Suport Curs – Elemente de legislația muncii în context educațional - 2018-2019

CURSUL 1. NECESITATEA CUNOAŞTERII

LEGISLAŢIEI MUNCII IN
DOMENIUL EDUCAŢIEI

Obiective prioritare:
 Cunoaşterea legislaţiei muncii aplicabile în domeniul educaţiei;

 Înțelegerea și aplicarea corectă a legislației specifice;

 Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor didactice care au în vedere ocuparea unor funcții de

conducere în ceea ce privește managementul în educație;

 Înțelegerea și aplicarea corectă a legislației specifice, precum și pregătirea şi perfecţionarea

cadrelor didactice în vederea prevenirii corupţiei în sistemul de învăţământ; vorba de: plagiat,
drept de autor, conflicte de interese, etc.

 Necesitatea formulării / adoptării de Coduri etice / Regulamente de ordine interioare la

nivelul fiecărei unităţi de învăţământ;

 Creşterea transparenţei în serviciile publice din domeniul învăţământului.

Întregul sistem educaţional este guvernat de anumite principii care constituie pilonii
mecanismului de educaţie şi formare a individului prin intermediul instituţiei de invăţământ
din care face parte, în conformitate cu legislaţia educaţională în vigoare.

PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI LEGISLAŢIA DE BAZĂ ÎN

SISTEMUL EDUCAŢIONAL ROMÂNESC

 PRINCIPII FUNDAMENTALE:

La nivel mondial, sistemul educațional are ca scop promovarea invăţământului centrat

pe valori, creativitate, capacitate cognitivă şi volitivă, capacitate acţională, deziderate care
necesită a fi respectate de întreg procesul educaţional. Aceste valori trebuie avute în vedere pe
toate etajele de organizare şi funcţionare a sistemului de învăţământ preuniversitar şi în toate
formele de predare.

Lect. Univ. Dr. Ana-Maria Bolborici

 Suport Curs – Elemente de legislația muncii în context educațional - 2018-2019

Atât învăţământul preuniversitar, cât şi cel superior au la bază o serie de principii

esențiale general valabile, astfel:

1. PRINCIPIUL ECHITĂŢII

Principiul echităţii constituie deopotrivă unul dintre fundamentele dreptului constituţional,

este vorba de liberul acces al fiecărui individ la procesul de invăţământ fără nicio
discriminare.

2. PRINCIPIUL CALITĂŢII

Conform acestui principiu, activităţile ce se derulează în cadrul procesului de invăţământ

au ca pion central, pe de-o parte, calitatea activităţilor derulate şi, pe de altă parte, calitatea
cadrelor didactice implicate în actul didactic.

3. PRINCIPIUL RELEVANŢEI

Sistemul naţional de educaţie se prezumă că se află într-o strânsă interdependenţă şi

intercondiţionare cu realităţile sociale, tocmai de aceea educaţia ar trebui/trebuie să
corespundă nevoilor de dezvoltare în zona personală şi social-economică.

4. PRINCIPIUL EFICIENŢEI

Potrivit acestui principiu orice proces educaţional trebuie să asigure o folosire raţională a
resurselor existente în sensul obţinerii unor rezultate educaţionale maxime.

5. PRINCIPIUL DESCENTRALIZĂRII

Raportându-ne la legislația actuală, deciziile în derularea activităţii educaţionale se iau în

virtutea principiului descentralizării administraţiei publice; astfel, pentru a se respecta
toate principiile care guvernează învăţământul preuniversitar sau universitar este foarte
important ca principalele decizii să se ia la nivel local, la nivelul de bază, de către
entităţile implicate în mod direct în procesul de învăţământ; tocmai de aceea este dezirabil
să se obţină o descentralizare a deciziei prin creşterea importanţei factorului local.

6. PRINCIPIUL RĂSPUNDERII PUBLICE

Responsabilitatea publică constituie un factor decisiv în formarea unui învăţământ

performant, deşi principalii beneficiari sunt privaţi, totuşi are o puternică componentă
publică. Un sistem de invăţământ performant nu poate funcționa fără o responsabilizare a
tuturor actorilor implicaţi şi fără o răspundere publică reală în raport de
performanţele/eșecurile înregistrate pe parcursul procesului de învăţare.

7. PRINCIPIUL GARANTĂRII IDENTITĂŢII CULTURALE A TUTUROR

CETĂŢENILOR ROMÂNI ŞI DIALOGULUI INTERCULTURAL

Învăţământul general este gândit să creeze punți culturale între diferite entităţi
aparținătoare statului român, cultura constituind un limbaj comun accesibil tututor.

Lect. Univ. Dr. Ana-Maria Bolborici

 Suport Curs – Elemente de legislația muncii în context educațional - 2018-2019

8. PRINCIPIUL ASUMĂRII, PROMOVĂRII ŞI PĂSTRĂRII IDENTITĂŢII

NAŢIONALE ŞI ALE VALORILOR CULTURALE ALE POPORULUI ROMÂN

Procesul de învăţare are rolul de a-şi asuma, promova şi păstra identitatea naţională, dar și
de a-l ajuta pe beneficar să se identifice cu sistemul de valori naţionale comune.

9. PRINCIPIUL RECUNOAŞTERII ŞI GARANTĂRII DREPTURILOR

MINORITĂŢILOR NAŢIONALE, DREPTUL LA PĂSTRAREA, DEZVOLTAREA
ŞI EXPRIMAREA IDENTITĂŢII LOR ETNICE, CULTURALE, LINGVISTICE ŞI
RELIGIOASE

Constituţia României consacră o serie de drepturi specifice minorităţilor naţionale, printre

acestea se înscrie: dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea indentităţilor etnice,
lingvistice, culturale şi religioase; tocmai de aceea, sistemul educaţional românesc are
obligația constituțională să transpună în planul procesului de invăţământ respectarea
acestui drept, dar și a a altor drepturi corelative.

10. PRINCIPIUL ASIGURĂRII EGALITĂŢII DE ŞANSE

Egalitatea de șanse are la bază asigurarea participării depline a fiecărei persoane la viața
economică și socială, fără deosebire de origine etnică, sex, religie, vârstă, dizabilități sau
orientare sexuală.

11. PRINCIPIUL TRANSPARENŢEI

Procesul de învăţământ trebuie să asigure o transparenţă totală întrucât se adresează unei

sfere largi de beneficiari. Acest principiu trebuie respectat în aplicarea Legii 544/2001,
prin care autoritățile și instituțiile publice au obligația să își desfășoare activitatea într-o
manieră deschisă față de public, în care accesul liber și neîngrădit la informațiile de interes
public sa constituie regula, iar limitarea accesului la informație sa constituie excepția, în
condițiile legii.

12. PRINCIPIUL LIBERTĂŢII DE GÂNDIRE ŞI AL INDEPENDENŢEI FAŢĂ DE

IDEOLOGII, DOGME RELIGIOASE ŞI DOCTRINE POLITICE

Învăţământul nu trebuie să limiteze cunoaşterea, ci să realizeze o libertate de gândire care

să permită pe viitor autoperfecţionarea, să creeze o bază, un fond la care beneficiarul să
poată asimila potrivit aptitudinilor sale.

13. PRINCIPIUL INCLUZIUNII SOCIALE

În România, procesul de învăţământ este axat pe incluziunea socială a beneficiarilor, pe

integrarea într-o zonă a societăţii în care trăiesc și în care se regăsesc.

14. PRINCIPIUL CENTRĂRII EDUCAŢIEI PE BENEFICIARII ACESTEIA

Sistem educaţional, precum și întreaga activitate de învăţare vizează satisfacerea

intereselor beneficiarilor, scopul final al acestui proces fiind performanţa.

Lect. Univ. Dr. Ana-Maria Bolborici

 Suport Curs – Elemente de legislația muncii în context educațional - 2018-2019

15. PRINCIPIUL ORGANIZĂRII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI CONFESIONAL POTRIVIT

CERINŢELOR SPECIFICE FIECĂRUI CULT RECUNOSCUT

Atât Constituţia, cât şi legislaţia în materie din România permit o manifestare liberă a
oricărui cult atâta timp cât această manifestare nu intră în contradicţie cu ordinea publică
şi bunele moravuri. Cetăţenii se bucură de o serie de drepturi precum: libertatea de
gândire şi opinie, libertatea de apartenenţă la un anumit grup; se impune astfel ca
diversitatea confesională să fie respectată, încurajată şi valorizată prin recunoaşterea
învăţământului confesional.

16. PRINCIPIUL RESPECTĂRII DREPTULUI LA OPINIE AL

ELEVULUI/STUDENTULUI CA BENEFICIAR DIRECT AL SISTEMULUI DE
ÎNVĂŢĂMÂNT

Procesului de învăţământ presupune o relație bilaterală de tipul win-win între beneficiar și

cadrele didactice/sistemul educațional, care să aibă la bază un raport de reciprocitate. Cu
alte cuvinte, procesul educaţional trebuie fi privit ca un acord social între beneficiari şi
entităţile implicate în procesul de învăţământ, cu drepturi şi obligaţii reciproce. În acest
context, dreptul beneficiarului la opinie devine un corolar. Din moment ce sistemul
educaţional lansează o serie de reguli de formă sau de fond adresate beneficiarului, este
firesc ca beneficiarul să ofere un feed-beck cu privire la aceste provocări, şi astfel dreptul
la opinie al beneficiarului este mai mult decât necesar pentru a asigura un învăţământ
performant.

2. LEGISLAŢIA DE BAZĂ ÎN SISTEMUL EDUCAŢIONAL

ROMÂNESC

Art. 380 Noul Cod Penal sancționează împiedicarea accesului la învăţământul general
obligatoriu!

Aceasta este o infracțiune din cadrul capitolului dedicat infracțiunilor de familie:

împiedicarea accesului la învățământul general obligatoriu.

Potrivit art. 380 alin. 1 din NCP (Noul Cod Penal), constituie infracţiunea de
împiedicare a accesului la învăţământul general obligatoriu fapta părintelui sau
persoanei căreia i-a fost încredinţat, potrivit legii, un minor şi care, în mod nejustificat,
îl retrage sau îl împiedică prin orice mijloace să urmeze cursurile învăţământului
general obligatoriu.

Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

Subiectul infracțiunii este calificat – părintele sau persoana căreia, potrivit legii, i s-a
încredințat un minor. Fapta nu se pedepseşte, dacă înainte de terminarea urmăririi penale
inculpatul asigură reluarea frecventării cursurilor de către minor. De asemenea, și în cazul

Lect. Univ. Dr. Ana-Maria Bolborici

 Suport Curs – Elemente de legislația muncii în context educațional - 2018-2019

acestei infracţiuni, dacă până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare inculpatul

asigură reluarea frecventării cursurilor de către minor, instanţa dispune, după caz, amânarea
aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt
îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru aceasta.

REGLEMENTĂRI PRIVIND ÎNVĂŢĂMÂNTUL OBLIGATORIU

 ÎN CADRUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR

- învăţământul obligatoriu este cel de 10 clase în sfera de cuprindere a căruia intră
invăţământul primar şi cel gimnazial.
- potrivit dispoziţiilor din Legea 1/2011 – legea educației naționale (reactualizată în mai
2015), cu titlu de noutate, învăţământul primar are o durată de 5 ani, fiind format din
clasa pregătitoare şi clasele I-IV.
- durata învăţământului gimnazial este de 5 ani, cuprinzând clasele V-IX.
o avantajul instituirii invăţământului obligatoriu de 10 clase este legat de
posibilitatea proiectării şi realizării unei educaţii efective; astfel, absolvenţii
invăţământului gimnazial care nu optează pentru continuarea studiilor in
invăţământul liceal au posibilitatea de a finaliza până la vârsta de 18 ani un
program de pregătire profesională care ii va permite dobândirea unei calificări
corespunzătoare Cadrului naţional al calificărilor.

Cadrul legal general pentru organizarea, administrarea şi funcţionarea educaţiei în

România este stabilit prin:

1. Constituţia României;
2. Legea Educaţiei Naţionale;
3. ordonanţe de Guvern.

Procedurile şi regulamentele specifice sunt stabilite prin Hotărâri ale Guvernului şi

Ordine ale Ministrului Educaţiei și Cercetării Științifice.

Implementarea legislaţiei, administrarea şi conducerea generală a sistemului

educaţional şi de formare profesională sunt asigurate la nivel naţional de Ministrului Educaţiei
și Cercetării Științifice.

În exercitarea atribuţiilor sale specifice, Ministrului Educaţiei și Cercetării Științifice.

cooperează la nivel central cu alte ministere şi structuri instituţionale subordonate Guvernului.

UNIVERSITĂŢILE ŞI CELELALTE INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR

sunt autonome şi le este garantat prin lege dreptul de a stabili propriile lor politici de
dezvoltare, conform prevederilor legale în vigoare. Ministrului Educaţiei și Cercetării
Științifice coordonează activitatea universităţilor şi a celorlalte instituţii de învăţământ
superior, cu respectarea autonomiei universitare.

Lect. Univ. Dr. Ana-Maria Bolborici

 Suport Curs – Elemente de legislația muncii în context educațional - 2018-2019

INSTITUŢIILE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR DE STAT (preşcolar,

primar, secundar şi postsecundar non-terţiar) sunt subordonate Ministrului Educaţiei și
Cercetării Științifice prin inspectoratele şcolare judeţene. Acestea asigură respectarea
legislaţiei şi evaluarea sistemului şi procesului educaţional, precum şi implementarea la
nivelul judeţului a politicilor educaţionale stabilite la nivel central.

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE

 Ultima modificare a Legii educaţiei naţionale a intervenit începând cu data de 14 ianuarie

2017.

TITLUL I: Dispoziţii generale

Art. 1

Prezenta lege asigură cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului român a dreptului
fundamental la învăţătură pe tot parcursul vieţii. Legea reglementează structura, funcţiile,
organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de învăţământ de stat, particular şi confesional.

Art. 2

(1) Legea are ca viziune promovarea unui învăţământ orientat pe valori, creativitate, capacităţi
cognitive, capacităţi volitive şi capacităţi acţionale, cunoştinţe fundamentale şi cunoştinţe,
competenţe şi abilităţi de utilitate directă, în profesie şi în societate.

(2) Misiunea asumată de lege este de formare, prin educaţie, a infrastructurii mentale a
societăţii româneşti, în acord cu noile cerinţe, derivate din statutul României de ţară membră a
Uniunii Europene şi din funcţionarea în contextul globalizării, şi de generare sustenabilă a
unei resurse umane naţionale înalt competitive, capabilă să funcţioneze eficient în societatea
actuală şi viitoare.

(3) Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă
a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de
valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea
spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune
socială şi pentru angajare pe piaţa muncii.

(4) Statul asigură cetăţenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de
învăţământ preuniversitar şi superior, precum şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii, fără nicio
formă de discriminare.

(5) Aceleaşi drepturi se asigură şi cetăţenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai
statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene.

(6) Drepturile prevăzute la alin. (4) sunt recunoscute în mod egal minorilor care solicită sau
au dobândit o formă de protecţie în România, minorilor străini şi minorilor apatrizi a căror
şedere pe teritoriul României este oficial recunoscută conform legii.

Lect. Univ. Dr. Ana-Maria Bolborici

 Suport Curs – Elemente de legislația muncii în context educațional - 2018-2019

(7) În România învăţământul constituie prioritate naţională.

TEME PENTRU APROFUNDAREA CURSULUI:1

1. În ce măsură principiile enunțate în cursul de față considerați că se regăsesc în

sistemul/procesul educațional din România?
2. Care din principiile prezentate mai sus considerați că sunt frecvent încălcate. Luați
spre analiză un studiu de caz întâlnit în activitatea dvs. de zi cu zi. Argumentați!
3. Valul în creștere de imigranți care bat la porțile Europei schimbă de la o zi la alta
datele cu privire la numărul de persoane pe care fiecare stat membru ar trebui să îi
primească. Având în vedere contextul politic extern pe plan european cauzat de valul
masiv de imigranți arabi (care provin din state ale Orientului Mijlociu sau / și Africa
de Nord), considerați că impunerea acestor cote în cazul României și primirea /
asimilarea acestor populații ar afecta în vreun fel situația noastră. Argumentați oricare
ar fi răspunsul dvs. Cât de importante considerați că sunt principiile nr. 4 și nr. 5
prezentate în acest context. Argumentați răspunsul dvs.!
4. Analizați și comentați art. (7) din Legea educației naționale - În România învăţământul
constituie prioritate naţională.

1
Temele vor fi realizate pe grupuri de lucru.

Lect. Univ. Dr. Ana-Maria Bolborici