Stâlpii pot avea fundatii burate (straturi alternative de pamant si piatra sparta

compactixata cu maiul) sau din beton: turnata odata cu plantarea stalpului sau „tip pahar“
cand este turnata utilizand cofraje demontabile staplii fiind plantati dupa intarirea
betonului fundatiei fiind rigidizati in fundatie prin completarea cu betob a spatiului ramas
intre peretele interior al fundatiei si stalp. Dimensiunile fundatiei se vor corela cu
capacitatea portanta a solului tipul stalpului si rolul acestuia in LEA.
Functie de tipul stalpului fundatiile pot fi in sectiune circulare sau poligonale fiind
sapate manual si/sau mecanizat.
Alegerea tipului de fundaţie se va face prin proiectul de rezistenţă, în funcţie de normative şi zona
seismică, de tipul terenului, condiţiile climaterice, ţinând cont eventual şi de calitatea materialelor
folosite în construcţie.

Foarte important este ca fundaţia să prezinte siguranţă în exploatare.

În cazul caselor prefabricate din lemn, datorită greutaţii reduse a acestui tip de structură, fundaţia
poate fi realizată în sistem economic.

Studiul geotehnic efectuat prima oară (recomandabil) la cumpărarea terenului şi a doua oara
(obligatoriu) la obţinerea autorizaţiei de construire îşi dovedeşte pe deplin necesitatea. Fundaţiile
se pot executa din: beton simplu (B 100), beton armat (la un teren cu o structură neomogena,
supus tasării); din piatră naturală cu sau fără mortar folosit cu rolul de liant (anrocamente folosite
în zonele de munte şi deal, de obicei pentru construcţii mai uşoare); din zidărie de piatră (se
execută din piatră de râu, prinsă în mortar); din beton ciclopian ( se obţine prin înglobarea, în
proporţie de circa 30%, în beton, a pietrelor brute, a pietrelor de râu, etc.).

Adâncimea fundaţiei se stabileşte în funcţie de: adâncimea de îngheţ, existenţa pânzelor de apă
freatice, caracteristicile rezulatate din studiul geotehnic, etc. Fundaţiile de mică adâncime,
caracteristice caselor prefabricate din lemn, pot fi continuie sau izolate.

Se recomandă ca fundaţia să iasă cu 25 - 30 cm deasupra nivelului solului pentru a se evita

umezirea zidăriei pe timp de ploaie.

Pentru construcţiile uşoare (case, case de vacanţă, garaje, etc.), o soluţie recomandabilă este
aceea a realizării unei fundaţii continue cu descărcări pe reazame izolate, care realizează o
presiune efectivă mai mare pe teren, compensând presiunea de umflare.

Pentru a se asigura o stabilitate crescută şi o exploatare normală a unei clădiri, atât terenul pe
care se construieşte, cât şi fundaţia trebuie să îndeplinească anumite condiţii:
- terenul trebuie să fie suficient de rezistent, astfel încât să nu cedeze sub apăsarea fundaţiei;
- deformaţiile pe care le poate comporta terenul nu trebuie să depaşească limita admisibilă pentru
tipul de construcţie;
- fundaţia trebuie să fie alcătuită încât să aibă capacitatea de a transmite şi repartiza uniform şi în
deplină sigurantă, efortul la care este supusă de către partea de suprastructură (construcţia
superioară);
- adâncimea de fundare trebuie să corespundă normelor, adică fundaţia să nu fie afectată de
îngheţ, umflarea sau contracţia solului, afânarea acestuia. Un alt element de care trebuie să se
ţină seama o reprezintă dinamica pământului: alunecări de teren, seisme etc. Probleme apar
atunci când solul în care se intenţionează să se execute fundarea este sensibil la umezire, este
argilos, cu umflături şi contracţii mari, ori este foarte compresibil
Fundatiile sunt elementele din structura unei case care au rolul de a transmite catre
terenul de fundare suma incarcarilor (de exploatare si exceptionale) existente la o cladire.
Se acorda o deosebita importanta modalitatii de fundare si calculului armaturii si
dimensiunilor ei deoarece o fundatie proiectata sau executata defectuos pune in deosebit
pericol intreaga structura a casei iar reparatiile ulterioare sunt dificil, daca nu imposibil de
executat.

Functie de terenul de fundare, de suprastructura si de alti factori se pot regasi o

multitudine de solutii de fundare. Fara a intra in prea multe detalii, o scurta enumerare:
fundatii continue sub ziduri, fundatii izolate sub stalpi, radier general care este prezent
sub intreaga constructie, fundatii pe piloti - existente in cazul ternului slab de fundare,
fundatii in trepte sau combinatii dintre ele.

Vom dezbate in continuare modalitatea de executare a fundatiilor continue sub ziduri,

cele mai intalnite in cazul locuintelor unifamiliale.

In acest caz, fundatia este compusa de cele mai multe ori din blocul de fundare, mai
slab armat si turnat din beton de clasa mai mica si elevatia fundatiei, denumita si cuzinet,
soclu sau grinda de fundare care este armata cu mai mult otel si se foloseste beton de
clasa superioara.

Construirea fundatiei
incepe prin trasarea
acesteia pe teren, dupa ce
in prealabil a fost
indepartat stratul vegetal
pe o suprafata cam cu 1,5
ml mai mare decat laturile
casei. Trasarea fundatiei se
face cu ajutorul tarusilor
metalici sau din lemn, intre
care se intind sfori.
Conturul delimitat de
tarusi si sfori trebuie sa
urmeze cu exactitate
conturul blocului de
fundare existent in proiect.

Sculele necesare pentru trasarea fundatiei sunt: tarusi (metalici sau din lemn) ciocan,
ruleta de zece metri sau mai mare, echer cu latura de cel putin 1,5 metri, furtun de nivel,
creion. Este crucial ca trasarea fundatiei sa fie foarte exacta, de acest pas depinzand tot
aspectul si rezistenta casei. Toleranta acceptata este 0,05%, cu alte cuvinte se permite o
eroare de maxim jumatate de centimetru la fiecare 10 metri. Verificarea
perpendicularitatii se face masurand diagonalele, care in cazul formei de dreptunghi sau
patrat trebuie sa fie egale. O alta verificare folosita este cea asa numita "6,8,10". Se stie
din geometria elementara ca suma patratelor catetelor intr-un triunghi dreptunghic este
egala cu patratul ipotenuzei.
Astfel daca vreti sa verificati daca doua laturi sunt perpendiculare, se porneste de la
intersectia lor, masurandu-se 6 metri pe o latura, 8 metri pe cealalta si marcandu-se aceste
distante. Distanta intre marcaje trebuie sa fie exact 10 metri pentru ca aceste laturi sa fie
perpeniculare (6x6+8x8=36+64=100; radical 100=10).

E foarte des intalnita

iluzia printre cei care nu
sunt de meserie ca o casa
sa para prea mica odata cu
trasarea fundatiilor.
Aproape intotdeauna este
doar o iluzie si nu este
cazul sa va faceti griji sau
si mai rau sa va apucati de
modificarea proiectului.

Dupa trasare fundatiilor

se trece la masurarea
nivelului orizontal. Aici
intalnim doua situatii.
Daca terenul are panta
mica (sub 2% - 20 cm la
10 metri diferenta de nivel)
incepe masurarea nivelului
direct. Daca terenul are
panta mai mare trebuie mai intai adus la nivel, sapand unde este mai inalt iar acest pas se
face inainte de trasare.

Sunt mai multe metode de "dare a nivelului", eu am sa o explic pe cea pe care o

folosesc. Astfel, la colturi si la mijlocul laturilor, la o distanta de 1 metru de fundatie bat
tarusi de 1,5 metri. Apoi, folosind un furtun de nivel de minim 10 metri si un creion dau
nivel pe acesti tarusi. Nivelul se da astfel: se face un semn cam la aproximativ 1,3-1,5
fata de sol (pentru a fi aproximativ la nivelul ochilor) cu creionul pe primul tarus. Se
intinde furtunul intre acest tarus si un altul apropiat, regland inaltimea capetelor pana
cand nivelul apei ajunge exact in dreptul semnului. In acest moment se traseaza un alt
semn pe cel de-al doile tarus, la nivelul la care a ajuns lichidul. Aplicand principiul
vaselor comunicante, o dreapta intre cele doua puncte va fi perfect orizontala. Se repeta
acest lucru la toti tarusii, rezultand un plan perfect orizontal.

Dupa terminarea trasarii semnelor de nivel, se masoara distanta dintre aceste semne si
pamant, distanta cea mai mare fiind punctul cel mai lasat al terenului. Acea zona de teren
se considra Cota Terenului Amenajat (se regaseste in proiect cu abrevierea CTA, unii
proiectanti folosind si CTN-cota terenului natural lucru care este oarecum gresit. Pe acel
tarus pe care a rezultat distanta cea mai mare se stabileste si Cota 0 a casei - CT0, la fel,
specificata in proiect. Aceasta cota se transmite pe toti tarusii folositi la nivel, fie cu
furtunul, fie cu ruleta prin masurarea diferentei intre prima cota data si CT0. Este bine sa
conservati undeva aceasta cota pentru ca ea va fi de referinta in toata executia ulterioara.
Conservarea se face de obicei in fata intrarii, prin baterea a trei tarusi din lemn, dispusi in
varfurile unui triunghi echilateral cu latura de aproximativ 40-60 cm. Pe cei trei tarusi se
va trasa CT0 cu furtunul de nivel, apoi semnele vor fi unite prin baterea in cuie a unor
bucati de scandura, asfel incat muchia superiara sa fie la nivelul semnelor.

Avand fundatiile trasate si nivelul dat, se icepe sapatura, manual sau mecanizat. La
sapatura se verifica verticalitatea peretilor gropilor, evitandu-se situatia ca sectiunea
fundatiei sa aiba alta forma decat cea din proiect, de obicei dreptunghiulara. Este foarte
folosit obiceiul ca pamantul rezultat din sapatura sa fie pus in interiorul casei, eu nu fac si
nu recomand acest lucru, deoarece ingreuneaza foarte mult munca. Acest pamant pus in
interior
blocheaza circulatiea, necesita sprijiniri din scandura si foarte des poate cadea in
interiorul santurilor. Prefer sa il evacuez la cativa metri distanta urmand sa il aduc inapoi
pentru ridicarea cotei pardoselilor. Santurile fundatiei se sapa folosind ruleta sau un par
marcat cu cota necesara, dupa terminarea sapaturii se verifica atat latimea cat si
adancimea intervenintu-se acolo unde este cazul.

Odata turnata fundatia se toarna betonul de egalizare (prevazut in proiect) care este un
beton cu o concentratie mica de ciment. Functie de tipul fundatiei se poate turna toata
odata, sau separat blocul de fundare de cuzinet. Ideal este ca toata fundatia sa fie turnata
odata, dar si turnarea separata -bloc,cuzinet- este corecta. In orice caz este foarte
recomandat ca cel putin ca aceste doua elementele individuale sa fie turnate intregi. Daca,
in mod exceptional acest lucru nu este realizabil (zone izolate la care cifele de beton nu
au acces iar singura solutie este turnarea folosind betonul preparat la fata locului cu
betoniera) betonul se poate turna si pe bucati in zile diferite, dar rostul de imbinare
trebuie lasat oblic, betonul vechi buciardat si spalat.

Observatii:
- In fundatie, gradul de acoperire cu beton al armaturii trebuie sa fie de 5 cm.
- Daca este prevazuta hidroizolatie pe fundatie, groapa trebuie sapata mai mare pentru
accesul necesar hidroizolarii.
- Daca placa de beton de la nivelul cotei 0 este armata, betonul se toarna cu 15 centimetri
mai jos, lasand capetele armaturii libere pentru ancorarea barelor de armatura ale placii.
Daca placa nu este armmata, betonul se toarna complet.
- In momentul turnarii nu uitati sa lasati goluri in fundatie pentru strapungerile tevilor de
apa curenta si canalizare. La fel, trebuie din timp stabilit amplasamentul fosei septice si
lasat gol in fundatie pe directia acesteia. Pentru a lasa gol la turnare se poate monta o
teava PVC cu diametru superior, cofraj de lemn sau o bucata de polistiren expandat. Daca
ati uitat sa lasati aceste goluri, nu este problema foarte mare, doar ca munca de gaurire
este destul de multa si grea dupa ce betonul s-a intarit.