Sunteți pe pagina 1din 341

OPIS Propunerea tehnica

Denumire

Nr. Pag.

1. Descrierea modului de îndeplinire a contractului, conform caietului de sarcini, proiectului tehnic si detaliilor de executie

1-243

2. Listele cuprinzând cantitatile de lucrari, fara valori

244-296

3. Graficul de executie al lucrarilor

297

4. Planul calitatii si planul de Control al Calitatii Verificarilor si Incercarilor

298-338

5. Declaratie privind garantia acordala lucrarii, conform Legii nr. 10/1995

339

6. Declaratie privind respectarea conditiilor de mediu si sociale si a relatiilor

340

Descrierea modului de îndeplinire a contractului

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii:

“ CONSTRUIRE PODURI IN COMUNA STANISESTI, JUDEŢ BACAU ”

1.2. Amplasamentul

Tara

Romania

Judeţ

Bacau

Comuna

Stanisesti

Localităţile

sat. Balotesti

O SCURTA PREZENTARE A CONSTRUCŢIEI

Obiect 6 - Amplasament peste râul Dobrotfor in Satul Balotesti-se va executa pod din B.A. -

lungime suprastructura 18 m;

Principalele categorii de lucrări de executat sunt :

Execuţie lucrări conexe - varianta de serviciu

- drum tehnologic

- demolare traversare existent Execuţie traversare noua -

infrastructura

 

- suprastructura

- calea pe pod

- racordare cu terasamentele

- racordare cu traseu drum

- amenajare rampe

- siguranţa circulaţiei Lucrări de amenajare albie

-

calibrare albie

Elemente generale -Supratraversarea proiectata va avea următoarele caracteristici:

Scop

Pod de sosea

Material

beton precomprimat,

Poziţia caii Durata probabila Structura derezistenta Schema statica Caracteristica traseului

Cale sus Definitiv Pod cu structura din beton. Simpiu rezemate Aliniament

Tip suprastructura Tip fundaţii

Pod in palier Beton Fundaţie directa

Page 1 of 340

Unghiul de intersecţie

Pod drept

Mobilitate

Pod fix

Pod in localitate

Da

Numarul de deschideri si lungimea totala: 1 deschidere; 18.00 m

Latimea suprastructurii: 8.00m :

din care :

5.00m - latimea partii carosabile

2x0.75 - latime trotuare

2x0.55 -latime zone de siguranta

2x0.20 latime console parapet

Lungimea podului : (3.00+0.05)x2 +18.00 ml = 24.10 ml

lnfrastructura :

- fundatie directa executata in cheson din beton armat de 3.25x3.00x7.50m:

-clasa beton pereti cheson C25/30;

-clasa beton de umplutura C16/20.

- elevatie - inaltime totala 2.50 m din care 0.70 cm inaltimea banchetei;

-latime totala 6.80 m

-clasa beton C30/37

-suprastructura:

-structura de rezistenta formata din 6 grinzi prefabricate cu sectiune tip "I" -6 grinzi in sectiune Hgrinda=80 cm;

-suprabetonarea -din beton C35/45

-calea pe pod:

-borduri prefabricate 20x25 cm

-beton de panta C30/37 (2-12) cm

-hidroizolatie pentru poduri;

-sapa de protectie hidroizolatie -armata 5 cm grosime;

-imbracaminte din BAP16 - grosime 2x4cm ;

-amenajare trotuare:

-hidroizolatie pentru poduri;

-tevi din PVC -3x110mm;

-beton de umplutura C16/20;

-mixtura asfaltica tip BA 8-2 cm;

-pe zona de siguranta se va manta parapet tip H4B -pe toata lungimea podului care se va continua si pe rampe cate (10+25) ml ;

-in consola de trotuar se va manta parapet pietonal metalic.

-racordarea cu terasamentele :

-sfert de con;

Page 2 of 340

; -in consola de trotuar se va manta parapet pietonal metalic. -racordarea cu terasamentele : -sfert

-scari si casiuri;

- racordarea cu traseul drumului studiat

-prism din piatra sparta;

-grinda de rezemare din beton armat 2 buc x 5.50 m;

-dale de racardare 0.20x1.10x3.00 m- 2 parti x 4 buc;

-amenajare rampe :

-lucrari de terasamente - sapatura 120.00 mc

- umplutura 1820.00 mc

-amenajare imbracaminte pe rampe :

-strat din balast ime

- 15 cm 50.00 m lungime

-30 cm grosime (10+25)m lungime

-strat de legatura din BADPC20-6 cm -2x25 cm lungime

-strat de uzura din BAPC16-4 cm -2x25 cm grasime

-siguranta circulatiei:

- siguranta circulatiei in timpul executiei;

-siguranta la terminarea lucrarilor

- executie marcaj rutier-0.20 km

Lucrarile de amenajare albie cuprind urmatoarele categarii:

calibrare albie ;

executie pereu din betan cu urmatoarea structura :

substrat din balast 15 cm;

pereu din beton C 35/45 -15 cm ;

executie traverse de capat de 75x125 cm din beton C35/45;

executie blocaje din balovani -(0.50-1.00)x2.50 m;

executie aparare din gabiaane de (5.00+10.00)m x2 parti cu elevatie de 2.00 m care are urmatoarea dispozitie:

saltea din gabiaane 50x400x500 cm

gabion tip 100x150x500 cm

100x150x250 cm

gabion tip 100x100x500 cm

Principalele categorii de lucrări de executat sunt:

Lucrări conexe

- Varianta de serviciu -in perioada de execuţie a lucrărilor, circulaţia din zona ocupata de lucrările

noi se va devia in zona din imediata vecinătate si se va construi varianta de circulaţie din prefabricate din beton, recuperabile la terminarea lucrărilor, peste care se va executa calea. Amplasare prefabricate (se pot pune in lucrare elemente prefabricate) de orice deschidere care sa

asigure completarea deschiderii libere de traversat pe care le are ofertantul in inventar.Nu se va cuprinde preţul acestora in oferta deoare acestea se recuperează la darea in exploatare a podului definitiv. La preţ material se va cuprinde preţul punerii la dispoziţie către beneficiar pe durata variantei Ca măsură de asigurare a siguranţei circulaţiei in zona variantei se va monta parapet elastic

Page 3 of 340

deformabil. Rampele se vor amenaja cu umlutura din pamant si strat din balast. Zona se va presemnaliza si semnaliza in mod corespunzător astfel incat participanţii la trafic sa cunoască ca urmeaza o zona ingustata a traseului, iar prioritatea de trecere sa fie reglementata in mod corespunzător. Pentru asigurarea accesului la varianta se va amenaja racordarea cu traseul drumului principal. La terminarea lucrărilor se vor dezafecta lucrările executate pentru amenajarea variantei iar terenul se va preda beneficiarului in condiţiile ce erau inaite de demararea investiţiei. Pentru asigurarea accesului in zona de lucru se vor executa drumuri tehnologice. La podurile la care s-a constata existenta vegetaţiei crescute spontan aceasta se va defrişa astfel incat in zona lucrării sa nu ramana resturi vegetale deoarece acestea, in timp, putrezesc rezultând tasari suplimentare ce pot afecta viabilitatea investiţiei. In cazul in care pe amplasamentul lucrării proiectat exista o construcţie aceasta se va demola. Podul existent pe fiecare poziţie se va dezafecta in intregime deoarece pe amplasamentul sau se va executa podul nou proiectat - amplasament impus atat de traseul drumului local, pe care acesta se va inscrie, dar si de limita de proprietate asupra terenului din zona. Elementele constructive ale podului existent se vor dezafecta pe rând si se vor depozita in funcţie de materialul din care este confecţionat - metal , lemn , elemente prefabricate, astfel incat depozitarea lor sa se poata face in conformitate cu regulile de protecţia mediului, fiecare dintre rezidurile rezultate avand alte condiţii de depozitare . Pentru materialele care se pot recicla se va face o constatare a stării acestora după dezafectare iar beneficiarul va dispune daca se mai pot pune in opera pentru lucrări provizorii. LUCRĂRI DE PODURI Infrastructura podurilor va fi compusă din doua culei masive din beton armat, fundate direct prin execuţia de chesoane deschise cu dimensiunile descrise . Elevaţiile infrastructurilor vor fi din beton armat. In spatele elevaţiei se va executa dren din bolovani care , la baza va colecta apele pentru descărcare prin barbacana prin intermediul cunetei dren. Pe suprafaţa de contact intre dren si culee se va aplica hidroizolatie pentru a preveni eventualele infiltraţii in corpul culeelor. Zidurile întoarse au lungimea de 3.00 m şi grosimea de 0,40 m ;

Suprastructura pod - -execuţie structura de rezistenta a suprastructurii In acest caz - cazul structurilor din grinzi prefabricate din beton armat de L=18.00 ml, la aprovizionare si montare grinzile vor fi numerotate, iar pe ele se va înscrie cu vopsea data fabricării şi tipul de grindă, prin care se precizează astfel poziţia. Montarea elementelor prefabricate va fi condusă de un inginer specializat în acest domeniu şi supravegheată permanent de personal cu experienţă dobândită în lucrări similare. Operaţia de montaj trebuie să fie precedată de lucrări pregătitoare specifice operaţiei respective şi care depinde, de tipul elementului care se montează sau de modul de alcătuire al structurii. Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care să asigure montajul în condiţii de securitate. La aşezarea pe reazeme se va urmări poziţionarea corectă conform proiectului, atât în ce priveşte asigurarea amplasamentului cât şi a lungimii de rezemare şi a contactului cu suprafeţele de rezemare. Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere după realizarea corectă a rezemării. Este obligatoriu a se realiza echilibrul stabil al tuturor elementelor montate sau care reazemă pe acestea. îmbinările definitive trebuie să fie executate în cel mai scurt timp posibil de la montaj. Feţele elementelor care urmează a veni în contact cu betonul de monolitizare sau mortarul de poză vor fi bine

Page 4 of 340

curăţate cu o perie de sârmă şi apoi spălate cu apă din abundenţă sau suflate cu jet de aer. Verificarea montări elementelor şi încadrarea în toleranţe admisibile ce se vor preciza in documentaţia de execuţie aferenta. Abateri admisibile pentru elementele din beton şi beton armat - din Codul de practică pentru executarea elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat indicativ NE 012 . La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce la deteriorarea elementelor. Grinzile se vor monolitiza între ele prin placa de suprabetonare. Reţeta betonului de monolitizare

se va stabili experimental pe bază de încercări. Abaterile limită de la dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat se vor încadra în prevederile STAS 8600-79, STAS 7009-79 şi STAS 6657/2-89. Alte abateri limită decât cele referitoare la dimensiuni (lungime, lăţime şi grosime placă) se vor încadra în prevederile Codului de practică pentru executarea lucrărilor de beton, beton armat şi beton precomprimat indicativ NE 012 Execuţia plăcii de suprabetonare se va realiza respectând următoarele etape generale :

- cofrarea - inclusiv execuţia cintrelor si eşafodajelor

- montarea armaturii

- execuţia betonarii

Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii - trasarea poziţiei cofrajelor;

- asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor;

- verificarea şi corectarea poziţiei panourilor;

- încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor;

Armarea:

-distanţele minime între armături precum şi diametrele minime admise pentru armăturile din beton armat monolit sau preturnat în funcţie de diferitele tipuri de elemente se vor considera conform STAS

10111/2-87.

-innădirea armăturilor - Alegerea sistemului de înnădire se face conform prevederilor proiectului şi prevederilor STAS 10111/2- 87. De regulă înnădirea armăturilor se realizează prin suprapunere fără sudură sau prin sudură funcţie de diametrul şi tipul barelor, felul solicitării, zonele elementului (zone plastice potenţiale ale elementelor participante la structuri antiseismice).

Turnarea betonului - Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

- întocmirea procedurii pentru betonarea obiectului în cauză şi acceptarea acesteia de către investitor

- sunt realizate măsurile pregătitoare,sunt aprovizionate şi verificate materialele componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri, etc.) şi sunt în stare de funcţionare utilajele şi dotările necesare, în conformitate cu procedurile de execuţie, în cazul betonului preparat pe şantier.

- sunt stabilite şi instruite formaţiile de lucru, în ceea ce priveşte tehnologia de execuţie

şi măsurile privind securitatea muncii şi P.S.I. d. Betonul va fi pus în lucrare la un interval cât mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se admite depăşirea duratei maxime de transport şi modificarea consistenţei betonului. Elementele de construcţii pot fi decofrate atunci când betonul a atins o anumită rezistenţă care este prezentată în documentaţia de execuţie ţinând cont de prevederile capitolului 14 din Codul de practică NE 012-99.

Page 5 of 340

- execuţie cale pe pod

Se va amenaja suprafaţa pe care urmeaza a fi executata hidroiziolatia prin execuţia unui strat de mortar de min. 2 cm, mortar care are rolul de a reface pantele transversale ale suprastructurii si de a prelua micile deformaţii locale. Suprafaţa libera a mortarului va fi o suprafaţa continua cu pante transversale egale cu cele ale lucrări finale, pe partea carosabila a podului, si va asigura condiţii pentru execuţia hidroizolatiei. Hidroizolatia se executa pe toata suprafaţa suprastructurii cu ridicarea pe consolele de trotuar si cu închiderea cu un cordon de celochit a zonelor de contact intre beton si hidroizolatie, pentru prevenirea unor infiltraţii de apa la acest nivel. Este propusa execuţia unei hidroizolatii termosudabile, care in funcţie de tipul ales (furnizor) poate fi protejata cu sapa de protecţie sau nu. Sapa de protecţie (când este cazul) se va executa imediat după realizarea hidroizolatiei astfel incat aceasta sa nu fie degradata de eventuale acţiuni mecanice accidentale.

Partea carosabila se va delimita de trotuare prin zona de siguranţa, in care se va monta parapetul metalic pentru poduri cu nivel de protecţie H4b - capacitate foarte ridicata de protecţia. La limita cu partea carosabila se vor monta borduri de protecţie. Acestea se vor monta pe un mortar de poza, mortar cu care se va face si rostuirea intre bordurile

vecine.

Pe zona ramasa pentru amenajarea trotuarelor se vor poza tuburi din PVC pentru pozare cabluri, in eventualitatea ca ca fi necesara traversarea cursului de apa de către conducte pentru reţele, după care se va fac umplutura din beton C 12/15. Suprafaţa libera a betonului se va etanşa cu beton asfaltic BA8 pentru trotuare iar grosimea stratului va fi de 2 cm .

Racordarea cu traseul drumului local - cuprinde amenajarea trecerii de la partea carosabila de pe pod la partea carosabila de pe drum. Din cauza diferenţei de elasticitate dintre corpul drumului (elastic) si calea pe pod (rigida) utilizatorul traseului resimte un soc care creaza disconfort in circulaţie. De asemenea, sub acţiunea mecanica repetata, acţiune amplificata si de socul resimţit de la trecerea pe cele doua cai de rulare cu elasticitate diferita, partea carosabila a drumului se va tasa diferenţiat, eroda, ducând in final la ruperi succesive dinspre zonele libere spre axul drumului, in zona rampelor de acces. De aceea pentru a se preveni acest fenomen dar si pentru conservarea elementelor constructive a podului, zona de acces pe pod se va amenaja cu elemente prefabricate din beton - dale de racordare. Acestea se vor aşeza cu un capat pe grinda de rezemare incastrata in corpul culeilor si un alt capat pe grinda de rezemare independente aşezata pe un prism din piatra sparta. Acestea se vor proteja cu hidroizolatie si de vor acoperi cu straturile din mixtura asfaltica. Racordarea se face cu elemente prefabricate astfel incat, in cazul constatării degradărilor accesului pe pod acestea se vor scoate uşor, refacerea umpluturii cu masurile de asigurare a stabilitatii acesteia si repozitionarea dalelor prefabricate in poziţia proiectata. Din grinda de rezemare de pe culee se vor scoate armaturi din otel beton in care se vor ancora dalele - cate doua ancore pe fiecare dala.

Racordarea cu terasamentele - se va realiza prin sferturi de con pereate iar pentru asigurarea accesului in albie se vor executa scări de acces pe toate rampele. Descaracrea apelor de pe pod se va realiza prin casiurile perete amplasate langa scările de acces.

Page 6 of 340

Amenajare rampe pod -Această categorie cuprinde execuţia rampelor de acces la pod prin racordarea drumului local în plan, lung şi transversal cu suprafaţa de rulare a căii de pe pod. Având în vedere ca nivelul caii impune amenajarea liniei roşii a tarseului de drum din imediata vecinătate in cadrul investiţiei sunt propuse ase efectua lucrări de terasamente - săpătură si umplutura. In general lucrările proiectate sunt amplasate pe trasee de drumuri din pamant sau cu o uşoara balastare. In funcţie de modul in care se va amenaja linia roşie a traseului au rezultat volumele de lucrări de

executat -si in general sunt volume de lucrări de umplutura mari deoarece s- a urmărit ridicarea liniei roşii a traseului proiectat deoarece se vor obţine următoarele avantaje:

- se vor micşora pantele longitudinale a traseului proiectat;

- se va realiza o inaltime libera sub pod avantajoasa pentru descărcarea debitelor de apa descărcate. După compactarea si nivelarea suprafeţei patului se va executa umplutura corespunzătoare.

Suprafaţa libera a taluzelor se va proteja la acţiunea mecanica a apei din precipitaţii sau a vântului prin inierbare . Structura rutieră care se va executa pe rampe este următoarea :

- 4 cm BAPC 16 - strat de uzura ;

- 6 cm BADPC 20 - strat de legătură ;

- 30 cm strat de fundaţie din balast;

Aceasta structura se va aplica :

- pe cate 25 m pe fiecare rampa -la lucrări de poduri

- pe cate 15 m pe fiecare rampa -la lucrări de podeţe

Pentru lungimea ramasa de amenajat -in afara rampelor, se va executa o îmbrăcăminte de 15 cm din balast. In cazul acestui amplasament se vor amenaja rampele cu sistemul rutier descris mai sus pe cate 5 m iar pana la 25 m se va amenaja un covor asfalticdin BAPC16 de (4+2) cm grosime . înainte de execuţia acestuia se vor face lucrări de reparaţii strat suport - plombări. In zona rampelor se vor executa , pentru preluarea si dirijarea apelor din precipitaţii, şanţuri nepereate . Dispunerea si lungimea pe care urmeaza a fi executate sunt precizate in planurile de situaţie din documentaţie .

LUCRĂRI DE AMENAJARE ALBIE In aceasta categorie de lucrare sunt cuprinse operaţii de :

-calibrare albie prin execuţia de săpătură si împingerea pământului excavat spre maluri. -execuţia apararilor de maluri din gabioane.Dispunerea in zona podului si dimensiunile acestora sunt descrise mai sus .Precizam ca amenajarea lucrărilor in albie sunt conforme cu cele cuprinse in faza anterioara de proiectare -etapa in care s-a obtinut si avizul de specialitate C.N. Apele Romane .

SIGURANŢA CIRCULAŢIEI

Sunt cuprinse operaţii care se vor executa :

- in perioada de execuţie a lucrărilor - se va face presemnalizarea si semnalizarea zonei de lucru pentru devierea si dirijarea traficului spre varianta ;

- la final - cuprinde execuţia de marcaj longitudinal pentru delimitarea benzilor

Page 7 of 340

de circulaţie si marcaj aplicat pe bordurile de pe pod .

a) trasarea lucrărilor;

Se va face cu convocarea tuturor factorilor implicaţi in realizarea investiţiei beneficiar, proiectant, constructor .In baza coordonatelor (bornelor de reper) predate de proiectant trasarea se va face prin

materializarea punctelor caracteristice ale traseului la teren,atat pentru axul drumului cit si pentru ampriza.

b) protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier;

Nu sunt necesare luarea de masuri special pentru protecţia materialelor pe şantier. Condiţiile de

depozitare sunt impuse prin Caietele de sarcini pe specialităţi din documentaţie.

c) organizarea de şantier.

Organizare de şantier va cuprinde amenajarea unei platforme cu dimensiunile in plan de 30x45 ml, pe care se pot amplasa containere pentru asigurarea funcţionarii administrative a şantierului. Se va nivela terenul pus la dispoziţia constructorului de care beneficiar , intr-o zona in care distantele de transport la lucrare sa fie convenabile executantului. Se va nivela amplasamentul , suprafaţa libera urmând a se balasta-10 cm grosime . La terminarea lucrărilor constructorul va preda suprafaţa pusa la dispoziţie in aceiaşi stare ca si cea in care s-a preluat de la beneficiar.

PROTECŢIA MUNCII La execuţia lucrărilor, in vederea evitării accidentelor de munca, este necesar ca personalul avizat pentru controlul si organizarea execuţiei lucrărilor sa respecte normativele in vigoare pentru asigurarea unor condiţii optime de protecţia muncii.

Se vor avea in vedere următoarele reglementari:

Ordinul M.L.P.A.T. nr. 9/N/15.05.1993 care cuprinde :“REGULAMENTUL PRIVIND PROTECŢIA SI IGIENA MUNCII IN CONSTRUCTII“.

Constructorul va trebui sa aiba in vedere si respectarea Normelor de Prevenire si Stingere a Incendiilor in conformitate cu Ordinul nr. 1520/06.09.1976 al MTTc.

Toate punctele periculoase vor fi semnalizate cu panouri de avertizare amplasate vizibil si iluminate noaptea.

Prin caracterul lor, lucrările, in marea lor majoritate, vor fi in contact direct sau in apropierea traficului rutier. Din acest considerent se impun lucrări sigure de semnalizare, de izolare, protecţie si separare a zonelor de lucru si de o permanenta supraveghere a execuţiei lucrărilor in

condiţii de trafic rutier. O atentie deosebita trebuie acordata semnalizării traficului pe timpul nopţii, când orice nerespectare a indicatoarelor specifice de siguranţa circulaţiei poate genera accidente deosebit de grave, execuţia realizandu-se pe jumătate de cale, in doua etape.

Pentru semnalizarea rutiera pe timpul execuţiei lucrărilor se vor aplica prevederile din Instrucţiunea nr. 411/1112 din 08.06.2000, privind instituirea restricţiilor in vederea executării de lucrări in zona drumurilor publice, elaborata de M.T.Tc. Obţinerea autorizaţiilor necesare devierii circulaţiei de la Inspectoratul Judeţean al Politiei, Direcţia Circulaţie, este in sarcina constructorului.

Constructorul este obligat sa efectueze instructajul general si cel specific locului de munca pentru toti muncitorii, punandu-le la dispoziţie echipamentul necesar.

Page 8 of 340

SURSE DE POLUANŢI SI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU

Având in vedere specificul lucrărilor de drumuri si poduri, in conformitate cu Ordinul Ministerului Apeior, Pădurilor si Protecţiei Mediului nr. 860 din 26 septembrie 2002, sursele de poluanţi, impactul

produs asupra mediului si masurile cu caracter general sau lucrările propuse pentru diminuarea impactului negativ vor fi analizate atat pentru faza de execuţie, cat si pentru faza de exploatare curenta a Obiectivului, precum si in cazurile producerii poluării accidentale si sezoniere.

Lucrările de execuţie a lucrărilor de reabilitare vor necesita circulaţia unui parc important si

diversificat de maşini (betoniere, transportoare de materiale si utilaje, vehicule care transporta muncitori

etc) in punctele de lucru. Acest fapt va genera temporar noxe, zgomot si va degrada astfel mediul

înconjurător, creând disconfort localnicilor din vecinătate.

Zona şantierului va trebui semnalizata cu panouri de avertizare care vor indica si natura intervalului

de timp in care se desfasoara lucrările.

Tipurile de impact ale unui astfel de şantier sunt diverse si privesc factorii de mediu care vor fi

expuşi in cele ce urmeaza.

1. Protecţia calitatii apelor:

- sursele de poluanţi pentru ape, concentraţii si debite masice de poluanţi rezultaţi pe faze

tehnologice si de activitate;

Sursele posibile de poluare a apelor pot fi:

> execuţia propriu-zisa a lucrărilor: lucrările de terasamente determina antrenarea unor particule

fine de pamant; manipularea si punerea in opera a materialelor de construcţii (beton, bitum,

agregate etc) determina emisii specifice fiecărui tip de material si fiecărei operaţii de construcţie.

> traficul de şantier: emisiile de la utilajele de construcţie, maşinile care transporta materiale, muncitori, pierderile de carburanţi.

> organizările de şantier: apele uzate menajere provenite de la organizarea de şantier, apele

meteorice care spala platforma şantierului, pierderile de la depozitele de carburanţi si de alte

materiale folosite in procesul de construcţie, staţiile de betoane si mixturi asfaltice.

Lucrările de execuţie nu sunt in contact cu apa, nu exista pericolul poluării cursurilor de apa urmare a execuţiei lucrărilor proiectate descrise mai sus. Procesul tehnologic implica folosirea unor betoane si mixturi asfaltice gata preparate, aplicate direct in lucrare, fara a fi in contact direct cu mediul înconjurător. Se exclude astfel existenta unor surse de poluanţi.

- stafiile si instalaţiile de epurare sau de preparare a apelor uzate proiectate, elementele de

dimensionare, randamentele de reţinere a poluanţilor;

Prin specificul ei, lucrarea nu presupune utilizarea de statii si instalaţii de epurare sau de preparare

a apelor uzate.

Pentru evitarea poluării apelor de suprafaţa si a stratului freatic se recomanda următoarele masuri:

Apele fluviale vor fi directionate in casiuri de descărcare si dirijate către sistemul

drumului. Pentru colectarea eventualelor substanţe poluante si evitarea infiltrării

Page 9 of 340

acestora in sol si stratul freatic, suprafaţa platformei trebuie impermeabilizata.

Se va evita amenajarea de depozite de materiale de construcţie in apropierea

vreunui curs de apa sau direct pe suprafaţa solului.

Deseurile menajere din organizarea de şantier, precum si cele inerente

rezultate din tehnologiile de execuţie, se vor depozita in spatii special amenajate, urmând a fi transportate prin intermediul serviciilor specializate la cele mai apropiate platforme de deşeuri.

Este obligatoriu ca la finalizarea execuţiei sa se realizeze lucrări de reconstrucţie ecologica, pentru readucerea terenului natural la starea iniţiala.

- concentraţiile si debitele masice de poluanţi evacuaţi in mediu, locul de evacuare sau emisarul.

Lucrarea nu impune folosirea acestor elemente.

PROTECŢIA AERULUI:

- sursele de poluanţi pentru aer, debitele, concentraţiile si debitele masice de poluanţi rezultaţi si

caracteristicile acestora pe faze tehnologice sau de activitate; Nu exista surse de poluanţi evacuaţi in atmosfera. Utilajele grele utilizate in procesul tehnologic, trebuie sa respecte normele in vigoare privind emanaţiile de noxe in atmosfera, condiţie impusa de verificarea tehnica a acestora.

- instalaţiile pentru epurarea gazelor reziduale si reţinerea pulberilor, pentru colectarea si dispersia gazelor reziduale in atmosfera, elementele de dimensionare, randamentele;

Lucrarea nu impune folosirea acestor elemente.

-concentraţiile si debitele masice de poluanţi evacuaţi in atmosfera.

Lucrarea nu impune folosirea acestor elemente.

PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRAŢIILOR:

- sursele de zgomot si de vibraţii;

Procesele tehnologice de execuţie (decapare strat vegetal, săpături in groapa de imprumut, umpluturi, vehicularea materialelor de constrcutie etc) implica folosirea unor grupuri de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje in lucru reprezintă tot atatea surse de zgomot.

O sursa importanta de zgomot si vibraţii in şantier este reprezentata de circulaţia mijloacelor de

transport. Pentru transportul materialelor (pamant, balast, prefabricate, beton, asfalt etc) se folosesc basculante / autovehicule grele, cu sarcina cuprinsa intre cateva tone si mai mult de 40 tone.

In funcţie de intensitatea si durata ei, poluarea specifica drumurilor poate fi:

poluarea manifestata pe perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie;

poluarea cronica ca rezultat al traficului zilnic rutier desfasurat in perioada de exploatare a drumului;

poluarea accidentala, ca rezultat al accidentelor de circulaţie cu autocisterne ce

transporta hidrocarburi lichide sau alte produse toxice sau corozive, care prin dispersia

rapida in mediu pot degrada ape curgătoare, iazuri, soi sau chiar straturi acvifere;

poluarea sezoniera, rezultata din lucrările executate pentru siguranţa circulaţiei in

Page 10 of 340

timpul iernii, pe drumurile cu polei si gheata.

Poluarea manifestata in perioada de execuţie In perioada de execuţie principalele surse de poluare sunt: execuţia propriu-zisa a lucrărilor, traficul de şantier, staţiile de betoane si de mixturi asfaltice si organizările de şantier.

Poluarea cauzata de traficul rutier in perioada de exploatare a drumului Poluarea cauzata de trafic provine de la:

> emisiile de noxe prin gazele de eşapament

> pierderile de ulei si combustibil pe drum

> uzura cauciucurilor

> antrenarea particulelor desprinse din stratul de uzura al drumului.

Ca urmare a arderii combustibililor in motoarele autovehiculelor se evacueaza in atmosfera o serie de substanţe nocive.

Principalii poluanţi din gazele de ardere sunt: oxizii de carbon (CO si CO 2), oxizii de azot (NOx), oxizii de sulf (SO x - in cazul vehiculelor care circula cu motorina), hidrocarburi nearse, plumb si compuşi de plumb (din cauza aditivilor din benzina), precum si aerosoli (fum - din cauza arderii incomplete a motorinei in motoarele Diesel). Pe langa efectul direct al poluanţilor asupra mediului, mai exista si efecte indirecte. Atmosfera este spalata de ploi, astfel incat poluanţii din aer sunt transferaţi la ceilalţi factori de mediu (apa de suprafaţa si subterana, sol, vegetaţie, fauna) si ajung in final sa afecteze sanatatea omului.

Poluarea accidentala cauzata de accidentele de circulaţie in care sunt implicate autovehicule care transporta substanţe toxice si periculoase. In cazul producerii unor accidente grave, cu răsturnări de autovehicule care transporta hidrocarburi lichide, materiale de construcţie, alte produse toxice sau corozive, acestea pot fi deversate pe drum sau pe terenurile invecinate. Riscul poluării accidentale creste odata cu creşterea traficului. Poluarea sezoniera specifica sezonului de iarna Poluarea sezoniera reprezintă acel tip de poluare care apare pe o perioada de timp determinate dar care poate avea insa efect pe termen mai lung. Pentru marirea aderentei pneurilor in condiţii de gheata, polei sau zapada compactată se folosesc materiale antiderapante, cum este sarea amestecata cu nisip sau alte substanţe cu rol asemanator. - amenajările si dotările pentru protecţia împotriva zgomotului si vibraţiilor; Prin natura lucrărilor de construcţii nivelul de zgomot si vibraţii este important, insa nu afecteaza mediul înconjurător, iar respectarea întocmai a Caietelor de Sarcini, specifice lucrărilor de demolare asigura un nivel cat mai scăzut al acestora. Proiectul de Organizare de Şantier are in vedere amenajările si dotările necesare privind protecţia împotriva zgomotului si vibraţiilor.

Page 11 of 340

are in vedere amenajările si dotările necesare privind protecţia împotriva zgomotului si vibraţiilor. Page 11 of

NIVELUL DE ZGOMOT SI DE VIBRAŢII LA LIMITA INCINTEI OBIECTIVULUI SI LA CEL MAI

APROPIAT RECEPTOR PROTEJAT.

Nivelul de zgomot si vibraţii se inscrie in limita admisa pentru lucrări de drumuri si poduri aflate la limita sau in afara localităţii.

Masuri pentru diminuarea impactului negativ:

Se va acorda o atentie sporita manevrării utilajelor in locurile unde lucrările se executa

aproape de locuinţe sau de alte obiective.

Traficul de şantier va fi dirijat astfel incat sa evite aglomerări de autovehicule grele in

zonele de lucrări.

Pentru utilajele de lucru se vor stabili trasee care sa asigure cel mai simplu acces la

şantier, cu perturbări minime.

Se va asigura semnalizarea şantierului cu panouri de avertizare pentru a obliga

conducătorii auto sa reducă viteza si sa acorde atentie sporita circulaţiei pentru a evita producerea accidentelor.

Se vor lua masuri de limitare a zgomotului prin adoptarea unor tehnologii de lucru

adecvate, cu un program de lucru in perioade care sa producă un disconfort cat mai mic riveranilor.

Se va asigura protecţia construcţiilor private si publice din zona adiacenta.

După desfiinţarea şantierului, terenul folosit temporar pentru organizarea de şantier,

tehnologia de lucru sau in alte scopuri, va fi redat in circulaţie si/sau pus la dispoziţia

organelor locale pentru alte utilitati (statii de alimentare cu carburant, ateliere de reparaţii auto etc), respectând legislaţia in vigoare. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RADIAŢIILOR:

- sursele de radiaţii;

Lucrarea nu presupune emisia sau folosirea surselor radioactive.

- amenajările si dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor;

Lucrarea nu presupune emisia sau folosirea surselor radioactive.

- nivelul de radiaţii la limita incintei obiectivului si la cel mai apropiat receptor protejat. Lucrarea nu presupune emisia sau folosirea surselor radioactive.

PROTECŢIA SOLULUI SI A SUBSOLULUI:

- sursele de poluanţi pentru sol si subsol;

Sursele de poluare, cele mai semnificative sunt:

> activitatea utilajelor in fronturile de lucru; emisiile de substanţe poluante ajung sa se depună pe sol si pot fi antrenate in subsol prin infiltrarea apelor meteorice.

> utilajele, care, din caza defecţiunilor tehnice, pot pierde carburant si ulei. Neobservate si neremediate, aceste pierderi reprezintă surse de poluare a solului si subsolului.

> activitatiîe din şantier care implica manipularea unor cantitati importante de substanţe

poluante pentru sol si subsol. Aprovizionarea, depozitarea si alimentarea utilajelor cu motorina reprezintă activitati potential poluatoare pentru sol, in cazul pierderilor de carburant si infiltrarea in teren a acestuia. Situaţia este similara stafiei de asfalt pentru combustibilul necesar preparării mixturilor asfaltice. Principalul impact asupra solului in perioada de execuţie este mişcarea pământului pentru

Page 12 of 340

realizarea lucrărilor de terasamente, rampe de acces, etc. In mod obişnuit, suprafeţele pentru utilaje si caile de transport sunt murdărite cu unsori, uleiuri si combustibili, care pot pătrunde direct in sol sau sunt antrenate de apele de precipitaţii. In perioadele ploioase, aerosolii evacuaţi odata cu gazele de ardere ajung tot pe suprafaţa solului. Depoluarea solurilor fiind una dintre cele mai costisitoare operaţii, se impune o grija deosebita, astfel incat lucrările de construcţie a obiectivului de investiţii sa nu aiba un impact negativ important asupra solului.

Masuri propuse pentru diminuarea sau eliminarea impactului negativ:

Decaparea solului vegetal se va face in limita strictului necesar.

Depozitarea provizorie a pământului excavat si a materialelor de construcţie, in

timpul execuţiei, se va face pe suprafeţe cat mai reduse. Se va delimita fizic, cu exactitate, ampriza drumului, astfel incat sa nu se producă distrugeri inutile de teren.

Pamantul vegetal sa fie depozitat in scopul refolosirii.

Se recomanda amplasarea organizării de şantier pe platforme impermeabile, colectarea si epurarea apelor uzate menajere si a apelor meteorice, depozitarea combustibililor in rezervoare etanşe, pentru a se evita infestarea solului prin infiltraţie directa.

- lucrările si dotările pentru protecţia solului si a subsolului.

Redarea suprafeţelor afectate de lucrări sau ocupate temporar de Organizarea de Şantier se face

conform tehnologiei impuse de Caietele de Sarcini, cu respectarea precisa a condiţiilor cerute de

mobilizarea si asternerea pământului vegetal.

Protecţia ecosistemelor terestre si acvatice:

- descrierea aspectelor de mediu ce vor fi semnificativ afectate prin proiectul propus, inclusiv, in

special: populaţia, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, peisajul si interelatiile dintre aceşti

factori;

In zona lucrărilor rutier nu pot fi afectate eco-sistemele terestre.

- poluanţii si activitatile ce pot afecta ecosistemele acvatice si terestre; Prin natura lucrărilor nu pot fi deversate sau depozitate substanţe ce pot afecta ecosistemele acvatice si terestre.

- lucrările, dotările si masurile pentru protecţia faunei si florei terestre si acvatice, a biodiversitatii,

monumentelor naturii si ariilor protejate. Nu sunt proiectate lucrări care prin natura lor vor afecta fauna si flora terestra.

PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE SI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC:

- distanta fata de aşezările umane si obiectivele de interes public, respectiv investiţii, monumente

istorice si de arhitectura, diverse aşezăminte, zone de interes traditional etc.; Lucrările se afla amplasate in afara dar si in localităţile numite. In zona, nu sunt monumente sau obiective istorice.

- lucrările, dotările si masurile pentru protecţia aşezărilor umane si a obiectivelor protejate si/sau de

interes public.

Pentru limitarea ocupării suprafeţelor excedentare de teren la baza rampelor s-a amplasat un zid

de sprijin aval.

Page 13 of 340

GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT:

Deseurile menajere din organizarea de şantier, precum si cele inerente rezultate din tehnologiile de execuţie, se vor depozita in spatii special amenajate, urmând a fi transportate prin intermediul serviciilor specializate la cele mai apropiate platforme de deşeuri.

- modul de gospodărire a deşeurilor si asigurarea condiţiilor de protecţie a mediului.

Toate eventualele impurităţi si resturi din procesul de execuţie sunt transportate la depozite de reziduri special amenajate.

GOSPODĂRIREA SUBSTANŢELOR TOXICE SI PERICULOASE:

- substanţele toxice si periculoase produse, folosite, comercializate; Nu sunt utilizate substanţe toxice sau periculoase.

- modul de gospodărire a substanţelor toxice si periculoase si asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu si a sanatatii populaţiei. Nu sunt utilizate substanţe toxice sau periculoase.

LUCRĂRI DE RE FACE RE/RESTAU RARE AL AMPLASAMENTULUI

- Situaţii identificate de risc potential; zonele si factorii de mediu posibil a fi afectaţi Nu se produc dereglări de natura ecologica.

- Descrierea masurilor preconizate pentru prevenirea, reducerea si, acolo unde este posibil,

contracararea efectelor adverse semnificative asupra mediului Dezafectarea Organizării de Şantier implica închiderea fosei si refacerea întocmai a cadrului

natural.

Dirigintele de şantier răspunde din partea beneficiarului cu recepţia lucrării, care se incheie cu refacerea intocmai a cadrului natural.

- Lucrările propuse pentru refacerea/restaurarea amplasamentului in caz de accidente si/sau

la încetarea activitatii In caz accidental de sistare temporara a lucrărilor sau accidente produse sunt luate masuri imediate de punere in siguranţa a obiectivului. Prin proiect si caietele de sarcini sunt specificate masurile imediate in acest sens.

PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

Dotările si masurile prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi in mediu, supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea activitatilor destinate protecţiei mediului sunt cele prevăzute in mod curent pentru lucrări de reabilitare drumuri.

Lucrarea prin natura sa nu intervine activ in influenţarea mediului inconjurator.

Lucrările de execuţie au fost astfel concepute de către proiectant incat sa nu producă impact asupra mediului.

Page 14 of 340

de execuţie au fost astfel concepute de către proiectant incat sa nu producă impact asupra mediului.

Recepţia lucrărilor

Recepţia lucrărilor se face în conformitate cu prevederile legale în acest sens şi conform Ordin

“Metodologie privind efectuarea recepţiei lucrărilor de întreţinere şi reparare

AND 514/2007

curentă drumuri şi poduri”,

Siguranţa circulaţiei este o activitate care se va avea in vedere pe toata durata de execuţie a investiţiei deoarece este obligatorie asigurarea siguranţei traficului in zona de lucru .

Page 15 of 340

de execuţie a investiţiei deoarece este obligatorie asigurarea siguranţei traficului in zona de lucru . Page

A. Lista cu standarde şi normative aplicabile

PRINCIPALELE NORMATIVE SI LEGI, ORDINE, APLICABILE

- HG907/2019 aprobarea conţinutului cadru al documentaţiei tehnico - economice aferente investiţiilor locale,

- ORDIN 863/2008 - Instrucţiunile de aplicare privind conţinutului-cadru al documentaţiei

tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii; -Hotărârea nr. 363/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice

- LEGEA 10/1995 - privind calitatea în construcţii;

- LEGEA 50/1991 - privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii; Lucrarea va

respecta prescripţiile actelor normative in vigoare la data intocmirii documentaţiei precum si a standardelor si normativelor aplicabile:

-NP 067/2002 Normativ departamental privind proiectarea lucrărilor de apărare a drumurilor şi podurilor, -PD 95-2002 Normativ privind proiectarea hidraulică a podurilor şi podeţelor, -Legea nr. 177/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, -Legea apelor 107/1996, -STAS 863-85 - Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripţii de proiectare, -STAS 2900-89 - Lucrări de drumuri. Lăţimea drumurilor, -AND 550 din 1999 - Normativ pentru dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a sistemelor rutiere suple şi semirigide -PD 177-2001 - Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple şi semirigide, -AND 540-2003 - Normativ pentru evaluarea stării de degradare a imbrăcămintii pentru structuri rutiere suple şi semirigide, -Ordinul M.T. nr. 45/1998 pentru aprobarea “Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor”, -SR 1848-1:2011 Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare rutieră. Clasificare, simboluri şi amplasare, -STAS10796/1/77 Construcţii anexe pentru colectarea şi evacuarea apelor. Prescripţii generale de proiectare, -STAS 1709/1-90 Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de drumuri. Adâncimea de îngheţ în complexul rutier. Prescripţii de calcul;

-STAS 1709/2-90 Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de drumuri. Prevenirea şi remedierea degradărilor din îngheţ-dezgheţ. Prescripţii tehnice; -AND 605-2014 - Mixturi asfaltice executate la cald. Condiţii tehnice privind proiectarea, prepararea şi punerea în operă. -STAS 6400-84 Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie. Condiţii tehnice generale de calitate; -Normativ AND 584-2012 - Traficul de calcul pentru proiectarea drumurilor din punct de vedere al capacităţii portante şi al capacităţii de circulaţie;

Page 16 of 340

-SR EN 1990:2004 - Eurocod: Bazele proiectării structurilor, -SR EN 1991-1-1:2004 - Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor, -SR EN 1992-2:2006 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. -SR EN 1997-1:2004 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. -SR EN 1998-2:2006 - Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. -P 100-1/2013 - Cod de proiectare seismică, -NP 074-2014 - Normativ privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii. -CD 155-2001 - Normativ privind determinarea stării tehnice a drumurilor modern, -NE 021-2003 - Normativ privind stabilirea cerinţelor tehnice de calitate a drumurilor, legate de cerinţele utilizatorilor. -AND 546-2013 - Normativ privind execuţia la cald a îmbrăcăminţilor bituminoase pentru calea

pe pod.

-PD 189-2012 - Normativ pentru determinarea capacităţii de circulaţie a drumurilor publice -AND 584-2012 - Normativ pentru determinarea traficului de calcul pentru proiectarea drumurilor din punct de vedere al capacităţii portante şi al capacităţii de circulaţie -PD 165-2012 - Normativ privind alcătuirea şi calculul structurilor de poduri şi de podeţe de şosea cu suprastructuri monolit şi prefabricate -NP 115-2004 - Normativ privind proiectarea infrastructurilor de beton şi beton armat pentru

poduri

-AND 522-2002 - Instrucţiuni pentru stabilirea stării tehnice a unui pod -C 242-1993 - Normativ pentru elaborarea studiilor de circulaţie din localităţi şi teritoriul de influenţă -AND 554-2002 - Normativ privind lucrările de întreţinere şi reparare a drumurilor publice. -AND 576-2010 - Normativ privind lucrările de întreţinere pentru remedierea degradărilor la îmbrăcăminţile rutiere bituminoase pe drumurile publice reabilitate. -CD 138-2010 - Normativ privind criteriile de determinare a stării de viabilitate a podurilor de şosea din beton, beton armat şi beton precompromat metal şi compoziţie. -AND 547-2013 - Normativ pentru prevenirea şi remedierea defecţiunilor la îmbrăcăminţi rutiere moderne. -Norme metodologice privind condiţiile de închidre a circulaţiei şi de instituire a resctricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului. -AND 592-2014 - Normativ privind utilizarea materialelor geosintetice la ranforsarea structurilor rutiere cu straturi asfaltice. -AND 593-2012 - Normativ pentru sisteme de protecţie pentru siguranţa circulaţiei pe drumuri, poduri şi autostrăzi. -AND 550-1999 - Normativ pentru dimensionarea straturilor bituminoasede ranforsare a structurilor rutiere suple şi semirigide. -AND 583-2009 - Normativ pentru determinarea condiţiilor de relief pentru proiectarea drumurilor şi stabilirea capacităţii de circulaţie a acestora. -AND 600-2010 - Normativ pentru amenajarea intersecţiilor la nivel pe drumuri publice. -GM 008-2000 - Ghid metodologic privind elaborarea analizelor de evaluare a impactului asupra mediului, ca parte integrantă a planurilor de amenajare a teritoriului şi a planurilor de urbanism. SR CEN/TR 196-4:2008 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 4: Determinarea cantitativă a componentelor 1. SR EN 196-1:2006 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistenţelor mecanice

Page 17 of 340

2.

SR EN 196-10:2007 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 10: Determinarea

conţinutului de crom (VI) solubil în apă din ciment

3. SR EN 196-2:2013 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimică a

cimentului

4. SR EN 196-3+A1:2009 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului

de priză şi a stabilităţii

5. SR EN 196-5:2011 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 5: încercare de

puzzolanicitate a cimentului puzzolanic

6. SR EN 196-6:2010 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 6: Determinarea fineţii

7. SR EN 196-7:2008 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 7: Metode de prelevare şi

pregătire a probelor de ciment

8. SR EN 196-8:2010 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 8: Căldura de hidratare.

Metoda prin dizolvare

9. SR EN 196-9:2010 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 9: Căldura de hidratare.

Metoda semiadiabatică

10. SR EN 197-1:2011 - Ciment Partea 1: Compoziţie, specificaţii şi criterii de conformitate ale

cimenturilor uzuale

11. SR EN 197-2:2014 - Ciment. Partea 2: Evaluarea conformităţii

12. SR EN 206:2014 - Beton. Specificaţie, performanţă, producţie şi conformitate

13. SR 438-1:2012 - Produse de oţel pentru armarea betonului. Partea 1: Oţel beton laminat

la cald. Mărci şi condiţii tehnice de calitate

14. SR 438-2:2012 - Produse de oţel pentru armarea betonului. Partea 2: Sârmă rotundă

trefilată

15. SR 438-3:2012 - Produse de oţel pentru armarea betonului. Partea 3: Plase sudate

16. SR 438-4:2012 - Produse de oţel pentru armarea betonului. Partea 4: Sârmă cu profil

periodic obţinută prin deformare plastică la rece 18.SR EN 480-1:2015 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare. Partea 1: Beton şi mortar de referinţă pentru încercări 19. SR EN 480-10:2009 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare. Partea 10: Determinarea

conţinutului de cloruri solubile în apă SR EN 480-11:2006 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare. Partea 11: Determinarea caracteristicilor porilor de aer în betonul întărit

20. SR EN 480-12:2006 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare. Partea 12:

Determinarea conţinutului de alcalii din aditivi

21. SR EN 480-13+A1:2011 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare. Partea 13:

Mortar de zidărie de referinţă pentru încercări asupra aditivilor de mortar

22. SR EN 480-14:2007 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare. Partea 14:

Determinarea efectului asupra tendinţei de coroziune a oţelului pentru armare prin metoda eiectrochimică potenţiostatică

23. SR EN 480-15:2013 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare. Partea 15: Beton

de referinţă şi metodă de încercare a aditivilor modificatori de viscozitate

24. SR EN 480-2:2007 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare. Partea 2:

Determinarea timpului de priză

25. SR EN 480-4:2006 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare. Partea 4:

Determinarea exudării betonului

26. SR EN 480-5:2006 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare. Partea 5:

Page 18 of 340

Determinarea absorbţiei capilare

27. SR EN 480-6:2006 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare. Partea 6: Analiză

în infraroşu

28. SR EN 480-8:2012 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare. Partea 8:

Determinarea conţinutului de material convenţional uscat

29. STAS 661-71 - Chit de bitum filerizat cu var hidratat şi fibre de celuloză (Celachit)

30. SR EN 932-1:1998 - încercări pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor. Partea

1: Metode de eşantionare

31. SR EN 932-2:2003 - încercări pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor. Partea

2: Metode de reducere a unui eşantion de laborator

32. SR EN 932-3:1998 - încercări pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor. Partea

3: Procedură şi terminologie pentru descriere petrografică simplificată

33. SR EN 932-3:1998/A1:2004 - încercări pentru determinarea caracteristicilor generale ale

agregatelor. Partea 3: Procedură şi terminologie pentru descriere petrografică simplificată

34. SR EN 932-3:1998/C1:1999 - încercări pentru determinarea caracteristicilor generale ale

agregatelor. Partea 3: Procedură şi terminologie pentru descriere petrografică simplificată

35. SR EN 932-5:2012 - încercări pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor. Partea

5: Echipament curent şi etalonare

36. SR EN 932-5:2012/AC:2014 - încercări pentru determinarea caracteristicilor generale ale

agregatelor. Partea 5: Echipament curent şi etalonare 43. SR EN 932-6:2001 - încercări pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor. Partea 6: Definirea repetabilităţii şi a reproductibilităţii

45. SR EN 933-1:2012 - încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.

Partea 1: Determinarea granulozităţii - Analiza granulometrică prin cernere

46. SR EN 933-10:2009 - încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.

Partea 10: Evaluarea părţilor fine. Determinarea granulozităţii filerului (cernere în curent de aer)

47. SR EN 933-11:2009 - încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.

Partea 11: încercări pentru clasificarea componentelor agregatului grosier reciclat

48. SR EN 933-11:2009/AC:2010 - încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale

agregatelor. Partea 11: încercări pentru clasificarea componentelor agregatului grosier reciclat

49. SR EN 933-2:1998 - încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.

Partea 2: Analiza granulometrică. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor

50. SR EN 933-3:2012 - încercări pentru determinarea caracteristicilor agregatelor. Partea 3: Determinarea formei granulelor. Coeficient de aplatizare

geometrice ale

51. SR EN 933-4:2008 - încercări pentru determinarea caracteristicilor agregatelor. Partea 4: Determinarea formei particulelor. Coeficient de formă

geometrice ale

52. SR EN 933-5:2001 - încercări pentru determinarea caracteristicilor

geometrice ale

agregatelor. Partea 5: Determinarea procentului de suprafeţe concasate şi sfărâmate din agregate grosiere

53. SR EN 933-5:2001/A1:2005 - încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale

agregatelor. Partea 5: Determinarea procentului de suprafeţe sparte în agregate

54. SR EN 933-6:2014 - încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 6: Evaluarea caracteristicilor suprafeţei. Coeficient de curgere a agregatelor

55. SR EN 933-7:2001 - încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 7: Determinarea conţinutului de elemente cochiliere. Procent de cochili în agregate

56. SR EN 933-8:2012 - încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 8: Evaluarea părţilor fine. Determinarea echivalentului de nisip

57. SR EN 933-9+A1:2013 - încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.

Page 19 of 340

Partea 9: Evaluarea părţilor fine. încercare cu albastru de metilen

58. SR EN 934-1:2008 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 1: Cerinţe comune

59. SR EN 934-2+A1:2012 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 2: Aditivi pentru beton. Definiţii,

condiţii, conformitate, marcare şi etichetare

60. SR EN 934-3+A1:2012 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 3: Aditivi pentru mortar de

zidărie. Definiţii, condiţii, conformitate, marcare şi etichetare

61. SR EN 934-4:2009 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 4: Aditivi pentru paste pentru

cabluri pretensionate. Definiţii, condiţii, conformitate, marcare şi etichetare

62. SR EN 934-5:2008 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 5: Aditivi pentru beton aplicat prin

pulverizare. Definiţii, condiţii, conformitate, marcare şi etichetare

63. SR EN 934-6:2002 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 6: Eşantionare, control şi evaluarea

conformităţii

64. SR EN 934-6:2002/A1:2006 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 6: Eşantionare, control şi

evaluarea conformităţii

65. SR EN 998-2:2011 - Specificaţie a mortarelor pentru zidărie. Partea 2: Mortare pentru zidărie

66. SR EN 1008:2003 - Apa de preparare pentru beton. Specificaţii pentru prelevare, încercare şi

evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca

apă de preparare pentru beton

67. SR EN 1097-1:2011 - încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale

agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenţei la uzură (micro-Deval)

68. SR EN 1097-10:2014 - încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale

agregatelor. Partea 10: înălţimea de sucţiune a apei

69. SR EN 1097-11:2013 - încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale

agregatelor. Partea 11: Determinarea compresibilităţii şi a rezistenţei la compresiune triaxială a granulelor

uşoare

70.

SR EN 1097-2:2010 - încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale

agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenţei la sfărâmare

71. SR EN 1097-3:2002 - încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale

agregatelor. Partea 3: Metode pentru determinarea masei volumice în vrac şi a porozităţii intergranulare

72. SR EN 1097-4:2008 - încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale

agregatelor. Partea 4: Determinarea porozităţii filerului uscat compactat

73. SR EN 1097-5:2008 - încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale

agregatelor. Partea 5: Determinarea conţinutului de apă prin uscare în etuvă ventilată

74. SR EN 1097-6:2013 - încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale

agregatelor. Partea 6: Determinarea masei reale şi a coeficientului de absorbţie a apei

75. SR EN 1097-7:2008 - încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale

agregatelor. Partea 7: Determinarea masei volumice reale a filerului. Metoda cu picnometru

76. SR EN 1097-8:2009 - încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale

agregatelor. Partea 8: Determinarea coeficientului de şlefuire accelerată

77. SR EN 1097-9:2014 - încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale

agregatelor. Partea 9: Metodă pentru determinarea rezistenţei la uzură prin abraziune provocata de pneuri

cu crampoane. încercarea scandinavă

78. STAS 1242/2-83 - Teren de fundare. Cercetări geologico-tehnice şi geotehnice specifice traseelor

de căi ferate, drumuri şi autostrăzi

79.

STAS 1242/3-87 - Teren de fundare. Cercetări prin sondaje deschise

80.

STAS 1242/4-85 - Teren de fundare. Cercetări geotehnice prin foraje executate în pământuri

102.

SR EN 1367-1:2007 - încercări pentru determinarea caracteristicilor termice şi de

Page 20 of 340

alterabilitate ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ

103. SR EN 1367-2:2010 - încercări pentru determinarea caracteristicile termice şi de alterabilitate ale agregatelor. Partea 2: încercarea cu sulfat de magneziu

104. SR EN 1367-3:2002 - încercări pentru determinarea caracteristicilor termice şi

de alterabilitate ale agregatelor. Partea 3: încercarea prin fierbere a bazalturilor supuse radiaţiei solare

105. SR EN 1367-3:2002/AC:2004 - încercări pentru determinarea caracteristicilor termice şi de

alterabilitate ale agregatelor. Partea 3: încercarea prin fierbere a bazalturilor supuse radiaţiei solare

106. SR EN 1367-4:2008 - încercări pentru determinarea caracteristicilor termice şi de alterabilitate ale

agregatelor. Partea 4: Determinarea contracţiei la uscare

107. SR EN 1367-5:2011 - încercări pentru determinarea proprietăţilor termice şi de alterabilitate ale

agregatelor. Partea 5: Determinarea rezistenţei la şoc termic

108. SR EN 1367-6:2008 - încercări pentru determinarea proprietăţilor termice şi de alterabilitate ale

agregatelor. Partea 6: Determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ în contact cu sarea (NaCI)

109. SR EN 1367-7:2014 - încercări pentru determinarea proprietăţilor termice şi de alterabilitate ale

agregatelor. Partea 7: Determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ a agregatelor uşoare

110. SR EN 1367-8:2014 - încercări pentru determinarea proprietăţilor termice şi de alterabilitate ale

agregatelor. Partea 8: Determinarea rezistenţei la dezintegrare a agregatelor uşoare

133. STAS 1709/1-90 - Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de drumuri. Adâncimea de

îngheţ în complexul rutier. Prescripţii de calcul

134. STAS 1709/2-90 - Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de drumuri. Prevenirea şi

remedierea degradărilor din îngheţ-dezgheţ. Prescripţii tehnice

135. STAS 1709/3-90 - Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de drumuri. Determinarea

sensibilităţii la îngheţ a pământurilor de fundaţie. Metodă de determinare

139. SR EN 1744-6:2007 - încercări pentru determinarea proprietăţilor chimice ale agregatelor. Partea

6: Determinarea influenţei unui extras de agregat reciclat asupra timpilor iniţiali de priză a cimentului

140. SR EN 1766:2002 - Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea structurilor de beton. Metode

de încercări. Beton de referinţă pentru încercări

141. SR EN 1767:2001 - Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea structurilor de beton. Metode

de încercări. Analiza prin spectrometrie în infraroşu

142. SR EN 1770:2001 - Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea structurilor de beton. Metode

de încercări. Determinarea coeficientului de dilatare termică

143. SR EN 1771:2004 - Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea structurilor de beton. Metode

de încercări. Determinarea injectabilităţii şi încercarea de despicare

157. STAS 1913/12-88 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale

pământurilor cu umflări şi contracţii mari

158.

STAS 1913/13-83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare, încercarea

Proctor

159.

STAS 1913/15-75 - Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice, pe teren

160.

STAS 1913/16-75 - Teren de fundare. Determinarea gradientului hidraulic critic

161.

STAS 1913/1-82 - Teren de fundare. Determinarea umidităţii

 

162.

STAS 1913/2-76 - Teren de fundare. Determinarea densităţii scheletului pământului

163.

STAS 1913/3-76

- Teren de fundare.

Determinarea

densităţii pământurilor

164.

STAS 1913/4-86

- Teren de fundare.

Determinarea

limitelor de plasticitate

165.

STAS 1913/5-85

- Teren de fundare.

Determinarea granulozităţii

166.

STAS 1913/6-76 - Teren de fundare.

Determinarea

permeabilităţii în laborator

167.

STAS 1913/8-82 - Teren de fundare. Determinarea înălţimii capilare în pământurile necoezive.

Page 21 of 340

Metoda coloanei de pământ

168.

STAS 1913/9-86 - Teren de fundare. Determinarea căldurii maxime de umezire a pământurilor

171.

SR EN 1925:2001 - Metode de încercare a pietrei naturale. Determinarea coeficientului de absorbţie

a apei prin capilaritate

172. SR EN 1926:2007 - Metode de încercare a pietrei naturale. Determinarea rezistenţei la compresiune

uniaxială

173. SR EN 1936:2007 - Metode de încercare a pietrei naturale. Determinarea densităţii reale şi densităţii

aparente şi a porozităţii totale şi deschise

175. STAS 1948/1-91 - Lucrări de drumuri. Stâlpi de ghidare şi parapete. Prescripţii generale de

proiectare şi amplasare pe drumuri

176.

SR EN 1990:2004 - Eurocod: Bazele proiectării structurilor

177.

SR EN 1990:2004/A1:2006 - Eurocod: Bazele proiectării structurilor

178.

SR EN 1990:2004/A1:2006/AC:2010 - Eurocod. Bazele proiectării structurilor

180.

SR EN 1990:2004/NA:2006 - Eurocod: Bazele proiectării structurilor. Anexă naţională

181.

SR EN 1991-1-1:2004 - Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale. Greutăţi

specifice, greutăţi proprii, încărcări utile pentru clădiri

182. SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009 - Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale.

Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări din exploatare pentru construcţii

183. SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 - Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale.

Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări din exploatare pentru construcţii. Anexă naţională SR EN 1991-1-5:2004 - Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1 -5: Acţiuni generale - Acţiuni

termice

195.

SR EN 1991-1-5:2004/AC:2009 - Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-5: Acţiuni generale

- Acţiuni termice

196. SR EN 1991-1-5:2004/NA:2008 - Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-5: Acţiuni generale

- Acţiuni termice. Anexă naţională

197. SR EN 1991-1-6:2005 - Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-6: Acţiuni generale. Acţiuni

pe durata execuţiei

198. SR EN 1991-1-6:2005/AC:2013 - Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-6: Acţiuni generale.

Acţiuni pe durata execuţiei

199. SR EN 1991-1-6:2005/NB:2008 - Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-6: Acţiuni generale.

Acţiuni pe durata execuţiei. Anexa Naţională

200. SR EN 1991-1-7:2007 - Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-7: Acţiuni generale. Acţiuni

accidentale

201. SR EN 1991-1-7:2007/A1:2015 - Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-7: Acţiuni generale.

Acţiuni accidentale

202. SR EN 1991-1-7:2007/AC:2010 - Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-7: Acţiuni generale.

Acţiuni accidentale

203. SR EN 1991-1-7:2007/NB:2011 - Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-7: Acţiuni generale.

Acţiuni accidentale. Anexă naţională

207. SR CEN/TS 1992-4-1:2011 - Proiectarea elementelor de prindere pentru beton. Partea 4-1

Generalităţi

208.

SR CEN/TS 1992-4-2:2011 - Proiectarea elementelor de prindere pentru beton. Partea 4-2: Ancoraje

cu cap

209.

SR CEN/TS 1992-4-3:2011 - Proiectarea elementelor de prindere pentru beton. Partea 4-3: Ancoraje

cu profil tip jgheab

210. SR CEN/TS 1992-4-4:2011 - Proiectarea elementelor de prindere pentru beton. Partea 4-4: Ancoraje

post-instalate. Fixare mecanică

Page 22 of 340

211.

SR CEN/TS 1992-4-5:2011 - Proiectarea elementelor de prindere pentru beton. Partea 4-5: Ancoraje

post-instalate. Fixare chimică

212. SR EN 1992-1-2:2006 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2: Reguli generale.

Calculul comportării la foc

213. SR EN 1992-1 -2:2006/AC:2008 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2: Reguli

generale. Calculul comportării la foc

214. SR EN 1992-1-2:2006/NA:2009 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2: Reguli

generale. Calculul comportării la foc. Anexă naţională

218. SR EN 1997-1:2004 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale

219. SREN 1997-1:2004/A1:2014-Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale

220. SR EN 1997-1:2004/AC:2009 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale

221. SR EN 1997-1:2004/NB:2007 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale. Anexă

naţională

222. SR EN 1997-2:2007 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Investigarea şi încercarea

terenului

223. SR EN 1997-2:2007/AC:2010 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Investigarea şi

încercarea terenului

224. SR EN 1997-2:2007/NB:2009 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Investigarea şi

încercarea terenului. Anexa naţională

230. SR EN 1998-3:2005 - Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 3:

Evaluarea şi consolidarea construcţiilor

231. SR EN 1998-3:2005/AC:2013 - Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur.

Partea 3: Evaluarea şi consolidarea construcţiilor

232. SR EN 1998-3:2005/NA:2010 - Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur.

Partea 3: Evaluarea şi consolidarea construcţiilor. Anexa naţională

233. SR EN 1998-5:2004 - Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 5:

Fundaţii, structuri de susţinere şi aspecte geotehnice

234. SR EN 1998-5:2004/NA:2007 - Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur.

Partea 5: Fundaţii, structuri de susţinere şi aspecte geotehnice. Anexa naţională

237. STAS 2633-76 - Cimenturi. Determinarea stabilităţii la agresivitatea apelor sulfatice

238. STAS 2900-89 - Lucrări de drumuri. Lăţimea drumurilor

239. STAS 2914/4-89 - Lucrări de drumuri şi de cale ferată. Determinarea modulului de deformaţie liniară

240. STAS 2914-84 - Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiţii tehnice generale de calitate

241. STAS 2916-87 - Lucrări de drumuri şi căi ferate. Protejarea taluzurilor şi şanţurilor. Prescripţii

generale de proiectare

245. STAS 3300/1 -85 - Teren de fundare. Principii generale de calcul

246. STAS 3300/2-85 - Teren de fundare. Calculul terenului de fundare în cazul fundării directe

247. STAS 3349/2-83 - Betoane de ciment. Prescripţii pentru stabilirea agresivităţii apei faţă de betoanele

construcţiilor hidroenergetice

248.

SR 3446-1:1996 - Măsurări terestre. Borne pentru puncte de triangulaţie şi repere azimutale

250.

SR ISO 3534-1:2009 - Statistică. Vocabular şi simboluri. Partea 1: Termeni de statistică generală

şi termeni utilizaţi în teoria probabilităţilor

251.

SR ISO 3534-2:2009 - Statistică. Vocabular şi simboluri. Partea 2: Statistică aplicată

252.

STAS 863-85 - Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripţii de proiectare

253.

SR EN ISO 3766:2004 - Desene de construcţii. Reprezentarea simplificată a armăturilor pentru

beton

254.

SR EN ISO 3766:2004/AC:2005 - Desene de construcţii. Reprezentarea simplificată a armăturilor

pentru beton

Page 23 of 340

255.

SR 4032-1:2001 - Lucrări de drumuri. Terminologie

256. STAS 4032/2-92 - Tehnica traficului rutier. Terminologie

257. STAS 4855-80 - Măsurători terestre. Planuri topografice de bază. Formate

258. STAS 5088-75 - Lucrări de arta. Hidroizolaţii. Prescripţii de proiectare şi execuţie

259. STAS 5585-71 - încercări pe betoane. Determinarea modulului de elasticitate static la

compresiune al betonului

260. STAS 6102-86 - Betoane pentru construcţii hidrotehnice. Clasificare şi condiţii tehnice de calitate

261. STAS 6200/14-74 - Pietre naturale fasonate pentru construcţii. Determinarea modulului de

elasticitate static la compresiune

262. STAS 6200/16-83 - Piatră naturală pentru construcţii. Indicaţii pentru stabilirea comportării la

intemperii

263. STAS 6200/17-91 - Pietre naturale pentru construcţii. Determinarea comportării la acţiunea

agenţilor atmosferici

264. STAS 6200/3-81 - Piatră naturală pentru construcţii. Luarea probelor, confecţionarea secţiunilor

subţiri şi a epruvetelor

265. STAS 6200/7-71 - Pietre naturale fasonate pentru construcţii. Metode de încercări fizico- mecanice

şi mineralogice. Determinarea rezistenţei la forfecare

266.

STAS 6200/9-92 - Pietre naturale fasonate. Determinarea rezistenţei la uzura prin frecare pe cale

uscată

267.

STAS 6400-84 - Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie. Condiţii tehnice generale de

calitate

268.

STAS 6657/2-89 - Elemente prefabricate de beton, beton armat şi beton precomprimat. Reguli şi

metode de verificare a calităţii

269. STAS 7107/1-76 - Teren de fundare. Determinarea materiilor organice

270. STAS 7107/3-74 - Teren de fundare. Determinarea conţinutului de carbonaţi

271. SR 7348:2001 - Lucrări de drumuri. Echivalarea vehiculelor pentru determinarea capacităţii de

circulaţie

278. STAS 8879/1-81 - Microzonare seismică. Studii pentru elaborarea harţilor de microzonare

279. STAS 8942/1-89 - Teren de fundare. Determinarea compresibilităţii pământurilor prin încercarea în

edometru

280. STAS 8942/2-82 - Teren de fundare. Determinarea rezistenţei pământurilor la forfecare, prin

încercarea de forfecare directă

281. STAS 8942/3-90 - Teren de fundare. Determinarea modului de deformaţie liniară prin încercări pe

teren cu placa

282.

STAS 8942/6-76 - Teren de fundare. încercarea pământurilor la compresiune monoaxială

284.

STAS 9470-73 - Hidrotehnică. Ploi maxime. Intensităţi, durate, frecvenţe

285.

STAS 9824/0-74 - Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor. Prescripţii generale

286.

STAS 9824/3-74 - Măsurători terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice proiectate

287.

STAS 9824/4-83 - Măsurători terestre. Trasarea pe teren a lucrărilor de artă. Supraterane 294.

STAS 10144/1-90 - Străzi. Profiluri transversale. Prescripţii de proiectare 296. STAS 10144/3-91 - Elemente geometrice ale străzilor. Prescripţii de proiectare

302.

STAS 10265/1-84 - Toleranţe în construcţii. Toleranţe la suprafeţele din beton aparent

303.

STAS 10265-75 - Toleranţe în construcţii. Calitatea suprafeţelor finisate. Termeni şi noţiuni de bază

313.

STAS 10796/1-77 - Lucrări de drumuri. Construcţii anexe pentru colectarea şi evacuarea apelor.

Prescripţii generale de proiectare

314. STAS 10796/2-79 - Lucrări de drumuri. Construcţii anexe pentru colectarea şi evacuarea apelor,

rigole, şanţuri şi casiuri. Prescripţii de proiectare şi execuţie

317. SR 11100-1:1993 - Zonare seismică. Macrozonarea teritoriului României

Page 24 of 340

318.

STAS 11130-78 - Măsurători terestre. Baliza avertizoare pentru protecţia marcajelor punctelor

geodezice. Dimensiuni

323. SR EN 12350-1:2009 - încercare pe beton proaspăt. Partea 1: Eşantionare

324. SR EN 12350-10:2010 - încercări pe beton proaspăt. Partea 10: Beton autocompactant. Metoda de

determinare a capacităţii de curgere utilizând cutia în L

325. SR EN 12350-11:2010 - încercări pe beton proaspăt. Partea 11: Beton autocompactant. Metoda de

determinare a rezistenţei la segregare utilizând site

326. SR EN 12350-12:2010 - încercări pe beton proaspăt. Partea 12: Beton autocompactant. Metoda de

determinare a capacităţii de curgere cu inelul J

327. SR EN 12350-2:2009 - încercare pe

beton

proaspăt.

Partea 2: încercarea de tasare

328. SR EN 12350-3:2009 - încercare pe

beton

proaspăt.

Partea 3: încercare Vebe

329. SR EN 12350-4:2009 - încercare pe

beton

proaspăt.

Partea 4: Grad de compactare

330. SR EN 12350-5:2009 - încercare

răspândire

pe beton proaspăt. Partea 5: încercare cu masa de

331. SR EN 12350-6:2009 - încercare pe beton proaspăt. Partea 6: Densitate

332. SR EN 12350-7:2009 - încercare pe beton proaspăt. Partea 7: Conţinut de aer. Metode prin presiune

333. SR EN 12350-8:2010 - încercări pe beton proaspăt. Partea 8: Beton autocompactant. Tasare -

încercarea la răspândire

334. SR EN 12350-9:2010 - încercări pe beton proaspăt. Partea 9: Beton autocompactant. Metoda de

determinare a timpului de curgere cu pâlnia V

336. SR CEN/TS 12390-9:2009 - încercare pe beton întărit. Partea 9: Rezistenţă la îngheţ-dezgheţ.

Exfoliere

337. SR EN 12390-1:2013 - încercare pe beton întărit. Partea 1: Formă, dimensiuni şi alte condiţii pentru

epruvete şi tipare

338. SR EN 12390-13:2014 - încercare pe beton întărit. Partea 13: Determinarea modulului secant de

elasticitate în compresiune

339. SR EN 12390-2:2009 - încercare pe beton întărit. Partea 2: Pregătirea şi păstrarea epruvetelor

pentru încercări de rezistenţă

340. SR EN 12390-3:2009 - încercare pe beton întărit. Partea 3: Rezistenţa la compresiune a epruvetelor

341. SR EN 12390-3:2009/AC:2011 - încercare pe beton întărit. Partea 3: Rezistenţa la compresiune a

epruvetelor

342. SR EN 12390-4:2002 - încercare pe beton întărit. Partea 4: Rezistenţa la compresiune.

Caracteristicile maşinilor de încercare

343. SR EN 12390-5:2009 - încercare pe beton întărit. Partea 5: Rezistenţa la încovoiere a epruvetelor

344. SR EN 12390-6:2010 - încercare pe beton întărit. Partea 6: Rezistenţa la întindere prin despicare a

epruvetelor

345. SR EN 12390-7:2009 - încercare pe beton întărit. Partea 7: Densitatea betonului întărit

346. SR EN 12390-8:2009 - încercare pe beton întărit. Partea 8: Adâncimea de pătrundere a apei sub

presiune

347.

SR EN 12440:2008 - Piatră naturală. Criterii de denumire

349.

SR EN 12504-1:2009 - încercări pe beton în structuri. Partea 1: Carote. Prelevare, examinare şi

încercări la compresiune

350. SR EN 12504-2:2013 - încercări pe beton în structuri. Partea 2: încercări nedistructive. Determinarea

indicelui de recul

351. SR EN 12504-3:2006 - încercări pe beton în structuri. Partea 3: Determinarea forţei de smulgere

352. SR EN 12504-4:2004 - încercare pe beton. Partea 4: Determinarea vitezei de propagare a

ultrasunetelor

368. SR EN 12617-1:2004 - Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea structurilor de beton. Metode

Page 25 of 340

de încercări. Partea 1: Determinarea contracţiei liniare pentru polimeri şi sisteme de protecţie a suprafeţei (SPS)

369. SR EN 12617-2:2004 - Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea structurilor de beton. Metode

de încercări. Partea 2: Contracţia produselor de injecţie pentru fisuri formulate cu polimeri: contracţie volumică

370. SR EN 12617-3:2003 - Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea structurilor de beton. Metode

de încercări. Partea 4: Determinarea contracţiei la termene timpurii pentru produsele de aderenţă

structurală

371. SR EN 12617-4:2003 - Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea structurilor de beton. Metode

de încercări. Partea 4: Determinarea contracţiei şi expansiunii

372. SR EN 12618-1:2004 - Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea structurilor de beton. Metode

de încercări. Partea 1: Aderenţa şi capacitatea de alungire a produselor de injecţie cu ductilitate limitată

373. SR EN 12618-2:2004 - Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea structurilor de beton. Metode

de încercare. Partea 2: Determinarea aderenţei produselor de injecţie, cu sau fără cicluri termice. Aderenţă prin tracţiune

374. SR EN 12618-3:2004 - Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea structurilor de beton. Metode

de încercare. Partea 3: Determinarea aderenţei produselor de injecţie, cu sau fără cicluri termice. Metoda prin forfecare oblică

375. SR EN 12620+A1:2008 - Agregate pentru beton

376. SR EN 12636:2002 - Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea structurilor de beton. Metode

de încercare. Determinarea aderenţei beton pe beton

377. SR EN 12637-1:2004 - Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea structurilor de beton.

Metode de încercări. Compatibilitatea produselor de injecţie. Partea 1: Compatibilitatea cu betonul

378. SR EN 12637-3:2004 - Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea structurilor de beton.

Metode de încercări. Compatibilitatea produselor de injecţie. Partea 3: Efectul produselor de injecţie asupra

elastomerilor

379.

SR EN 12670:2002 - Piatră naturală. Terminologie

 

442.

SR EN 12966:2015 - Semnalizare rutieră verticală. Indicatoare rutiere cu mesaj variabil

444.

STAS 13006-91 - Teren de fundare. Determinarea densităţii maxime corespunzătoare stării uscate

a pământurilor necoezive

445. STAS 13021 -91 - Teren de fundare. Determinarea densităţii minime corespunzătoare stării uscate

a pământurilor necoezive

478.

SR EN 13139:2003 - Agregate pentru mortare

479.

SR EN 13139:2003/AC:2004 - Agregate pentru mortare

480.

SR EN 13139:2003/C91:2009 - Agregate pentru mortare

495.

SR EN 13253+A1:2015 - Geotextile şi produse înrudite. Caracteristici impuse pentru utilizarea în

iucrări de control al eroziunii (protecţii costiere, apărări de maluri)

496. SR EN 13282-1:2013 - Lianţi hidraulici rutieri. Partea 1: Lianţi hidraulici rutieri cu întărire rapidă.

Compoziţie, specificaţii şi criterii de conformitate

497. SR EN 13282-2:2015 - Lianţi hidraulici rutieri. Partea 2: Lianţi hidraulici rutieri cu întărire normală.

Compoziţie, specificaţii şi criterii de conformitate 632. SR EN ISO 17892-1:2015 - Cercetări şi încercări

geotehnice. încercări de laborator ale solului. Partea 1: Determinarea conţinutului de apă

635. SR EN ISO 22282-2:2012 - Cercetări şi încercări geotehnice. încercări geohidraulice. Partea 2:

încercări de permeabilitate la apă în foraje utilizând sisteme cu tub deschis

B. Lista normative aplicabile

1.

P 100-1/2013 - Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ

P

100-1/2013

Page 26 of 340

2.

CR 1-1-3-2012 - Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor.

3. CR 0-2012 - Cod de proiectare. Bazele proiectării construcţiilor

4. CR 1-1-4-2012 - Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii vântului asupra construcţiilor.

5. GE 028-1997 - Ghid pentru executarea lucrărilor de drenaj orizontal şi vertical

6. C 29-1985 - Normativ privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice (caietele I VI)

7. GE 026-1997 - Ghid pentru execuţia compactării în plan orizontal şi înclinat a terasamentelor.

8. P 134-1995 - Ghid pentru proiectarea lucrărilor ce înglobează materiale geosintetice

9. NE 008-1997 - Normativ privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe, prin procedee mecanice.

Compactare cu maiul f.greu - caiet VIII

10. GP 014-1997 - Ghid de proiectare. Calculul terenului de fundare la acţiuni seismice în cazul fundării

directe.

11. ST 016-1997 - Specificaţie tehnică. Criterii şi metode pentru determinarea prin măsurători a tasării

construcţiilor. Instrucţiuni tehnice pentru determinarea prin metode topogeodezice a deplasării construcţiilor datorate deformaţiilor terenului de fundare.

12. C 159-1989 - Instrucţiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda penetrării cu

con, penetrare statică penetrare dinamică, vibropenetrare.

13. C 196-1986 - Instrucţiuni tehnice pentru folosirea pământurilor stabilizate la lucrările de fundaţii.

14. C 213-1983 - Instrucţiuni pentru completarea formularului de evidenţă a studiilor geotehnice conform

prevederilor STAS 1242/1 - 1981

15. C 241-1992 - Metodologie de determinare a caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare la

solicitări seismice

16. C 251-1994 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea executarea, recepţionarea lucrărilor de

îmbunătăţire a terenurilor slabe de fundare prin metoda îmbunătăţirii cu materiale locale de aport pe cale dinamică

17. NP 075-2002 - Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii.

18. GE 044-2001 - Ghid pentru sistematizarea, stocarea şi reutilizarea informaţiilor privind parametrii

geotehnici

20. NP 112-2014 - Normativ pentru proiectarea fundaţiilor de suprafaţă

21. GT 001-1996 - Ghid privind criterii de alegere a încercărilor şi metodelor de determinare a

caracteristicilor fizice şi mecanice ale pământurilor

22. NP 122:2010 - Normativ privind determinarea valorilor caracteristice şi de calcul ale parametrilor

geotehnici

23.

NP 124:2010 - Normativ privind proiectarea geotehnică a lucrărilor de susţinere

26.

GT 067-2014 - Ghid privind interpretarea şi controlul lucrărilor de compactarea pământurilor

necoezive granulaţie mare

27. NP 134-2014 - Normativ privind proiectarea geotehnică a lucrărilor de epuismente.

28. GP 129-2014 - Ghid privind proiectarea geotehnică

29. P 125-1984 - îndrumător tehnic pentru studiul proprietăţilor pământurilor necoezive lichefiabile.

30. NE 012/1-2007 - Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat

şi beton precomprimat -Partea 1: Producerea betonuIuiV

31. NE 012/2-2010 - Normativ pentru producerea şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton

precomprimat-Partea 2: Executarea lucrărilor din beton, indicativ NE 012/2-2010

32. ST 009-2011 - Specificaţie tehnică privind produse din oţel utilizate ca armături: cerinţe şi criterii de

performanţă 38. ST 043-2001 - Specificaţie tehnică privind cerinţele şi criteriile de performanţă pentru ancorarea în beton cu sisteme mecanice şi metode de încercare

41. C 156-1989 - îndrumător pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3. Elemente prefabricate de

Page 27 of 340

beton, beton armat şi beton precomprimat. Procedee, instrumente şi dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice.

47.

C 28-1983 - Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor de oţel - beton

49.

C 17-1982 - Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi

tencuială.

57. C 83-1975 - îndrumător privind executarea trasării de detaliu în construcţii 60. NP 087-2003 -

Normativ pentru urmărirea comportării construcţiilor hidrotehnice

62. C 16-1984 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor

aferente

63. P 82-1986 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea executarea şi întreţinerea drumurilor de şantier.

64. C 26-1985 - Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive

65. C 54-1981 - Instrucţiuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul caratelor

66. C 56 -1985 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.

67. P 130-1999 - Normativ privind comportarea în timp a construcţiilor

68. C 150-1999 - Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oţel ale construcţiilor civile, industriale

şi agricole

70. C 200-1981 - Instrucţiuni tehnice pentru controlul calităţii betonului în construcţii îngropate prin metoda

carotajului sonic

71. C 231-1989 - Instrucţiuni tehnice privind folosirea metodei semidistructive prin smulgere de pe

suprafaţa de determinare a rezistenţei betonului în lucrare

72. C 236-1991 - Instrucţiuni tehnice privind folosirea metodei semidistructive prin smulgere din

profunzime la determinarea rezistenţei betonului din lucrare

73. C 244-1993 - Ghid pentru inspectare şi diagnosticare privind durabilitatea construcţiilor din beton

armat şi precomprimat

74. NP 137-2014 - Normativ pentru evaluarea in situ a rezistenţei betonului din construcţiile existente

75. C 149-1987 - Instrucţiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de

beton şi beton armat

76. MP 031-2003 - Metodologie privind programul de urmărire în timp a comportării construcţiilor din punct

de vedere al cerinţelor funcţionale

77. ST 003-1996 - Specificaţie tehnică privind criteriile şi nivelele de performanţă ale materialelor de

sablare folosite pentru reabilitarea construcţiilor şi pentru asigurarea calităţii acestora.

79. PCC 003-1999 - Proceduri pentru atestarea conformităţii produselor destinate construcţiilor la furnizor:

ancoraje şi blocaje pentru precomprimarea betonului.

80. P 136-1995 - Principii generale privind metodologia de zonare geotehnică a teritoriului României

81. GT 051-2002 - Ghid de interpretare a cerinţelor esenţiale ale construcţiei în vederea stabilirii adecvării

la o utilizare prevăzută a produselor pentru construcţii.

82. - Regulamentul privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure

şi/sau alunecări de teren.

83. PCC-022: 2008 - Procedură privind controlul de stat la producerea şi livrarea betonului

84. ST 051 -2013 - Specificaţie tehnică privind produse pentru construcţii. Caracteristici esenţiale, niveluri

şi clase de performanţă

85. PCU 004-2014 - Procedura privind activităţile de control efectuate pentru aplicarea prevederilor legale

privind urmărirea curentă şi specială a comportării în exploatare a construcţiilor

86. PCE 001-2014 - Procedura privind exercitarea controlului de stat al calităţii în construcţii prin controale

la factorii implicaţi în procesul de execuţie

87. PCF 002-2014 - Procedura privind efectuarea controlului de stat în faze de execuţie determinante

pentru rezistenţa mecanică şi stabilitatea construcţiilor

88. - Metodologia de stabilire a categoriei de importanţă a construcţiilor

Page 28 of 340

89.

- Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor.

90. GT 035-2002 - Ghid privind modul de întocmire şi verificare a documentaţiilor geotehnice pentru

construcţii

91. PAT 1- 2004 PAT 2- 2004 PAT 3- 2004 - Proceduri privind agrementul tehnic în construcţii: -

Procedură de agrement tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii. - Procedură de abilitare a organismelor elaboratoare de agremente tehnice în construcţii. -Procedură privind avizarea agrementelor tehnice în construcţii.

92. - Regulament privind atestarea conformităţii produselor pentru construcţii.

93. IM 003-1996 - Metodologie pentru determinarea indicelui californian de capacitate portantă (CBR)

98. NE 021-2003 - Normativ privind stabilirea cerinţelor tehnice de calitate a drumurilor, legate de cerinţele utilizatorilor.

103. CD 148-2003 - Ghid privind tehnologia de execuţie a straturilor de fundaţie din balast.

106. C 182-1987 - Normativ privind executarea mecanizată a terasamentelor de drum.

107. AND 532-1997 - Normativ privind reciclarea la rece a îmbracăminţilor rutiere

118.

PD 189-2012 - Normativ pentru determinarea capacităţii de circulaţie a drumurilor publice

121.

AND 584-2012 - Normativ pentru determinarea traficului de calcul pentru proiectarea drumurilor

din punct de vedere al capacităţii portante şi al capacităţii de circulaţie

123. NE 029-2004 - Normativ privind condiţiile tehnice şi metodologia de testare a aditivilor pentru

bitumurile rutiere.

124. NE 030-2004 - Normativ privind condiţiile tehnice şi metodologia de testare a materialelor

antiderapante şi a fondanţilor chimici, utilizate pentru întreţinerea drumurilor pe timp de iarnă 126. AND

540-2003 - Normativ pentru evaluarea stării de degradare a îmbrăcămintei bituminoase pentru drumuri cu structuri rutiere suple şi semirigide

130. CD 153-1985 - Instrucţiuni şi condiţii tehnice pentru măsurarea denivelărilor din profil

longitudinal al drumurilor cu ajutorul aparatului Viagraf.

132. AND 558-1999 - Metodologie pentru executarea lucrărilor de cadastru al drumurilor publice.

133. AND 554-2002 - Normativ privind lucrările de întreţinere şi reparare a drumurilor publice.

134. AND 576-2010 - Normativ privind lucrările de întreţinere pentru remedierea degradărilor la

îmbrăcăminţile rutiere bituminoase pe drumurile publice reabilitate.

136. AND 519-1993 - Instrucţiuni tehnice departamentale privind metodologia de interpretare statistică

a rezultatelor măsurătorilor de laborator şi de teren pentru determinarea calităţii complexului rutier.

150. - Norme metodologice privind condiţiile de închidre a circulaţiei şi de instituire a resctricţiilor de

circulaţie în vederea executării de lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului.

158. AND 593-2014 - Normativ pentru sisteme de protecţie pentru siguranţa circulaţiei pe drumuri,

poduri şi autostrăzi.

159. AND 594-2013 - Ghid privind evaluarea riscului producerii alunecărilor de teren în zona drumului.

160. AND 604-2012 - Ghid pentru planificarea şi proiectarea semnalizării rutiere de orientare şi

informare pentru asigurarea continuităţii, uniformităţii şi cogniscibilităţii acestuia.

161. PD 197-1978 - Normativ departamental pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor din

domeniul transporturilor şi telecomunicaţiilor.

164. AND 513-2002 - Instrucţiunile tehnice departamentale privind proiectarea, execuţia, revizia şi

întreţinerea drenurilor pentru drumurile publice.

168. AND 589-2004 - Caiete de sarcini generale comune lucrărilor de drum

170. AND 595-2007 - Ghid pentru prognozarea posibilităţilor compactării pământurilor şi materialelor

granulate în condiţii optime la lucrările de drumuri şi autostrăzi.

171. AND 600-2010 - Normativ pentru amenajarea intersecţiilor la nivel pe drumuri publice.

172. AND 614-2014 - îndrumător de întocmire a documentaţiilor geotehnice pentru drumuri naţionale,

drumuri expres şi autostrăzi

Page 29 of 340

177.

ST 032-2000 - Specificaţie tehnică privind cerinţele de calitate pentru executarea si finisarea

lucrărilor de terasamente pentru drumuri si cai ferate

186. GM 008-2000 - Ghid metodologic privind elaborarea analizelor de evaluare a impactului asupra

mediului, ca parte integrantă a planurilor de amenajare a teritoriului şi a planurilor de urbanism.

187. PC 001-1997 - Ghid pentru întocmirea cărţii tehnice a construcţiei

189. - ME001-999 Ghidul dirigintelui de specialitate in construcţii şi instalaţii.

190. - Instrucţiuni tehnice departamentale privind utilizarea deflectometrului DYNATEST

8000 FWD, pentru investigarea structurilor rutiere suple şi semirigide

Page 30 of 340

deflectometrului DYNATEST 8000 FWD, pentru investigarea structurilor rutiere suple şi semirigide Page 30 of 340

Tehnologie de executie - LUCRĂRI DE PODURI SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT

SCHELE EŞAFODAJE CINTRE ARMATURI BETOANE SUPRASTRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT HIDROIZOLATII DISPOZITIV DE ACOPERIRE ROSTURI DE DILATAT!E ÎMBRĂCĂMINTE BITUMINOASA TIP BAP 16 PENTRU CALEA PE POD PARAPETE LUCRĂRI DE SUSŢINERE DIN GABIOANE INSTRUCŢIUNI DE EXPLOATARE -LUCRĂRI DE PODURI INSTRUCŢIUNI DE POSTUTILIZAREA CONSTRUCŢIILOR

LUCRĂRI DE AMENAJARE RAMPE LUCRĂRI DE TERASAMENTE REPARAŢII STRAT SUPORT - PLOMBĂRI STRAT DIN BALAST STRAT DIN BADPC20 STRAT DIN BAPC16 INSTRUCŢIUNI DE EXPLOATARE -LUCRĂRI DE DRUMURI

Page 31 of 340

STRAT DIN BALAST STRAT DIN BADPC20 STRAT DIN BAPC16 INSTRUCŢIUNI DE EXPLOATARE -LUCRĂRI DE DRUMURI Page
Page 32 of 340

SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT

1. PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ Şl ARMARE Prezentul capitol se referă la lucrările sau părţile de lucrări executate din beton

armat în suprastructurile de poduri şi anume:

* grinzi simplu rezemate sau continui din beton armat;

* plăci turnate monolit din beton armat;

* elemente prefabricate din beton armat (plăci carosabile, plăci de trotuar, elemente prefabricate de trotuar pentru parapete şi plăci prefabricate pentru suprastructurile de tip mixt).

* monolitizarea elementelor prefabricate.

în cazul în care proiectul prevede şi precomprimarea structurii de beton armat se aplica prevederile cuprinse în caietul de sarcini "Suprastructuri din beton precomprimat". Suprastructurile din beton armat se vor executa numai conform proiectului elaborat cu respectarea strictă a prevederile din SR EN 1992-1-1:2004, SR EN 1992- 1:2004/ NB:2008, SR EN 1992-2:2006, SR EN 1992-2:2006/ NA:2009 şi SR EN 1992- 1:2004/NB :2008/A91:2009. Elementele prefabricate vor fi introduse în structuri numai dacă sunt însoţite de certificate de calitate. Proiectul pe baza cuprinde ealizare suprastructurile din beton armat si cuprinde detaliile de execuţie ale suprastructurii, programul de asigurare a calităţii lucrărilor. Planşele de execuţie cuprind toate elementele necesare execuţiei, inclusiv planşele tehnologice cu fazele succesive de execuţie. Detaliile de execuţie vor fi cuprinse în planşele de cofraj şi armare pentru suprastructura în întregime şi pentru părţi de lucrări din aceasta. în zonele puternic armate, cu concentrări de eforturi (de exemplu cuzineţi) desenele de detaliu vor fi prezentate la o scară şi într-o asemenea manieră încât să arate compatibilitatea între planul de armare şi condiţiile efective de betonare. Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dimensiunile, toleranţele admise şi modul de trasare a suprafeţelor aparente ale betonului prin cofrajele propuse. Planurile de armare, pentru elementele din beton armat vor cuprinde toate datele geometrice privind armăturile şi modul de poziţionare (poziţie, diametru, lungimi parţiale şi lungimi totale). Planurile vor conţine explicit:

* calitatea oţelurilor (categorie, sudabiîitatea) conf SR EN 10080;

* toleranţele de poziţionare, conform NE 012-2:2010;

* poziţia înnădirilor şi detaliile de înnădire ( SR EN 17660-1);

* dispunerea, forma şi natura dispozitivelor de calare a armăturilor;

* în cazul elementelor prefabricate, poziţia şi natura ancorelor incorporate pentru manipulare; De asemenea, planurile de armare vor cuprinde măsurile ce trebuie luate în secţiunile de reluare a betonării, pregătirea armăturilor prin îndoire - dezdoire şi modul de tratare a suprafeţei de la care se reia betonarea. Zonele de armătură densă se vor detalia la o scară mare cu prezentarea razelor

Page 33 of 340

La execuţia suprastructurilor din beton armat se vor respecta detaliile din proiect, Codul de practică pentru producerea betonului indicativ CP 012/1-2007, Normativul

pentru producerea si execuţia lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat. Partea 2 - Executarea lucrărilor din beton indicativ NE 012/2-2010 şi prevederile din prezentul caiet de sarcini.

2. LUCRĂRI PROVIZORII

Suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate monolitizate se execută cu ajutorul unor lucrări provizorii ce constau din : eşafodaje, schele şi sprijiniri la elemente de suprastructură cu grinzi şi plăci drepte; cintre, schele şi sprijiniri la suprastructuri de tip arc sau boltă; întocmirea proiectelor pentru lucrările provizorii se va face de către proiectant sau antreprenor. Proiectul a cuprins desene de execuţie însoţite de note de calcul. Lucrările provizorii trebuiesc astfel proiectate şi executate încât să garanteze că lucrările definitive nu vor suferi în nici un fel ca urmare a deformaţiilor lucrărilor provizorii, ca rezistenţă sau

aspect.

Lucrările provizorii vor asigura că lucrările definitive se încadrează, din punct de vedere al toleranţelor, în cele admise în ANEXA C a Normativul pentru producerea si execuţia lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat . Partea 2 - Executarea lucrărilor din beton indicativ NE 012/2-2010. La realizarea lucrărilor provizorii se va ţine seama şi de prevederile cuprinse în caietul de sarcini "Schele, eşafodaje şi cintre". COFRAJE Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat sau părţi ale acestora vor

respecta condiţiile de calitate precizate în planşe. în principiu acestea pot fi de trei tipuri:

> cofraje obişnuite utilizate la suprafeţele nevăzute;

> cofraje de faţă văzută, utilizate la suprafeţele expuse vederii (grinzi, plăci, arce, bolţi şi stâlpi);

> cofraje cu tratare specială la elementele de suprastructură precum: grinzi marginale, elemente de trotuare, parapete, etc. Antreprenorul poate propune soluţii proprii de tratare a feţei văzute a betoanelor, pentru care va obţine aprobarea beneficiarului. La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat se va ţine seama de prevederile Normativul pentru producerea şi execuţia lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat. Partea 2 - Executarea lucrărilor din beton indicativ NE 012/2-2010 precum şi de cele cuprinse în caietul de sarcini "Cofraje". La realizarea tiparelor (cofrajelor) pentru realizarea elementelor prefabricate se va ţine seama de prevederile Codului de practică pentru execuţia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton NE 013:2002, SR EN 13369 şi SR EN 15050. Materiale de construcţie. Tronsoane prefabricate.

MATERIALE DE CONSTRUCŢIE Agregate Agregatele vor corespunde SR EN 12620+A1:2008 „ Agregate pentru beton“, Codul de practică pentru producerea betonului CP012/1-2007 şi Codului de practică pentru execuţia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat NE 013/02 care prevăd condiţiile de livrare şi procurare, alegerea dimensiunii maxime, condiţiile de transport şi depozitare şi controlul calităţii agregatelor.

Page 34 of 340

Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj.

Pietrişul: se va folosi pietriş de râu sau criblură, sorturile 7 (8) -16 şi 16 - 31 (22)

mm care se vor înscrie în zona foarte bună a curbei granulometrice. în funcţie de clasa betonului, acesta se poate realiza din trei sau patru sorturi de

agregate şi anume: nisip sorturile 0-4; 4-8; pietriş sorturile 8-16 şi 16- 31; criblură sorturile 8-16 şi 16-25. Amestecul format din cele trei (sau patru sorturi) se va înscrie în zona foarte bună a limitelor granulometrice. Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spălate şi sortate. Toate agregatele trebuie să provină din surse sigure din punct de vedere tehnic şi certificate sub aspectul conformităţii producţiei în conformitate cu prevederile legale. încercările pentru determinarea caracteristicilor mecanice ale agregatelor sunt cuprinse în SR EN 1097. Antreprenorul va lua măsurile necesare pe şantier pentru a se evita depuneri de

praf pe agregate.

Ciment Cimentul va corespunde SR EN 197-1:2011. Cimentul se va aproviziona în cantităţi astfel determinate încât stocul rezultat să fie consumat în maximum două luni. Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite şi utilizarea acestor amestecuri. Pentru fiecare clasa de ciment se va asigura o încăpere separată sau o celulă tip siloz. Starea de conservare se va verifica periodic conform prevederilor din Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat indicativ CP012/1-2007, Codul de practică pentru execuţia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat NE 013/02. Armături Armăturile trebuie să respecte planurile de execuţie din proiect. Oţelurile utilizate la confecţionarea carcaselor de armătură trebuie să fie sudabile, garantate prin specificaţia tehnică şi conform ST 009-2011, SR EN 10080:2005, armăturile fiind verificate pe baza metodelor de încercare prevăzute în SR EN ISO 15630-

1:2003.

Se vor utiliza, ca armături de rezistenţă cu factorul de profil, fR corespunzător înaltei aderenţe (anexa C din SR EN 1992-1-1:2004) şi vor avea rezistenţa caracteristică de ce! puţin 400MPa (3.2.2 (3)P NOTĂ din SR EN 1992-1-1:2004/ NB:2008/A91:2009). Domeniul de utilizare, dispoziţiile constructive şi modul de fasonare al armăturilor vor corespunde prevederilor din Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat. Partea 2- Executarea lucrărilor din beton. Indicativ

NEQ12/2-2010.

înainte de fasonarea armăturilor, oţelul beton se curăţă de praf şi noroi, de rugină, urme de ulei şi de alte impurităţi. De asemenea, este interzisă montarea în amplasamentul definitiv a barelor din oţel beton murdare de praf şi / sau noroi, de eventualele urme de rugină sau ulei şi de alte impurităţi. înlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru cu bare de alt diametru, dar cu aceeaşi secţiune totală se va face numai cu acordul proiectantului. Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenţa la rupere, limita de curgere tehnică, alungirea relativă la rupere, numărul de îndoiri la care se rupe

Page 35 of 340

oţelul etc.) în condiţiile precizate de Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat Partea 2 - Executarea lucrărilor din beton.” indicativ NE 012/2-2010 şi Codul de practică pentru execuţia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat NE 013/02. La aprovizionarea, fasonarea şi montarea armăturilor se va ţine cont de prevederile din caietul de sarcini “Armături”.

3. BETOANE Compoziţia betonului proiectat se stabileşte pe bază de încercări preliminare, conform Codului de practică pentru betoane CP 012/1-2007 si SR EN 206:2014, folosindu-se materialele aprovizionate, stabilite şi verificate de către un laborator autorizat. La adaptarea reţetei la staţia de betoane se va ţine seama de capacitatea şi tipul betonierei, de umiditatea agregatelor, iar pe timp friguros se va ţine seama de temperatura materialelor componente şi a betonului. Betoanele se prepară în staţii de beton verificate şi atestate. Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face în greutate. Abaterile limită se vor încadra în prevederile din caietul de sarcini “Betoane” şi ale Codului de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat indicativ NE 012/ 2-2010 - capitolul 14 si Anexa C. Folosirea plastifianţilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea beneficiarului ţinând cont de prevederile Caietului de sarcini “Betoane”. Umiditatea agregatelor se verifică zilnic, precum şi după fiecare schimbare de stare atmosferică. în timpul turnării trebuie asigurat ca betonul să umple complet formele în care este turnat, pătrunzând în toate colţurile şi nelasând locuri goale. Betonul preparat, având de regulă temperatura înainte de turnare cuprinsă între 5- 30°C, trebuie turnat în cofraje în maximum 1 oră în cazul folosirii cimenturilor obişnuite şi 1/2 oră când se utilizează cimenturi cu priza rapidă. în situaţia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30° C se iau masuri suplimentare, cum este şi utilizarea de aditivi întârzietori, conform Codului NE 012/99 şi Codului NE 013/02. Betonul adus în vederea turnării nu trebuie să prezinte urme de segregare. în perioada dintre preparare şi turnare se interzice adăugarea de apă în beton. La turnarea betonului trebuie respectate regulile din Codul NE 012/99 şi Codul 013/02. Jgheaburile autocamioanelor de transport beton, vor trebui păstrate curate şi spălate după fiecare întrerupere de lucru.

La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare ca: mese vibrante, vibratoare de cofraj şi vibratoare de adâncime, iar în timpul compactării betonului proaspăt se va avea grijă să nu se producă deplasări sau degradări ale armăturilor şi cofrajelor.

4. ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ §1 MONOLITIZARE

în cazul structurilor din grinzi şi plăci prefabricate, atât grinzile cât şi plăcile prefabricate vor fi numerotate, iar pe ele se va înscrie cu vopsea data fabricării şi tipul de placă sau grindă, prin care se precizează astfel poziţia acesteia în lucrare. Montarea elementelor prefabricate va fi condusă de un inginer specializat în acest domeniu şi supravegheată permanent de maiştri cu experienţa dobândită în lucrări similare. Montarea grinzilor prefabricate pe aparatele de reazem se va face cu tehnologia

Page 36 of 340

de montare adoptată şi aprobată de proiectant, în conformitate cu prevederile din planşele de execuţie. Săgeata grinzilor, măsurată comparativ cu grinda adiacentă, aflată în poziţia ei finală, nu va fi mai mare de 1 mm pe 1 m de deschidere şi in nici un caz, mai mare de 25 mm. Deplasarea şi depozitarea elementelor de beton precomprimat va fi efectuată cu elementele în poziţie corectă şi cu puncte de susţinere situate aproximativ la aceleaşi poziţii prevăzute pentru poziţia finală a elementelor în structură. Elementele nu vor fi transportate sau ridicate, până când betonul lor nu atinge rezistenţa la compresiune, prevăzuta în planşele de execuţie. La aşezarea grinzilor prefabricate pe aparatele de reazem de pe infrastructura podului - pile, pile-culei, culei - se va urmări poziţionarea corectă conform proiectului, atât în ce priveşte asigurarea amplasamentului, cât şi a lungimii de rezemare şi a contactului cu suprafeţele de rezemare. Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere numai după realizarea corectă a rezemării. Până la solidarizarea definitivă a grinzilor prefabricate cu antretoazele şi placa de monolitizare, este obligatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor grinzilor montate, prin înjuguirea lor. Se vor respecta prevederile capitolului 13 „ Montarea elementelor prefabricate din „Normativul pentru producerea şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat - Partea 2: Executarea lucrărilor din beton” indicativ , NE 012/2- 2010. Operaţia de montaj trebuie să fie precedată de lucrări pregătitoare, specifice operaţiei respective şi care depinde de la caz la caz de tipul elementului care se montează sau de modul de alcătuire al structurii. Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care să asigure montajul în condiţii de securitate. îmbinările definitive trebuie să fie executate în cel mai scurt timp posibil de la montaj. Feţele elementelor care urmează a veni în contact cu betonul din monolitizare sau mortarul de pozare vor fi bine curăţate cu o perie de sârmă şi apoi spălate cu apă din abundenţă sau suflate cu jet de aer. Verificarea montării elementelor şi încadrarea în toleranţe se va face conform capitolului 14 „Tolerante geometrice’si anexei C din „Normativul pentru producerea şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat - Partea 2: Executarea lucrărilor din beton” indicativ , NE 012/2-2010. La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce la deteriorarea elementelor. Grinzile prefabricate, antretoazele monolite şi plăcile de monolitizare se vor monofitiza între ele conform detaliilor din proiect. înaintea montării armăturii şi a turnării plăcii de monolitizare, feţele plăcii grinzii prefabricate vor fi prelucrate obligatoriu prin buceardare şi se vor respecta condiţiile de reluare a betonării corespunzătoare unui rost de lucru - vezi secţiunea 11.5.3 b) din NE 012-2:2010 şi condiţiile prealabile şi condiţiile necesare la punerea în lucru a betonului - vezi 11.6 din NE 0122:2010. Reţeta betonului ce se va turna în rosturile umede se va stabili experimental pe bază de încercări in laboratorul şantierului şi va fi transmisa spre aprobare Consultantului. Clasa de rezistenţa a betonului din rosturile umede va fi superioară cu o clasa rezistenţei betonului din tronsoanele prefabricate. La plăcile prefabricate pentru structuri mixte se vor monolitiza şi golurile din dreptul conectorilor prevăzându-se armăturile din proiect necesare legării conectorilor de armăturile de rezistenţă ale plăcilor.

Page 37 of 340

La structurile mixte, în zona de precomprimare a plăcilor se vor monta ştuţuri pentru continuitatea cablurilor în dreptul rosturilor de monolitizare. Pentru tensionarea, blocarea şi injectarea cablurilor prevăzute pentru precomprimarea platelajelor la structurile mixte se vor aplica prevederile din caietul de sarcini “Suprastructuri din beton precomprimaf, Codul de practică NE 012-2:2010 şi Codul de practică NE 013/02. Abaterile limită de la dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat se vor încadra în prevederile SR EN 13369:2004 „Reguli comune pentru produsele prefabricate de beton”. Se va întocmi proces verbal de recepţie calitativă la terminarea lucrărilor în conformitate cu formularele din sistemul de calitate certificat al Antreprenorului. Alte abateri limită decât cele referitoare la dimensiuni (lungimi, lăţime şi grosime placă) se vor încadra în prevederile Codului de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat-şi beton precomprimat indicativ NE 012/2-2010 Anexa D şi Codul de practică pentru execuţia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat NE 013/02.

5. REFACEREA LUCRĂRILOR CU DEFECTE în cazul când o parte, sau întreaga lucrare, nu corespunde prevederilor din proiect

şi din caietul de sarcini, antreprenorul este obligat să execute remedierile necesare. După recunoaşterea şi analiza defectelor, înaintea începerii lucrărilor de remediere antreprenorul propune Consultantului spre aprobare procedura tehnică de execuţie şi planul de control calitate. Pentru remedierile defectelor de natură să afecteze calitatea structurii, siguranţa şi durabilitatea în exploatare, Constructorul va proceda astfel:

* efectuarea releveului detaliat al defectelor;

® evaluarea consecinţelor posibile pe termen scurt sau mai lung;

* asigurarea unei expertize tehnice efectuată de către expert tehnic atestat, care va evalua situaţia şi va da soluţii de remediere;

® întocmirea unei documentaţii de reparaţii, însoţită de toate justificările necesare.

* montarea în lucrare a dispozitivelor de control necesare; în funcţie de constatările şi de studiile efectuate, beneficiarul poate să procedeze

astfel:

* să acorde viza documentaţiei de reparaţii, cu eventuale observaţii;

* să prevadă demolarea unor părţi, sau a întregii lucrări şi refacerea lor pe cheltuiala antreprenorului; în cazul defectelor privind geometria lucrării, calitatea şi culoarea suprafeţelor, dar care nu afectează siouranta si caoacitatea oortantă a lucrării reoaratiile se pot efectua astfel:

• defectele minore se pot corecta prin degresare, spălare, rabotare sau rebetonare cu betoane speciale aderente; « în cazul defecţiunilor mai importante, antreprenorul poate propune beneficiarului un program de remediere, care va fi analizat şi aprobat ca atare, sau cu completările necesare. La suprafeţele văzute cu parament fin este interzisă sclivisirea simplă. Atunci când totuşi se aplică, aceasta nu se va face decât cu aprobarea Consultantului. Fisurile deschise care pot compromite, atât aspectul cât şi durabilitatea structurii, vor fi tratate, respectând prevederile SR EN 1504-3, 5,8 ,9 şi 10 produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea structurilor de beton, pe baza unei tehnologii avizate de către

Page 38 of 340

beneficiar şi a instrucţiunilor specifice de aplicare ale materialelor respective. La terminarea lucrărilor antreprenorul va efectua o verificare a întregii lucrări şi va asigura degajarea tuturor spaţiilor (sprijiniri, susţineri, depozite, etc.) pentru a permite lucrul liber al structurii. 0. RECEPŢIA LUCRĂRILOR încercarea lucrărilor Antreprenorul are în întregime în sarcina sa, cheltuielile pentru încercarea lucrărilor precizate în proiect. Aceste încercări se execută în prezenţa beneficiarului. Tot antreprenorul are în sarcină aducerea camioanelor sau a convoaielor necesare încercării precum şi schelele sau pasarelele necesare efectuării operaţiunilor de măsurare. Operaţiunile de măsurare se vor face de către o instituţie aleasă sau acceptată de către beneficiar.

Page 39 of 340

de măsurare se vor face de către o instituţie aleasă sau acceptată de către beneficiar. Page
Page 40 of 340

SCHELE, EŞAFODAJE ,CINTRE

1.DATE GENERALE

în funcţie de destinaţie lucrările provizorii se clasifică în:

« eşafodaje, cintre ce suportă structuri în curs de realizare;

♦ schele de serviciu destinate de a suporta deplasarea personalului, sculelor şi materialelor;

* dispozitive de protecţie la lucru sub circulaţie, împotriva căderii de materiale, scule, etc.; Lucrările provizorii se execută de către antreprenor pe bază de proiect şi se avizează de către beneficiar. Toate eşafodajele trebuie proiectate şi executate, pentru a suporta încărcările fără tasări sau deformaţii apreciabile. Cofrajele infrastructurii trebuie verificate la acţiunea vântului în funcţie de amplasamentul podului tabel 1(RO) din SR EN 1991-1=4/ NB:2007, conform 3.1 (1)P NOTA 2 din SR EN 1991-1- 6:2005/ NB:2008) şi la celelalte acţiuni tehnolgice prevăzute în SR EN 1991-1-6:2005/ NB: 2008. Antreprenorul trebuie să folosească cricuri aprobate, pene sau alte mijloace de îndepărtare a tasărilor din cofraje înainte şi în timpul turnării betonului. Eşafodajele pot fi:

• elemente simple (de tip pop) sau structuri spaţiale produse in acest scop, caz in care se vor lua in considerare condiţiile de montare si capacitatile de rezistenta si stabilitate prevăzute de producătorii acestora;

• elemente confecţionate si montate pe santeir, caz in care alcătuirea si calculul lor se vor efectua in cadrul proiectului tehnologic privind cofrajele; 2.CONDIŢIILE PE CARE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ CEL CE ÎNTOCMEŞTE PROIECTUL Proiectul poate fi întocmit de către antreprenor sau de către orice unitate de proiectare autorizată şi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

* să asigure securitatea lucrătorilor şi lucrărilor definitive;

• să ţină cont de datele impuse de lucrarea definitivă;

* deformaţiile lucrărilor provizorii nu trebuie să producă defecte lucrării definitive în curs de priză sau întărire;

♦ să cuprindă succesiunea detaliată a tuturor fazelor;

• să cuprindă piese scrise explicative şi planşe de execuţie; Un exemplar complet din proiect trebuie să existe în permanenţă pe şantier la dispoziţia beneficiarului. Planşele de execuţie trebuie să definească geometria lucrărilor provizorii ca şi natura şi caracteristicile tuturor elementelor componente. Din planşe trebuie să rezulte următoarele:

• măsurile luate pentru asigurarea stabilităţii şi protecţia fundaţiilor;

• modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, eşafodajelor şi schelelor;

* reazemele elementelor portante care trebuie să fie compatibile cu propria lor stabilitate şi a elementelor pe care sprijină;

* sistemul de contravântuire ce trebuie asigurat în spaţiu, după cele trei dimensiuni;

® dispoziţiile ce trebuiesc respectate în timpul manipulărilor şi pentru toate operaţiile

Page 41 of 340

de reglare, calare, descintrare, decofrare, demontare;

* contrasăgeţile şi toleranţele de execuţie;

• modul de asigurare a punerii în operă a betonului, libertatea de deformare a betonului sub efectul contracţiei şi precomprimării;

• dispozitivele de control a deformaţiilor şi tasărilor. Din piesele scrise trebuie să rezulte următoarele:

specificaţia materialelor utilizate, materialele speciale, materialele provenite de la terţi; instrucţiuni de montare a lucrărilor provizorii; instrucţiuni cu privire la toate elementele a căror eventuală defecţiune ar putea avea consecinţe grave asupra securităţii lucrărilor. O atenţie deosebită trebuie acordată modului de rezemare a eşafodajelor referitor la următoarele aspecte:

• luarea în cansiderare a capacităţii de rezistenţă şi de deformare a terenului, rezemarea facându-se pe tălpi cu suprafaţa corespunzătoare;

* interzicerea utilizării ca talpa de rezemare a materialelor fragile (cărămidă, BCA, beton celular);

* luarea în considerare a evoluţiei temperaturilor în cazul în care rezemarea trebuie făcută pe teren îngheţat, pentru a se evita tasările în cazul dezgheţului;

♦ utilizarea unor sisteme de reglare pe înălţime care să asigure atât capacitatea de reglare necesară, cât şi stabilitatea pe durata utilizării cofrajelor respective. ® Modalităţile de descintrare 3.REALIZAREA Şl UTILIZAREA LUCRĂRILOR PROVIZORII Calitatea materialelor, materialelor de inventar şi materialelor noi, trebuie să corespundă standardelor în vigoare. Antreprenorul are obligaţia să prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate lucrărilor provizorii atât când se folosesc produse noi cât şi când se refolosesc materiale vechi pentru care trebuie să se garanteze că sunt echivalente unor materiale noi. întrebuinţarea de elemente refolosibile este autorizată atât timp cât deformaţiile lor sau efectele oboselii nu riscă să compromită securitatea execuţiei. Este necesar să se scrie pe planşe numărul admisibil de refolosiri. Eşafodajul poate fi susţinut de palplanşe care trebuie aşezate, bătute şi îndepărtate într-o manieră corespunzătoare fără să compromită securitatea execuţiei. Eşafodajul poate fi de asemenea susţinut de grinzi agăţate de infrastructura permanenta a podului, conform instrucţiei date de Consultant. Execuţia eşafodajelor nu trebuie să înceapă, până când nu este dat acceptul scris de începere, de către Consultant. Consultantul va verifica eşafodajul terminat, pentru conformitatea sa cu planşele de execuţie şi pentru condiţiile sale generale. Se va da atenţie specială stabilităţii laterale, sprijinirii, rigidizărilor, împănărilor şi cricurilor. Eşafodajele trebuie fixate pentru a produce o structura finală la elavaţia şi cotele indicate în Planşele de execuţie. Antreprenorul trebuie să considere şi să compenseze deformaţiile pe care metoda de execuţie le crează. Materialele pentru eşafodaje pot fi atât noi cât şi folosite. Toate materialele sunt subiect de inspecţie de către Consultant, pentru a determina dacă acestea sunt

Page 42 of 340

Toate materialele sunt subiect de inspecţie de către Consultant, pentru a determina dacă acestea sunt Page
Page 43 of 340

adecvate scopului pentru care sunt folosite. Toate materialele, pe care Consultantul le constată ca sunt stricate, îndoite sau nepotrivite din alt motiv pentru folosire, vor fi respinse. Eşafodajul şi suporţii eşafodajului trebuie protejaţi împotriva impactului şi efectelor de vibraţii, prin plasarea de contravântuiri sau limitând accesul utilajelor, dispozitivelor de execuţie. Atunci când palplanşele eşafodajelor din firul apei nu mai sunt necesare, trebuie îndepărtate. Materialele degradate se rebutează sau se dau la reparat în atelier de specialitate. în acest din urmă caz, antreprenorul va justifica valabilitatea reparaţiei, fără ca această justificare să i atenueze responsabilitatea sa.

1. ÎNDEPĂRTAREA COFRAJELOR Şl EŞAFODAJELOR

Se va acorda o atenţie deosebită la îndepărtarea cofrajelor şi în special a elementelor de construcţie care după decofrare suportă aproape întreaga solicitare prevăzută în calcule. Uneltele de metal nu trebuie să atingă direct betonul proaspăt. Cerinţele minime pentru decofrarea betonului sunt date în capitolul 11.7 din NE 012/2- 2010 ’’Normativ pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat Partea 2 : Executarea lucrărilor din beton armat”.

Elementele pot fi decofrate în cazul în care betonul are o rezistenţă suficientă pentru a putea prelua, integral sau parţial, după caz, solicitările pentru care au fost proiectate. Se recomandă următoarele valori ale rezistentei la compresiune la care se poate decofra:

* părţile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins o rezistenţă la compresiune de minim 2,5N/mm 2 , astfel încât să nu fie deteriorate feţele şi muchiile elementelor.

* cofrajele feţelor inferioare la plăci şi grinzi se pot îndepărta, menţinând sau remontând popi de siguranţă, numai în condiţiile în care rezistenţa la compresiune a betonului a atins faţa de clasa, următoarele procente:

* 70% pentru elemente cu deschidere de max 6,Om;

© 85% pentru elemente cu deschidere mai mare de 6,Om; îndepărtarea popilor de siguranţă se face la termenele stabilite în proiect. Stabilirea rezistenţelor la care au ajuns părţile de construcţie, în vederea decofrării, se face prin

încercarea epruvetelor de control. Suporţii trebuie îndepărtaţi treptat pentru a permite betonului să-şi susţină masa sa, uniform. Suporţii eşafodajelor trebuie eliberaţi aproape de centrul deschiderii şi să progreseze simetric către suporţii de capăt. Slăbirea pieselor de descintrare se face treptat fără şocuri, decofrarea se face astfel încât să se evite preluarea bruscă a încărcărilor de către elementele ce se

decofrează, precum şi ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajului şi susţinerilor acestuia.

2. EXECUŢIE, UTILIZARE, COMTROALE

Toleranţele aplicabile la lucrările provizorii sunt stabilite în funcţie de toleranţele de la lucrările definitive. Deformaţiile lucrărilor provizorii se controlează prin nivelmente efectuate de către antreprenori faţă de reperele acceptate de beneficiar. Rezultatele măsurătorilor se transmit beneficiarului.

Page 44 of 340

Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru evitarea unor eventuale deformaţii. Antreprenorul are obligaţia să asigure întreţinerea regulată a lucrărilor provizorii. PRESCRIPŢII COMPLEMENTARE PRIVIND CINTRELE, EŞAFODAJELE

Proiectul cintrelor, eşafodajelor cât şi montajul acestora în amplasament se avizează de către beneficiar. Pentru dispozitivele secundare se admite schematizarea de principiu a acestora şi prezentarea beneficiarului pentru aprobare cu 15 zile, cel puţin, înainte de începerea execuţiei.

Page 45 of 340

şi prezentarea beneficiarului pentru aprobare cu 15 zile, cel puţin, înainte de începerea execuţiei. Page 45
Page 46 of 340

SCHELE, EŞAFODAJE Şl CINTRE

1.DATE GENERALE

în funcţie de destinaţie lucrările provizorii se clasifică în:

• eşafodaje, cintre ce suportă structuri în curs de realizare;

• schele de serviciu destinate de a suporta deplasarea personalului, sculelor şi materialelor;

• dispozitive de protecţie la lucru sub circulaţie, împotriva căderii de materiale, scule, etc.; Lucrările provizorii se execută de către antreprenor pe bază de proiect şi se avizează de către beneficiar. Toate eşafodajele trebuie proiectate şi executate, pentru a suporta încărcările fără tasări sau deformaţii apreciabile. Cofrajele infrastructurii trebuie verificate la acţiunea vântului în funcţie de amplasamentul podului tabel 1(RO) din SR EN 1991-1-4/ NB:2007, conform 3.1 (1)P NOTA 2 din SR EN 1991-1- 6:2005/ NB:2008) şi la celelalte acţiuni tehnolgice prevăzute în SR EN 1991-1-6:2005/ NB: 2008. Antreprenorul trebuie să folosească cricuri aprobate, pene sau alte mijloace de îndepărtare a tasărilor din cofraje înainte şi în timpul turnării betonului. Eşafodajele pot fi:

« elemente simple (de tip pop) sau structuri spaţiale produse in acest scop, caz in care se vor lua in considerare condiţiile de montare si capacitatile de rezistenta si stabilitate prevăzute de producătorii acestora;

• elemente confecţionate si montate pe santeir, caz in care alcătuirea si calculul lor se vor efectua in cadrul proiectului tehnologic privind cofrajele;

TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ CEL CE

ÎNTOCMEŞTE PROIECTUL Proiectul poate fi întocmit de către antreprenor sau de către orice unitate de proiectare autorizată şi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

2.CONDIŢÎILE

PE

CARE

• să asigure securitatea lucrătorilor şi lucrărilor definitive;

• să ţină cont de datele impuse de lucrarea definitivă;

• deformaţiile lucrărilor provizorii nu trebuie să producă defecte lucrării definitive în curs de priză sau întărire;

• să cuprindă succesiunea detaliată a tuturor fazelor;

• să cuprindă piese scrise explicative şi planşe de execuţie; Un exemplar complet din proiect trebuie să existe în permanenţă pe şantier la dispoziţia beneficiarului. Planşele de execuţie trebuie să definească geometria lucrărilor provizorii ca şi natura şi caracteristicile tuturor elementelor componente. Din planşe trebuie să rezulte următoarele:

• măsurile luate pentru asigurarea stabilităţii şi protecţia fundaţiilor;

• modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, eşafodajelor şi schelelor;

• reazemele elementelor portante care trebuie să fie compatibile cu propria lor stabilitate şi a elementelor pe care sprijină;

Page 47 of 340

Page 48 of 340

CAP.4. COFRAJE

1. DÂTE GENERALE

Cofrajele sunt structuri provizorii alcătuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate în lucrare, dau betonului forma proiectată. In termenul de cofraj se includ atât cofrajele propriu-zise cât şi dispozitivele pentru sprijinirea lor, buloanele, ţevile, tiranţii, distanţierii, care contribuie la asigurarea realizării formei dorite. Cofrajele şi susţinerile lor se execută numai pe bază de proiecte, întocmite de unităţi de proiectare autorizate, în conformitate cu prevederile STAS 7721/90, precum şi a celor din Partea A beton şi beton armat a Codului de practică NE 012/99. Cofrajele trebuie să fie alcătuite astfel încât să îndeplinească următoarele condiţii:

* să asigure obţinerea formei, dimensiunilor şi gradului de finisare, prevăzute în proiect, pentru elementele ce urmează a fi executate, respectându se înscrierea în abaterile admisibile prevăzute în Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat indicativ NE 012-2010 Anexa C”.

* să asigure suprafeţe netede, fără goluri, fisuri sau alte defecte;

* să fie etanşe, astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment;

* să fie stabile şi rezistente, sub acţiunea încărcărilor care apar în procesul de execuţie.

* să asigure ordinea de montare şi demontare stabilită fără a degrada elementele de beton cofrate, sau componentele cofrajelor şi susţinerilor;

* să permită, la decofrare, o preluare treptată a încărcării de către elementele care se decofrează; ® să permită închiderea rosturilor astfel încât să se evite formarea de pene sau praguri;

* să permită închiderea cu uşurinţă - indiferent de natura materialului din care este alcătuit cofrajul - a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor şi pentru scurgerea apelor uzate, înainte de începerea turnării betonului;

* să aibă feţele, ce vin în contact cu betonul, curate, fără crăpături, sau alte defecte;

* materialele din care se execută să corespundă reglementărilor specifice în vigoare; Proiectul cofrajelor va cuprinde şi tehnologia de montare şi decofrare. în afara prevederilor generale de mai sus, cofrajele vor trebui să mai îndeplinească următoarele condiţii:

* să permită poziţionarea armăturilor din oţei beton şi de precomprimare;

* să permită fixarea sigură şi în conformitate cu proiectul, a pieselor înglobate din zonele de capăt a grinzilor (plăci de repartiţie, ted, etc.);

* să permită compactarea cât mai bună în zonele de ancorare;

* să asigure posibilitatea de deplasare şi poziţia de lucru corespunzătoare a muncitorilor care execută turnarea şi compactarea betonului;

* să permită scurtarea elastică la precomprimarea şi intrarea în lucru a greutăţii proprii, în conformitate cu prevederile proiectului;

* să fie prevăzute, după caz, cu urechi de manipulare, să fie prevăzute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, atunci când acestea

Page 49 of 340

să fie prevăzute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, atunci când acestea Page 49
Page 50 of 340

sunt înscrise în proiect;

• distanţierii cofrajului, lăsaţi în beton, să nu afecteze durabilitatea sau aspectul betonului, să nu introducă încărcări suplimentare asupra structurii;

• cofrajele metalice să nu prezinte defecte de laminare, pete de rugină pe feţele ce vin în contact cu betonul. Pentru a evita deteriorarea muchiilor betonului, la execuţia cofrajului se va asigura teşirea acestora. Teşirea se va realiza la dimensiunile de 2x2cm, dacă în detalii nu se prevede altfel. Din punct de vedere al modului de alcătuire se deosebesc:

• cofraje fixe, confecţionate şi montate la locui de turnare a betonului şi folosite, de obicei, la o singură lucrare.

• cofraje demontabile staţionare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj refolosibile la un anumit număr de turnări;

• cofraje demontabile mobile, care se deplasează şi iau poziţii succesive pe măsura turnării betonului: cofraje glisante sau păşitoare; Din punct de vedere al utilizării componentelor:

• cofraje de inventar, la care componenţele sunt mijloace de inventar şi se folosesc de mai multe ori;

• cofraje unicat, la care componenţele se utilizează o singură dată (de regulă acestea sunt din lemn);

• cofraje pierdute, la care componenţele intră în alcătuirea elementelor din beton care se toarnă pe şantier;

• cofraje virtuale, la care betonul se toarnă în spaţii construite anterior (groapa în care se toarnă fundaţia). Pentru aceste din urmă cofraje, abaterile faţă de dimensiunile de referinţă din proiect, sunt cele specifice lucrărilor de pământ şi nu cele specifice elementelor din beton turnat în “cofraje reale”. Faţă de calitatea suprafeţei de beton obţinute după decofrare:

• cofraje pentru beton aparent;

• cofraje pentru betoane brute; suprafeţele obţinute fiind acoperite cu placaje etc;

• Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confecţionate se deosebesc:

• cofraje din lemn sau căptuşite cu lemn;

• cofraje tego;

• cofraje furniruite de tip DOKA, PASCHAL, PERI, MEVA îmbinate sau tratate cu răşini;

• cofraje metalice.

2. PREGĂTIREA, CONTROLUL Şl RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE COFRARE înainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite şi reparate. Refolosirea cât şi numărul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul beneficiarului, în scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse următoarelor operaţiuni:

• curăţirea cu grijă, repararea şi spălarea, înainte şi după refolosire;

« când spălarea se face în amplasament apa va fi drenată în afară (nu este permisă curăţirea cofrajelor numai cu jet de aer);

• tratarea suprafeţelor, ce vin în contact cu betonul, cu o substanţă ce trebuie

Page 51 of 340

Page 52 of 340

să uşureze decofrarea, în scopul desprinderii uşoare a cofrajului; în cazul în care se folosesc substanţe lubrifiante, uleioase; nu este permis ca acestea sa vină în contact cu armăturile. în vederea asigurării unei execuţii corecte a cofrajelor se vor efectua verificări etapizate astfel:

• preliminar, controlându-se lucrările pregătitoare şi elementele sau subansamblurile de cofraje şi susţineri;

• în cursul execuţiei, verificându-se poziţionarea în raport cu trasarea şi modul de fixare a elementelor;

• final, recepţia cofrajelor şi consemnarea constatărilor în "Registrul de procese verbale, pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse";

2. MONTAREA Şl SUSŢINERILE COFRAJELOR

Montarea cofrajelor Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii:

 

trasarea poziţiei cofrajelor;

executarea eşafodajelor dacă este cazul;

aşejarea cofrajelor pe poziţie , conform trasării de detaliu;

definitivarea poziţiei în plan şi pe verticală, îmbinarea între panouri,fixarea cofrajelor;

verificarea şi recepţia cofrajelor; Aşezarea cofrajelor la poziţie se realizează:

în plan, faţă de reperele marcate la trasarea de detaliu;

pe înălţime, prin respectarea cotelor şi reglarea în poziţia verticală sau înclinată după caz. Definitivarea poziţiei în plan şi pe verticală se realizează odată cu fixarea cofrajelor

prin:

 

Fixarea pe înălţimea reglată a popilor de susţinere în cazul cofrajelor pentru plăci, astfel încât să nu permită deplasări relative ale panourilor/zonelor încărcate (cu beton proaspăt sau din activităţile de punere în operă a betonului) . faţă de cele neîncărcate;

Fixarea la poziţie a elementelor de susţinere sau sprijinire a cofrajelor verticale sau înclinate de înălţime mare (pentru stâlpi, pereţi etc.)

Fixarea elementelor exterioare de susţinere (caloţi, nervuri etc.) ale cofrajelor de

dimensiuni mai reduse în secţiune transversala (grinzi, stâlpi).

• Fixarea elementelor interioare de legătură,de regulă distanţieri, pentru menţinerea distanţei între feţele cofrate. Susţinerile cofrajelor în cazurile în care elementele de susţinere a cofrajelor reazemă pe teren se va asigura repartizareasolicitărilor, ţinând seama de gradul de compactare şi posibilităţile de înmuiere, astfel încât să se eviteproducerea tasărilor. în cazurile în care terenul este îngheţat sau expus îngheţului, rezemarea susţinerilor se va face astfelîncât să se evite deplasarea acestora în funcţie de condiţiile de temperatură.

3. CONTROLUL Şl RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE EXECUŢIE A COFRAJELOR

în vederea asigurării unei execuţii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificări etapizate astfel:

• preliminar, controlându-se lucrările pregătitoare şi elementele sau subansamblurile de cofraje şi susţineri;

Page 53 of 340

• în cursul execuţiei, verificăndu-se poziţionarea în raport cu trasarea şi modul de fixare a elementelor;

• final, recepţia cofrajelor şi consemnarea constatărilor în "Procesul verbal de recepţie calitativă".

Page 54 of 340

cofrajelor şi consemnarea constatărilor în "P rocesul verbal de recepţie calitativă". Page 54 of 340
Page 55 of 340
Page 56 of 340

Page 56 of 340

Page 57 of 340

Page 57 of 340

Page 58 of 340

♦ Dimensiunea;

* Limita de curgere;

* Rezistenţa la rupere;

* Alungirea la forţa maximă şi la rupere;

♦ Conţinutul de carbon echivalent pe oţel lichid;

• Date de identificare a şarjei/lotului/colacului sau legăturii; Fiecare colac sau legătură de bare sau plase sudate va purta o etichetă, bine legată care va conţine:

• Denumirea producătorului;

* Tipul şi clasa produsului;

* Numărul lotului şi al colacului / legăturii;

• Marcajul de conformitate

* Ştampila controlului de calitate

• Oţelul livrat de furnizori intermediari va fi însoţit de un certificat privind calitatea produselor care va conţine toate datele din documentele de calitate eliberate de producătorul oţelului beton.

1.1.1. TRANSPORTUL Şl DEPOZITAREA

Barele de armătură, plasele sudate şi carcasele prefabricate de armătură vor fi transportate şi depozitate astfel încât să nu sufere deteriorări sau să prezinte substanţe care pot afecta armătura şi/sau betonul sau aderenţa beton - armătură. Oţelurile pentru armături trebuie să fie depozitate separat pe tipuri şi diametre în spaţii amenajate şi dotate corespunzător, astfel încât să se asigure:

• evitarea condiţiilor care favorizează corodarea armăturii;

* evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte materiale;

* asigurarea posibilităţilor de identificare uşoară a fiecărui sortiment şi diametru.

1.1.2. CONTROLUL CAUTĂ TU

Controlul calităţii oţelului se va face conform prevederilor prezentate în Codul de practică NE 012/22010 capitolul 8 şi anexa 7.1 din Codul de practică NE 013/02. FASONAREA, MONTAREA Şl LEGAREA ARMĂTURILOR Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură se va face

in strictă conformitate cu prevederile proiectului. înainte de a se trece la fasonarea armăturilor, executantul va analiza prevederile proiectului, ţinând seama de posibilităţile practice de montare şi fixare a barelor, precum şi de aspecte tehnologice de betonare şi compactare. Dacă se consideră necesar se va solicita reexaminarea de către proiectant a dispoziţiilor de armare prevăzute în proiect. Armătura trebuie tăiată, îndoită, manipulată astfel încât să se evite:

• deteriorarea mecanică (de ex. crestături, loviri);

• ruperi ale sudurilor în carcase şi plase sudate;

• contactul cu substanţe care pot afecta proprietăţile de aderenţăsau potproduceprocesedecoroziune. Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte, în acest scop se vor ndepărta:

• eventuale impurităţi de pe suprafaţa barelor;

• îndepărtarea ruginii, în special în zonele în care barele urmează a fi înnădite prin

barelor; • îndepărtarea ruginii, în special în zonele în care barele urmează a fi înnădite prin

Page 59 of 340

Page 60 of 340

sudură. După îndepărtarea ruginii reducerea secţiunilor barelor nu trebuie să depăşească abaterile prevăzute în standardele de produs. Oţelul - beton livrat în colaci sau barele îndoite trebuie să fie îndreptate înainte de a se proceda la tăiere şi fasonare fără a se deteriora profilul (ia întinderea cu troliul alungirea maximă nu va depăşi 1 mm/m). Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, astfel încât să se evite confundarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi curăţeniei lor până în momentul montării. Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub -10°C. Barele cu profil periodiccudiametrul maimare de 25 mm se vor fasona la cald. Recomandări privind fasonarea, montarea şi legarea armăturilor sunt prezentate în cap 8 din Codul de practică NE 012/2-2010 şi cap 10 din Codul de practică NE 013/02.

1.1.4. TOLERANTE DE EXECUŢIE

în Anexa.C a Codului de practica NE012/2-2010 sunt indicate abaterile limită la fasonarea şi montarea armăturilor. Dacă prin proiect se indică abateri mai mici se respectă acestea. PARTICULARITĂŢI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE Plasele sudate din sârmă trasă netedă STNB sau profilată STPB se utilizează ori de câte ori este posibil la armarea elementelor de suprafaţă în condiţiile prevederilor STAS 10107/0 90. SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: proiectarea structurilor de beton. Executarea şi utilizarea plaselor sudate se va face în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare. Plasele sudate se vor depozita în locuri acoperite fără contact direct cu pământul sau cu substanţe care ar putea afecta armătura sau betonul, pe loturi de aceleaşi tipuri şi notate corespunzător. încărcarea, descărcarea şi transportul plaselor sudate se vor face cu atenţie, svitându-se izbirile şi deformarea lor sau desfacerea sudurii. încercările sau determinările specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calităţii sudării nodurilor se vor efectua conform SR EN 438/3-2012 . în cazurile în care plasele sunt acoperite cu rugină se va proceda la înlăturarea acesteia prin periere. După îndepărtarea ruginii, reducerea dimensiunilor secţiunii barei nu trebuie să jepăşească abaterile prevăzute în standardele de produs.

SNNÂDIREA ARMĂTURILOR Alegerea sistemului de înnădire se face conform prevederilor proiectului şi prevederilor SR EN 19921:2004, SR EN 1992-1:2004/ NB:2008, SR EN 1992:2006, SR EN 1992-2:2006/ NA:2009, SR EN 1992-1:2004/ NB:2008/A91:2009 şi normativului NE 312-2:2010. De regulă înnădirea armăturilor se realizează prin suprapunere fără sudură sau prin sudură funcţie de diametrul/tipuî barelor; felul solicitării, zonele elementului (de sx. zone plastice potenţiale ale elementelor participante la structuri antiseismice). Procedeele de înnădire pot fi realizate prin:

• suprapunere;

• sudură conform SR EN ISO 17660-1:2007;

* îmbinări mecanice SR 13513/2007 şi SR 13515-1 si 2-2007;

* cuplaje metalo - termice;

Page 61 of 340

ISO 17660-1:2007; * îmbinări mecanice SR 13513/2007 şi SR 13515-1 si 2-2007; * cuplaje metalo -

* cuplaje prin presare; înnădirea armăturilor prin sudură se face prin procedee de sudare obişnuită (sudare electrică prin puncte, sudare electrică cap la cap prin topire intermediară, sudare manuală cu arc electric prin suprapunere cu eclise, sudare manuală cap la cap cu arc electric - sudare în cochilie, sudare în semimanşon de cupru - sudare în mediu de bioxid de carbon) conform reglementărilor tehnice specifice referitoare la sudarea armăturilor din oţel - beton (SR EN ISO 17660-1:2:2007), în care sunt indicate şi lungimile minime necesare ale cordonului de sudură şi condiţiile de execuţie. Nu se permite folosirea sudurii la înnădiriie armăturilor din oţeluri ale căror calităţi au fost îmbunătăţite pe cale mecanică (sârmă trasă). Această interdicţie nu se referă şi la sudurile prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial. La stabilirea distanţelor între barele armăturii longitudinale trebuie să se ţină seama de spaţiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., funcţie de sistemul de înnădire utilizat. Utilizarea sistemelor de înnădire prin dispozitive mecanice (manşoane metalo - termice prin presare sau alte procedee) este admisă numai pe baza reglementărilor tehnice specifice sau agrementelor tehnice şi cu respectarea prevederilor din SR 13513/2007 şi SR 13515-1 si 2-2007 .

11.5. STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON

Pentru asigurarea durabilităţii elementelor/structurilor şi protecţia armăturii contra coroziunii şi o conlucrare corespunzătoare cu betonul este necesar ca la elementele din beton armat să se realizeze un strat de acoperire cu beton minim. Grosimea minimă a stratului se determină funcţie de tipul elementului, categoria elementului, condiţiile de expunere, diametru! armăturilor, clasa betonului, gradul de rezistenţă la foc, etc. Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilită prin proiect. Protecţia armăturii împotriva coroziunii, a clorului din atmosferă sau din apa de mare, a atacului chimic, a îngheţ dezgheţului repetat cu sau fără agenţi de dezgheţare, a abraziunii depinde de compactitatea, de calitatea şi de grosimea stratului de acoperire cu beton, pe de o parte şi de fisurare, pe de altă parte. Compactitatea şi calitatea acoperirii sunt obţinute prin controlul valorii maxime a raportului apă/ ciment şi de dozajul minim de ciment, ele fiind asociate unei clase minime de rezistenţă a betonului (anexa E din SR EN 1992-2:2006/ NA:20O9). Acoperirea nominală, se asigură în funcţie de tipul elementului - categoria elementului, condiţiile de expunere, diametrul armăturilor, clasa betonului, gradul de rezistenţă la foc, etc, ţinând seama şi de agresivitatea chimică şi de abaterea tehnologică din NE 012-1,2:1999 , anexa II.2 şi 3.3.6, respectiv conform SR EN 1992- 1:2004, SR EN 1992-1:2004/ NB:2008, SR EN 1892:2006, SR EN 1992-2:2006/ NA.2009, SR EN 1992-1:2004/ NB:20Q8/ A91:2009 şi normativului NE 012-2:2010. Acoperirea nominală este precizată pe fiecare planşă de execţie, în funcţie de combinaţia de clase de expunere stabilită de proiectant şi de durata normată de viaţă proiectată stabilită de cel puţin 100 de ani. Pentru asigurarea la execuţie a stratului de acoperire proiectat, trebuie realizată o dispunere corespunzătoare a distanţierilor din materiale plastice, sau mortar. Este

Page 62 of 340

trebuie realizată o dispunere corespunzătoare a distanţierilor din materiale plastice, sau mortar. Este Page 62 of
Page 63 of 340

interzisă utilizarea distanţierilor din cupoane metalice sau d