modului şi a planului de depozitare a materialelor şi bunurilor cu pericol de incendiu sau explozie ;

c dotarea locului de muncă cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor, necesare conform normelor, amplasarea corespunzătoare a acestora şi întreţinerea lor în perfectă stare de funcţionare;

d. organizarea alarmării, alertării şi a intervenţiei pentru stingerea incendiilor la locul de muncă,

precum şi constituirea echipelor de intervenţie şi a atribuţiilor concrete;

organizarea evacuării persoanelor şi bunurilor în caz de incendiu precum şi întocmirea planurilor de evacuare;

e. întocmirea ipotezelor şi a schemelor de intervenţie pentru stingerea incendiilor la instalaţiile cu pericol deosebit;

3. Înaintea începerii procesului tehnologic, muncitorii sunt instruiţi să respecte regulile de pază

împotriva incendiilor.

4. Pe timpul lucrului se vor respecta întocmai instrucţiunile tehnice privind tehnologiile de lucru,

precum şi normele de prevenire a incendiilor.

5. La terminarea lucrului se va asigura :

a. întreruperea iluminatului electric, cu excepţia celui de siguranţă ;

b. evacuarea a deşeurilor reziduurilor şi a altor materiale combustibile ;

c. înlăturarea tuturor surselor cu foc deschis;

d. evacuarea materialelor din spaţii de siguranţă dintre construcţie şi instalaţii.

6. Este obligatorie marcarea cu indicatoare de securitate executate şi montate conform standardelor SRAS 297/1 şi STAS 297/2;

7. Depozitarea subansamblelor şi a materialelor se va face în raport cu comportarea la foc a

acestora şi cu condiţia de a nu bloca căile de acces la apă şi la mijloacele de stingere şi spaţiile

de siguranţă. 8.Se interzice lucrul cu foc deschis la distanţe mai mici de 3 m. faţă de elementele sau materialele combustibile fără luarea măsurilor de protecţie specifice (izolare, umectare, ecranare, etc.). Zilnic, după terminarea programului de lucru, zona se curăţă de resturile şi deşeurile rezultate. Materialele şi substanţele combustibile se depozitează în locuri special amenajate, făreă pericol de producere a incendiilor.

5. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII 1.La executarea lucrărilor se vor respecta toate măsurile de protecţie a muncii prevăzute în legislaţia în vigoare în special din « Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în

construcţii »; Legea Protecţiei Muncii Nr. 319/06 ; « Norme generale de protecţie a muncii », precum şi « Norme specifice de protecţie a muncii pentru diferite categorii de lucrări ».

2. Lucrările se vor executa pe baza proiectului de organizare şi a fişelor tehnologice, în care se

vor detalia toate măsurile de protecţie a muncii.

3. Dintre măsurile speciale ce trebuiesc avute în vedere se menţionează :

- toate dispozitivele, mecanismele şi utilajele vor fi verificate în conformitate cu normele în vigoare ;

- asigurarea cu forţă de muncă calificată şi care să cunoască măsurile de protecţie a muncii în vigoare din “ Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii “ .

4. Se atrage atnţia asupra faptului că măsurile de protecţie a muncii prezentate nu au un caracter

limitativ, constructorul având obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru prevenirea eventualelor accidente de muncă (măsuri prevăzute şi în « Norme specifice de securitate a muncii pentru diferite categorii de lucrări ».

DESCRIEREA SUCCESIVA A EXECUTIEI

PENTRU PRINCIPALELE CATEGORII DE

LUCRARI

I. Lucrari de infrastructura si suprastructura

A) Lucrari de terasamente

Se vor executa dupa normativul privind “Executarea lucrarilor de terasamente, pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale” - indicativ C 169-88, si constau in:

a. lucrari pregatitoare - inlaturarea stratului vegetal;

b. trasarea pe teren - marcarea fiecarei constructii dupa planul de trasare dat de proiectant;

c. executarea sapaturilor si sprijinirilor (dupa caz) saparea manuala in santuri cu sprijiniri ale fundatiilor (dupa caz). Saparea si finisarea stratului de fundare se va face imediat inainte de inceperea executiei fundatiei.

d. executarea umpluturilor si compactarea facandu-se manual sau cu maiul mecanic, de regula cu pamantul rezultat

din lucrarile de sapaturi;

e. daca executarea lucrarilor de sapatura, terasamentele, se fac pe timp friguros, se va respecta “Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii” - indicativ C 16-1984;

f. receptionarea lucrarilor de terasamente - conform prevederilor “Instructiunilor pentru verificarea calitatii si

receptia lucrarilor ascunse la constructii si instalatii aferente” si a Normativului C 56-1985;

g. Masuri de tehnica securitatii muncii la lucrarile de sapaturi cu respectarea “Normelor republicane de protectia

muncii”, aprobate de Ministerul Muncii nr. 34/1975 si 60/1975 si a normelor de protectie a muncii in activitatea de constructii montaj aprobate de M.C. Ind. cu Ordinul nr. 1233/F- 1980, reactualizate prin Legea 90/1996 si normele specifice de protectia muncii, editia 1995;

h. Masuri de paza contra incendiilor, privind interzicerea focului in sapaturile cu peretii sprijiniti, cat si prin

prevenirea si stingerea incendiilor cu respectarea normelor in vigoare P. 118/99.

B) Executia Fundatiilor

Executarea si receptionarea lucrarilor de fundatii directe se face potrivit normativului C 169-1988.

Inaintea inceperii executiei lucrarilor fundatiei, trebuie sa fie terminate lucrarile pregatitoare si anume:

- trasarea axelor fundatiilor si executarea sapaturilor;

- spargerea locala a fundatiilor existente, conform detaliilor din proiect, si protejarea instalatiilor existente in pamant;

- coborarea nivelului apelor freatice, daca este cazul, cu epuismente, pentru a permite executarea fundatiei in uscat;

- asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala a utilajului de lucru, a depozitelor de materiale si a instalatiilor auxiliare necesare executarii fundatiei;

- verificarea axelor fundatiilor;

- verificarea situatiei gasite in teren si compararea ei cu cea prezenta in proiect din punct de vedere al calitatii terenului, dimensiunilor, pozitiilor, in limita tolerantelor prescrise;

- incheierea procesului verbal de receptie a terenului de fundare in prezenta specialistului geotehnician.

In cazul in care caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute in vedere la proiectare, masurile ce urmeaza a se lua, se stabilesc impreuna cu proiectantul si se transmit prin dispozitie de santier.

Trasarea lucrarilor de fundatii face parte din trasarea lucrarilor de detaliu si anume:

- fixarea in plan a axelor fundatiilor de beton, abaterea admisa fiind de 10 mm;

- abaterea admisa pe verticala la pozitionarea fundatiilor fata de cota de nivel se admite maxim 10 mm;

La executarea fundatiilor trebuie avute in vedere urmatoarele:

- materialele folosite trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si prescriptiilor, standardelor si normele de fabricatie in vigoare;

Conducerea societatii este obligata sa elaboreze instructiuni speciale de tehnica securitatii muncii pentru lucrul cu fiecare nou tip de utilaj introdus pe santier, precum si pentru diferitele operatiuni care se efectueaza la lucrarile de fundatii, ce nu sunt prevazute in normele in vigoare folosind in acest scop fisele tehnologice existente sau cartea tehnica a utilajului respectiv.

C) Executarea lucrarilor de beton armat

Avand in vedere clasa de importanta ceruta constructiei ,se impun anumite exigente privind calitatea materialelor ce intra in compozitia betonului , calitatea betonului realizat, modul de punere in opera si de urmarire a lucrarilor. Se vor utiliza numai betoane preparate in statii autorizate de preparare a betonului Standarde si normative Standarde STAS 709-84 pentru betoane si mortare; STAS 388-80 lianti hidraulici,ciment Portland; STAS 1667-76 agregate natural grele,pentru betoane cu lianti minerali; STAS 10107/0-90 calculul si alcatuirea elementelor din beton,beton armat si beton precomprimat; STAS 8600-79 constructii civile,industriale si agricole,tolerante si ansambluri in constructii ,sistem de tolerante; STAS 10265/1-84 tolerante in constructii,tolerantele la suprafetele de beton armat; STAS 12400/1-85 constructii civile si industriale,performante in constructii , notiuni si principii generale. Normative NE 012 – 99- Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat. Materiale utilizate-betoane Laboratorul constructorului va tine evidenta verificarii calitatii betoanelor astfel:

Intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate si buletinele de incercari emise de furnizor. Compozitia betonului

Pentru fiecare marca de beton se va intocmi un program de incercari care va lua in considerare urmatoarele:- asigurarea lucrabilitatii impuse si stabilirea cantitatii necesare de apa de amestecare;-incadrarea granulozitatii agregatului total de preferinta in jumatatea inferioara a domeniului precizat,in tabelul 3 si definivarea domeniului adoptat; -adoptarea dozajului optim de ciment; -urmarirea evolutiei rezistentelor in primele 7 zile de intarire; -obtinerea unei rezistente medii la varsta de 28 de zile care sa depaseasca marca cu 10-15%. Pentru toate marcile de betoane, in functie de caracteristicile sorturilor de agregate din depozitul de consum al statiei, personalul laboratorului va adopta compozitia de baza si va emite reteta de preparare.

Prepararea betonului

Statia de betoane trebuie sa fie atestata conform normativului, executantul este obligat sa ia masurile de realizare a conditiilor necesare acestui scop. Dozarea materialelor component ale betonului se va face gravimetric, admitandu-se urmatoarele abateri:

-ciment ±1%; -agregate,dozate individual ± 2%; -agregate,dozate cumulat± 1%; -apa ±1%; -aditiv ±0.1litru/litru. Se va verifica saptamanal ori de cate ori se va considera necesar,functionarea corecta a mijloacelor de dozare,folosindu-se greutati pana la cel putin 200 kg (de exemplu 8 greutati a 25 kg fiecare).Este interzisa prepararea betonului in instalatii care nu asigura respectarea abaterilor prevazute. Dozarea aditivului se va face cu dozatoare corespunzatoare care sa permita o masurare cat mai exacta a cantitatii. Ordinea introducerii a materialelor componente in betoniera se va face conform cartii tehnice a utilajului respective.In perioada de timp friguros executantul trebuie sa ia toate masurile astfel incat temperature betonului proaspat sa nu fie mai mica de 7º C. Aceste masuri vor include indepartarea ghetii si al bulgarilor de agregate inghetate ,acoperirea agregatelor cu prelate si incalzirea lor cu abur sau cu aer cald circulant pri registre de tevi,utilizarea apei calde,etc. Agregatele nu vor fi incalzite la temperature mai mari de 30ºC. Daca la prepararea betoanelor se utilizeaza apa calda cu temperatura mai mare de 40ºC se va adauga si cimentul. In perioada de timp calduros (temperaturi mai mari de 25ºC) daca se executa elemente cu grosimi mai mari de 1.00 m, executantul va lua toate masurile necesare producerii betonului sub temperatura maxima admisa de 25ºC.

Transportul

betonului

Transportul betonului de la statia de betoane la locul de punere in lucrare se va face cu autoagitatoarele. Transportul local al betonului se va face cu pompa,bena,skipuri,tomberoane,etc. Fiecare transport de beton va fi insotit de bon(fisa) de transport(livrare) in care vor fi mentionate:

-numarul bonului si data intocmirii; -statia la care sa preparat betonul; -tipul de beton si volumul; -ora si minutul amestecului cimentului in apa a primei sarje descarcate in autoagitator; -ora inceperii si terminarii descarcarii in santier. Datele referitoare la statia de betoane vor fi completate de seful statiei,iar actele din santier vor fi completate de maistrul lucrarii. Bonul de transport se va intocmi in dublu exemplar,un exemplar ramane la santier ,iar celalalt se va intoarce la statie. Durata de transport se va considera de la momentul plecarii din statie pana la sosirea pe santier si nu va depasi 45 de minute. La intreruperea lucrului ,mijloacele de transport si cele de preparare vor fi spalate cu jet de apa. Se interzice cu desavarsire introducerea autoagregatelor la incarcat inainte de golirea complete a apei din toba autoagitatorului.

Controlul calitatii betonului Reguli care trebuie respectate in cadrul activitatii de control a calitatii betoanelor,sunt precizate in anexele la NE 012-99 astfel:

verificari si determinari la aprovizionarea materialelor; verificari si determinari de la laborator pe parcursul prepararii si livrarii betonului; verificari si determinari de la laborator pentru adaptarea compozitiei betonului; Rezultatele incercarii efectuate pe serii de cate 3 epruvete,la varsta de 28 de zile trebuie sa satisfaca conditiile de la punctele urmatoare. Conform metodologiei descrisa in Normativul NE 012-99 laboratorul statiei de betoane se va intocmi o sinteza a rezultatelor inregistrate pe probe de beton,de clasa mai mare sau egala cu C12/15 (marca B200) incercate in cursul fiecarui trimestru. Rezultatele incercarilor efectuate pe probele recoltate la santier trebuie sa respecte conditiile impuse de Normativul NE 012-99. Pentru stabilirea operativa a realizarii clasei betonului pus in opera,ca prim indiciu se va satisface conditia ca oricare rezultat al incercarii la rezistenta pe cub sa fie cel putin egala cu rezistenta minima admisibila. Punerea in opera a betonului Lucrari pregatitoare Executarea turnarii betoanelor poate sa inceapa daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

Pentru fiecare categorii de elemente (stalpi, plansee, etc) se va elabora de catre constructor fisa tehnologica de betonare care va cuprinde in prealabil prezentata beneficiarului spre acceptare. Fisa tehnologica va cuprinde:

-ordinea si ritmul de betonare; -utilajele de transport si punerea in opera a betonului si corelarea acestora cu ritmul de betonare stabilit; -masurile preconizate pentru asigurarea calitatii lucrarilor. Sunt indeplinite masurile pregatitoare,exista materialele necesare,inclusiv piesele ce vor fi inglobate sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare. Exista si sunt instruite formatiile de lucru,in ce priveste tehnologia de executie si masurile de securitate a muncii si prevenirii incendiilor. Au fost receptionate calitativ si au fost incheiate procese vrebale corespunzatoare lucrarilor premergatoare:

sapaturi, cofraje, armature, pozitionarea pieselor inglobate, etc. Suprafetele de beton turnate anterior si intarit care vor veni in contact cu betonul proaspat, au fost curatate de pojghita de lapte de ciment si s-au inlaturat zonele insuficient compactate. Nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii nefavorabile (ger,ploaie ambundenta, furtuna). Betonarea va fi supravegheata permanent de catre un inginer numit de conducerea societatii. Acesta va intocmi o fisa de betonare in care se va consemna:

-data inceperii si terminarii betonarii; -volumul de beton pus in opera; -indicativele seriilor de probe prelevate; -masuri adoptate in cazul unor dificultati aparute in cursul betonarii (intemperii, intreruperi de betonare, defectiuni ale cofrajelor, etc)

Reguli generale de betonare Punerea in opera a betonului se va face in maximum 1,5 ore din momentul amestecului cimentului cu apa. Inaltimea de cadere libera a betonului sa fie nu mai mare de 1,5 m. Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului.Turnarea noului strat se va face continuu pana la rosturile tehnologice de lucru. Durata maxima a intrerupelor de betonare, pentru care nu este necesara luarea de masuri special la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului. Pentru alte reguli generale se vor respecta cele impuse prin Normativul NE 012-99. In conditiile in care temperatura aerului este mai mica sau egala cu +5ºC,sau exista posibilitatea ca in interval de 24 de ore sa scada sub limita amintita ,se recomand ca temperatura betonului proaspat sa fie de 15…20ºC. La turnarea betonului pe timp friguros se vor lua masurile necesare pentru curatirea suprafetei de betonare de zapada si ghiata. Este interzisa folosirea clorurii de calciu ca agent de dezghetare. Daca temperatura suprafetei care urmeaza sa fie acoperita cu beton este mai mica de +5ºC betonarea nu va incepe.

Turnarea betonului pe timp calduros:

La turnarea betonului pe timp calduros executantul va lua masurile necesare protejarii corespunzatoare a betonului impotriva efectului evapoparii rapide a apei din beton. Se recomanda betonarea pe timpul noptii daca in cursul zilei se inregistreaza temperaturi mai mari de +25ºC. Tratarea betonului dupa turnare:

Conditii normale de temperatura:

-betonul va fi tinut permanent umed timp de minimum 7 zile; -acest lucru se va realize prin stropirea permanenta, fie prin acoperirea cu prelate, rogojini sau panza de sac mentinute permanent umede; -stropirea manuala intermitenta este interzisa. Conditii de timp friguros:

-masurile de protectie pe timp friguros se vor lua cand temperatura mediului ambiant (masurata la ora 8 dimineata) este mai mica de 5ºC. -se vor asigura conditii normale de prize si intarire; -se va asigura o rezistenta suficienta pentru a evita deteriorarea prin actiunea dezghetului si inghetului; -evitarea de fisuri cauzate de contractarea prin racirea brusca a stratului superficial de beton; -protectia se va realize prin acoperirea cu saltelel executate din rogojini cuprinse intre 2 folii de polietilena; -protectia se va mentine pe o durata de minim 7 zile de la turnarea betonului; -in cazul elementelor cu grosime mai mare de 1,0 m inlaturarea protectiei este admisa daca temperature dintre temperature suprafetei betonului sic ea a mediului este mai mica de 12 ºC.

Compactarea si vibrarea betonului:

Compactarea betonului se va face cu vibratoare interne . Se vor crea la interval de minimum 3m a unor spatii libere intre armaturile de pe partea superioara care sa permita patrunderea libera a betonului sau furtunurilor prin care se descarca betonul . Crearea spatiilor libere necesare patrunderii vibratorului la un interval de maximum 5 ori grosimea elementului. Personalul care efectueaza vibrarea va fi instruit in prealabil pentru a respecta urmatoarele reguli:

-introducerea vibratorului se face cat mai vertical fara a atinge armaturile si patrunzand in stratul turnat anterior pe o adancime de 10……15 cm; -durata de vibratie pe o pozitie va fi de 10…….30 sec aceasta prelungindu-se daca suprafata betonului nu este orizontala sau continua sa degaje bule de aer din masa betonului; -extragerea vibratorului se va face lent pentru a evita formarea de goluri; -pozitia urmatoare a introducerii vibratorului nu va depasi distanta de 1,0 m.

Executarea rosturilor de turnare:

Rosturile de betonare vor fi in pozitiile stabilite de proiectant, ele vor fi verticale. Rosturile vor fi realizate folosind tabla expandata. Reluarea betonarii se va face la interval prevazut in proiect si dupa indepartarea laptelui de ciment si a eventualului beton necompactat. In cazul in care este posibil se va extrage tabla expandata montata in rost. Pentru alte reguli privind tratarea rosturilor de turnare se va urmari cele prevazute in normativul 140-86. Decofrarea:

Daca prin proiect nu se specifica altfel, termenele pentru decofrare vor fi cele prezentate in tabelul de mai

jos:

Operatiuni de decofrare

 

Termenul de decofrare in zile ptr.temperatura mediului

 
   

+5…9ºC

+10…15ºC

>+15ºC

Decofrarea partilor laterale

 

4

3

2

Decofrarea fetelor interioare ale cofrajelor cu mentinerea popilor de siguranta

Plansee, grinzi cu deschidere de max 6

10

8

6

m

Grinzi cu deschidere mai mare de 6 m

14

12

8

Indepartarea popilor de siguranta

Plansee, grinzi cu deschidere de max 6

24

18

12

m

Grinzi cu deschidere de 6

12

m

32

24

16

Temperatura minima pe interval de menetinere a cofrajului, masurata la 8 dimineata.

Abateri, tolerante si defecte admisibile:

Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat monolit sunt aratate in normativul NE012-99.Defectele admisibile privind aspectul si integritatea elementelor de beton armat sunt enumerate in normativul

NE012-99.

Controlul calitatii lucrarilor de beton armat:

Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton armat, constituie in majoritatea lucrari ascunse, astfel incat

verificarea si controlul calitatii acestora trebuie sa fie consemnate in ,,Registrul de procese verbale si lucrari ascunse” Procesele verbale de lucrari ascunse vor fi incheiate intre reprezentantii beneficiarului si executantului si vor fi aduse la cunostinta proiectantului. In procesele verbale de lucrari ascunse se vor preciza:

elementul sau lucrarea supuse verificarii;

verificarile efectuate;

constatarile rezultate;

acordul pentru trecerea la executarea fazei urmatoare.

Daca se constata neconcordante fata de proiect, sau caietul de sarcini, se vor preciza masurile necesare de remediere care vor fi supuse spre acceptarea proiectantului.

In cazul in care pe parcursul executiei se constata abateri fata de proiect,caietului de sarcini sau reglementarilor tehnice in vigoare ,reprezentantul beneficiarului va dispune intreruperea executiei lucrarii si va intocmi o ,,nota de constatare” intr-un registru special construit. In asemenea conditii reprezentantul va incunostiinta operativ proiectantul care va stabili si consemna masurile ce e impun a fi luate in continuarea executiei lucrarii. Pentru principalele faze de executie reprezentantul beneficiarului va verifica:

calitatea lucrarilor de cofraje;

calitatea lucrarilor de montare a armaturilor;

Inainte de incepere a betonarii se va verifica daca sunt pregatite corespunzator suprafetele de beton turnate anterior si cu care urmeaza sa vina in contact betonul nou respective daca:

s-a indepartat stratul de lapte de ciment;

s-au indepartat zonele de beton necommpactat;

suprafetele in cauza prezinta rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre betonul vechi

si cel nou. Calitatea betonului livrat se va verifica trimestrial prin prelucrarea statistica a rezultatelor incercarilor efectuate pe probele prelevate la statia de betoane.

Calitatea betonului pus in lucrare pentru fiecare parte de structura, se apreciaza tinanad seama de:

constatarile exeminarii vizuale a elementelor in cauza;

analiza rezultatelor incercarilor efectuate pe epruvete confectionate in santier;

Calitatea betonului pus in opera se considera corespunzatoare daca:

nu se constata defecte de turnare sau compactare(goluri, segregari, discontinuitati, etc).

rezultatele incercarilor efectuate pe cuburile de proba ce indeplinesc conditiile de NE 012-99.

D) Executarea lucrarilor de cofrare

Cofrajele se vor confectiona din lemn, produse pe baza de lemn sau metal. Materialul utilizat la confectionarea cofrajelor si grosimea acestora trebuie sa asigure realizarea unei suprafete de beton plane, orizontale, verticale sau cu inclinatia prevazuta in proiect. Cofraj ele si sustinerile lor vor fi astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

sa asigure obtinerea unor elemente cu forma si dimensiunile prevazute in proiect;

sub actiunea presiunii betonului proaspat si a incarcarilor ce apar in procesul de exceptie sa nu

permita

deformari care, sa depaseasca abaterile admise pentru elementele ce se toarna;

sa permita o montare si o decofrare cat mai simpla;

inaltimea maxima cofrata pentru o etapa de betonare nu trebuie sa depaseasca 2.40 m in cazul peretilor si respectiv 3.00 m in cazul stalpilor.

Standarde si normative de referinta Standarde STAS 7009-79- Constructii civile, STAS 8600-79- - Constructii civile,

STAS 10265-75- Tolerante in constructii. Calitatea suprafetelor. Termeni si notuiuni de baza. STAS 10265/1-84- Tolerante in consructii. Tolerante la suprafetele de beton armat. STAS 12400/1-85- Constructii civile si industriale. Performante in constructii. Notiuni si principii generale. STAS 10107/0-90- Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat. Normative NE 012 – 99- Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat. Se vor avea in vedere si principalele reglementari care completeaza prevederile Normativului NE 012 – 99.

industriale si agricole tolerante si asambluri in constructii, industriale si agricole tolerante si asambluri in constructii,

terminologie. sistem de tolerante.

Conditii de montaj la lucrarile de cofraje Inainte de inceperea montarii cofrajelor pentru stalpi si grinzi se va proceda la:

verificarea si receptionarea armaturilor montate;

pregatirea rostului de betonare,

respectiv a suprafetei de beton vechi care urmeaza sa vina in contact cu betonul

nou, prin spituire si suflare cu aer comprimat sau spalare cu jet de apa.

Inchiderea cofrajelor pentru stalpi si grinzi se va face cu cel mult 24 de ore inainte de betonare si dupa acceptarea de catre diriginte a modului de pregatire a rostului de betonare. La montarea cofrajelor se vor respecta urmatoarele conditii:

pozitionarea in plan conform proiectului;

asigurarea orizontalitatii si verticalitatii;

-asigurarea respectarii dimensiunilor sectiunilor ce se betoneaza;

-asigurarea grosimii prevazute prin proiect a golurilor si pieselor inglobate.

Conditii de exploatare a cofrajelor

Pe parcursul betonarii se va urmari mentinerea etanseitatii si pozitiei initiale a cofrajelor, intrerupandu-se betonarea si adoptandu-se masuri urgente in cazurile in care acestea se impun. Dupa decofrare, panourile si piesele de sustinere vor fi curatate, indepartandu-se laptele de ciment sau betonul

aderent.

Se interzice montarea panourilor care reprezinta lapte de ciment sau beton aderent. Pentru reducerea aderentei intre beton si cofraj si obtinerea unor suprafete de beton corespunzatoare, panourile de

cofraj vor fi unse in prealabil cu substante de decofrare omologate.

Abateri,

tolerante si verificari

Controlul si receptia lucrarilor de cofraje

La terminarea executarii cofrajelor se va verifica:

alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire;

incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii necesare;

dimensiunile in plan si ale sectiunilor transversale;

pozitia cofrajelor in raport cu cea a elementeleor corespunzatoare situate la nivelele inferioare;

Inainte de turnarea betonului in cofraje se va verifica:

corespondent a cotelor cofrajelor,

orizontalitatea si planeitatea cofrajelor placilor si grinzilor;

verticalitatea cofrajelor, stalpilor si peretilor;

existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru asigurarea etanseitatii lor;

masuri pentru fixarea cofrajelor de elemente de sustinere;

rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere, existenta si corecta montare a contravantuirilor pe cele doua directii, corecta rezemare si fixare a sustinerilor, existenta penelor sau altor dispozitive

atat in plan cat si ca nivel cu cele din proiect;

de decofrare, a stalpilor

pentru

repartizarea

presiunilor pe teren, etc. ;

existenta in numar suficient a distantarilor;

instalarea conform proiectului a pieselor ce vor ramane inglobate in beton sau care servesc pentru crearea de

goluri. In cazul in care se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza ca neasigurata, rezistenta si stablitatea

sustinerilor se vor adopta masurile corespunzatroare. In urma efectuarii verificarilor si masurilor mentionate se va proceda la consemnarea eelor constatate intr-un proces verbal de lucrari ascunse. Daca pana la inceputul betonarii intervin unele evenimente de natura sa modifice situatia constatata se va proceda la o noua verificare conform prevederilor mentionate si la incheierea altui proces verbal. In cursul operatiunilor de decofrare se vor respecta urmatoarele:

-desfasurarea operatiunii va fi supravegheata direct de conducatorul lucrarii;

-sustinerile cofrajelor se desfac incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si continuand simetric catre reazeme; stabilirea pieselor de fixare( piese, vincluri etc.), se va face treptat, fara socuri;

-decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor din greutate proprie de catre elementul ce se decofreaza.

E) Executia lucrarilor de armare

In acest caiet de sarcini sunt incluse unele prevederi legate de montarea si urmarirea lucrarilor in scopul unei calitati a lucrarilor de constructii montaj ce decurg din clasa de importanta a constructiei.

Tipurile armaturii omolegate la noi in tara.

realizarii

folosite conform proiectului pentru realizarea structurii de beton armat a constructiei sunt cele

Standarde si normative de referinta Standarde STAS 4 38/1-80 Otel beton laminat la cald; Marci si conditii generale de calitate; STAS 438/2-80 Sarma trasa pentru beton armat; STAS 438/3-80 Plase sudate pentru beton armat; STAS 7 009-7 9 Constructii civile, industriale si agricole. Tolerante si asamblari in constructii. Terminilogie. STAS 9600-7 9 Constructii civile, industriale si agricole. Tolerante si asamblari in constructii. Sistem de tolerante. STAS 12400/1-85 Costructii civile si individuale. Performante in constructii. Notiuni si principii generale. STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat Normative NE 012 – 99- Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat. Se vor avea in vedere si principalele reglementari care completeaza prevederile Normativului NE 012 – 99. Materiale folosite Otelurile din beton trebuie sa respecte conditiile tehnice prevazute in STAS 438-80.

Aprovizionare si livrare Fiecare lot aprovizionat trebuie sa fie insotit de La aprovizoinare se va proceda la:

cerificatul de calitate eliberat de producator.

constatarea existentei certificatului de calitate;

verificarea caracteristicilor mecanice prin probe de laborator pentru

– indoire le rece;

– Incercarea la tractiune pentru stabilirea limitei de curgere si rupere

Controlul calitatii armaturilor de otel beton

Controlul

normativ.

calitatii

armaturilor

de

otel

beton

se

va

face conform prevederilor din NE 012 – 99 din acest

Fasonarea barelor Fasonarea barelor se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului. Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate in asa fel incat sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii. Etrierii se vor confectiona cu ciocuri la 45° C (135°), lungimea acestora pe protiunea dreapta fiind de minimum 10

cm.

Se atrage atentia ca potrivit STAS-lui, dimensiunile partiale ale etrierilor sunt pentru partea lor interioara si reprezinta "lumina" intre ramuri. Pentru alte cerinte se vor respecta cele prezentate in Normativul NE 012 – 99. Montarea armaturilor Montarea armaturilor incepe dupa receptionarea calitativa a cofrajelor. Armaturile vor fi montate in pozitia preavazuta in proiect si detaliile de armare. Meritinerea pozitiei sa fie asigurata in tot timpul turnarii betonului. Pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton prevazut, se vor utiliza distantieri confectionati din masa plastica sau prisme de mortar prevazute cu cate o sarma pentru a fi legate de armaturi se interzice folosirea cupoanelor de otel beton. Daca prin proiect nu se specifica altfel legarea armaturilor se va face cu doua fire de sarma neagra 1,5 mm diametru cel putin, la fiecare a doua incrucisare de bare. Executantul va lua toate masurile necesare amplasarii tuturor pieselor inglobate, in confortmitate cu detaliile din proiectul de executie. La montarea pieselor inglobate, se vor lua masuri pentru fixarea lor astfel incat sa se asigure mentinerea pozitiei corecte in tot timpul turnarii betonului. La montarea pieselor inglobate se vor respecxta tolerantele prevazute in proiect. Pentru alte cerinte se vor aplica cele prevazute in NE 012 – 99. La rosturile (intreruperile) de turnare ale fundatiilor se va asigura un spor de armare longitudinal astfel incat procentul de armare in sectiune trans versala in care se face int rerupere, sa fie de aproximativ 0,5%, la locul acestora si modul de dispunere a armaturii suplimentare, fiind stabilite la propunerea executantului cu acordul proiectantului.

Tolerante si abateri Abaterile limita admise la fasonarea si montare armaturilor sunt cele indicate prin NE 012-99.

Prevederi constructive Prevederile constructive care trebuie sa fie respectate la armarea elementelor de beton armat sunt cele indicate in NE

012-99.

Stratul de acoperire cu beton Daca in proiect nu s-au prevazut alte acoperiri, se vor respecta cele prevazute prin Normativul NE 012-99. Inadirea barelor Se vor respecta prevederile din proiect si din normele care stabilesc asemenea situatii. Referitor la innadirea barelor ce depasesc lungimea de 12,0 m pentru diametre mai mari de 12mm, se precizeaza ca acestea se vor face in sectiuni decalate cu minimum 50 Ø, iar in aceeasi sectiune nu se va innadi decat o singura bara.

Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect

In cazul cand

nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect,

se poate proceda la inlocuirea

acestora,

cu acordul proiectantului si cu respectarea regulilor prevazute in Normativul NE 012-99.

Conditii de receptie a armaturilor

La terminarea montarii armaturilor beneficiarul prin reprezentantul sau va verifica:

numarul, dimametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni transversale ale elementelor structurii;

distantele intre etrieri, diametrul acestora si modul lor fixare;

lungimea portiunilor dintre bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in elementele ce se toarna ulterior; lungimile de petrecere la innadiri;

calitatea sudurilor;

numarul si calitatea legaturilor intre bare;

dispozitivile de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii;

modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton;

pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate;

F) Executia lucrarilor de zidarie

Lucrarile de zidarie, dimensiunile, marca si calitatea caramizilor, precum si a mortarului se vor executa dupa prescriptiile din “Codul de proiectare pentru structuri din zidarie” CR6-2006. Compozitia mortarului va fi cea aratata in STAS 1030/1985. Consistenta mortarului, determinata cu conul etalon, pentru zidarie de caramida si blocuri cu goluri verticale si

orizontale va fi de 7-8 cm. Caramizile, inainte de punerea in opera, se vor uda bine cu apa, pe timp de arsita, udarea sa fie facuta mai abundent. La zidaria de caramizi pline si cu goluri verticale, rosturi orizontale si verticale vor fi bine umplute cu mortar, dar

1,5 cm de la fata exterioara a zidului.

Orizontalitatea zidurilor de caramizi sau blocurilor de caramizi se obtine utilizand rigle de lemn sau metal gradate la intervale egale cu inaltimea randurilor de zidarie; riglele se fixeaza la colturile zidariei. Verificarea orizontalitatii se face cu o sfoara de trasat bine intinsa intre aceste rigle. La executarea zidariei complexe, in cazul in care armatura stalpisorilor se realizeaza din carcase prefabricate, acestea se vor monta inainte de executarea zidariei, legandu-se de mustatile nivelului inferior. Pe masura executiei zidariei, in rosturile orizontale ale acesteia, se aseaza barele orizontale de legatura cu stalpisorii. Intreruperea zidariei in dreptul stalpilor se face in strepi. Rosturile zidariei in dreptul stalpisorilor se lasa neumplute cu mortar pe o adancime de cca. 2 cm pentru realizarea legaturii cat mai bune cu stalpisorii. Turnarea betonului se face in straturi cu inaltimea de cca. 1,0 m dupa udarea prealabila a zidariei si cofrajului. Indesarea betonului se face cu vergele. Se interzice folosirea in acest scop a vibratoarelor sau baterea cofrajului cu

ciocanul.

lasandu-se neumplute pe o adancime de 1

La ziduri cu grosimea de cel putin o caramida, se va zidi deoparte si de alta a golului cate 3 ghermele la fiecare gol de usa si cate doua ghermele de fiecare gol de fereastra. Ghermelele din lemn vor fi impregnate cu carbolineum sau cufundate de 2-3 ori intr-o baie de bitum fierbinte. Obiectele sanitare care se monteaza pe zidarie de caramida sau blocuri cu goluri orizontale, se vor fixa in dibluri de lemn, care se prevad in goluri executate cu ajutorul unor freze sau cu o dalta subtire cu lama de 5 mm bine ascutita. Conditiile de calitate si verificarea calitatii lucrarilor de zidarie de caramida sunt cele aratate in STAS 10109/1-1982,

si in “Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente” – indicativ

La inchiderea fazei de rosu, se fac verificari scriptice si directe, prin sondaj, pe baza carora comisia de receptie incheie un proces verbal in care se consemneaza verificarile efectuate, rezultatele obtinute, posibilitatea continuarii lucrarilor. La executarea lucrarilor pe timp friguros, se vor lua masurile prevazute in “Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente” indicativ C 16-1984.

C 56-1985.

G) Executia sarpantei din lemn; Elementele de sarpanta se vor executa din lemn de rasinoase, conform planselor. Materialele puse in opera vor fi verificate calitativ direct prin vizualizare.

Se vor verifica planietatea, distanta intre axele elementelor de rezistenta (popi,capriori), ancorarea casoroabei de centura existenta. Nu se admit elemente cu putregai sau gauri de insecte sau cu deviere de fibre de 15cm/m, crapaturi In zonele de Imbinare mai mult de jumatate din lungimea piesei si o adincime de jumatate din diametrul lemnului. Se admit cu noduri sanatoase, concrescute de eel mult 1/3 din diametrul de cimp, in zonele de imbinare noduri cu diametre de eel mult 1/5 din marimea diametrului lemnului, cu conditia ca distanta dintre grupele de noduri sa fie de minim 40 cm, iar suma cumulata a diametrului nodurilor In cadrul unei grupe de noduri sa nu fie mai mare de 1/1 din marimea diametrului lemnului. Pentru elementele din lemn ecarisat nu se admit putregaiuri, gauri de insecte, noduri vitrege(longitudinale) sau crapaturi.In zona de imbinare se admit noduri vicioase de cel mult o bucata pe metru cu diametrul mai mic de 20mm, crapaturi In restul piesei cu adincimi de maxim 1/3 din grosimea piesei si o lungime mai mica de 1/3 din lungimea piesei, devierea fibrei sa nu depaseasca l0cm/m.Se admit noduri sanatoase, concrescute in afara zonei de imbinare cu diametrul de cel mult 7

cm.

In zonele de imbinare se admit noduri far a a iesi insa pe muchii si a caror diametru sa nu depaseasca un sfert din latimea corespunzatoare a piesei. Invelitoarea din tabla tip lindab, se va monta pe astereala din scandura de rasinoase, peste care se va monta folie anticondens, verificandu-se in prealabil calitatea materialelor vizual si conform certificat calitate. Se vor respecta prevederile si detaliile date In proiectul tehnic. Prinderea jgheaburilor de invelitoare se face cu cirlige dispuse la 50cm distanta intre ele, prinse direct de astereala. Sortul pentru racordarea invelitorii cu jgheabul, se face tot din tabla tip lindab. Burlanele se monteaza la fata zidurilor exterioare, distantate la 2 cm, utilizind la racordari coturi la 45 si 87 grade. Se vor executa fixari, cu bratara ancorata de zidarie.

H) Lucrari de hidroizolatii

Toate materialele si semifabricatele care intra in componenta unor izolatii vor fi introduse in lucrare numai daca, in prealabil:

s-a verificat daca au fost livrate cu certificate de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective si prevederilor proiectului;

s-a organizat primirea si receptia materialelor si sunt indeplinite conditiile pentru asigurarea pastrarii calitatii si integritatii lor la manipulare, depozitare si conservare a lor;

materiale folosite sa fie verificare inainte de punerea in opera, prin masurarea dimensiunilor geometrice, umiditatii, etc., in conformitate cu prevederile din normele tehnice in vigoare.

Verificarea caracteristicilor si calitatii suportului pe care se aplica izolatiile se va face in cadrul verificarii executarii suportului (de exemplu, pereti, sarpante, etc.). Toate verificarile care se efectueaza la lucrari sau parti de lucrari de izolatie, care ulterior se acopera, se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse. La lucrarile de hidroizolatii contra apelor subterane, cu sau fara presiune, trebuie sa se respecte prevederile STAS 2355/2-1988, ale normativului C 112/86, ale cataloagelor de detalii in vigoare si ale proiectului respectiv.

Se vor respecta urmatoarele:

coborarea si mentinerea nivelului panzei freatice la minim 30 cm, sub cota inferioara a placii, pe intreaga

durata a executiei;

suprafata suport sa fie rigida, iar scafele cu muchiile rotunjite cu raza de 5 cm;

scafele si muchiile se vor intari cu fasii de panza sau tesaturi;

hidroizolatia de la pereti va incepe de la scafe si se va executa complet pe tot parcursul constructiei.

Masuri de paza contra incendiilor si protectia muncii

Se vor executa la elementele din lemn vopsitorii cu solutii antifoc.

In timpul executiei se vor evita fenomenele de ceata,

Muncitorii pe acoperis vor fi echipati cu centura de siguranta. In exploatare se va urmari:

ploaie, vant de gradul 6,sau ninsoare puternica.

indepartarea depunerilor de zapada, muschi, vegetale,

curatarea gurilor de scurgere;

fiind interzise loviturile cu obiecte metalice;

supravegherea elementelor structurii de rezistenta pentru a nu permite sau pentru a remedia degradarile sau deformatiile, care ar conduce la deteriorarea invelitorii

Transportul materialelor se va face cu mijloace acoperite, iar depozitarea in Incaperi protejate de ploaie, departe de surse de foc, prin stivuire separata. Se vor respecta:

- Legea 319/2006;

- Legea 307/2006;

II. Lucrari de arhitectura

A) Executarea lucrarilor de tamplarie din P.V.C. si lemn, geamuri şi a celor aferente

Tamplarie din P.V.C. si lemn Prevederile din prezentul capitol se refera la verificarea calităţii şi receptia lucrărilor de timplarie exterioare si interioare (usi şi ferestre) şi geamuri aferente timplariei care se proiecteaza şi se executa de o firma specializata. Verificarea tamplariei montate pe şantier, se face la primirea pe şantier şi in tot timpul punerii în opera (montarii) precum şi la receptie.

Verificări de calitate La lansarea comenzii de tamplarie se vor verifica dimensiunile de execuţie ale golurilor, dupa releveu, iar in cazul in care nu coincid cu cele din proiect, se vor face remedierile de rigoare. Se va incheia un proces verbal de receptionare goluri. Verificarea produselor de tamplarie se va face astfel:

prin verificarea certificatelor de calitate: rezistenta, culoare, transparenta, cerute în proiect;

prin verificarea pieselor de tamplarie la livrarea acestora;

prin verificarea pieselor de tamplarie dupa punerea lor in opera;

La punerea in opera se verifica daca, in timpul deplasarii, manipularii, tamplaria nu a fost deteriorata. Eventualele deteriorari se vor remedia inainte de montare. Dupa montare se vor verifica: rezistenta şi continuitatea jonctiunilor, perfectiunea îmbinarilor, neadmitîndu-se deplasari de îmbinare de nici un fel, etanseitatea pieselor mobile, existenta pieselor de închidere conform contractului-proiect şi a celor stabilite cu beneficiarul şi proiectantul prin contract. Se vor verifica de asemenea:

verticalitatea montantilor, tocurilor, nu se admit abateri de la verticalitate mai mari de 1 3 mm;

fixarea din 30 în 30 cm de elemente de structura şi aderenta perfecta a tocurilor la elementul de structura;

existenta unui cordon de silicon continuu pe contur, abaterile de planeitate admisibile fiind de maximum 1 3 mm;

existenta pieselor auxiliare conform proiectului pentru elementele interioare şi exterioare.

Pentru geam (livrat in timplarie) se va verifica:

grosimea, luminozitatea, şi prin încercari, rezistenta (o încercare la 100 m 2 geam) daca este cea preconizata prin certificatul de calitate.

Verificarea pe parcursul lucrărilor. Verificarea pe parcurs a calităţii lucrării se va face de către conducatorul tehic al lucrării pe tot timpul execuţiei. Pentru tamplaria de acet tip se vor incheia procese verbale pe faze ale lucrării, dupa cum urmeaza:

a. pentru calitatea suportului de montaj şi dimensiunilor golurilor de montaj;

b. calitatea tamplariei şi corespondenta cu dimensiunile din proiect şi cele de execuţie;

c. dupa montaj, privind calitatea montajului şi eventualele masuri generale de remediere a unor deficiente sau

îmbunatatiri ce trebuiesc aduse.

Verificarea pe faze de lucrări. Se face conform regulamentelor în vigoare şi se refera la corespondenta cu prevederile din proiect şi Condiţiile de

calitate precum şi încadrarea în abaterile admisibile prevăzute mai jos. Verificarea pe faze se refera la intreaga categorie de lucrări de tîmplarie sau dulgherie şi se va face pentru fiecare categorie in parte, incheindu-se "PROCESE VERBALE DE VERIFICARE PE FAZE DE LUCRARE", acestea inscriindu-se in registrul respectiv. Receptia preliminara. La receptia preliminara a intregului obiectiv, comisia de receptie va verifica lucrările de timplarie urmarind:

a. examinarea existentei şi continutul proceselor verbale de verificare şi receptie pe faze de lucrări;

b. examinarea directa a lucrărilor executate prin sondaje;

c. se va avea in vedere ca tamplaria să indeplineasca perfect functia pentru care a fost prevazuta;

La tamplaria din lemn interioara se va verifica:

existenta si calitatea accesoriilor metalice;

verificarea tocurilor si a captuselilor (nu se admit abateri mai mari de 1 mm/m);

intre foaia de usa si pardoseala sa fie un spatiu constant de 3 8 mm;

incastrarea tocului sa fie facuta in peretii existenti prin ghermele, dibluri, pene, cuie, suruburi sau praznuri, astfel ca tocul sa nu aiba nici un fel de joc;

abaterile de la planeitate a foilor de usi sau a cercevelelor mai lungi de 1500 mm, trebuie sa fie mai mici de 1 % din lungimea pieselor respective;

potrivirea (luftul) corecta a foilor de usi precum si a cercevelelor pe tocuri pe toata lungimea faltului respectiv, nu trebuie sa depaseasca 2 mm;

accesoriile metalice trebuie sa fie montate si sa functioneze perfect: balamalele, cremoanele, drucarele sa fie montate la inaltime constanta (pentru fiecare in parte) de la pardoseala;

lacasurile de patrundere a zavoarelor in pardoseli si tocuri, trebuie protejate prin placute metalice sau alte dispozitive bine fixate la nivelul pardoselii sau al tocului;

deschiderea cercevelelor trebuie sa se faca cu usurinta; ele nu trebuie sa fie blocate in urma vopsirii;

verificarea calitatii vopsitoriei se va face conform capitolului zugraveli si vopsitorii.

Geamuri

Prevederile de la capitolul geamuri se refera la controlul calităţii şi receptiei lucrărilor de geamuri montate la usi şi

ferestre.

Verificări de calitate. Verificarea materialelor aduse pe şantier din fabrica se efectueaza de către conducatorul tehnic al lucrării şi se refera la dimensiunile şi calitatea materialelor prevăzute in documentatia de execuţie. Materialele nu vor fi puse in lucrare daca nu sunt insotite de certificate de calitate. De asemenea, nu se vor pune in lucru geamuri sparte, fisurate sau zgiriate. Verificarea pe parcursul lucrărilor. Verificarea pe parcurs a calităţii lucrărilor se va face de către conducatorul tehnic al lucrării pe tot timpul execuţiei, se

efectueaza conform instructiunilor in vigoare şi se refera la corespondenta cu tipurile şi dimensiunile din proiect, la condiţiile de calitate şi la incadrarea in abaterile admisibile, stabilite pentru fiecare caz in parte şi precizate in cataloagele de detalii tip sau in desenele de execuţie. Verificarea pe faze de lucrări. Se va face pentru intreaga categorie de lucrări de geamuri şi pentru fiecare tronson in parte, incheindu-se PROCESE VERBALE DE VERIFICARE PE FAZE DE LUCRĂRI, care se inscriu in registrul respectiv. Receptia preliminara. Verificarea lucrărilor de geamuri la receptia preliminara a intregului obiectiv se va face de către COMISIA DE RECEPTIE

prin:

examinarea existentei şi continutului proceselor verbale de verificare pe faze de lucrări;

examinarea directa a lucrărilor executate prin sondaj;

la

geamurile cu chit obisnuit sau chit cu miniu de plumb, se controleaza vizual daca cordonul de chit nu prezinta

crapaturi, discontinuitati, grosimi variabile sau portiuni desprinse. Nu se admite să se vada capetele tintelor sau stifturilor. Se controleaza daca imbinarea chitului la colturi este corect executata.

etansarea cordonului de cauciuc se controleaza prin scoaterea unei cercevele şi asezarea intr-o pozitie oblica, dupa care se toarna apa pe geam. Nu se admite patrunderea apei prin cordonul de cauciuc.

controlarea tintelor de fixare a geamurilor la timplaria din lemn se va face prin scoaterea baghetelor de lemn la citeva foi de usi, numarul sondajelor depinzind de volumul lucrării şi de rezultatele obtinute la primele incercari.

Normative privind proiectarea şi executarea lucrărilor de timplarie şi montare a geamurilor:

- C 199/1979

- STAS 465/1980

- STAS 466/1986

- STAS 333/1986

- STAS 799/1988

- STAS 9317/4,2/87

- C. 47/1986

-

- STAS 3830/1984

STAS 853/1980

"Instructiuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul şi montarea in construcţii a timplariei de lemn";

"Ferestre şi usi de balcon dn lemn pentru construcţii";

"Usi din lemn pentru construcţii civile";

"Ferestre şi usi de balcon, usi interioare şi exterioare din lemn pentru construcţii"; Formate şi alcatuiri;

"Ferestre şi usi din lemn. Conditii tehnice generale";

"Timplarie pentru construcţii. Metode de verificare a calităţii";

"Instructiuni tehnice pentru folosirea şi montarea geamurilor şi a altor produse de sticla in construcţii"

"Geamuri trase";

"Garnituri de cauciuc de uz general pentru ferestre"

B)

Pardoseli

Nici o lucrare de pardoseli nu se va incepe decât dupa verificarea şi receptionarea suportului, operatie care se efectueaza şi se inregistreaza conform prevederilor capitolelor respective.

Verificări de calitate Principalele Verificări de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt:

– aspectul şi starea generala;

– elementele geometrice (grosime, planeitate, panta);

– fixarea imbracamintii pe suport;

rosturile;

– racordarea cu alte elemente de construcţii sau instalaţii;

– corespondenta cu proiectul.

Verificarea pe parcursul lucrărilor

O atentie deosebita trebuie acordata verificarii şi receptionarii lucrărilor de instalaţii ce trebuiesc terminate inainte de

inceperea lucrărilor de pardoseli (ex. canale, instalaţii, strapungeri, izolatii) şi a tuturor lucrărilor a caror executare ulterioara ar putea degrada pardoselile. Toate materialele, semifabricate şi prefabricate care intra in componenta unei pardoseli nu vor intra in lucrare decât daca in prealabil:

s-a verificat de către conducatorul tehnic al lucrării ce au fost livrate cu certificat de calitate, care să confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective;

au fost depozitate şi manipulate in conditii care să evite orice degradare a lor;

s-au efectuat la locul de punere in opera - daca prescriptiile tehnice sau proiectul le cer - incercarile de

calitate. Betoanele şi mortarele provenite de la statii centralizate, chiar in incinta şantierului, pot fi introduse in lucrare numai

daca transportul este insotit de documente din care să rezulte cu precizie, caracteristicile fizice, mecanice şi de compoziţie. La pardoseli din piatra artificiala, executate in suprafete continui, verificarea se face conform STAS 25600/1-74 (mozaic turnat):

aspectul, starea generala a suprafetelor, modul de racordare cu suprafetele verticale;

planeitatea şi orizontalitatea, abaterea maxima admisa este de doua unde cu sageata maxima de 2 mm;

pantele - daca sunt prevăzute in proiect (abaterea maxim admisa este de 2 mm/m şi numai in portiuni izolate);

aderenta la stratul suport se verifica prin ciocanirea cu ciocanul de zidar.

La pardoseli executate din piatra artificiala arsa sau nearsa din elemente prefabricate (dale din beton, dale beton mozaicat, gresie) verificarea se executa conform STAS 2560/1-74 şi STAS 256000/2-75;

planeitate şi pante;

denivelari intre doua nivele prefabricate alaturate;

aderenta la stratul suport (prin ciocanire cu ciocanul de zidar);

marimea rosturilor (la aceste tipuri de pardoseli nu se incheie procese verbale de lucrări ascunse).

Verificarea pe faze de lucrări.

Se fac aceleasi Verificări ca cele prescrise pentru parcursul lucrării:

verificarile de aspect se efectueaza incapere cu incapere;

verificarile ce comporta masuratori sau desfaceri se fac cu frecventa de ¼ din aceea prescrisa pentru verificarile pe

parcurs; Rezultatele verificarilor şi receptiilor pe faze de lucrări se consemneaza in procesele verbale conform instructiunilor respective.

Receptia preliminara. La receptia obiectivului se efectueaza:

examinarea şi controlul documentelor incheiate pe parcursul lucrărilor şi pe faze de lucrări;

Verificări directe şi anume: pentru aspect, cel putin 1/5 din incaperi, dar minim o verificare la 200 m 2 , pentru cele ce

comporta masuratori şi desfaceri, verificarile directe se vor efectua cu o frecventa minima de ¼ din cea prescrisa pentru incheierea fazelor de lucrări.

Normative privind executarea lucrărilor de pardoseli, plinte, scafe:

- C35/1982

- STAS 3430/1982

"Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor";

"Pardoseli. Clasificare";

- C.16/1984

"Normativ

pentru

realizarea

pe

timp

friguros

a

lucrărilor

de

construcţii

şi

a

instalaţiilor aferente";

 

- C.56/1985

"Normativ

pentru

verificarea

calităţii

şi

receptia

lucrărilor

de

construcţii

şi

- STAS 7055/1982

- STAS 1134/1971

- STAS 328/1980

C)

Tencuieli

instalaţiilor aferente";

"Ciment Portland alb";

"Piatra de mozaic";

"Lianti hidraulici ciment Portland".

Prevederile prezentului capitol se refera la toate tencuielile elementelor de construcţii, având rol de finisaj şi de protecţie şi executate cu mortare de orice tip. In acest capitol intra şi tratamentele subtiri cu grosimi începând de la 1 mm. Tencuielile fiind lucrări destinate de cele mai multe ori să rămână vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricând, după terminarea întregului obiectiv. Verificări de calitate. Verificarea calităţii suportului pe care se aplica tencuiala se face in cadrul verificării executarii acestui suport. Este absolut interzis de a se aplica tencuiala peste suporti ce nu au fost receptionati conform instructiunilor specifice. Inainte de execuţia tencuielilor este necesar de a se verifica daca au fost receptionate toate lucrările destinate de a le proteja sau lucrări care prin execuţie ulterioara ar provoca deteriorarea tencuielilor:

învelitori, plansee, balcoane, conducte de instalaţii, tâmplărie pe toc. Se va verifica daca odată cu execuţia suportilor au fost montate toate piesele necesare fiecarei timplarii sau ale instalaţiilor (ghermele, praznuri, suporti, coltare, etc.). Materialele nu pot fi introduse in lucrare decât daca s-a verificat in prealabil de către conducătorul tehnic al lucrării, daca acestea au fost livrate cu certificat de calitate, care să confirme ca sunt corespunzătoare cu normele respective. Verificarea pe parcursul lucrărilor. Pe parcursul lucrării este necesar a se verifica daca se respecta tehnologia de execuţie, utilizarea tipului şi compozitiei mortarului, precum şi aplicarea straturilor succesive fara depasiri de grosimi maxime. Se vor lua masuri impotriva uscarii prea rapide (vint, insorire), spalari de ploaie sau a inghetului. Rezultatul incercarilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicata conducatorului tehnic al lucrării in

termen de 48 ore de la incercare. In toate cazurile in care rezultatul incercarii este sub 75 % din marca prescrisa, se va anunta beneficiarul lucrării pentru a stabili daca tencuiala poate fi acceptata. Aceste cazuri se inscriu in registrul de procese verbale de lucrări ascunse şi se vor mentiona in prezentarea ce se preda comisiei de receptie preliminara; aceasta comisie va hotari definitiv asupra acceptarii tencuielii respective. Verificarea pe faze de lucrări Se face in cazul tencuielilor pe baza urmatoarelor Verificări la fiecare tronson in parte:

rezistenta mortarului;

numarul de straturi ce se aplica şi grosimile respective;

aderenta la suport intre doua straturi;

planeitatea suportilor şi liniaritatea muchiilor;

dimensiunea, calitatea şi pozitia elementelor decorative (solbancuri, briie, cornise).

Aceste Verificări se efectueaza inaintea zugravelilor sau vopsitoriei, iar rezultatele se inscriu in registrele de procese verbale de lucrări ascunse. Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrări, se fac cel putin cite una la fiecare incapere şi cel putin una la fiecare 100m 2 . Receptia preliminara.

La receptia preliminara se efectueaza, direct de către comisie aceleasi Verificări, dar cu o frecventa de minimum 1/3 din frecventa precedenta.

ABATERI ADMISE LA LUCRĂRI DE TENCUIELI

DENUMIREA DEFECTULUI

 

TENCUIALA BRUTA

TENCUIALA

 

TENCUIALA

 

TENCUIALA

 

DRISCUITA

GLETUITA

 

FATADE

Umflaturi, ciupituri, impuscaturi, fisuri, lipsuri la glafurile ferestrelor, plinte, obiecte sanitare

Maximum una pina la 4 cmp/1m 2

Nu se admit

 

Nu se admit

 

Nu se admit

Zgrunturi mari (pina la max. 3 mm) basici şi zgirieturi adinci, formate la driscuire la stratul de acoperire

Maximum doua la 1 m 2

Nu se admit

 

Nu se admit

 

Nu se admit

Neregularitati ale suprafetelor – verificare cu dreptarul de 2 m lungime

Nu se verifica

Maximum 2 neregularitati in orice directie având adincime sau inaltime pina la 2 mm

Maximum

 

2

Maximum

3

neregularitati in orice directie având adincime

mm/neregu-laritati in orice directie având adincime sau inaltime

 

sau inaltime pina la 1

 

mm.

pina la 3 mm.

Abateri de la verticala

 

Minimum admis pentru elementul suport

-

la tencuieli interioare max. 1 mm/1 m (şi max. 30 mm//toata

Pina

la

1

mm/1 m

şi

Maximum 2 mm/1 m şi max. 20 mm pe toata inaltimea cladirii

 

maximum

 

toata

 

inaltimea incaperii

 

inaltimea

camerei;

     

-

la tenc. ext. max. 20

mm/1

m şi max.

20

mm

la

toata

inaltimea

cladirilor

 

Abateri

fata

de

orizontala

a

Nu se verifica

Maximum 1 mm/1 m şi max. 3 mm de la o latura la alta

Pina

la

1

mm/m şi

Nu se verifica

tencuielilor tavanelor

 

maximum 2 mm intr-o incapere

Abateri fata deorizontala sau verticala a unor elemente ca:

 

Maximum cele admise pentru elemente

Pina la 1 mm/1 m şi max. 8 mm/element.

Pina la 1 mm/1 m şi max … 2 mm pe toate inaltimea sau lungimea

 

Pina la 2 mm/1 m şi max. 5 mm pe inaltimea unui etaj.

intrinduri, iesinduri, glafuri pilastri, muchii, briie, cornise, solbancuri, ancadramente.

Abateri fata de raza la suprafete curbate

 

Nu se verifica

Pina la 5 mm.

 

Pina la 5 mm

 

Pina la 6 mm.

Normative privind executarea lucrărilor de tencuieli, placaje.

- C.18/1983

- C.17/1982

- C.16/1984

- STAS 1667-1976

- C.6/1986

-

- STAS 1667-1976

- STAS 146-1980

- C.18/1983

- C.202/1980

- STAS 7830-1980

STAS 233-1986

"Normativ pentru executarea tencuielilor umede";

"Instr. tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuiala";

"Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente";

"Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare";

"Instr. tehnice pentru executarea placajelor din faianta, majolica, placi ceramice smaltuite";

"Placi de faianta";

"Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane";

"Var pentru construcţii";

"Normativ pentru executarea tencuielilor umede";

"Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor exterioare din placi de argila arsa";

"Placi ceramice din argila arsa".

D) Zugraveli, vopsitorii.

Prevederile din prezentul capitol se refera la lucrările de zugrăveli, vopsitorii interioare şi exterioare ale cladirilor social-culturale. La tavane şi pereţi din zidărie se prevad tencuieli gletuite şi zugrăveli cu vopsea lavabila, alba sau colorata . Prevederi comune Zugravelile şi vopsitoriile fiind lucrări destinate a ramine vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricind, chiar dupa terminarea intregului obiectiv şi in consecinta nu este necesar a se incheia procese verbale de lucrări ascunse.

Zugrăveli interioare cu var lavabil: varul alb lavabil pentru exterior şi interior pe baza de copolimeri vinilici cu aspect catifelat, are următoarele proprietati:

acoperire foarte lunga;

alb imaculat;

lavabil;

permeabilitate ridicata, ce permite peretelui să respire;

dilatare optima;

aplicare usoara;

Caracteristici tehnice:

– aspectul peliculei:

gros opac;

– diluat:

apa;

– uscare la suprafaţa:

5 10 minute;

– uscare la adâncime:

30 40 minute

– uscare in profunzime:

24 ore;

– al treilea strat:

46 ore.

Modalitati de aplicare:

varul plastic se va aplica cu ruloul, acesta presupunând o diluare a varului cu apa in proportie de 15 20%;

primul strat poate fi mai diluat pentru usoara penetrare in porozitatea suportului;

se amesteca cu grija adăugind mai lent apa până viscozitatea de aplicare este cea dorita;

nu se aplica produsul la o temperatura mai mica de 5 grade Celsius.

instrumentele folosite trebuie spălate imediat după utilizare.

Etape indicate:

suprafete noi: trebuie să fie bine uscate, fara praf şi impuritati de orice fel, inclusiv cimentul moderat bine. In toate cazurile, un strat fixator izolant pe baza de apa sau de diluant, creste aderenta, elimina praful şi reduce consumul de var.

suprafete varuite: se indeparteaza vechea varuiala prin raschetare şi periere. Primul strat de Blitz trebuie dat un pic mai mult diluat decât urmatoarele pentru a favoriza impregnarea suprafetei.

Verificări de calitate. Verificarea calităţii suportului pe care se aplica zugravelile şi vopsitoriile se face in cadrul verificarii executarii

acestui suport (tencuieli, zidarii, betoane, gleturi, elemente de timplarie, instalaţii). Este interzis inceperea executarii oricaror lucrări de zugraveli sau vopsitorii, inainte ca suportul să fi fost verificat cu atentie de către seful punctului de lucru, privind indeplinirea conditiilor de calitate. Verificarea calităţii zugravelilor şi vopsitoriilor se face numai dupa uscarea lor completa şi are ca scop principal depistarea defectelor care depasesc abaterile admisibile, in vederea efectuarii remedierilor şi a eliminarii posibilitatii ca aceste defecte să se mai repete in continuare. Inainte de inceperea lucrărilor de zugraveli şi vopsitorii este necesar a se verifica daca au fost executate şi receptionate toate lucrările destinate a le proteja (invelitori, streasini) sau a caror execuţie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalaţii, timplarie) precum şi daca au fost montate toate piesele auxiliare (dibluri, console, suporti pentru obiecte sanitare sau elemente de incalzire). Conducatorul tehnic al lucrării trebuie să verifice toate materialele inainte de a fi introduse in lucrare. Materialele trebuiesc livrate cu certificat de calitate care să confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective. Verificarea pe parcursul lucrărilor. Pe parcursul executarii lucrărilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de execuţie, prevazuta in prescriptiile tehnice, utilizarea retetelor lor şi compozitiei amestecurilor indicate, precum şi aplicarea straturilor succesive in ordinea şi la intervalele de timp prescrise. Se va urmari aplicarea masurilor de protecţie impotriva uscarii bruste (vint, insorire), spalari prin ploaie sau inghet. Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrări se fac cel putin cite una la fiecare incapere şi cel putin una la fiecare 100 m 2 . La receptionarea preliminara se efectueaza direct de către comisie aceleasi Verificări, dar cu o frecventa de minimum 1/5 din frecventa precedenta. Verificarea pe faze de lucrări. Zugraveli Prin examinarea vizuala se verifica urmatoarele:

corespondenta zugravelilor interioare şi exterioare cu prevederile din proiect şi cu eventualele dispozitii ulterioare;

aspectul suprafetelor zugravite in culori de apa (culoare uniforma, fara pete, scurgeri, stropi, basici şi cojiri, fire de par, urme de pensule sau bidinele);

Aderenta zugravelilor interioare şi exterioare se constata prin frecare usoara cu palma de perete. O zugraveala prin frecare nu trebuie să se ia pe palma.

Vopsitorii

Inainte de inceperea verificarii calităţii vopsitoriilor se va controla mai intii daca la vopsitoriile in ulei s-a format o pelicula rezistenta. Constatarea se face prin ciocanire a vopselei cu degetul in mai multe puncte. Prin examinarea vizuala se verifica aspectul vopsitoriilor, avându-se in vedere urmatoarele:

suprafata vopsita in ulei, emailuri sau lacuri trebuie să prezinte acelasi ton de culoare, aspect lucios sau mat, dupa cum se prevede in proiect sau in mostrele stabilite. Vopseaua de orice fel trebuie să fie aplicata pina la "perfect curat", adica să nu prezinte straturi stravezii, pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri, lipsuri de bucati de pelicula, crapaturi, fisuri - care pot genera desprinderea stratului aglomerarii de pigmenti, neregularitati cauzate de chituire sau slefuire necorespunzatoare, urme de pensula sau de vopsea insuficient frecata la preparare.

la vopsitoriile executate pe timplarie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafetelor de lemn sau metalice (chituite şi slefuite in prealabil). De asemeni se va verifica accesoriile metalice (silduri, drucare, cremoane, olivere) să nu fie patate cu vopsea.

nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele vopsite;

inainte de vopsirea suprafetelor de vopsit, acestea vor fi verificate daca au fost pregatite corect prin curatire, slefuire şi chituire a rosturilor, etc.;

se va examina vizual pe toate fetele daca tevile, radiatoarele, etc., sunt vopsite in culorile prescrise şi daca vopseaua este uniforma, fara pete, urme de pensula, crapaturi sau alte defecte. Se va verifica, inainte de vopsire daca suprafetele au fost corect pregatite prin curatire de rugina, mortar, etc. Verificarea vopsitoriei fetelor "nevazute" ale tevilor, radiatoarelor se vor controla cu ajutorul unei oglinzi;

separatiile intre zugraveli şi vopsitorii, pe acelasi perete şi intre zugraveala şi tavane, trebuie să fie distincte, fara suprapuneri, ondulatii. Separatiile trebuie să fie rectilini şi orizontale.

E) Lucrari de placaje

Capitolul de fata se refera la lucrările de placaj, executate la interiorul cladirilor (aplicate cu suporturi de mortare, paste sau adezive de orice tip) sau in exteriorul cladirilor. Placajele fiind destinate să ramina vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricind,

chiar dupa terminarea intregului obiectiv şi in consecinta nu este necesar să se incheie procese verbale de lucrări ascunse, ci numai pe faze de lucrări. Verificări de calitate. Lucrările de placaje vor incepe dupa verificarea:

stratului suport pe care urmeaza a fi aplicate; existentei tuturor elementelor constructive destinate a proteja placajul (plansee, invelitori, atice, cornise, balcoane);

existentei lucrărilor a caror execuţie ulterioara ar putea deteriora placajul (timplarie, ghermele, praznuri, suporti şi toate lucrările de instalaţii);

Lucrările enumerate mai sus vor fi receptionate conform capitolelor respective, inainte de inceperea montarii

placajelor. Toate materialele, semifabricatele şi prefabricatele care intra in componenta lucrărilor de placare nu vor fi introduse in opera decât daca in prealabil:

s-a verificat de către conducatorul tehnic al lucrării ca materialele au fost livrate cu certificat de calitate care să confirme ca sunt corespunzatoare cu normele tehnice respective;

au fost depozitate şi manipulate in conditii care să evite orice degradare a lor;

s-au efectuat la locul de punere in opera (dupa prescriptiile tehnice specificate sau daca proiectul le cere), incercari de calitate;

mortarele provenite de la statii centralizate, chiar situate in incinta şantierului, pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de documente din care să rezulte cu precizie caracteristicile fizice, mecanice şi de compozitie.

Verificarea pe parcursul lucrărilor. Lucrările de placare se verifica ca:

aspect şi stare generala;

elemente geometrice (grosime, planeitate, verticalitate);

aderenta placajului de stratul suport;

rosturi, etanseitate, tesatura placilor;

corespondenta cu proiectul;

execuţia muchiilor iesinde sau intrinde;

Verificarea pe faze de lucrări. Verificarea pe faze de lucrări se face in cazul placajelor interioare pentru fiecare incapere in parte, iar in cazul celor exterioare pentru fiecare tronson de Faţada in parte şi se refera la urmatoarele obiective:

rezistenta mortarelor sau a pastelor de aplicare a placilor de placaj (determinata in cuburi de 7,07 cm latura, turnate sau chiar la turnarea mortarelor sau pastelor respective);

determinarea de straturi din structura placajelor şi grosimilor respective (determina prin sondaje executate cel putin la fiecare 100 m 2 );

aderenta la suport a mortarului de poza şi intre spatele placilor şi mortar (sau pasta adeziva);

planeitatea suportilor şi liniaritatea muchiilor (bucata cu bucata);

dimensiunile, calitatea şi pozitiile elementelor decorative care se placheaza (solbancuri, briie, cornise, etc.).

Receptia preliminara.

La receptia preliminara comisia de receptie va efectua aceleasi Verificări. Prin examinare vizuala se verifica:

racordarea placajului cu tencuiala. Suprafetele placate cu placi de faianta trebuie să se termine cu placi cu muchiile rotunjte, iar spatele lor să coincida cu nivelul finisajului alaturat. Nu se admite ca racordarea tencuielii cu placajul să se faca sub scafa de mortar de ciment sau pasta de ipsos şi nici ca nivelul suprafetei placajului să se afle sub nivelul tencuielii.

strapungerile efectuate in suprafata placata, pentru trecerea tevilor de instalaţii, fixarea prizelor, intrerupatoarelor. Gaurile facute n placi să fie mascate pe contur, prin acoperire cu rozete metalce nichelate sau prevăzute cu garniturI - dupa cum este prevazut in proect. La gaurIle unde acoperirea cu rozeta nu este suficienta astfel incit conturul gaurii se vede şi in jurul rozetei, se vor monta rozete cu diametrul corespunzator. De asemenea, gaurile practicate in placajul pentru fixarea obiectelor sanitare (spalator, oglinda) nu trebuie să fie vizibile sub obiecte.

Planeitatea suprafetei placate se verifica cu ajutorul unui dreptar de 1,20 2,00 m lungime. Sub acest dreptar asezat, pe orice directie, nu se admite decât o singura denivelare de maximum 2 mm

Verticalitatea suprafetei placate se verifica cu bolobocul şi cu un dreptar de 1,20 m. Abaterea maxima admisibila nu va depasi 2 mm. In suprafetele orizontale (glafuri, marginea cazii) trebuie să se asigure o panta către interior de cca 2 %. Daca se observa abateri la examinarea vizuala a rosturilor, acestea vor fi masurate cu ajutorul unor calibre. Verificarea racordarii rectilinii a suprafetelor placate, cu plinte sau scafe, se face la inceput prin examinare vizuala, iar daca se observa ondulari in plan vertical sau orizontal, acestea se masoara cu ajutorul unui dreptar de 2 m lungime. Nu se admite sub dreptar, decât o singura unda având o sageata mai mica de 2 mm. La limita de separare a placajului de timplarie de lemn, dupa uscarea completa a acesteia, rosturile nu trebuie să fie mai mari de 1 mm. Acolo unde timplaria este prevazuta cu pervazuri, placajul trebuie să patrunda sub ele cel putin 10 mm. Pervazurile trebuie să fie faltuite pe inaltimea placajului. Abateri admisibile la calitatea placajelor Placaje interioare din placi faianta:

devierea de la planeitatea şi verticalitatea suprafetelor (distanta intre dreptar şi suprafata placajului)

2 mm

– devierea rosturilor dintre faiante

1 mm/1 placa

– stirbituri sau lipsa de glazura la muchiile suprafetelor glazurate ale placilor

max.una/1 m 2

– portiuni neumplute cu lapte de ciment alb la rosturi

nu se admit

– locuri neumplute cu glazura pe suprafata placajului

max.2/m 2

fisuri pe suprafata placajului

nu se admit

Normative privind executarea lucrărilor de placaje

C6/1986

" Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor de faianta, majolica, placi ceramice smaltuite "

STAS 233/1986

" Placi de faianta”

A.

III. Lucrari de invelitori si tinichigerie

Invelitori

Prevederile din prezentul capitol se refera la verificarea calităţii şi receptia lucrărilor de invelitori, realizate din tabla

profilata. De asemenea, capitolul se refera la verificarea calităţii pentru jgheaburi, burlane şi tinichigeria aferenta invelitorilor de orice fel:

scurgerea apelor meteorice se va asigura prin jgheaburi şi burlane de tip Lindab

sorturi, dolii, etc.;

astereala scinduri rasinoase de 2,4 cm grosime, ignifugata şi antiseptizata;

pazie din de tip Lindab;

Prevederi comune

Controlul execuţiei invelitorilor consta din: - Verificarea suportului invelitorii conform prevederilor specifice (suportul invelitorii, invelitoarea, jgheaburi şi burlane)de mai jos. Verificări de calitate. Verificarea materialelor care urmeaza a fi puse in opera ce se efectueaza de conducatorul tehnic al lucrării şi se refera

la:

existenta şi continutul certificatelor de calitate, la primirea materialelor pe şantier;

in cazul lipsei certificatelor de calitate, efectuarea incercarilor de calitate prevăzute in prescriptia tehnica a produsului (norma interna sau standard).

punerea in opera, daca in urma depozitarii şi a manipularii, materialele nu au fost deteriorate sau inlocuite gresit.

Verificarea pe parcursul lucrărilor. Verificarea pe parcurs a calităţii lucrărilor conform prevederilor proiectului, se face de către conducatorul tehnic al lucrării in tot timpul execuţiei.

Verificarea pe faze de lucrări. Verificarea pe faze a calităţii lucrărilor, ce se efectueaza conform reglementarilor in vigoare şi se refera la corespondenta cu prevederile din proiect, respectarea conditiilor de calitate şi incadrare in abaterile admisibile prevăzute mai jos. Aceasta verificare se refera la intreaga categorie de lucrări de invelitori şi se face pentru fiecare tronson in parte, incheindu-se "procese verbale de verificare pe faze de lucrări" şi care se inscriu in registrul respectiv. Receptia preliminara. Verificarea la receptia preliminara a intregului obiect se face de către comisia de receptie, prin:

examinarea existentei şi continutului certificatelor de calitate a materialelor; şi a proceselor verbale de verificare pe faze de lucrări;

examinarea directa a lucrărilor executate, prin sondaj (cel putin de fiecare tronson) cu referiri la toate elementele constructive ale invelitorii, urmarindu-se in special ca invelitorile să indeplineasca functiile de indepartare a apelor pluviale şi Condiţiile respective de etanseitate.

Prevederi specifice:

Suportul invelitorii Verificarea consta in examinarea proceselor-verbale incheiate la terminarea fazei de lucrări din care face parte suportul şi din masurarea - prin sondaj - a elementelor grametrice ale acestuia (pante, planeitate, rectiliniaritate, distante intre axe, protecţia anticoroziva a partilor metalice). Abaterile de planeitate masurate cu dreptarul de 3 mm trebuie să nu depaseasca 5 mm in lungul pantei şi 10 mm perpendicular pe aceasta. Inainte de inceperea execuţiei invelitorii se va verifica suportul, pentru a indeplini urmatoarele conditii:

să nu prezinte denivelari mai mari de 3 mm/m;

astereala să fie bine fixata de capriori, cu rosturile intre scinduri de max. 2 cm;

cirligele pentru jgheaburi, prinse in astereala, să fie înglobate la nivelul acesteia, fara denivelari;

Prinderea foilor de tabla de suport (astereala) se va face cu agrafe. Invelitoarea propriu-zisa. In toate cazurile se va verifica:

concordanta lucrărilor executate cu prevederile şi detaliile date de proiectant (felul invelitorii, pante, racordari,

dolii, coame, strapungeri, tinichigerie etc.);

existenta şi corectitudinea lucrărilor de tinichigerie aferente invelitorii conform detaliilor din proiect şi cataloagelor de detalii tip, in special; sorturile, doliile, paziile, imbracarea cosurilor, strapungeri pentru ventilatie;

existenta şi modul de prindere pe suport a elementelor de tinichigerie;

Invelitoarea se va realiza in conformitate cu prevederile proiectului şi a “Normativului pentru alcătuirea şi executarea invelitorilor la construcţii” - C37/88. Pantele invelitorii sunt conform STAS 3303/2-88. Din punct de vedere higrotermic, intreaga structura de invelitoare va fi verificata tinind seama de prevederile C107/82. Jgheaburi şi burlane. Se vor verifica:

pantele jgheaburilor (minimum 0,5%) să fie conforme indicatiilor din proiect;

montarea jgheaburilor să fie executata cu minimum 1 cm şi maximum 5 cm sub picatura streasinei;

amplasamentul, tipul şi numarul de cârlige să corespunda prevederilor din proiect;

marginea exterioara a jgheabului să fie asezata cu circa 2 cm mai jos decât marginea interioara;

cirligele pentru jgheaburi şi bratarile pentru burlane să fie protejate contra coroziunii;

abateri admisibile de la verticalitatea burlanelor; 1 cm/ml fara a depasi 5 cm in total;

fixarea burlanelor cu ajutorul bratarilor să fie facuta la distanta şi intervalul din detaliile date de proiectant;

tronsoanele de burlane să intre etans unul in celalalt (cel superior - in imbinarea cu tuburile de fonta să fie de asemenea etanseizata);

toate imbinarile intre elemente la jgheaburi şi burlane să fie cositorite;

Normative privind proiectarea şi executarea lucrărilor pentru invelitori şi tinichigerie

STAS 2389/1977

“Jgheaburi şi burlane - Prescriptii de proiectare şi alcatuire”

STAS 2274/1988

“Burlane, jgheaburi şi accesorii de imbinare şi fixarare”

STAS 2274/1988

“Normativ pentru alcătuirea şi executarea invelitorilor de construcţii”

IV) LUCRARI DE TERMOIZOLATII

Sunt cuprinse conditiile tehnice pentru executarea, verificarea si receptionarea lucrarilor de termoizolatii la peretii perimetrali ai cladirii. Materiale si produse

placi termoizolante din polistiren extrudat;

placi termoizolante din polistiren expandat pentru fatada;

vata minerala ;

profil soclu;

profil de soclu de colt;

distantiere;

dibluri;

piese de racord intre profile;

adeziv pentru profile.

Sistemele de termoizolatie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

– rezistenta optima de transmitere a caldurii in scopul evitarii pierderilor de caldura si formarii condensului pe suprafetele interioare;

– stabilitate termica in scopul reducerii amplitudinii oscilatiilor de temperaturaa interioara si pe suprafata elementelor de inchidere in limitele confortului termic; mentinerea capacitatii de izolare termica prin inlaturarea posibilitatilor de formare a condensului in interiorul elementelor de constructie; rezistenta la infiltratia aerului, pentru limitarea reducerii capacitatii de izolare termica datorita permeabilitatii la aer. Livrare, Depozitare, Manipulare Receptionarea placilor termoizolante se va efectua pe santier, urmarindu-se:

verificarea modului in care au fost ambalate si transportate materialele, inainte de descarcarea lor din mijlocul de transport;

existenta buletinelor de calitate si a marcajului;

respectarea conditiilor tehnice de calitate.

Elementele componente vor fi depozitate pe santier astfel incat sa fie ferite de factorii atmosferici, inghet si degradari din solicitarile mecanice. Placile termoizolante vor fi ferite de radiatii ultraviolete. Aplicarea sistemului termoizolant este interzisa la temperaturi sub +5°C (support, material si temperatura in aer, la tencuieli silicatice sub +8°C), pe ploaie (fara masuri de protectie) in conditiile in care exista riscul aparitiei condensului (chiar si in fazele de intarire si uscare). Placile termoizolante se vor aplica numai pe suporturi uscate. Executia Lucrarilor Executia se va face conform proiectului si detaliilor furnizorului (producatorului) de sistem, in concordanta cu prescriptiile caietului de sarcini, tinand cont de normativele specifice acestei categorii de lucrari si de prescriptiile tehnice in vigoare.

Verificari in Vederea Receptiei Lucrarilor Pe parcursul executiei lucrarilor se va urmari si consemna in procese verbale de lucrari ascunse:

indeplinirea conditiilor de calitate a suportului - sa fie uscat si curat, sa nu prezinte denivelari si asperitati peste

limitele admise;

montajul termoizolatiei cu rosturi stranse intre placi;

utilizarea tuturor elementelor componente;

respectarea elementelor de racord la ferestre si usi;

etansiezarea elementelor ce strapung sistemul (paratrasnet, burlane, intrerupatoare) impotriva apei de ploaie.

respectarea prevederilor proiectului privind grosimea termoizolatiei si tratarea puntilor termice.

LUCRARI DE EXECUTIE INSTALATII SANITARE

Conditii tehnice pentru montarea conductelor si armaturilor

a) Conducte pentru apa rece

Panta minima de montare a conductelor de alimentare cu apa din instalatiile interioare va fi de 1‰. Distanta minima intre conductele paralele neizolate sau intre acestea si suprafetele finite ale elementelor de constructie adiacente va fi de minim 5 cm. Aceeasi distanta minima de 5 cm va fi respectata fata de fata exterioara a izolatiei in cazul conductelor izolate. Conductele de apa se vor monta de regula deasupra celor de canalizare. La trecerea prin pereti conductele de apa vor fi montate in tuburi de protectie care vor avea cu 1-2 dimensiuni mai mult decat teava protejata. Nu se vor realiza imbinari ale conductelor in zonele de trecere ale acestora prin pereti. Pentru reducerea pierderilor de presiune locale in gama de dimensiuni 1/2" -21/2" se vor monta robinete cu bila Pn 10

bari.

Robinetele de trecere vor fi montate impreuna cu racorduri olandeze, care sa permita demontarea usoara in cazul unor defectiuni. Pentru a nu se transmite eforturi in conducte, la manevrarea robinetelor, dispozitivele de sustinere vor fi montate in imediata apropiere a acestora de asemenea se vor monta dispozitive de sustinere in apropierea coturilor si teurilor. Montarea conductelor din polipropilena se va executa conform instructiunilor cuprinse in cartea tehnica. Cartea tehnica va face parte in mod obligatoriu din documentatia ce va insoti conductele la livrare. Imbinarea conductelor din teava de polipropilena se va realiza prin polifuziune prin intermediul pieselor fasonate care permit executarea oricarei configuratii a instalatiei. Prin intermediul pieselor fasonate prevazute cu filet din alama, conductele din teava de polipropilena pot fi imbinate cu tevi metalice sau armaturi. Operatiunile de polifuziune nu se vor executa la temperaturi sub 0°C.

b)

Conducte de canalizare

La iesirea in exterior a conductelor interioare de canalizare se va asigura adancimea minima de protectie contra inghetului, conform STAS 6054, masurata de la cota terenului nivelat pana la generatoarea superioara a acestora. Distantele maxime de montaj a dispozitivelor de curatire la conductele de canalizare a apelor uzate menajere, industriale, meteorice si conventional curate, sunt indicate in Normativul I9/1994 tabel 5. Inainte de introducerea in executie a tevilor si pieselor de racord din PVC se va verifica fiecare mufa astfel :

pozitia corecta a garniturii in lacasul mufei ;

garnitura sa nu prezinte zgarieturi sau fisuri ;

Garniturile defecte vor fi inlocuite numai cu piese originale fiind interzise improvizatiile. Conductele din PVC montate in slituri sau in sapa vor fi invelite cu carton ondulat pentru a permite dilatarea

acestora.

Sustinerea conductelor se va face cu bratari de perete iar pentru conductele montate in canivou se vor folosi console.ancorate. Inaltimea de montaj a piesei de curatire va fi 0,4-0,8 m fata de pardoseala finita. Conductele din PVC pentru canalizare montate sub pardoseala vor fi pozate intr-un canivou avand inaltimea de 1,0 m si latimea de 1,0 m. Canivoul va fi prevazut cu usa de vizitare metalica, amplasata in holul principal. Canivoul va avea o panta de 1-3‰ catre caminul de canalizare C.C.P. amplasat la iesirea din imobil. Pe fundul canivoului, in imediata apropiere a caminului C.C.P. in punctul cel mai de jos al canivoului se va executa un sifon de canalizare Dn 110 mm racordat la C.C.P. Pentru sustinerea tevilor in canivou se vor executa console metalice prinse in peretii laterali ai canivoului, acestea vor fi grunduite. Canivoul se va acoperi cu placi din beton armat avand dimensiunile : lungime 1,00 m, latime 0,50m.

Livrarea, depozitarea si manipularea materialelor si utilajelor Toate materialele si utilajele vor fi livrate cu certificate de calitate si agrement tehnic.

Depozitarea se va face in magazii sau spatii special amenajate in acest scop care sa asigure buna lor conservare si securitate. Materialele cu finisaje deosebite sa cu rezistenta scazuta la socuri (obiecte sanitare,armaturi, utilaje,etc) se vor depozita in magazii inchise, in ambalajul livrat de furnizor. Tevile, fitingurile si piesele fasonate se vor aranja in rastele orizontale pe sortimente si dimensiuni. Tevile din PP vor fi sprijinite continuu pe toata lungimea, pe suprafete netede si drepte. Manipularea si depozitarea materialelor si utilajelor se va face cu respectarea urmatoarelor prescriptii :

normele de securitate a muncii ;

normele de prevenire a incendiilor ;

indicatiile cuprinse in cartile tehnice care trebuie sa insoteasca materialele si utilajele.

Depozitarea tevilor se va face pe rastele pentru a se evita ovalizarea capetelor, ceea ce ar conduce la imbinari defectuoase. Transportul tevilor la locul de montaj se va face cu mijloace si dispozitive special amenajate care sa evite deteriorarea izolatiei sau straturilor protectoare. Pentru tevile din polipropilena se vor lua urmatoarele masuri suplimentare :

conductele nu vor fi supuse la actiunea prelungita a razelor ultraviolete ;se vor proteja de actiunea soarelui si a ploii ;

conductele vor fi protejate de actiunea socurilor mecanice, in mod deosebit la temperaturi scazute ;

Conditii tehnice pentru verificarea instalatiilor sanitare interioare Incercari pentru conductele de apa rece Conductele de apa rece vor fi supuse la urmatoarele incercari :

incercarea de etanseitate la presiune la rece ;

incercarea de functionare la apa rece

Incercarea de etanseitate la presiune la rece se va efectua inainte de montarea aparatelor si armaturilor de serviciu la obiectele sanitare si celelalte puncte de consum, capetele conductelor fiind obturate cu dopuri. Presiunea de incercare la etanseitae si rezistenta la conductele de apa rece va fi de 1,5 x presiunea de lucru. Conductele vor fi mentinute sub presiune timp de minim 2 ore, timp in care se va realiza verificarea tuturor traseelor si a imbinarilor. In acest interval nu se admite scaderea presiunii. Presiunea in conducte se va realiza cu o pompa de incercari hidraulice si se va citi pe un manometru montat pe pompa in punctul cel mai de jos al conductelor. Se va executa spalarea si dezinfectarea conductelor. Dezinfectarea conductelor va fi urmata de o noua spalare dupa care se vor recolta probe de apa care vor fi analizate in

laboratoare specializate pentru verificarea calitatii si incadrarea in standardele de potabilitate . Incercarea de functionare la apa rece se va efectua cu echipamentele in functiune dupa montarea bransamentului la reteaua publica, a armaturilor de serviciu la obiectele sanitare si celelale puncte de consum, la o presiune de regim de 2,5 bari. Se va verifica, prin deschiderea succesiva a armaturilor de serviciu daca apa este livrata la presiunea de utilizare la fiecare punct de consum in parte. Pentru a verifica daca bransamentul la reteaua publica asigura debitul de calcul, vor fi deschise simultan urmatoarele obiecte sanitare :

-2 lavoare ,1 WC si un spalator ;

Darea in functiune a retelei de apa potabila se va face numai dupa ce probele de laborator indica incadrarea in standardul de calitate STAS 1342/91. Incercari pentru conductele de canalizare menajera Conductele interioare de canalizare vor fi supuse la urmatoarele incercari :

-incercarea de etanseitate ;

-incercarea de functionare ;

Incercarea de etanseitate se va efectua prin verificarea etanseitatii pe traseul conductelor si la punctele de imbinare. Pentru conductele montate ingropat se vor intocmi procese verbale pentru lucrari ascunse. Incercarea de etanseitate se va efectua prin umplerea cu apa a conductelor astfel :

-conductele de canalizare menajera pana la nivelul de refulare prin sifoanele de pardoseala sau ale obiectelor sanitare ;

La conductele montate sub pardoseala lucrarile de umplere a santurilor (imprastierea si compactarea a pamantului) se vor efectua numai dupa proba de etanseitate . Incercarea de functionare se va face prin alimentarea cu apa a obiectelor sanitare si a punctelor de scurgere la un debit normal de functionare si verificarea conditiilor de scurgere. Masuri specifice pentru combaterea zgomotului Protectia impotriva zgomotului este o exigenta esentiala pentru calitatea constructiilor si trebuie realizata si mentinuta pe toata durata de functionare. Zgomotul in conductele de alimentare cu apa poate fi provocat de curgerea turbulenta si creste o data cu viteza fluxului apei. Pentru a impiedica producerea curgerii turbulente se vor lua urmatoarele masuri constructive :

-conductele nu trebuie sa prezinte urme de lovituri sau indoituri care duc la micsorarea sectiunii de trecere ;

-sudurile trebuie executate asfel incat sa nu apara surplusuri de materialpe suprafata interioara ; se vor introduce dispozitive speciale care sa protejeze suprafata interioara

-schimbarile de directie se vor executa folosind coturi cu raza mare de curbura ;

-se vor evita schimbarile bruste de sectiune ,muchiile ascutite si nervurile

Masuri specifice, constructive de protectie la foc a constructiilor si instalatiilor Trecerile prin pereti si plansee se vor executa in tuburi de protectie pentru a permite dilatarea conductelor in caz de incendiu si a nu transmite eforturi suplimentare in elementele de compartimentare. Executarea obturarii golurilor la trecerile prin pereti se vor realiza conform detaliilor din proiect. Materialele folosite la izolarea conductelor, pentru a nu constitui un factor de intretinere si propagare a incendiului vor avea urmatoarele proprietati :

sa nu propage flacarile si sa nu se deformeze la foc ;

Standarde şi normative pt instalatii sanitare

I. 9-94 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare I 9/1-96 Normativ pentru exploatarea instalaţiilor sanitare NP 003-96 Normativ pentru proiectarea şi exploatarea instalaţiilor tehnico-sanitare şi tehnologice cu ţevi din polipropilena GP 043/1999 Ghid privind proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare cu conducte din PVC, polietilena şi polipropilenă. SR ISO 3458-1995 Asamblări între fttinguri şi ţevi de polipropilenă. încercarea de etanşeitate la presiune in teri oară STAS 1478-90 - Instalaţii Sanitare. Alimentarea cu apă la construcţii civile şi industriale. Prescripţii fundamentale de proiectare STAS 1795 -Canalizări interioare. Prescripţii fundamentale de proiectare STAS 1846 - Canalizări interioare. Determinarea cantităţilor de apă ce se evacuează din sistemul de canalizare STAS 1504 - Instalaţii sanitare. Distanţe de amplasare a obiectelor sanitare, armăturilor şi accesoriilor STAS 2250 - Presiuni nominale, presiuni de încercare şi presiuni de lucru maxim admise STAS 6686 - Obiecte sanitare ceramice. Obiecte din porţelan. Condiţii tehnice generale de calitate STAS 185/1-89 Instalaţii sanitare, de încălzire, de ventilare şi gaze naturale. Conducte pentru fluide. Semne şi culori convenţionale STAS 185/2-89 Instalaţii sanitare, de încălzire, de ventilare şi gaze naturale. Fitinguri şi piese auxiliare pentru conducte. Semne convenţionale STAS 185/3-89 Instalaţii sanitare, de încălzire, de ventilare şi gaze naturale. Armături. Semne convenţionale STAS 185/4-89 Instalaţii sanitare, de încălzire, de ventilare şi gaze naturale. Obiecte de uz gospodăresc, corpuri de încălzire , guri de aer. Semne convenţionale STAS 185/5-89 Instalaţii sanitare, de încălzire, de ventilare şi gaze naturale. Agregate, aparate, rezervoare.Semne convenţionale STAS 185/6-89 Instalaţii sanitare, de încălzire, de ventilare şi gaze naturale. Aparate de măsură şi control.Semne şi culori convenţionale STAS 2099-89 Elemente pentru conducte. Diametre nominale. STAS 2250-73 Elemente pentru conducte. Presiuni nominale, presiuni de încercare si presiuni de lucru

maxime

CI25 - Normativ privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi tratamentelor acustice la

clădiri

STAS 6156-86 Acustica în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social culturale.Limitele admisibile de zgomot şi parametrii de izolare acustică Legea 10/1995 Legea calităţii în construcţii C56-2001 Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente. GT 020 – 98 - Ghidul criteriilor de performanţă, pentru instalaţiile din clădiri.

P 118-99 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

MP 008-2000 Manual privind exemplificări, detalieri şî soluţii de aplicare a prevederilor normativului P 118-99, Siguranţa la foc a construcţiei

C 300-94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi

instalaţii aferente acestora CE 1-95 Normativ privind proiectarea clădirilor civiie din punct de vedere al cerinţei de siguranţă in exlploatare C142-85 Instrucţiuni tehnice pentru executarea şi recepţionarea termoizolaţiilor la elementele de instalaţii HG 766/1997 Hotărârea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii ME 005-2000 Manual pentru întocmirea instrucţiunilor de exploatare privind instalaţiile aferente construcţiilor NGPM-96 Norme generale de protecţia muncii Agremente tehnice pentru materialele de instalaţii folosite, nestandardizate.

EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE INSTALATII ELECTRICE

Tehnologia de executie Executarea instalaţiilor electrice, interioare se va face cu materiale, aparate şi utilaje omologate.

1. Conductoare şi cabluri

Manipularea şi transportul cablurilor şi conductoarelor electrice se face cu grijă pentru a le feri de lovituri, deteriorări ale izolaţiei etc. Nu se vor depozita lângă surse de căldură. Pe timpul iernii se vor proteja împotriva temperaturilor

foarte scăzute. Se va verifica rezistenţa de izolaţie.

2. Montare corpuri de iluminat

corpurile de iluminat se transportă în magazia şantierului în ambalaj original;

înainte de montaj , corpurile, lămpile se vor curăţa şi verifica;

după montaj vor fi ferite de murdărie.

Condiţii de alimentare şi montare a corpurilor:

corpurile se racordează numai între fază şi nul;

conductorul de nul se leagă la partea filetată;

dispozitivul de suspendare va trebui să suporte o greutate de 5 ori greutatea lor;

se

interzice suspendarea corpurilor de iluminat direct.

Tehnologia de montaj a corpurilor:

verificarea corpului de iluminat;

tăierea cablului, desizolarea conductorilor;

executarea legăturilor electrice;

introducerea lămpii fluorescente (incandescente).

3. Fixarea aparatelor de comutare şi a prizelor în dozele de aparat

Pentru fixarea întrerupătoarelor, comutatoarelor şi prizelor în dozele de aparat se vor folosi scule obişnuite. Se va face o fixare corectă a prizelor având în vedere frecvenţa conectărilor şi presiunea pe

conducte.

4.

Montarea tablourilor de distribuţie

La executarea tablourilor de distribuţie se va urmări:

să se asigure posibilitatea unui acces la instalaţia electrică încât întreţinerea şi verificarea precum şi localizarea, separarea defectelor să se facă fără greutate. La

confecţionarea tablourilor se vor folosi materiale incombustibile, nehigroscopice. Toate circuitele din tablouri trebuie prevăzute cu inscripţii vizibile (etichete).

5. Tuburi de protecţie şi ţevi metalice

La montare, procesul de muncă cuprinde:

verificarea lor;

luarea măsurilor la poziţie (inclusiv pentru cele montate peste planşee);

săparea şanţurilor în zidărie şi montarea lor pe tronsoane;

cuplarea lor cu dozele de ramificaţie şi de aparataj;

acoperirea cu mortar de ciment (min.1 cm), inclusiv cele montate peste planşee.

6. Pozare cablu în pământ

procedează la recunoaşterea traseului, executându-se în acest scop de către constructor

se

o

serie de sondaje, precizându-se măsurile necesare pentru protejarea cablurilor şi a

celorlalte instalaţii existente în timpul efectuării lucrărilor de săpare şi pozare;

trasează şanţul şi se fac săpăturile;

montează cablul în şanţ pe un strat de nisip de 10 cm şi se va marca cu etichete de

se

se

identificare la capete şi din 10 în 10 m;

realizează profilul de şanţ tip „m”: se aşează deasupra cablului a unui nou strat de nisip de 10 cm grosime, se montează prima folie PVC pentru protecţie, se astupă cu pământ

se

şanţul, în straturi succesive de 20 cm grosime, compactate, pentru a evita tasări ulterioare;

montează a doua folie PVC inscripţionată pentru avertizare; se completează şanţul cu umplutură de pământ, se compactează, până se ajunge la cota terenului.

Controlul tehnic asupra calităţii lucrărilor trebuie să fie exercitat de beneficiar. Înainte de punerea sub tensiune a cablului se va verifica rezistenţa de izolaţie, se va încerca izolaţia la tensiune mărită, se vor identifica fazele, se va verifica integritatea lor, se vor întocmi buletine de verificare care se vor anexa la cartea construcţiei.

se

7. Verificarea instalaţiei

Verificarea instalaţiei electrice se va face în conformitate cu prevederile Normativului C 56. Verificarea se va face înainte de racordarea instalaţiei electrice la reţeaua de alimentare cu energie electrică şi cuprinde 2 etape:

Verificarea preliminară care cuprinde verificarea în timpul aşezării tuburilor, conductoarelor, dozelor, cotelor, verificarea modului de montare a tablourilor electrice, aparatelor de comutaţie; Verificarea definitivă se face după executarea instalaţiei electrice şi se controlează obligatoriu concordanţa instalaţiei cu schemele proiectului, modul de executare a legăturilor conductoarelor în doze, felul şi secţiunile conductoarelor şi tuburilor, controlul siguranţelor şi aparatelor de protecţie. Una din verificările esenţiale constă în măsurarea rezistenţei de izolaţie a conductoarelor faţă de pământ şi între ele. Se verifică legătura tablourilor la nul şi racordurile cablurilor la tablou. După aceste verificări instalaţia se consideră recepţionată şi se trece la racordarea ei la reţeaua electrică de distribuţie a energiei electrice. Se va face de asemenea controlul rezistenţei de dispersie a prizei de pământ.

8. Măsuri de protecţia muncii şi P.S.I. În timpul execuţiei lucrărilor şi a montajului, se vor asigura prin grija executantului toate măsurile de protecţie, igiena muncii şi prevenirea incendiilor. Pentru executarea instalaţiilor electrice formaţia de lucru va fi dotată cu următoarele mijloace de protecţie individuală: indicator de tensiune de joasă tensiune, ochelari de protecţie, cască de protecţie, covor electroizolant în faţa tablourilor electrice. Efectuarea instructajului de protecţia muncii revine acelora care organizează, controlează şi conduc procesele de muncă. Pentru prevenirea incendiilor se vor afişa panouri avertizoare la intrarea în clădire şi în interior. Toate lucrările de execuţie se vor face în afara tensiunii de alimentare cu energie electrică. Executantul va lua toate măsurile necesare de protecţia muncii, de prevenire şi combatere a incendiilor cu mijloace financiare proprii.

Operaţiuni pregătitoare La aducerea materialelor pe şantier acestea vor fi supuse unui control vizual pentru a depista eventualele deteriorări apărute în timpul transportului, depozitării sau manipulării. De asemenea, se verifică şi corespondenţa cu proiectul şi/sau

prospectele sau fisele tehnice, în mod special din punct de vedere al respectării caracteristicilor tehnice ale materialelor şi aparatelor. La inceperea lucrărilor de execuţie propriu-zise se vor pune la dispoziţia consultantului fişele tehnologice de execuţie pentru categoriile de lucrări ce fac obiectul proiectului. Acestea trebuie să respecte legislaţia tehnică în vigoare, precum şi celelalte norme adiacente cum sunt normele de protecţie a muncii şi nomele de protecţie a mediului. În timpul execuţiei vor fi urmărite următoarele aspecte:

poziţionarea golurilor de trecere prin planşee si pereţi;

înglobarea tuburilor de protecţie a conductelor electrice în plăci turnate pe şantier şi/sau în suprabetonare (la lucrări de turnare pe şantier);

montarea corectă (conform planurilor) a elementelor de structură prefabricate care conţin tuburi de protecţie sau alte părti ale instalaţiei electrice(la lucrările cu elemente prefabricate).

Zona de lucru se va prelua pe baza de proces-verbal în care se va specifica în mod expres fidelitatea execuţiei lucrărilor de construcţii în raport cu prevederile documentaţiei de execuţie. În cazul depistării unor deficienţe, antreprenorul va efectua, pe cheltuiala sa, corecturile necesare astfel încât montajul instalaţiilor să se desfăşoare fără incidente. Înainte de începerea lucrărilor de montaj a instalaţiilor electrice, zona de lucru se va asigura din punct de vedere al accesului numai a personalului autorizat şi instruit în mod corespunzător. Tipuri de lucrări

a) marcarea traseelor şi a poziţiilor de instalare a circuitelor şi aparatelor;

b) montarea tuburilor de protecţie a conductelor şi cablurilor

c) montarea elementelor de susţinere şi fixare a tubrilor de protecţie şi a cablurilor electrice;

d) montarea conductelor şi cabluilor electrice,

e) montarea aparatelor;

f) montarea prefabricatelor (tablourilor electrice)

g) executarea legăturilor acestora la conductorii electrici,

h) verificari in vederea punerii sub tensiune,

i) verificari in vederea receptiei finale;

j) predarea instalatiilor catre beneficiar.

Executia

Marcarea traseelor si a pozitiilor de instalare a aparatelor se face pe baza documentatiei, spectandu-se prescriptiile de

montaj speciale referitoare la corelarea traseelor electrice cu traseele celoralte instalatii precum si a distantelor minime fata de acestea (conform cu normativele 17 si PE 107). Distantele minime ce trebuie respectate, sunt indicate in normativul 17-2002, tabelul 4.1. Conditiile pentru: montarea tuburilor si tevilor de protectie sunt indicate in normativul 17-2002:

Nu se vor monta tuburi si tevi in care sunt introduse conducte electrice cu izolatie obisnuita pe suprafata cosurilor, in spatele sobelor sau al corpurilor de incaIzire;

Tuburile din PVC se pot instala aparent numai la inaltimi de peste 2 m de la pardoseala;

Tubuile si tevile se instaleaza numai pe trasee verticale sau orizontale. Se admit trasee oblice in cazul tuburilor peste plansee sau ingropate in beton ,precum si ale golurilor formate in panouri din beton,

In incaperi de locuit si similare, traseelor orizontale se distanteaza la cca 0,3 m de la plafon;

In incaperi in care in tuburi si tevi poate patrunde sau se poate colecta apa de condensare, acestea se vor monta pe trasee orizontale eu panta de 0,5 -0. 1 % intre doze;

Tuburile din PVC montate peste plansee sub pardoseala se protejeaza prin acoperire cu un strat de mortar de ciment cu grosimea minima de 1 cm.

Se va evita montarea tuburilor si a tevilor de protectie pe sau in structura de rezistenta a constructiilor, in caz contrar aceasta montare este permisa in conditiile preyazute in normativul P,lOO;

Tuburile si tevile montate ingropat intr-un slit in elemental de constructie sau sub tencuiala se acopera cu un strat de tencuiala de minim 1.cm grosime

Tuburile si tevile se fixeaza pe elementele de constructie cu accesorii de montare prin care sa se realizeze o prindere sigura in timp. Distantele intre punctele de fixare pe portiuni drepte sunt indicate in tabelul 4.5. din normativul 17-2002. Se prevad elemente de fixare si la 10 cm de la capetele tuburilor si curbelor.

Tuburile si tevile din PVC se manevreaza in limitele de temperatura a mediului ambiant prevazute in standardele de produs. In cazul unor temperaturi sub regimul termic critic admis, se va face preincalzirea la o temperatura de +5° C timp de 24 ore (conform normativ C 16-84). Conditiile pentru montarea accesoriilor pentru tuburi trebuie sa respecte urmatoarele:

a) Se vor evita imbinarile la tuburile montate inlgropat;

b) Se interzice imbinarea tuburilor montate inglobat in elementele de beton la turnarea acestora;

c) Se interzice imbinarea tuburilor la trecerile prin elementele de constructie;

d) Curbarea tuburilor se executa cu raza interiora egala cu min. de 5

montaj aparent si egala cu min. de 10 ori diametrul tubului la montaj ingropat;

e) Dozele si cutiile de derivatie se monteaza cu prioritate pe suprafetele verticale ale elementelor de

constructie;

f) Dozele de tragere a conductelor electrice prin tuburi se prevad pe trasee drepte, la distanta de maxim 25 m

ori diametrul exterior al tubului la

6

si pe trasee cu cel mult 3 curbe, la distanta de maxim 15 m. Conditille pentru montarea aparatelor electrice sunt specificate in normativul NP. I 7-2002, capitolul 5.

Dintre acestea se exemplifica urmatoarele:

Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele se monteaza numai pe conductoarele de faza;

Butonul de sonerie din locuinte se monteaza direct pe conducta de faza a circuitului de sonerie sau pe primarul transformatorului de sonerie;

Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele se monteaza la inaltimea de 0,6

m, masurata de la axuI

1,5

aparatuIui pana la nive1ul pardoselii finite;

Prizele se monteaza pe pereti la urmatoarele inaltimi masurate de la axu1 aparatului pana la nivelul pardoselii finite:

– peste 2,0 m, la scoli, in clase;

– peste 1,5 m,in camere de copii din crese, gradinite, camine, spitale de copii si alte cladiri similare;

– peste 0,1 m, in alte incaperi decat cele umede, indiferent de pardoseli;

La montarea aparatelor de comutatie pe verticala unele sub altele," ordinea" de montare incepand de sus in

jos trebuie sa fie urmatoarea : intrerupator, comutator sau buton de lumina, buton de sonerie, priza de curenti tari, priza de curenti slabi;

Elementele conductoare de curent ale aparatelor de comutatie pentru montaj ingropat in elementele de constructie se instaleaza in doze ce trebuie sa asigure protectia impotriva electrocutarilor.

Conditille de montare acorpurilor de iluminat, conform normativului NP I 7 -20 02, aliniatele 5.3.16

5.3.29, sunt:

a) Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (carligele de tavan, bolturi, dibluri etc.) se aleg

astfel incat sa poata suporta fara deformare o greutate egala cu de 5 ori greutatea corpului de iluminat respectiv, dar nu mai puttin de 10 kg;

b) Conductorul de faza se leaga in dulia laimpii la borna din interior, iar conductorul de nul, la borna

conectata la partea filetata a duliei;

c) In incaperile de baie din locuinte si din incaperile ce fac parte din categoriile AD2 sau AD3 se admite

montarea corpurilor de iluminat deasupra lavoarelor la inaltimea de 1,8 m de la pardoseala pana la partea

inferioara a corpurilor de iluminat cu carcasa din material electroizolant; In cazul corpurilor de iluminat cu carcasa metalica, acestea se leaga la un conductor de protectie si vor avea gradul de protectie de min. IP 33. Conditiile specifice pentru montarea tablourilor electrice sunt descrise mnormativul NP I 7-2002:

a) Tablourile de distributie se monteaza vertical si se fixeaza sigur pentru a se evita vibratiile;

b) Tablourile de distributie se instaleaza astfel incat inaltimea laturii de sus a tablourilor fata de pardoseala

finita sa nu depaseasca 2 m. Fac exceptie tablourile cu contoare din locuinte pentru care se admite o lnaltime

de cel mult 2,6 m.;

c) Aparatele de masura sau cu citire directa ale tablourilor se amplaseaza la inaltimea de 1 m pana la 2 m,

masurata intre axul aparatelor si pardoseala finita.

Probe si verificari Verificarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a. ale constructiilor, in timpul executiei si inainte de punerea in functiune, se executa conform prevederilor din normativul C 56 - 2002. Punerea sub tensiune a unei instalatii electrice la consumator se face numai dupa verificarea ei de catre furnizorul de energie electrica conform prevederilor din regulamentul PE 932, Verificari pe parcursul executarii lucrarilor.

a. Pentru instalatiile care se ingroapa sau se ascund, verificarea calitatii se efectueaza pe faze de lucrari;

b. Verificarile care constau din probe electrice sau mecanice vor fi efectuate de catre persoane autorizate;

c. Toate aparatele, echipamentele si utilajele vor fi controlate separat pentru a corespunde caracteristicilor prevazute in proiect si calitatii functionale garantate de furnizor. Verificarile de calitate se efectueaza de catre conducatorul tehnic al lucrarii si de controlorii tehnici din societatea de

executie.

Verificarile de efectuat pe faze de lucrari sunt:

La incheierea unei faze de lucrari, respectiv la terminarea unor portiuni din instalatie, care pot functiona sau se pot proba independent, verificarile si probele se fac cu participarea delegatului beneficiarului (consultantului), iar rezultatele se inscriu in registrul de procese verbale.

Calitatea circuitelor electrice se va verifica dupa ce conductele electrice au fost trase in tuburi sau montate pe pereti, inainte de acoperirea lor (cu mortar, rabit etc.); La circuitele cu cabluri, verificarea calitiitii se va face

inainte de inchiderea canalelor, santurilor, etc.

Instalatiile electrice etanse executate in tuburi vor fi verificate cu aer la o presiune de 2,5 atm. Incercarea se va face pe tronsoane de instalatie, astfel incat sa fie usoara localizarea rapida a eventualelor scapari. Daca se constata scapari, se vor face remedierile si se va repeta proba.

La circuitele electrice se va masura rezistenta de izolatie intre conducte si intre conducte si pamant. Se recomanda ca rezistenta de izolatie sa se masoare pe portiuni de instalatie cu lungimi limitate de cca. 100 m. Pentru masurare se va folosi un inductor si o tensiune de cel putin 500 V c.c. In timpul probei, circuitul va fi deconectat de la sursa de alimentare. Rezistenta de izolatie se considera admisibila daca are o valoare de cel putin 500.000 Ω.

La verificarea instalarii tablourilor electrice se vor controla vizual si prin masuratori, dupa caz:

a. modul si calitatea fixarii lor pe suporti

b. inaltimile de montaj admise,

c. distantele admise pana la elementele de pe traseu si elementele constructiei, conform specificatiilor tehnice si a prescriptiilor tehnice in vigoare;

d. existenta tuturor aparatelor de pornire, reglaj, protectie etc., prevazute in proiect;

e. modul si calitatea executarii legaturilor;

f. existenja etichetelor si inscriptiilor de identificare, marcare etc., prevazute in proiect.

In cazul in care se constata ca nu sunt indeplinite conditjiile impuse, se vor lua masuri pentru remediere, apoi, dupa efectuarea remedierilor, se vor face din nou verificarile. Verificiiri de efectuat la receptia preliminara a obiectului. Aceste verificari se vor efectua de (in prezenta) comisiei de receptie care va fi desemnata de beneficiar si antreprenor. Antreprenorul (executantul) solicita fumizorului de energie electrica, pe baza dosarului de acord, efectuarea controlului tehnic al instalatiilor electrice ale consumatorului. Personalul fumizorului de energie verifica documentele cuprinse in dosar si poate face verificari in teren, prin sondaj. Dupa obtinerea aprobarii de racord, inainte de punerea sub tensiune, instalatiei electrice i se va face inca o verificare minutioasa, acordandu-se in special atentie acelor elemente sau parti de instalatie la care nu au fost respectate toate conditiile tehnice si organizatorice prevazute in proiect. Se vor lua toate masurile prin care sa fie exclusa posibilitatea accidentarii personalului la punerea in funtiune a masinilor, utilajelor etc. Comisia de receptie va verifica pe teren urmatoarele:

Existenta dispozitivelor de protectie contra supracurentilor si echiparea-respectiv reglarea corecta a acestora.

Functionarea corecta armaturilor electrice. Se verifica existenta echipamentului de protectie si de pornire, precum si legatura la pamant a carcasei metalice .

din corpurile de iluminat fluorescente se

Functionarea corecta a instalatiei de iluminat. Prin sondaj, la 2

3%

va verifica existenta condensatoarelor pentru imbunatatirea factorului de putere.

Functionarea eficienta a instalatiilor de protectie prin legare la pamant

Antreprenorul (executantul) va preda beneficiarului toate actele de atestare si verificare a calitatii lucrarilor de instalatii (de exemplu: procese verbale pentru lucrari ascunse, certificate de calitate, buletine de incercari, etc.). Aceste acte vor fi folosite la intocmirea "Cartii tehnice a constructiei".

EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE INSTALATII TERMICE Standarde si normative de referinta

I13-02

Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala

STAS 530/1-87 STAS 838-82 STAS 1155-80 STAS 5560-81 STAS 1518-86 STAS 1518-80 STAS 1518-80 STAS 10400/1-87 STAS 10400/2-76 STAS 404/1-87 STAS 7656-80 STAS 7657-80 STAS-urile 424, 425, 564 STAS 5838/1-76 STAS 5838/3-80 STAS 3589/1-86 DIN 2856

Tevi din otel fara sudura, trase sau laminate la rece pentru constructii Fitinguri. Conditii generale Flanse din fonta si otel pentru armaturi si conducte Mufe din otel pentru tevi filetate de instalatii. Dimensiuni Robinete cu sertar Pn 6 si Pn 10 Robinete cu ventil, cu filetul tijei la exterior Pn 16 Robinete cu ventil Robinet de golire cu ventil. Conditii speciale de calitate Robinet de reglare cu ventil. Lungimi de constructie Tevi de otel fara sudura, laminate la cald, pentru constructii Tevi din otel, sudate longitudinal pentru instalatii Tevi din otel, sudate longitudinal, trase sau laminate la rece Profile metalice Vata minerala si produse din vata minerala. Conditii tehnice generale Saltele din vata minerala Manometre. Conditii tehnice generale de calitate Detalii pentru sudarea capilară – dimensiuni probe.

P118/99

Normativ de siguranta la foc a constructiilor

GP-063-01

Ghid pentru proiectarea, executarea si exploatarea dispozitivelor si sistemelor de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti din constructii in caz de incendiu.

Materiale si echipamente folosite, verificarea calitatii, manipulare, transport, depozitare Principalele materiale utilizate sunt:

tevi;

piese de legatura;

fitinguri , robineti;

radiatoare din tabla de otel;

termoizolatie pentru conducte;

unitati de climatizare.

Ventilatoare de extractie axiale pentru aer viciat grupuri sanitare.

Materialele, agregatele si aparatele utilizate la executarea instalatiilor HVAC vor avea caracteristicile si tolerantele prevazute in standardele de stat sau in prescriptiile tehnice ale producatorilor interni sau externi si vor satisface conditiile tehnice cerute in proiectul de HVAC. Ele vor trebui sa fie insotite de:

Certificatul de calitate al furnizorului care sa confirme realizarea de catre produsul respectiv a caracteristicilor tehnice prevazute;

Fise tehnice de detaliu continind caracteristicile produsului si durata de viata in exploatare, in care se mentioneaza aceste caracteristici;

Instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare a produsului;

Certificatul de garantie indicind perioada de timp in care se asigura realizarea caracteristicilor;

Certificate de atestare a performantelor materialelor, agregatelor si aparatelor emise de catre institute de specialitate abilitate in acest scop.

Elementele recomandate de ISCIR trebuie sa fie conform cerintelor acestuia, si conform celor care vor fi omologate de Biroul Roman Metrologie Legala (BRML). Verificarea materialelor Inaintea punerii in opera, toate materialele si aparatele se supun unui control cu ochiul liber pentru a constata daca nu au suferit degradari de natura sa le compromita tehnic (deformari sau blocari la aparate, starea filetelor, a flanselor, functionarea armaturilor, stuturi deformate sau lipsa, etc.); se remediaza defectiunile respective sau se inlocuiesc aparatele si materialele ce nu pot fi aduse in stare corespunzatoare prin remediere. Se verifica daca recipientele sub presiune au fost supuse controlului ISCIR, daca au placa de timbru si cartea tehnica de exploatare aferenta.

La aparatele de masura si control, montate de Contractorul instalatiei de incalzire se verifica existenta formelor de atestare a controlului Biroului Roman de Metrologie Legala (BRML).

Depozitare si manipulare Pastrarea materialelor pentru instalatii se face in depozitele de materiale ale santierului, cu respectarea masurilor de

prevenire si stingere a incendiilor si in conformitate cu instructiunile furnizorului. Materialele de instalatii, asupra carora conditiile atmosferice nu au influienta nefavorabila pe durata depozitarii, se depoziteaza in aer liber, in stive sau rastele, pe platforme betonate sau balastate, special amenajate in acest scop, cu respectarea normelor specifice de tehnica a securitatii muncii. Materialele care pot fi deteriorate de agentii climatici (radiatoare, armaturi mari) se depoziteaza sub soproane si se acopera cu prelate sau foi de polietilena. Materialele care se deterioreaza la umiditate sau radiatie solara (armaturi fine, fitinguri, aparate de masura si control, echipamente de automatizare, aparate cu motoare electrice precum si produse din materiale plastice) se pastreaza in magazii inchise, in rastele. Manipularea materialelor se va face cu respectarea normativelor de tehnica securitatii muncii si in asa fel incit sa nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebita materialelor casante sau usor deformabile (radiatoare, tronsoane de tubulatura prefabricata, ventilatoare, prefabricate, etc.). Executarea instalatiilor pentru prepararea agentului termic si/sau de racire Pentru a se executa adecvat activitatile prevazute in proiectul tehnic, constructorul are urmatoarele sarcini:

Sa studieze proiectul (volumele scrise si scrise), standardele tehnice si instructiunile in vigoare la data executarii.

Sa ceara posibilele schimbari ale solutiilor si detaliilor proiectantului, din timp. Schimbarile din proiect trebuie facute doar cu aprobarea prealabila a proiectantului specializat.

Previziuni din timp ale materialelor si a fortei de munca calificate, in concordanta cu cerintele tehnice adiacente, cat si previziuni ale energiei, facilitatilor, uneltelor si echipamentelor pe intreaga durata de executare.

Daca apar probleme neclare in timpul lucrarilor, este necesara prezenta pe santier a unui proiectant specializat.

Supraveghetorul santierului trebuie sa urmareasca permanent daca lucrarile pe etape sunt in concordanta cu documentatia tehnica si aceste caiete de sarcini si trebuie sa participe la controlul calitatii si la confirmarea lucrarilor ascunse.

Materiale

Materialele de baza prevazute in proiect:

Conducte si accesorii din otel, STAS 404/1;

Conducte si accesorii :

Robinete de inchidere cu sertar cu flanse Pn10 ;

Robinete de inchidere cu bila, pentru apa calda, Pn 10;

Robinete cu clapeta de retinere ;

Materiale termoizolante din cauciuc sintetic cu grosimi de la 6 la 32mm;

Radiatoare din otel;

Manometru termometric cu contact electric;

Semnalizare (acustica si vizuala);

Coturi din otel pentru sudura;

O izolare termica cu cauciuc sintetic pentru conductele de alimentare cu agent termic si de racire;

Termometre cu mecur, cu capac pentru citire directa;

Manometru cu elemente elastice si 2 scari barometrice, pentru instalatiile termice;

Diverse materiale conform standardelor citate in vigoare;

Aeroterme de tavan sau perete, alimentate cu agent termic;

Echipamente functionale

Centrale termice.

Instalatie si echipamente de automatizare ;

Vas de expansiune tip inchis

Pompe pentru circularea apei calde in circuitele termice si de climatizare

Robinete de reglare cu trei cai

Robinete de siguranta

Robinet pentru aerare automata sau dispozitiv de evacuare automata

Robinete motorizate.

Robinete de echilibrare pe coloanele instalatiei ;

Executia lucrarilor

Montarea conductelor La trasarea suporturilor se va lua in considerare o panta a conductelor de minim 0,3% insensul curgerii fluidului prin conducte si se vor localiza astfel incat sa existe o distanta minima de 30 mm intre peretele cladirii si suprafata izolatiei conductei si distanta dintre suprafetele a doua conducte izolate va fi de minim 40 mm. Specificaţiile de mai sus pentru îmbinarea ţevilor şi fitingurilor sunt minimale, la montaj se vor avea în vedere şi alte precizări puse la dispoziţie de furnizorul de teava. In situatia utilizarii conductelor din otel, imbinarea se va face prin sudura oxiacetilenica. In situatia utilizarii conductelor din PP-R, acestea vor fi cu insertie metalica, PN20 , SDR7.4 , si principiul de imbinare va fi termofuziunea. Atat in cazul OL sau al PP-R, se vor folosi fitinguri agrementate, compatibile cu categoria materialului ales de catre antreprenorul general. La trecere prin pereti, conductelor trebuie sa fie protejate de mansoane care permit miscarea libera a conductelor si spatiul dintre se umple cu material incombustibil. La iesirea conductei din fundatia cladirii se va prevedea o fixare perfecta, conform detaliilor de executie ale proiectului. Schimbările de direcţie ale conductelor de oţel se vor realiza prin îndoirea conductelor cu diametre până la 2” şi prin curbe de sudură pentru diametre mai mari. Curbele rezulate prin îndoire vor avea r/d egal cu 1,5. Toate ramificaţiile din conductele orizontale vor fi făcute peste generatoarea superioară a conductei principale. Dilatarea se asigură prin trasee deviate ale conductelor şi dispunerea judicioasă a punctelor fixe. Punctele fixe se vor executa la punctele indicate de planul de retele. Toate traversările de conducte prin planşee şi noduri se vor face în manşoane de protecţie. Nu se admit îmbinări în porţiunile în care conductele traversează elementele de construcţie. Sustinerea conductelor se va face pe pat metalic, realizat din cornier si se vor sustine de acesta prin coliere cu cauciuc , pentru atenuarea vibratiilor. In functie de tipul cornierului acestea se pot sustine si cu tija filetata sustinute prin prezoane. Inainte de inceperea asamblarii, fiecare element se va marca pe elementele de constructie, apoi materialul tubular se va taia la lungimea necesara si se va transporta la locul necesar. Existenta gaurilor de treceri prin pereti trebuie verificate. Distanţele minime între conductele montate pe traseu parale