1.

Reducerea sistemelor de forte

1.1. Asupra unui paralelipiped dreptunghic de laturi OA = 30 cm, OC = 50 cm şi OO’ = 40 cm acţionează

un sistem de trei forţe ca în figura 1.1. Cunoscând că F 1 10 daN, F2  5 34 daN şi F 3 20 2 daN , să
se determine forta rezultanta si momentul rezultant în raport cu punctul O.

z
z
O C D
F5
A B F F3
2 F4
F3 E C
O
a y
O C y a
F1 F2
2a
A
F1
A B B
x x

Figura 1.1. Figura 1.2.

  
1.2.Se consideră prisma rigidă din figura 1.2. , asupra căreia acţionează forţele F 1, F 2,...,F 5 orientate
  
ca în figură şi egale în mărime, F 1  F 2  ...  F 5  P  100 N . Daca a = 0.5 m, să se determine forţa
 5   5  
rezultantă R  
i 1
F i si momentul rezultant in O, M O M i 1
O( F i ) .

1.3. Asupra cubului rigid de latură a = 20 cm din figura 1.3. acţionează cinci forţe de module
    
F 1  F 2  F 3  1 daN şi F 4  F 5  2 daN . Să se determine momentul rezultant în raport
cu punctul O.

z z
D L A B
F2
F1
E K D
C
F3
F5 F2
F4
O y O y
F3
C E
A F1
B N M
x x
Figura 1.3 Figura 1.4
   
1.4. Trei forţe de module F 1  F 2  F 3  P sunt aplicate asupra vârfurilor D, O şi E ale unui
paralelipiped dreptunghic (figura 1.4). Să se reducă sistemul de forţe în raport cu punctul O dacă
AB  AD  a, OA  2a .

1.5. Se considera paralelipipedul dreptunghic de laturi OA  a  20 cm, OC  3a  60 cm si

OO '  4a  80 cm , solicitat ca in Figura 1.5 de fortele F 1 100 26 daN and F 2 200 10 daN si
momentul M  5000 daN  cm . Determinati torsorul de reducere in punctul O.

O’ z
M C’
C
F3
A’
B’

F1 F2
O C O
y B y
F2

A B
A F1
x x
Figura 1.5 Figura 1.6

  
1.6. Piramida triunghiulara OABC din Figura 1.6, de laturi AB = AC = a si mas OAB   30 0 , este actionata de
 
      3
fortele F 1, F 2 si F 3 orientate ca in figura si de marimi F 1  F 2  200 N , F 3  200 N . Reduceti sistemul
2
de forte in O si realizati o reprezentare grafica a torsorului.

1.7.O prisma triunghiulara dreapta OABO’A’B’ de laturi OA  3a  30cm, OB  4a  40cm, OO'  5a  50 cm

este actionata de un sistem de forte paralele ca in figura 1.7. Stiind ca D (punctul de aplicatie al ultimei forte) este
centrul dreptunghiului OAA’O’, AE = EF, F1  40 daN, F2  80 daN, F 3 50 daN, F 4 60 daN , determinati
torsorul in O.
z

B’
O’

A’
F4

F1 F2
O B y

E F3
A

x
Figura 1.7.
 2. Centre de masa

2.1. Dintr-o sârmă groasă se construieşte corpul din figura 2.1. Să se determine poziţia centrului de masă
dacă r = 10 cm, R = 20 cm, a = 3 cm şi b = 10 cm.

B A
2a

D
r R K
R

b O

Figura 2.1. Figura 2.2

2.2. Sa se determine coordonatele centrului de masă pentru bara omogenă din figura 2.2 dacă
a
AB  a, BD  iar porţiunea semircirculară DKO are raza R = a.
2
2.3 – 2.5. Corpurile din figurile 2.3 – 2.5 sunt confectionate din sarme omogene subtiri. Dimensiunile
sunt date in cm. Determinati pozitia centrului de masa.

40

y
x
y
50
20
20 x

30
o
60 30o
x 20

50
40

Figura 2.3 Figura 2.4 Figura 2.5

2.6. Să se determine coordonatele centrului de masă pentru placa plană omogenă din figura 2.6.
Dimensiunile sunt date în cm.
 6 6

15

10
4
6

30
12

30 30 r  20

Figura 2.6 Figura 2.7

2.7. Să se determine poziţia centrului de masă pentru placa plană şi omogenă din figura 2.7.
Dimensiunile sunt date în cm.
2.8 – 2.10. Determinati poziţia centrului de masă pentru placile plane şi omogene din figuril1 2.8 –
2.10. Dimensiunile sunt date în cm.
y
y
27 35

r = 40
20

40
x
13
30
47 35 x

Figura 2.8 Figura 2.9

y 10

10

15
50

25

25 x
50

Figura 2.10
 3. Echilibrul punctului material

3.1.O sferă de greutate P este rezemată pe o suprafaţă cilindrică de rază r, fiind suspendată printr-un fir
de punctul fix A (figura 3.1). Cunoscând lungimea l a firului şi unghiurile  şi  , să se determine
tensiunea din fir şi reacţiunea suprafeţei cilindrice.

 
A

l
G
B

r Q2

Q1

Figura 3.1 Figura 3.2


3.2. O lampă de greutate G este suspendată într-un punct O situat în acelaşi plan vertical cu punctele A

şi B. De două fire fixe legate de O şi trecute peste doi scripeţi mici (din A şi B), atârnă greutăţile Q 1

şi Q 2 . Poziţia punctului O este determinată prin unghiurile  şi  (figura 3.2). Să se determine
 
valorile greutăţilor Q 1 şi Q 2 astfel ca lampa să rămână în repaus în poziţia din figură.

   
3.3. Se consideră sistemul de forţe F 1, F 2, F 3 şi F 4 concurente în A (figura 3.3). Să se determine

rezultanta lor, dacă F 1 F 4  100 N , F 2  120 N , F 3  80 N ,   45 0 ,   105 0 ,   60 0 . Cum

ar trebui aleasa o a cincea forta astfel incat punctul A sa fie in echilibru?

F3 F2

 30
 A F1 x

F4
G

Figura 3.3 Figura 3.4

3.4. Un corp de greutate G = 100 daN este suspendat prin intermediul a două fire inextensibile, orientate
ca în figura 3.4. Să se determine tensiunile din fire.
3.5. Determinati tensiunile in cablurile de ancorare AB si AC (vezi Figura 3.5). Celelalte doua cabluri
sunt trecute peste scripetii fara frecare din D si E. Se cunosc   45 0,   30 0,  60 0 si G 1 G 2  80 N

C
B
B D 45 0
C 45 0
E
A 45 0
A
D O Q

G2
G1

Figura 3.5 Figura 3.6

3.6. Sarcina Q = 100 daN este susţinută de bara AO, articulată în O şi înclinată cu un unghi de 45 0 faţă
de un perete vertical şi de două lanţuri BA şi CA de lungimi egale, aşezate orizontal (
     
mCBA  m ACB  45 0 ). Se cere să se determine eforturile din bara AO şi din cele două lanţuri
   
(figura 3.6).

3.7. Un inel de greutate G , rezemat cu frecare ( coeficient de frecare  ) pe un cerc vertical este acţionat

cu forţa orizontală F , de modul egal cu G . Să se determine poziţiile de echilibru ale inelului , date de
unghiul  ( figura 3.7 ).


 Q

 B C
P
O

M F


 
G A

Figura 3.7 Figura 3.8

     
3.8. Pe feţele ABB’A’ şi ACC’A’ ale prismei ABCA’B’C’ ( m BAC   m ACB  45 0 ) sunt aşezate
   
corpurile de greutăţi P, respectiv Q. Corpurile sunt legate printr-un fir care trece peste scripetele fără
frecare din B (firul este dirijat după paralele la AB şi BC). Dacă Q = 2P iar coeficientul de frecare de
alunecare dintre corpuri şi prismă este  , să se determine valorile minime şi maxime ale unghiului de
înclinare  al prismei pentru realizarea echilibrului (figura 3.8).
 4. Cinematica miscarii absolute a punctului material
4.1. Fiind date ecuaţiile parametrice ale miscării unui punct material în cordonate carteziene:

x(t )  3sin t , y(t )  2 cos t  (cm)

să se determine:
a) traiectoria punctului;
b) componentele vitezei si acceleraţiei la un moment arbitrar de timp si modulele lor;
c) poziţia, viteza, acceleraţia si raza de curbură a traiectoriei la momentul de timp t 1 1 / 3 s .

4.2. Mişcarea unui mobil fată de reperul cartezian Oxy este descrisă de legile
   
x(t )  8 cos2  t   2 , y(t )  8sin 2  t   7
 
6 6 
unde x si y sunt date în metri iar timpul t în secunde.
a) Determinaţi şi reprezentaţi traiectoria.
b) Obtineţi componentele şi modulele vectorilor viteză şi aceleraţie la un moment arbitrar de timp
t şi studiaţi apoi cazul particular t 1 1s .
c) Care este mărimea razei de curbură a traiectoriei la momentul de timp t 1 ?

4.3. Acelaşi enunt ca la problema 4.2, dar cu următoarele date:

5
A) x(t )  5t 2  t  3 , y(t )  3t 2  t  3 , t 1 2 s
3
B) x(t )  3t 2 4, y(t )  4 t  1, t 1 3 s

   
C) x(t )  2  sin t 2 , y(t )  1  2 cos t 2 , t 1 1 s .
3  3 

4.4. Un mobil se deplasează în linie dreaptă după legea x  t 3 4 t 2 10t  1 , unde coordonata x este
exprimată în metri iar timpul t în secunde. Să se afle viteza şi acceleraţia mobilului la momentele de
timp t 1 1 s şi t 2 2 s . Să se construiască diagrama vitezei (graficul v = v(t). Care este viteza minimă?

4.5. Un punct material se deplasează pe un cerc de rază R = 4 m după legea s  4,5 t 3 , unde s este dat în
metri iar timpul t în secunde. Să se determine modulul acceleraţiei la momentul de timp la care modulul
vitezei este v 1 6 m / s .

B r=5m
o
r 30
Q
O
10
m x
R= 4m
C

Figura 4.1 Figura 4.2

4.6. O particulă se mişcă pe cercul de rază r  0.3 m . Poziţia sa la un moment arbitrar de timp este dată
prin legea  t   6 sin5t  , unde timpul t este exprimat în secunde iar unghiul  în radiani (vezi Figura
4.1). Care este viteza unghiulară  , acceleraţia unghiulară  , viteza v , şi componentele acceleraţiei,
 
a  şi a  , la momentul de timp t 1 1 / 5 s ? Desenaţi vectorii v şi a .

4.7. Un mobil se mişcă cu viteza constantă de 12 m/s pe curba reprezentată în Figura 4.2. Calculaţi şi
desenţai acceleraţia mobilului în punctele A, B şi C.

4.8. Un mobil porneşte din punctul A fără viteză iniţială şi se mişcă uniform accelerat pe panta AB
(figura 4.3), apoi uniform încetinit pe plan orizontal până la oprirea în punctul C. Cunoscând lungimea
AB  x 1 , distanţa BC  x2 şi timpul t în care mobilul parcurge tot parcursul ABC, să se afle acceleraţiile
a 1 şi a 2 pe porţiunile AB, respectiv BC.

y
B

v
B C
A x

Figura 4.3 Figura 4.4

4.9. Bara AB, de lungime l, alunecă cu extremităţile sale A şi B după direcţiile Ox şi Oy, astfel încât
punctul A se deplasează cu viteza constantă v. Să se determine viteza punctului B la momentul de timp
l
la care OA  (vezi Figura 4.4).
2

4.10. Două şosele se intersectează în punctul O sub un unghi drept (figura 4.5). Pe cele două şosele se
deplasează două autoturisme spre punctul O, plecând simultan din A şi B, cu vitezele constante
v 1 10 m / s, v 2  20 m / s . Să se afle momentul de timp t 1 când distanţa A’B’ dintre autoturisme este
minimă. Se mai cunosc AO = 20 km şi B0 = 30 km.

y
B

v2

B

v1
A A x
Figura 4.5
 5. Cinematica miscarii absolute a solidului rigid
5.1. Roata unui scrânciob are o mişcare de rotaţie cu turaţia constantă n = 6 rot / min. Ştiind că raza roţii
este R = 10 m , să se determine viteza şi acceleraţia punctului B al unui scaun în ipoteza în care axa
scaunului rămâne în tot timpul mişcării paralelă cu ea însăşi (figura 5.1 ).

n  O R
A
B M
O O2
R
 A


O1

Figura 5.1 Figura 5.2

5.2. Semidiscul ABM este articulat în A şi B cu manivelele O1 A şi O2 B care se rotesc în jurul punctelor
5 t 3
O1 , respectiv O2 după legea   (radiani). Se cunosc: O1 A  O2 B  20 cm, R  16 cm . Să se
48
determine viteza şi acceleratia punctului arbitrar M al semidiscului la momentul de timp t  2 s (vezi
Figura 5.2).

5.3. O placă pătrată ABCD de latură l = 1 m se roteşte în planul ei în jurul centrului O. Să se determine
şi să se reprezinte vitezele şi acceleraţiile vârfurilor A, B, C şi D, ştiind că viteza unghiulară este
constantă şi egală cu   4 rad / s .

5.4. Roata de curea a unui electromotor se roteşte cu 1500 rot/min. După t 1 = 2 min curentul a fost
întrerupt şi roata, rotindu-se într-o mişcare uniform încetinită, s-a oprit după t 2  6 s. Să se determine
numărul de rotaţii efectuat de roată în tot timpul mişcării.

5.5. Placa dreptunghiulară OABC (OA = 3 dm, OC = 4 dm) se roteşte în planul său, în jurul punctului
O cu viteza unghiulară constantă   2 rad / s (figura 5.3). Determinati si reprezentati grafic vitezele
punctelor A, B si C.
A

O A

 B
O

C B

Figura 5.3 Figura 5.4

5.6. O placă plană omogenă, având forma unui disc de rază R, se roteşte în jurul unei axe fixe (  )
 
perpendiculară pe planul plăcii (figura 5.4). Cunoscând viteza v A   AB    0 a unui punct de pe

periferia roţii, direcţia vitezei punctului B ( v B OB ) şi distanţa AB = d, să se determine :

a ) Punctul unde axa (  ) intersectează planul plăcii ;

b ) Viteza unghiulară  în mişcarea de rotaţie a plăcii ;

c ) Viteza punctului B ( ca mărime şi sens ) ;

d ) Viteza centrului O al plăcii .

5.7. Paralelipipedul dreptunghic OABCDEFG de laturi OA = 3 dm, OB = 4 dm, OC = 5 dm se roteşte

uniform în jurul diagonalei sale OF, cu viteza unghiulară constantă   2 rad / s . Să se determine
vitezele vârfurilor F şi A.

6. Cinematica miscarii relative a punctului material

6.1. Un punct M porneşte din vârful O al unui con cu unghiul la vârf 2   60 0 şi se mişcă pe o

generatoare a conului cu viteza u constantă ( u = 2 m/s). În acelaşi timp, conul se roteşte în jurul axei
sale de simetrie cu viteza unghiulară constantă   1 rad / s (figura 6.1). Care este viteza absolută a
punctului M după t = 4 secunde de la începutul mişcării?

O
y
A

1  
y  x2 V2 V1
M 6

 M
 

O
x

Figura 6.1 Figura 6.2


6.2. Un cărucior se deplasează pe un drum rectiliniu cu viteza constantă v 1  u . Pe cărucior este

1 2
montat un tub OA având forma unei parabole de ecuaţie y  x (figura 6.2). În interiorul tubului se
2

mişcă cu viteza constantă v 2  2 u un punct material M. Să se determine viteza absolută a punctului

M la momentul de timp la care acesta trece prin punctul de abscisă x = 3.

6.3. Un disc de rază R se roteşte cu viteza unghiulară constantă  în jurul unei axe care trece prin
centrul său şi este perpendiculară pe planul discului (figura 6.3). Pe un diametru al discului se mişcă,
plecând din centrul său, un punct M după legea s  R sin  t . Sa se determine viteza absolută a punctului

M la momentul de timp t  .
6

A x

M B

s M
O



O

Figura 6.3 Figura 6.4

 

6.4. Cursorul M se deplasează pe bara cotită OAB ( m OAB   90 , OA = 12 cm) după legea AM =
 
= x (t) = 4 t 2  t ( figura 6.4). Bara se roteşte în planul ei , în jurul unei axe ce trece prin O , cu viteza
unghiulară   3 t . Să se determine viteza absolută a cursorului M în funcţie de timp. Să se
particularizeze rezultatele găsite pentru t 1  1 s.

 02
6.5. Un mobil M se deplasează pe semicercul de rază R conform legii  1 t 2 , unde  0 este o
4
constantă pozitivă. În acelaşi timp semicercul se roteşte faţă de diametrul său AB după legea  2   0 t
( figura 6.5 ). Să se determine :

2
a ) Timpul t 1 după care mobilul ajunge în poziţia  1 ;
4

b ) Pentru poziţia corespunzătoare timpului t 1 , să se determine viteza absolută a mobilului M .

B
2

O y1
A s
1
M
M
xp
A
a
B C
O1 x1

Figura 6.5 Figura 6.6

6.6. O prisma triunghiulara ABC aluneca pe o suprafata orizontala astfel incat distanta sa fata de un
reper fix se modifica dupa legea x p (t )  6t 2 (cm). Pe fata inclinata AC (   30 0 ) se deplaseaza un
mobil M dupa legea AM  s(t )  8t 2  3t (cm). Determinati viteza absoluta a mobilului M la momentul
de timp t 1 1 s ? Vezi Figura 6.6.

7. Dinamica miscarii absolute a punctului material

7.1. Cu ce viteză trebuie lansat un mobil pe un plan înclinat cu unghiul   300 faţă de orizontală pentru
a urca pe plan până la înălţimea h = 1 m. Se consideră g  10 m / s 2 şi se neglijează frecările.

7.2. Un schior, după ce atinge viteza v = 8 m/s urcă pe o pistă înclinată de pantă p = 10%. Până la ce
înălţime va urca schiorul? Coeficientul de frecare la alunecare cu zăpada este   0.02 .

7.3. Care este intensitatea forţei F, cu care trebuie frânat un automobil de 7 kN pentru ca după 10 s viteza
lui de 60 km/h să fie redusă la jumătate ?

7.4. Un corp este ridicat pe verticală. Dacă tensiunea din cablul de ridicare este cu 50 % mai mare decât
greutatea corpului, să se determine acceleraţia cu care este ridicat corpul.

7.5. Un corp de masă m = 4 kg se află în repaus pe un plan orizontal aspru (   0.15 ). Considerand
g  10 m / s 2 , să se determine mărimea forţei orizontale F care aplicată asupra corpului îl deplasează cu
acceleraţia a  4,5 m / s 2 .

7.6. Ce forţă de tracţiune este necesară pentru a imprima unui autovehicul cu masa m = 9,5 t o acceleraţie
a  1,2 m / s 2 , daca forţa de frecare reprezintă 5% din forţa de tracţiune dezvoltată?

7.7. Să se determine viteza iniţială v 0 şi unghiul sub care trebuie lansat un proiectil din punctul O pentru
a lovi normal la înălţimea AB = h un perete vertical AB situat la distanţa OA= 2h. Se neglijează rezistenţa
aerului (figura 7.1).

B
m
 
V0  V0
h
k

O A

2h

Figura 7.1 Figura 7.2

7.8. Pe un plan înclinat cu unghiul  faţă de orizontală se află un corp de masă m şi un resort de
constantă elastică k (figura 7.2). Între corp şi plan există frecare de coeficient de frecare  . La
momentul iniţial, atunci când corpul se găseşte în contact cu arcul aflat în stare naturală (neîntins sau

necomprimat), i se imprimă corpului viteza v 0 în sensul comprimării arcului. Se cer:
 a) Legea de mişcare a corpului atunci când acesta coboară;
b) Timpul cât durează mişcarea (până la oprirea corpului);
c) Distanţa parcursă până la oprire.
Se presupune că   tg  .

7.9. Un proiectil este lansat de pe un deal aflat la 200 m deasupra unei campii (vezi Figura 7.3). Unghiul
 de inclinare al tunului este de 30 0 fata de orizontala iar viteza initiala a proiectilului este
V 0  800 m / s . La ce distanta d va lovi proiectilul solul in ipoteza in care frecarea cu aerul se neglijeaza?
y

V0 = 800 m/s
a 30
x
O
h=200 m

d=?

Figura 7.3

7.10. Un pompier directioneaza apa dintr-un furtun prin fereastra sparta a unei case in flacari. Viteza
apei in momentul parasirii furtunului este de 15 m/s (vezi Figura 7.4). Determinati unghiul  necesar
indeplinirii sarcinii (adica introducerii apei prin fereastra)?

V0 8m

7m

Figure 7.4