Sunteți pe pagina 1din 86

Page 1 of 86

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MECI–CNDIPT / UIP

AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI - a

UTILAJE PENTRU TRANSPORTUL FLUIDELOR

DOMENIU: CHIMIE INDUSTRIALĂ


NIVEL: II
CALIFICARE: OPERATOR ÎN INDUSTRIA DE PRELUCRARE A
ŢIŢEIULUI ŞI PETROCHIMIE

Martie 2009

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 2 of 86

AUTOR: ing. Florica – Luminiţa Bertalan - prof. grad did.I,


Colegiul Tehnic „Lazãr Edeleanu” Ploieşti

CONSULTANŢĂ:
Ing. Paula POSEA, expert curriculum, CNDIPT- MECI

Ing. Andreea CRĂCIUN, expert CNDIPT

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 3 of 86

CUPRINS

pagina
1. Introducere……………………………………………………………………......4
2. Competenţe specifice modulului de practică ………………………………5
3. Informaţii despre specificul agenţilor economici
la care se efectuează practica………………………………………………….7
4. Modalităţi de organizare a practicii.............................................................9
5. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate
şi securitate în muncă................................................................................10
6. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii..............................13
7. Modalităţi de evaluare.................................................................................58
8. Anexe............................................................................................................63
9. Bibliografie...................................................................................................82

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 4 of 86

1. INTRODUCERE

Domeniul Chimie industrială oferă calificări solicitate în industria chimică pentru


toate nivelurile de calificare (1,2,3 – din învăţământul preuniversitar).
Un elev care parcurge o calificare din domeniul Chimie industrială va dobândi o
serie de abilităţi profesionale şi încredere în sine, o mai bună înţelegere a lumii muncii şi
o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte profesia.
La terminarea nivelul de calificare II în Chimie îndustrială veti dobândi suficiente
abilităţi şi cunoştinţe care vă vor permite să continuati pregătirea la nivelul III sau sa va
integrati mai usor la loc de muncă. Un elev care parcurge acest modul va dobândi o
serie de abilităţi profesionale şi încredere în sine, o mai bună înţelegere a lumii muncii şi
o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte viitoarea profesie.
Modulul UTILAJE PENTRU TRANSPORTUL FLUIDELOR, prin conţinuturile pe
care le propune va oferă baza de cunoştinţe şi deprinderi specifice domeniului pentru
nivelul 2 de calificare.
Conţinuturile propuse în modulul UTILAJE PENTRU TRANSPORTUL
FLUIDELOR vă permit identificarea utilajelor pentru transportul fluidelor dintr-o
instalaţie, citirea unei scheme tehnologice, identificarea elementelor componente ale
utilajelor pentru transportul fluidelor, efectuarea de calcule tehnologice specifice
operaţiilor de transport a fluidelor.
Modulul V. UTILAJE PENTRU TRANSPORTUL FLUIDELOR se desfãsoarã, la
începutul anului şcolar, pe durata a 3 sãptãmâni x 6 ore /zi. Numãrul total de ore
alocate modulului este de 90 de ore de instruire practică, din care:
- 48 de ore (8 zile) de instruire practicã – laborator tehnologic efectuat de
profesorul inginer de specialitate , cu clasa împãrţitã în grupe cu minimum 12
elevi
- 42 de ore (7 zile) de instruire practicã – La agentul economic efectuat de
maistrul instructor, cu clasa intreagă
Materialul cuprinde competenţele vizate pe parcursul derulării modulului,
informaţii despre agentul economic unde veti desfaşura instruirea practică, modalitati
de desfaşuare a practicii, fişe de observaţie, fişe de lucru, fişe tehnologice, studii de
caz, teme de proiect, conţinutul portofoliului, modalitati de evaluare şi anexe.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 5 of 86

2. COMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI DE PRACTICĂ

Competenţa profesională reprezintă capacitatea de a aplica, transfera şi combina


cunoştinţe şi deprinderi în situaţii şi medii de muncă diverse, pentru a realiza activităţile
cerute la locul de muncă, la nivelul specificat în standard.
Competenţa profesională reprezintă îmbinarea şi utilizarea armonioasă a cunoştinţelor,
deprinderilor şi atitudinilor în vederea obţinerii rezultatelor aşteptate la locul de muncă.
A fi competent înseamnă:
a aplica cunoştinţe de specialitate
a folosi deprinderi specifice
a analiza şi a lua decizii
a lucra cu alţii ca membru al unei echipe
a comunica eficient
a te adapta la mediul de muncă specific
a face faţă situaţiilor neprevăzute.
Unităţile de competenţă specializate din cadrul programului de la nivelul II vă permit
dezvoltarea de abilităţi practice , astfel încât ariile specializate să vă familiarizeze cu
tehnici de prelucrare a materiilor prime organice şi polimeri. Parcurgerea unităţilor de
competenţă generale şi specializate vă permit lărgirea orizontului de cunoştinţe şi
înţelegere, dezvoltarea ariei de abilităţi şi competenţe ducând în final la eficientizarea
profilului social şi profesional solicitat de piaţa forţei de muncă. Un elev care parcurge o
calificare din domeniul Chimie industrială va dobândi o serie de abilităţi profesionale şi
încredere în sine, o mai bună înţelegere a lumii muncii şi o atitudine pozitivă în ceea ce
priveşte profesia, prin unităţile de competenţă pentru abilităţi cheie. Pregătirea tehnică
generală la clasa a XI-a este concepută în sistem modular progresiv în vederea
corelării unităţilor de competenţă din Standardul de pregătire profesională cu
conţinuturile tematice. Modulul Utilaje pentru transportul fluidelor, prin conţinuturile
pe care le propune oferă baza de cunoştinţe şi deprinderi specifice domeniului chimie
industrială nivelul II de calificare cât şi pentru cele superioare.
Activităţile, propuse urmăresc atingerea criteriilor de performanţă în condiţiile de
aplicabilitate descrise în Standardele de Pregătire Profesională şi în Curriculum în
vederea evaluării competenţelor din unităţile de competenţă .

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 6 of 86

Prin pacurgerea continuturilor si desfasurarea unor activitati practice la agentul


economic veţi putea să :
Identificaţi utilajele pentru transportul fluidelor dintr-o instalaţie
Identificaţi manevrele pentru exploatarea utilajelor pentru transportul fluidelor
Identificaţi lucrările de întreţinere a utilajelor pentru transportul fluidelor
Identificaţi incidentele funcţionale care pot să apară în timpul exploatării
utilajelor pentru transportul fluidelor
Lucraţi la utilajele pentru transportul fluidelor care intră în alcătuirea unor
instalaţii ( pornire, oprire)
Cititi parametrii la aparatele de măsură
Aplicaţi normele de tehnica securităţii muncii ( SSM ) şi situaţii de urgentă (SU )
specifice utilajelor pentru transportul fluidelor.
Unitatea de competenţă generală este :
U12: Utilaje pentru transportul fluidelor

Unităţile de competenţă tehnice specializate sunt:


12.1. Identifică utilajele necesare transportului fluidelor
12.2. Efectuează calcule tehnologice specifice utilajelor pentru transportul fluidelor
12.3. Descrie modul de exploatare a utilajelor pentru transportul fluidelor
12.4. Descrie modul de întreţinere a utilajelor pentru transportul fluidelor
12.5. Aplică normele de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice utilajelor pentru
transportul fluidelor

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 7 of 86

3. INFORMAŢII PRIVIND SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI LA


CARE SE EFECTUEAZĂ STAGIUL DE PRACTICĂ

Instruirea practica a elevilor in instituţiile de învăţământ tehnic şi profesional este


parte componentă a procesului educaţional si se realizează în scopul aprofundării
cunoştinţelor teoretice si a formării deprinderilor practice.
Stagiul de pregătire practică se organizează şi se desfăşoară în vederea învăţării
la locul de muncă, ca parte a programului de pregătire profesională prin învăţământ
profesional şi tehnic. Practicantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire
practică, elev al unităţii de învăţământ. Stagiul de pregătire practică - nu se efectuează
în cadrul unui contract de muncă. Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea
partenerului de practică care-l primeşte în stagiul de pregătire practică.
Pentru realizarea instruirii practice se va alege un agent economic din domeniul
prelucrării ţiţeiului şi produselor petroliere, care poate fi interesat de recrutarea viitorilor
absolvenţi.
Agentul economic trebuie să asigure condiţiile necesare corespunzătoare atât
instruirii practicantului în instalaţii tehnologice, laboratoare sau staţii pilot cât şi de
securitate şi sănătate în muncă.
Instruirea practică se va organiza în cadrul acelor instalaţii care corespund cerinţelor
instruirii elevilor. Este indicat să se aleagă un agent economic ce poate asigura
instruirea practică pentru toate conţinuturile modulului.
Practica se organizează în baza Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de
pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din
învăţământul profesional şi tehnic, conform modelului din Anexa 1.
Acest document este un acord încheiat între organizatorul de practică (unitatea de
învăţământ), partenerul de practică (întreprinderea, instituţia, societatea comercială, etc.
la care efectuaţi instruirea practică) şi elevul practicant dacă este major, tutore sau
susţinător legal,în cazul elevilor minori.
Obiectivele educaţionale ce urmează a fi atinse, rezultatele învăţării ce urmează a fi
obţinute prin stagiul de practică, precum şi modalităţile de derulare a stagiului de
practică sunt prevăzute în Anexa pedagogică, parte integrantă a Convenţii cadru, în

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 8 of 86

conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobate prin Ordin


al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 3257/19.02.2004 şi
3451/09.03.2004, document anexat Convenţiei cadru.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 9 of 86

4. MODALITĂŢI DE ORGANIZARE A PRACTICII


Procesul de predare-învăţare se desfăşoară prin ore de teorie incluse în orele
de laborator tehnologic şi de instruire practică la agentul economic.
Instruirea practică se poate realiza la agentul economic prin participare la
activităţi de producţie. Pregătirea se va realiza timp de 3 săptămâni sub formă de
practică comasată din care 8 zile laborator tehnologic şi 7 zile instruire practică.

Instruirea practică la agentul economic se poate face astfel :

Se stabilesc locaţiile de realizare a instruirii practice în cadrul agentului


economic.
Se împart elevii în grupe.
Se realizează un grafic de rotaţie a grupelor astfel încât fiecare grup de elevi să
se instruiască în toate locurile de practică
Programul de lucru va fi de 6 ore/zi în funcţie de programul partenerului de practică.
La locul de practică veţi fi îndrumaţi de către un cadru didactic îndrumător,
responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din partea unităţii
şcolare şi de către un tutore (un salariat desemnat de către partenerul de practică care
va avea responsabilitatea practicantului) , conform Art. 6, 7 din Convenţia cadru
-Anexa 1. Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face
practicantului instructajul cu privire la normele de securitate, sănătate în muncă şi
situaţii de urgenţă în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare
pentru securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea sunt
definite în particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q şi r, din Legea nr.
319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru comunicarea regulilor de
prevenire asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din Codul
muncii).
Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele
necesare pentru dobândirea competenţelor specifice modulului de practică
Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta
securitatea şi sănătatea practicanţilor (Art. 177/1 din Codul muncii).
Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la
serviciul de medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din Codul
muncii).
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 10 of 86

5. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE


SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII

Partenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la


sănătatea şi securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire
practică.
Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare,
conform dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002 modificat
de OUG 107/24.10.2003 ( vezi anexe ) despre asigurările pentru accidente de muncă şi
boală profesională, practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de
muncă pe toată durata efectuării pregătirii practice.
În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul deplasării
la lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul cu privire la
accidentul care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002 modificată de OUG
107/24.10.2003).
Echipamentul individual de protecţie al practicantului, conform normelor specifice
ale unităţii, poate să fie format din: salopetă, bocanci, cască de protecţie, ochelari
de protecţie, mască de gaze cu cartuş filtrant corespunzător mediului de lucru,
mănuşi de protecţie, cizme antiacide, pelerine de protecţie, antifoane, costum
antiacid, etc.
Tutorele de practică desemnat de partenerul de practică are obligaţia de a face
practicantului instructajul cu privire la normele de securitate si sănătate în muncă în
conformitate cu legislaţia în vigoare:
 La intrarea în unitatea economică se va efectua instructajul introductiv
general de sănătate şi securitate în muncă si in domeniul situaţiilor de
urgentă şi se vor întocmi: Fişa Individuală de Sănătate şi Securitate în Muncă
si Fişa individuală de instruire în domeniul situaţiilor de urgentă.
 La fiecare locaţie de instruire se vor efectua instructajele specifice la locul
de muncă şi în domeniul situaţiilor de urgenta şi se vor consemna în fişele
individuale.
 Lunar se va efectua instructajul periodic de sănătate şi securitate în muncă şi
în domeniul situaţiilor de urgenta si se vor consemna în fişele individuale.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 11 of 86

În timpul desfasurarii activitatii practice trebuie sa respectati instrucţiunile din


regulamentul de ordine interioara al agentului economic .
În mod deosebit pentru agentii economici din industria chimica se impun a fi
respectate următoarele reguli :
Nu intraţi pe teriitoriul agentului economic neînsoţiţi de maistrul instructor
sau tutorele de practică.
Mergeţi numai pe traseele indicate si marcate în acest sens.
Nu intraţi cu ţigări, chibrituri în încinta întreprinderii.
Nu fumaţi pe teriitoriul unei întreprinderi din industria chimică.
Utilizaţi echipamentul individual de protecţie la locul de instruire practică.
Respectaţi indicatoarele din instalaţilei tehnologice.
Nu părăsiţi locul de instruire practică fară acordul maistrului instructor sau al
tutorelui de practică.
Nu vă deplasaţi in instalatia tehnologică, neîsoţiţi.

CÂTEVA DINTRE MARCAJELE CE LE PUTETI ÎNTÂLNI ÎN INSTALAŢIILE


DIN INDUSTRIA CHIMICĂ VĂ SUNT PREZENTATE MAI JOS :

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 12 of 86

Nu uita: Faci parte din generaţia care va lucra în Uniunea Europeană unde securitatea
şi sănătatea în muncă constituie un criteriu de profesionalism!

De aceea este foarte important să:

 Cunoşti cât mai multe despre actele normative care reglementează activitatea de
securitate şi sănătate în muncă;

 Participi activ la instructajul de securitate şi sănătate în muncă şi să îţi însuşeşti


măsurile privind sănatatea şi securitatea în muncă ;
 Respecţi procedurile corecte de lucru şi instrucţiunile de securitate şi sănătate în
muncă la locul de desfăşurare a instruirii practice;

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 13 of 86

6. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE


DESFĂŞURĂRII PRACTICII

În educaţia şi formarea profesională, dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor


practice oferă cadrul pentru activitatea de învăţare. Întreaga activitate trebuie să se
lege de dezvoltarea acelor abilităţi si competenţe. Acest auxiliar curricular conţine
activităţi care să vă ajute în atingerea competenţelor din unităţile de competenţă.
Metodele active / interactive (a învăţa prin a face) prezentate în material , oferă
multe avantaje. Veţi fi mai implicaţi şi veţi avea oportunităţi de a dobândi experienţă
practică prin practică. Această experienţă poate fi îmbogăţită mai mult în situaţii de
grup, unde puteţi învăţa şi puteţi modera învăţarea prin interacţiune cu colegii.
Informaţiile sunt clar prezentate, într-un limbaj simplu, şi explică :
scopurile şi obiectivele pe care le urmăresc
criteriile ce vor fi aplicate în procesul de evaluare a muncii lor
forma în care vor primi feedback
modul de participare la planificarea si evaluarea acestora.
Vă vor fi prezentate modele de: fişe de observaţie, fişe de lucru, fişe
tehnologice, studii de caz, teme pentru proiecte, jurnal de practică precum şi modul
de întocmire a unui portofoliu.

1. Proiectul
Ce este?
Metoda proiect reprezintă o mare oportunitate pentru găsirea de soluţii la o problemă
propusă.
Proiectul vă dă posibilitatea să adunaţi informaţii despre utilajele necesare
transportului fluidelor, să le selectaţi, să le ordonaţi, să le prelucraţi şi să le organizaţi.
Profesorului îi revine rolul de a planifica, organiza şi monitoriza activitatea.
Proiectul :
începe în clasă prin înţelegerea sarcinii;
continuă acasă pe parcursul a câtorva zile sau săptămâni (timp în care aveţi
permanente consultări cu profesorul);
se încheie tot în clasă prin prezentarea unui raport, în faţa colegilor;

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 14 of 86

poate fi individual sau de grup;


propunerea temei proiectului poate aparţine elevului ( Elevul trebuie să aibă un
anumit interes pentru subiect şi să cunoască unde îşi poate găsi resursele
materiale);
propuneri de teme pentru elaborarea unui proiect sunt prezentate în activităţile
11, 14, 18, 24.
2. Jurnalele sunt utilizate pentru a furniza dovezi suplimentare privind abilitatea
elevului de a îndeplini o gamă de activităţi şi de sarcini. Acestea sunt ţinute de elev
şi înregistrează de câte ori au fost îndeplinite activităţile şi sarcinile specificate într-o
gamă de situaţii. În aceste jurnale vor fi consemnate zilnic atât activităţile practice
desfăşurate cât şi cunoştinţele teoretice însuşite în timpul instruirii practice.
La locul de practică, elevii pot ţine un jurnal pentru a monitoriza şi verifica operarea
unui echipament specific sau pentru a ţine evidenţa proceselor. Astfel de înregistrări
pot fi, de asemenea, analizate de evaluator. (Activităţile 1, 4, 9).
3. Studiile de caz constau în descrierea unui eveniment, de obicei sub forma unui text,
a unei imagini sau înregistrări electronice care se referă la o situaţie reală. Apoi aceasta
este urmată de o serie de instrucţiuni care vă determină , ca observator detaşat al
evenimentelor, să analizaţi situaţia, să trageţi concluzii şi să luaţi decizii sau să sugeraţi
modalitatea de acţiune. ( Activităţile 3, 8, 19 ).

4. Joc de rol : În jocul de rol, elevilor li se prezintă o situaţie, adesea o problemă sau
un incident, la care trebuie să reacţioneze, prin asumarea unui anumit rol — spre
deosebire de studiul de caz, unde elevul este un observator dezinteresat. Punerea în
scenă poate să nu fi fost repetată sau elevul poate fi informat pe scurt cu privire la rolul
care trebuie jucat. ( Activitatea 16 ).
5. Fişa de observaţie : Metoda observării directe necesită un instrument de lucru de tip
fişă care conţine activităţile pe care ne aşteptăm să le realizeze elevul pe parcursul
unei secvenţe de instruire practică bine definită. Cu ajutorul unei fişe de observare se
poate urmări dacă elevul cunoaşte şi aplică corect etapele procesului de producţie şi
manifestă un comportament adecvat într-o situaţie de muncă obişnuită. Este foarte
probabil ca prin observare directă să nu se poată pune în evidenţă modul de reacţie şi
de manifestare în situaţii excepţionale sau în condiţii de mediu diferite.( Activitătile 2, 6,
12, 22).

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 15 of 86

În auxiliar sunt prezentate şi fişe de lucru (activitaţile 10, 13, 15, 21, 23), fişe
tehnologice ( activităţile 5, 7, 17, 20) , fişe de autoevaluare (activitatea 25 ).

5. Portofoliul : În
perioada de
defăşurare a practicii
comasate veţi alcătui un
portofoliu care va
conţine materiale
obligatorii şi opţionale,
selectate de voi şi / sau
de către profesor /tutore
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 16 of 86

şi care reflectă
participarea voastră la
derularea şi soluţionarea
temei date. Portofolliul
include rezultatele
relevante, obţinute de
voi prin probe scrise,
probe practice,
autoevaluare, proiecte,
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 17 of 86

poze,filme, etc. sau prin


activităţi extracurriculare,
reprezentând "cartea de
vizită" a elevului.
Structura sau elementele
portofoliului sunt, în
general, definite de
profesor. Aveţi însă
libertatea de a cuprinde
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 18 of 86

în portofoliu materialele
pe care le consideraţi
necesare sau care vă
reprezintă cel mai bine .
Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru a vă autoevalua, de a vă descoperi
gradul de realizare a competenţelor şi eventualele greşeli. Portofoliul este un instrument
care îmbină învăţarea cu evaluarea.
Conţinutul unui portofoliu poate fi următorul:
1. Lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări, fişe etc. şi
numărul paginii la care se găseşte);
2. Argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este
importantă fiecare lucrare, cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu
cu privire la subiectul respectiv;
3. Lucrările pe care le efectuaţi individual sau în grup: caietul/jurnalul de practică, fişe
de observaţie, fişe de lucru, fişe tehnologice, studii de caz, proiecte/miniproiecte şi
experimente, rapoarte scrise de realizare a proiectelor, fişe individuale de studiu,
chestionare de aptitudini, stiluri de învăţare, înregistrări video, fotografii care
reflectă activitatea desfăşurată de voi, observaţii şi reflecţii proprii asupra a ceea
ce lucraţi, alte materiale care reflectă participarea voastră sau a grupului din care
faceţi parte la derularea şi soluţionarea temei date.
4. Comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului, ale altor grupuri de învăţare şi
/ sau ale altor parţi interesate ( ex. Părinţi).
În continuare vă sunt prezentate câteva tipuri de instrumente de lucru necesare
vouă, elevilor, în timpul stagiului de pregătire practică la agentul economic.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 19 of 86

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 20 of 86

Utilaje pentru transportul fluidelor

ACTIVITATEA 1: Jurnal de practică


Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să identificaţi : utilajele pentru transportul
fluidelor dintr-o instalaţie, lucrările de pornire – oprire , de întreţinere a utilajelor pentru
transportul fluidelor, să respectaţi normele de SSM şi apărare împotriva incendiilor.
Activitatea vă dezvoltă o bună disciplină de păstrare a evidenţelor .
Numele elevului:
Timp de lucru: toată perioada de instruire practică

Sarcina de lucru : Ţineţi un jurnal zilnic privind activităţile practice desfăşurate cât şi
cunoştinţele teoretice însuşite în timpul instruirii practice. Comentaţi, cu tutorele de
practică, maistru instructor,colegii în legătură cu problemele întâmpinate.

Lucrează individual !
JURNAL DE PRACTICĂ
Elev:
Perioada:
Locaţie (Agent economic şi instalaţie):
Modul:
Tema:
Sarcina de lucru:
În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:
1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-
aţi observat sau le-aţi desfăşurat?

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 21 of 86

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plăcut? Motivaţi.

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________


___________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 22 of 86

Utilaje pentru transportul fluidelor

ACTIVITATEA 2 : FIŞĂ DE OBSERVAŢIE


Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să identificaţi : utilajele pentru transportul
fluidelor dintr-o instalaţie, lucrările de pornire – oprire , de întreţinere a utilajelor pentru
transportul fluidelor, să respectaţi normele de SSM şi apărare împotriva incendiilor.

Numele elevului:
Data: Timp de lucru: 6ore
Notă : Dacă întâmpinaţi greutăţi în realizarea sarcinii de lucru întrebaţi tutorele de
practică, maistrul sau documentaţi-vă (modele de fişe de post, pentru un operator
chimist în industria de prelucrare a ţiteiului şi petrochimiei şi pentru un pompagiu, sunt
prezentate în anexa 3).

Lucraţi individual !
Sarcina de lucru : Urmăreşte activitatea unui pompagiu în timpul programului de lucru
şi identifică operaţiile pe care le efectuează. Bifează activităţile efectuate de muncitor şi
consemnate în fişa postuluiunui pompagiu şi completează tabelul cu alte operaţii
efectuate şi neconsemnate.
FIŞA DE OBSERVAŢIE
Loc muncă :
Instalaţia :

Sarcinile pompagiului Da Nu
( conform fişei postului pentru pompagiu)
Respectă dispoziţiile referitoare la primirea şi predarea
schimbului
Controlează starea pompelor cade şi reci, canalele de
conducte ,casa pompelor,presiunile de aspiraţie şi refulare,
amperajele la motoarele electrice, daca există scurgeri de
produse, de ulei si identifică defecţiunile care pot apărea şi le
aduce la cunoştinţa şefului de schimb
Verifică poziţia închis – deschis a ventilelor
Verifică să nu existe scurgeri de lichide la ventile
Verifică curăţenia în zona utilajelor şi să fie liberă calea de acces
Participă la măsurarea rezervoarelor de ţiţei
Verifică linia şi poziţia ventilelor de la rezervorul din care se
pompează până la pompă şi de la pompă către utilajul în care se
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 23 of 86

pompează
Efectuează pomparea conform graficului de pompări
Suflă cu aer liniile de produse la terminarea pompărilor
Verifică nivelul uleiului la pompe
Verifică existenţa şi circulaţia lichidului de răcire al lagărelor şi
etanşărilor
In cazul defectării pompei in funcţiune porneşte pompa de
rezervă cu aprobarea şefului de schimb
Înregistrează în raportul de schimb pompările efectuate şi
evenimentele
Alte activităţi ( se consemnează )

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________


___________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 24 of 86

Utilaje pentru transportul fluidelor

ACTIVITATEA 3: STUDIU DE CAZ


Obiectivul activităţii: Activitatea vă familiarizează cu indicatoarele privind securitatea
şi sănătatea în muncă şi situaţii de urgenţă şi veţi cunoaşte măsurile pe care trebuie
să le luaţi atunci când veţi întâlni la locul de practică indicatoarele menţionate
Nume elev:
Data : Timp de lucru : 30 min.

Lucraţi individual !
Sarcina de lucru:
Observaţi cu atenţie următoarele indicatoare şi precizaţi semnificaţia lor.
Identificaţi aceste indicatoare în incinta agentului economic unde vă efectuaţi
stagiul de practică practică .
Unde sunt montate aceste indicatoare?
Ce alte indicatoare aţi identificat ?
Întocmiţi un album cu aceste indicatoare şi prezentaţi semnificaţia lor.

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________


___________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 25 of 86

Utilaje pentru transportul fluidelor

ACTIVITATEA 4: Jurnal de monitorizare a aplicării normelor de sănătate şi


securitate în muncă
Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aplicaţi normele de tehnica securităţii
muncii şi apărare împotriva incendiilor specifice utilajelor pentru transportul fluidelor .
Nume elev:
Timp de lucru: toată perioada de instruire practică

Sarcina de lucru: Ţineţi un jurnal zilnic privind modul în care aţi aplicat la locul de muncă
procedurile de sănătate şi securitate în muncă. Comentaţi în legătură cu orice problemă
întâmpinată.
Lucrează individual !

Jurnal zilnic
de monitorizare a aplicării normelor de sănătate şi securitate în muncă

Elev:
Perioada:
Locaţie (Agent economic şi instalaţie):
Modul:
Tema:
Sarcina de lucru: Completează jurnalul cu următoarele informaţii :
1. Care sunt principalele norme de sănătate şi securitate a muncii şi situaţii de
urgenţa la utilajele pentru transportul fluidelor ?

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 26 of 86

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

3. Care au fost normele de sănătate şi securitate a muncii şi situaţii de urgenţă la


utilajele pentru transportul fluidelor care nu s-au respectat? Motivaţi.

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________


___________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 27 of 86

Utilaje pentru transportul fluidelor

ACTIVITATEA 5: FIŞA TEHNOLOGICĂ.


Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aprofundaţi cunoştinţele despre:
utilajele pentru transportul fluidelor dintr-o instalaţie, să efectuaţi calcule tehnologice
specifice utilajelor pentru transportul fluidelor
Numele elevului:
Data: Timp de lucru: 30 minute
Lucrează individual!
Sarcina de lucru:
Însoţiţi un operator în instalaţie când verifică nivelul în rezervoare.
Citiţi presiunea la fundul unui vas deschis.
Documentaţi-vă asupra densitaţii lichidului din rezervor.
Calculaţi înălţimea lichidului în rezervor.
Comparaţi valoarea cu masurătoarea operatorului .
Completaţi tabelul de mai jos:

Nr. Cerinţa Etapele in rezolvarea aplicatiei numerice


crt.
1. Scrierea datelor şi cerinţelor pf = …… ,N/m2
problemei ρ =……… , Kg/m3

2. Aplicarea ecuaţiei staticii pf= p0 + ρgh


fluidelor
3. Calcularea înălţimii lichidului din h= ……… ,m
rezervor

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________


___________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 28 of 86

Utilaje pentru transportul fluidelor


ACTIVITATEA 6: FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să identificaţi utilajele pentru transportul
fluidelor dintr-o instalaţie din industria chimică.
Echipa : Instalaţia :
Numele elevului:
Data: Timp de lucru: 30 minute
Lucraţi în echipă !
Sarcina de lucru: Completaţi tabelul indicând tipul utilajului pentru transportul fluidelor
utilizat în instalaţiile în care vă desfăşuraţi activitatea practică:
Utilaje pentru Tip constructiv Nr. Pompe/
transportul din instalaţia ....... compresoare
fluidelor
Pompe fără
elemente mobile
Pompe cu
piston
Pompe rotative

Pompe
centrifuge

Compresoare
cu piston
Compresoare
rotative
Compresoare
centrifugale

Notă : se completează pentru instalaţia în care se desfăşoară instruirea practică.


Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________
___________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 29 of 86

Utilaje pentru transportul fluidelor

ACTIVITATEA 7 : FIŞĂ TEHNOLOGICĂ


Obiectivul activităţii: Activitatea vă dă posibilitatea să adunaţi informaţii despre
pompele utilizate la transportul lichidelor, să le selectaţi, să le ordonaţi şi să le
organizaţi şi să aflaţi alte aspecte despre acestea.
Nume elev:
Data: Timp de lucru: 6 ore
Lucraţi individual!
Sarcinile de lucru pentru această activitate sunt următoarele:
1. Completaţi fişa tehnologică de mai jos
2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră atât cu cele ale colegilor care au
realizat aceeaşi fişă tehnologică ca şi voi, cât şi cu cele observate în instalaţiile
tehnologice;
3. Faceţi corecturile (pe fişele voastre) cu altă culoare pentru a vedea mai bine unde
aţi greşit;
Identificaţi traseele fluidelor din cadrul instalaţiei în care vă desfăşuraţi instruirea
practică.
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
____________________________________________________________
Identificaţi culoarea pentru fiecare conductă funcţie de fluidul vehiculat.
Completaţi tabelul de mai jos:
Traseul / Fluid Temperatura Culoarea
conducta transportat fluidului conductei

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________


__________________________________________________________________
Utilaje pentru transportul fluidelor

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 30 of 86

ACTIVITATEA 8: STUDIU DE CAZ - Avantajele şi dezavantajele pompelor cu piston


mişcări alternative şi pompelor centrifuge
Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să identificaţi utilajele pentru transportul
fluidelor dintr-o instalaţie şi să faceţi conexiuni între două categorii de pompe utilizate
În industria chimică.
Numele elevului:
Data: Timp de lucru: 30 minute

Lucraţi în echipă !

Sarcina de lucru: Pentru realizarea acestei activităţi aplicaţi metoda „CADRANELOR”.


Etapele acestei metode sunt:
pe mijlocul foii se trasează două axe principale perpendiculare una pe alta (se
formează astfel cele patru cadrane)
clasa este împărţită în grupe şi fiecare grupă va desena cadranul.
vă informaţi folosind următoarele surse:
- caietul de practică
- manualul
- documentare la locul de practică
trebuie să sintetizaţi conţinutul informaţional astfel încât să corespundă cerinţei
din fiecare cadran
notează informaţiile în fiecare cadran, astfel:

Avantaje POMPE CU MIŞCĂRI Avantaje POMPE CENTRIFUGE


ALTERNATIVE

Dezavantaje POMPE CU MIŞCĂRI Dezavantaje POMPE CENTRIFUGE


ALTERNATIVE

nu vă opriţi până nu completaţi cadranele


la finalul exerciţiului, se va comenta şi se vor completa toate cadranele
( completările şi corecturile se fac cu alte culori,pentru a vedea mai bine care au fost
greşelile voastre, pentru a vă putea autoevalua )
Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________
________________________________________________________________
Utilaje pentru transportul fluidelor
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 31 of 86

ACTIVITATEA 9 : Jurnal de monitorizare şi verificare a operării pompei


centrifuge
Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să identificaţi : utilajele pentru transportul
fluidelor dintr-o instalaţie, lucrările de pornire – oprire , de întreţinere a utilajelor pentru
transportul fluidelor, să respectaţi normele de SSM şi apărare împotriva incendiilor.
Numele elevului:
Timp de lucru : pe perioada instruirii practice

Sarcina de lucru: Ţineţi un jurnal pentru a monitoriza şi verifica operarea pompei


centrifuge. Comentaţi în legătură cu orice problemă întâmpinată.
Lucrează individual !

Jurnal de monitorizare

Elev:
Perioada:
Locaţie (Agent economic şi instalaţia):
Modul:
Tema:
Sarcina de lucru:
În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:
1. Care sunt principalele activităţi efectuate la pornirea pompelor centrifuge?

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 32 of 86

2. Care sunt parametrii măsuraţi si consemnaţi ?

Parametrul Valoarea Unitatea de Intervalul de Observaţii


măsurat parametrului masură timp dintre
măsurat două
măsurători

3.Care sunt incidentele funcţionale care au apărut iîn timpul funcţionării pompei ?

4.Care sunt manevrele ce se efectuează la oprirea normală a pompei centrifuge?

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 33 of 86

5. Care sunt manevrele ce se efectuează la oprirea forţată a pompei centrifuge?

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________


___________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 34 of 86

Utilaje pentru transportul fluidelor

ACTIVITATEA 10: FIŞĂ DE LUCRU


Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aprofundaţi cunoştinţele despre:
utilajele pentru transportul fluidelor dintr-o instalaţie, lucrările de pornire – oprire, de
întreţinere a utilajelor pentru transportul fluidelor, să respectaţi normele de SSM şi SU.
Numele elevului:
Data: Timp de lucru: 60 minute
Lucraţi individual !
Sarcina de lucru : Completaţi tabelul de mai jos cu defecţiunile apărute în timpul
funcţionării pompelor centrifuge si remedierea lor , conform exemplului dat.
Notă : Dacă întâmpinaţi greutăţi în realizarea sarcinii de lucru întrebaţi tutorele de
practică, maistrull instructor sau documentaţi-vă (caietul de practică, cartea utilajului,
regulamente). După completarea fişei de lucru vă puteţi verifica consultând anexa 5.
Defecţiune Cauza probabila Remedierea

Pompa nu pompează. Pompa nu este amorsată Reamorsaţi pompa


Asiguraţi-vă că vana de
aspiraţie este complet
deschisă
Conducta de aspiraţie sau filtrul Verificaţi presiunea la
este înfundată aspiraţie Daca este
mică localizaţi şi
eliminaţi înfundarea.
Curăţaţi filtrul
Rotorul este înfundat Curăţaţi rotorul.

Înălţimea de aspiraţie prea Controlaţi cu


mare. vacuumetru.
Reduceţi pierderile de
sarcina pe conducta de
aspiraţie
Debitul sau presiunea sunt Sens de rotaţie greşit.
prea mici.
Intrarea aerul in conducta de
aspiraţie sau pe la etanşare.

Rotor parţial înfundat .

Inelele labirint rotor si carcasa


uzate.

Înălţimea neta de aspiraţie


insuficienta

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 35 of 86

Rotor deteriorat sau spart .


Pompa începe sa pompeze Amorsare imperfecta.
iar apoi încetează.
Pungi de aer sau vapori in
conducta de aspiraţie.
Lagărele sunt fierbinţi. Umplere insuficientă a
instalaţiei de ungere sau răcire
insuficientă a uleiului.
Vibraţii exagerate. Alinierea imperfecta a
arborilor.

Înfundare parţială a rotorului.

Rotor spart sau deformat,


arbore deformat.

Fundaţie insuficient de rigida.

Rulmenţi uzaţi.

Conductele de aspiraţie si
refulare nu sunt bine ancorate
sau rezemate.

Pompa este zgomotoasa fiind


afectata de pungi de aer sau
vapori
Pierderi excesive la Presetupa insuficient strânsă.
etanşare
Componente ale etanşării
mecanice defecte.

Supraîncălzirea etanşării
mecanice.
Motorul se supra încălzeşte Înălţimea de pompare mai mica
decât cea precizata respectiv
debit prea mare.

Motorul stabilit pentru


vâscozitate sau greutate
specifica mai mici decât cele
ale mediului pompat.

Etanşarea moale prea strânsă.

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________


________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 36 of 86

Utilaje pentru transportul fluidelor

ACTIVITATEA 11 : Proiect
Obiectivul activităţii: Activitatea vă dă posibilitatea să adunaţi informaţii despre
pompele utilizate la transportul lichidelor, să le selectaţi , să le ordonaţi şi să le
organizaţi şi să aflaţi alte aspecte interesante despre acestea.
Timp de lucru: o săptămână.

Sarcina de lucru : Proiectul vă dă posibilitatea să adunaţi informaţii despre pompele


centrifuge utilizate la transportul lichidelor, să le selectaţi, să le ordonaţi şi să le
organizaţi. Puteţi lucra în grup sau individual, profesorului revenindu-i rolul de a
planifica, organiza şi monitoriza activitatea. Pentru realizarea proiectului trebuie
parcurse următoarele etape:

- definirea temei şi stabilirea obiectivelor;


- distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;
- identificarea surselor de informare;
- cercetarea sau investigaţia propriu-zisă;
- realizarea produselor finale ( rapoarte, postere, albume);
- prezentarea rezultatelor/ transmiterea acestora în diferite moduri celorlalţi
colegi sau altor persoane;
- evaluarea / autoevaluarea/ interevaluarea pe secvenţe;
Veţi prezenta un dosar la sfârşitul cercetării privind pompele utilizate la transportul
lichidelor.
Evaluarea activităţii se va face de către profesor, pe baza unei grile de evaluare
( anexa 4) şi de către voi pe baza unei grile de autoevaluare.

Tema : Proiectul “ Pompe centrifuge utilizate pentru transportul lichidelor în


instalaţia în care vă desfăşuraţii instruirea practică ” are în vedere următoarele
aspecte:
 importanta pompelor in instalaţie
 pompe centrifuge, tipuri constructive întâlnite în instalaţia în care vă desfăşuraţi
instruirea practică şi pentru fiecare tip constructiv în parte :
- lichide transportate, caracteristicile fizico – chimice ale acestora
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 37 of 86

- părţile componente ale pompelor centrifuge


- funcţionarea pompelor centrifuge
- exploatarea pompelor centrifuge
- incidente funcţionale apărute în timpul exploatării pompelor centrifuge
- normele de tehnica securităţii muncii şi apărare împotriva incendiilor
specifice utilajelor pentru transportul fluidelor

Lucraţi în echipă !

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 38 of 86

Utilaje pentru transportul fluidelor

ACTIVITATEA 12 : FIŞA DE OBSERVAŢIE – identificarea modului de exploatare a


utilajelor pentru transportul fluidelor.
Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să identificaţi modul de exploatare a
utilajelor pentru transportul fluidelor dintr-o instalaţie din industria chimică.
Instalaţia :
Numele elevului:
Data: Timp de lucru: 30 minute
Lucraţi individual!
Sarcina de lucru : Enumeraţi etapele pornirii / opririi pompelor centrifuge şi completaţi
tabelul de mai jos :
Nr. crt. Pornirea pompelor centrifuge Oprirea normală
a pompelor centrifuge
1.

2.

3.

4.

5.

6.

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________


________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 39 of 86

Utilaje pentru transportul fluidelor

ACTIVITATEA 13: FIŞĂ DE LUCRU


Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aprofundaţi cunoştinţele despre:
utilajele pentru transportul fluidelor dintr-o instalaţie, lucrările de pornire – oprire, de
întreţinere a utilajelor pentru transportul fluidelor, să respectaţi normele de SSM şi SU.
Numele elevului:
Data: Timp de lucru: 40 minute
Lucraţi în perechi!

Sarcina de lucru : Realizaţi o diagramă pentru caracterizarea pompelor rotative şi a


pompelor centrifuge:
 acestă diagramă este formată din trei cercuri mari care se suprapun parţial
 se va folosi pentru a arăta asemănările şi deosebirile dintre cele două categorii de
pompe
 asemănările se vor trece în zona de intersecţie a cercurilor
 deosebirile se vor trece în zona exterioară intersecţiei cercurilor
Notă : Dacă întâmpinaţi greutăţi în realizarea sarcinii de lucru întrebaţi tutorele de
practică, maistrul sau documentaţi-vă ( manual, caiet de practică, etc.).

Deosebiri (Caracteristici specifice) Deosebiri


Asemănări
Pompe rotative (Caracteristici (Caracteristici
specifice )
comune)
Pompe centrifuge

După
completarea
diagramei :
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 40 of 86

 grupaţi-vă cu o altă pereche şi comparaţi diagramele


 centralizaţi toate asemănările şi deosebirile descoperite de toate echipele poate
pe un poster pe care-l afişaţi sau pe tablă
 comparaţi diagrama voastră cu cea centralizată şi cu o altă culoare faceţi
completări sau tăiaţi de pe diagrama voastră ce nu corespunde
 apreciaţi-vă singuri munca realizată prin unul din calificativele: suficient. bine,
foarte bine.

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________


___________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 41 of 86

Utilaje pentru transportul fluidelor

ACTIVITATEA 14 : Proiect
Obiectivul activităţii: Activitatea vă dă posibilitatea să adunaţi informaţii despre
pompele utilizate la transportul lichidelor, să le selectaţi , să le ordonaţi şi să le
organizaţi şi să aflaţi alte aspecte interesante despre acestea.
Timp de lucru: o săptămână.

Sarcina de lucru : Proiectul vă dă posibilitatea să adunaţi informaţii despre pompele


cu piston utilizate la transportul lichidelor, să le selectaţi, să le ordonaţi şi să le
organizaţi. Puteţi lucra în grup sau individual, profesorului revenindu-i rolul de a
planifica, organiza şi monitoriza activitatea. Pentru realizarea proiectului trebuie
parcurse următoarele etape:

- definirea temei şi stabilirea obiectivelor;


- distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;
- identificarea surselor de informare;
- cercetarea sau investigaţia propriu-zisă;
- realizarea produselor finale ( rapoarte, postere, albume);
- prezentarea rezultatelor/ transmiterea acestora în diferite moduri celorlalţi
colegi sau altor persoane;
- evaluarea / autoevaluarea/ interevaluarea pe secvenţe;
Veţi prezenta un dosar la sfârşitul cercetării privind pompele utilizate la transportul
lichidelor.
Evaluarea activităţii se va face de către profesor, pe baza unei grile de evaluare
( anexa 4) şi de către voi pe baza unei grile de autoevaluare.
Tema: Proiectul “ Pompe cu piston utilizate pentru transportul lichidelor în
instalaţia în care vă desfăşuraţii instruirea practică ” are în vedere următoarele aspecte:
 importanţa pompelor in instalaţie
 pompe cu piston , tipuri constructive întâlnite în instalaţia în care vă desfăşuraţi
instruirea practică şi pentru fiecare tip constructiv în parte :
- lichide transportate, caracteristicile fizico – chimice ale acestora
- părţile componente ale pompelor cu piston
- funcţionarea pompelor cu piston

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 42 of 86

- exploatarea pompelor cu piston


- incidente funcţionale apărute în timpul exploatării pompelor cu piston
- normele de tehnica securităţii muncii şi apărare împotriva incendiilor
specifice utilajelor pentru transportul fluidelor

Lucraţi în echipă !

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 43 of 86

Utilaje pentru transportul fluidelor

ACTIVITATEA 15: FIŞĂ DE LUCRU


Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aprofundaţi cunoştinţele despre:
utilajele pentru transportul fluidelor dintr-o instalaţie, lucrările de pornire – oprire, de
întreţinere a utilajelor pentru transportul fluidelor, să respectaţi normele de SSM şiSU.
Numele elevului:
Data: Timp de lucru: 20 minute
Lucraţi în perechi !

Sarcina de lucru : Identificaţi categoria de utilaje din care fac parte pompele, părţile
componente ale pompelor indicate şi completaţi diagrama de mai jos (realizând
corelaţii între tipurile constructive de pompe şi elementele lor componente).
După completarea diagramei :
 grupaţi-vă cu o altă pereche şi comparaţi diagramele
 centralizaţi toate asemănările şi deosebirile descoperite de toate echipele, poate
pe un poster pe care-l afişaţi sau pe tablă
 comparaţi diagrama voastră cu cea centralizată şi cu o altă culoare faceţi
completări sau tăiaţi de pe diagrama voastră ce nu corespunde
 apreciaţi-vă singuri munca realizată prin unul din calificativele: suficient, bine,
foarte bine.

Notă : Dacă întâmpinaţi greutăţi în realizarea sarcinii de lucru întrebaţi tutorele de


practică, maistrul sau documentaţi-vă ( manual, caiet de practică, portofoliu,etc.).

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 44 of 86

Ce este
(categoria)

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică:


____________________________________________________________________________________________________

Alte exemple din


acceaşi categorie
Mecanism
compresoare
bielă - manivelă

POMPE

Pomp
a cu Pompa
Pisto
piston centrifugă
n

Supapă
de Roto
refulare r

Cap
Acest material a fost elaborat prin finanţare
AxPhare în proiectul de
de
Dezvoltare
cruce instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Tijă Supapă de
aspiraţie
Page 45 of 86

Utilaje pentru transportul fluidelor

ACTIVITATEA 16 : JOC DE ROL


Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aprofundaţi cunoştinţele despre: utilajele
pentru transportul fluidelor dintr-o instalaţie, lucrările de pornire – oprire, de
exploatare şi întreţinere a utilajelor pentru transportul fluidelor, să respectaţi normele
de SSM şiSU .
Timp de lucru : 30 min.
Sarcina de lucru :
În calitate de operator în industria de prelucrare a ţiţeiului şi petrochimiei într-o
instalaţie industrială , constataţi următoarul incident funcţional la o pompă centrifugă
monoetajată: O scadere brusca a nivelului de ulei ( este indicată o pierdere).
Ce măsuri trbuie să luaţi conform fişei postului şi instrucţiunilor de operare ale pompei
centrifuge,instalaţiei ?

Lucraţi în echipă ! ( Vă alegeţi o echipă pentru a acoperi tot personalul din instalaţie
implicat în soluţionarea incidentului).

Notă : Dacă întâmpinaţi greutăţi în realizarea sarcinii de lucru întrebaţi tutorele de


practică, maistrul sau documentaţi-vă (caietul de practică, cartea utilajului, regulamente
de exploatare, portofoliu,etc.) .

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________


___________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 46 of 86

Utilaje pentru transportul


fluidelor

ACTIVITATEA 17 : FIŞĂ TEHNOLOGICĂ


Obiectivul activităţii: Activitatea vă dă posibilitatea să adunaţi informaţii despre
pompele utilizate la transportul lichidelor, să le selectaţi, să le ordonaţi şi să le
organizaţi şi să aflaţi alte aspecte interesante despre acestea.
Numele elevului:
Data: Timp de lucru : 1 oră
Lucraţi individual!
Sarcinile de lucru pentru această activitate sunt următoarele:
1. Completaţi fişa tehnologică de mai jos
2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră atât cu cele ale colegilor care au
realizat aceeaşi fişă tehnologică ca şi voi, cât şi cu cele observate în instalaţiile
tehnologice;
3. Faceţi corecturile (pe fişele voastre) cu altă culoare pentru a vedea mai bine
careunde aţi greşit;
Identificaţi, în instalaţia tehnologică, utilajele pentru transportul fluidelor
utilizate în procesul tehnologic de distilare în vid a păcurii.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

Descrieţi procesul tehnologic de distilare în vid a păcurii având ca reper


schema tehnologică a instalaţiei de distilare în vid a păcurii, prezentată mai jos .
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 47 of 86

Indicaţi pentru fiecare utilaj pentru transportul fluidelor (pompe, compresoare ) ce


fluide transportă şi parametrii acestora ( temperaturi, debite, presiuni). Completaţi
tabelul de mai jos:

Utilaj pentru Fluid Temperatura Presiunea Presiunea Debit


transportul transportat fluidului de aspiraţie de refulare
fluidelor

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________


___________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 48 of 86

Utilaje pentru transportul fluidelor

ACTIVITATEA 18 : Proiect
Obiectivul activităţii: Activitatea vă dă posibilitatea să adunaţi informaţii despre
pompele utilizate la transportul lichidelor, să le selectaţi, să le ordonaţi şi să le
organizaţi şi să aflaţi alte aspecte interesante despre acestea.
Timp de lucru: o săptămână.

Sarcina de lucru : Proiectul vă dă posibilitatea să adunaţi informaţii despre pompele


rotative utilizate la transportul lichidelor, să le selectaţi, să le ordonaţi şi să le
organizaţi. Puteţi lucra în grup sau individual, profesorului revenindu-i rolul de a
planifica, organiza şi monitoriza activitatea. Pentru realizarea proiectului trebuie
parcurse următoarele etape:

- definirea temei şi stabilirea obiectivelor;


- distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;
- identificarea surselor de informare;
- cercetarea sau investigaţia propriu-zisă;
- realizarea produselor finale ( rapoarte, postere, albume);
- prezentarea rezultatelor/ transmiterea acestora în diferite moduri celorlalţi
colegi sau altor persoane;
- evaluarea / autoevaluarea/ interevaluarea pe secvenţe;
Veţi prezenta un dosar la sfârşitul cercetării privind pompele utilizate la transportul
lichidelor.
Evaluarea activităţii se va face de către profesor, pe baza unei grile de evaluare
( anexa 4) şi de către voi pe baza unei grile de autoevaluare
Tema: “ Pompe rotative utilizate pentru transportul lichidelor în instalaţia în care
vă desfăşuraţii instruirea practică ” are în vedere următoarele aspecte:
 importanta pompelor in instalaţie
 pompe rotative , tipuri constructive întâlnite în instalaţia în care vă desfăşuraţi
instruirea practică şi pentru fiecare tip constructiv în parte :
- lichide transportate, caracteristicile fizico – chimice ale acestora
- părţile componente ale pompelor rotative
- funcţionarea pompelor rotative
- exploatarea pompelor rotative
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 49 of 86

- incidente funcţionale apărute în timpul exploatării pompelor rotative


- normele de tehnica securităţii muncii şi apărare împotriva incendiilor
specifice utilajelor pentru transportul fluidelor
Lucraţi în echipă !

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________


___________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 50 of 86

Utilaje pentru transportul fluidelor


ACTIVITATEA 19 : STUDIU DE CAZ
Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aprofundaţi cunoştinţele despre:
utilajele pentru transportul fluidelor dintr-o instalaţie, lucrările de pornire – oprire, de
întreţinere a utilajelor pentru transportul fluidelor, să respectaţi normele de SSM şi
apărare împotriva incendiilor.
Numele elevului:
Data: Timp de lucru: 120 minute
Lucraţi în echipă!

Pe parcursul activităţii de instruire practica aţi întâlnit diferite tipuri constructive de


pompe, pentru care aţi identificat elementele constructive, funcţionarea, exploatarea
pompelor, incidentele funcţionale. Utilizând informaţiile achiziţionate pe timpul
desfăşurării instruirii practice rezolvaţi sarcina de lucru.
Daca întâmpinaţi greutăţi în rezolvarea sarcinii de lucru apelaţi la tutorele de practică,
pentru a merge in instalaţie sau la atelierul de mentenanţă.
Analizati imaginile de mai jos :

1. 2.

3. 4.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 51 of 86

Sarcinile de lucru pentru această activitate sunt următoarele:


a) recunoaşterea şi denumirea pompei
b) explicarea principiului de funcţionare
c) identificarea elementelor componente
d) enumerarea operaţiilor efectuate la pornirea pompelor
e) enumeratrea operaţiilor efectuate la oprirea normala a pompelor
f) enumerarea incidentelor funcţionale apărute în timpul funcţionării pompei
Pentru realizarea acestei activităţi veţi folosi „metoda cubului”
Etapele metodei sunt următoarele:
 Se formează grupe de câte 5 elevi
 Se repartizează câte un produs, prin tragere la sorţi după numărul imaginii,
fiecărei grupe
 Se alege un lider care să coordoneze 1
Denumirea
activitatea pompei
 Sarcina de lucru 1 se rezolvă împreună
de toţi membrii grupului
 Fiecare membru al grupului primeşte o 2
principiul de
foaie de hârtie de formă pătrată ce va funcţionare
constitui, în final, o faţă a cubului
 Pe fiecare foaie se rezolvă câte o sarcină
de lucru din cele enumerate în enunţ (de 3 4 5
elemente pornirea oprirea
la 2 la 6) componente pompelor normala a
pompelor
 Se împart activităţile între membrii
grupului: câte o sarcină de lucru (de la 2
la 6) pentru fiecare membru al grupului 6
incidente
(eventual prin tragere la sorţi), inclusiv funcţionale
liderului
 Pe foaia de hârtie primită fiecare elev
rezolvă sarcina de lucru ce i-a revenit
 Liderul coordonează şi verifică desfăşurarea acţiunii
 După rezolvarea sarcinilor se construieşte cubul

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 52 of 86

 Cubul desfăşurat arată ca cel din desen, pe fiecare faţă se rezolvă câte o
sarcină. Fiecare grupă realizează un cub, pentru fiecare pompă va rezulta un
cub.
Lucrarea în forma finală va fi afişată (foile scrise se pot lipi pe o coală de hârtie
mare sub formă de cub desfăşurat)

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________


________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 53 of 86

Utilaje pentru transportul fluidelor

ACTIVITATEA 20: FIŞĂ TEHNOLOGICĂ.


Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aprofundaţi cunoştinţele despre:
utilajele pentru transportul fluidelor dintr-o instalaţie, să efectuaţi calcule tehnologice
specifice utilajelor pentru transportul fluidelor
Numele elevului:
Data: Timp de lucru: 30 minute
Lucraţi individual !
Sarcina de lucru :
Însoţiţi un operator în instalaţie când verifică compresoarele din staţia
compresoarelor.
Citiţi presiunile de aspiraţie şi refulare la compresoarele din staţia de
compresoare.
Documentaţi-vă asupra fluidelor comprimate şi transportate.
Calculaţi raportul de comprimare pentru compresoarele din staţia de
compresoare.
Completaţi tabelul de mai jos:
Nr. Cerinţa Etapele in rezolvarea aplicatiei numerice
crt.

1. Scrierea datelor pentru fiecare 1. pa= ...... N/m2 pr= ........ N/ m2


compresor 2. pa= ...... N/m2 pr= ........ N/ m2
3. pa= ...... N/m2 pr= ........ N/ m2
4. pa= ...... N/m2 pr= ........ N/ m2

2. Calcularea raportului de Z1=


comprimare Z2=
Z3=
Z4=

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________


________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 54 of 86

Utilaje pentru transportul fluidelor

ACTIVITATEA 21: FIŞĂ DE LUCRU


Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aprofundaţi cunoştinţele despre:
utilajele pentru transportul fluidelor dintr-o instalaţie, lucrările de pornire – oprire, de
întreţinere a utilajelor pentru transportul fluidelor, să respectaţi normele de SSM şi SU.
Numele elevului:
Data: Timp de lucru: 30 minute
Lucraţi individual !
Sarcina de lucru : Completează spaţiile libere din textul de mai jos, în care este
prezentată exploatarea si întreţinerea ventilatoarelor axiale .
Notă : Dacă întâmpinaţi greutăţi în realizarea sarcinii de lucru întrebaţi tutorele de
practică, maistrul sau documentaţi-vă (caiet de practică, cartea utilajului, regulamente
de exploatare).
După completarea fişei de lucru vă puteţi autoevalua consultând anexa 6.
1. Funcţionarea ventilatorului se va controla cel puţin de …. ori pe schimb,
observaţiile consemnându-se în caietul de……. În toata perioada reglajului se va
supraveghea în permanenţă funcţionarea , puterea absorbita , temperatura si nivelul de
vibraţii ale electromotorului şi al lagărelor interior si superior de la dispozitivul de acţionare
şi a cuplajului cu rulmenţi de la dispozitivul de comanda.
În cazul in care se constata vibraţii sau zgomote anormale , creşterea anormală a
temperaturii lagărelor, … ………..imediat ventilatorul , se determina cauzele si se iau
masuri de remediere.
2. După o perioada mai îndelungată de oprire, după o revizie periodică sau o reparaţie
curenta se supraveghează funcţionarea ventilatorului permanent timp de …. ore .
3. După o reparaţie capitală se supraveghează ventilatorul permanent timp de …. de
ore.
4. La controlul săptămânal se vor avea în vedere măsurile de la punctul 2.
5. Electromotorul se unge conform instrucţiunilor de lucru de exploatare ale acestuia .
6. La ungere se recomanda să se ………. rulmentul ,să se spele şi numai după aceea
să se treacă la ungerea lui. Prima reungere se va face după …… de ore de funcţionare,
apoi intervalul de reungere va fi de 1500-2000 ore de funcţionare, urmând ca la intervalul
optim de reungere să se stabilească de beneficiar pe baza experienţei practice. În plus
pentru completarea cantităţii de unsoare care se face ori de câte ori este necesar, sunt
prevăzute pentru cele 2 lagăre, ale arborelui de acţionare,……….. cu bile. De asemenea
mai există un ……….cu bila pe arborele de antrenare pentru ungerea lagărului tijei de
comanda a pistonului.
7. Daca ventilatorul nu a funcţionat o perioada de timp mai îndelungată (în general
peste 6 luni), la punerea lui din nou în funcţiune se …….de unsoarea veche şi se execută
……….. din nou.

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________


________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 55 of 86

Utilaje pentru transportul fluidelor

ACTIVITATEA 22: FIŞĂ DE OBSERVAŢIE


Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aprofundaţi cunoştinţele despre:
utilajele pentru transportul fluidelor dintr-o instalaţie, lucrările de pornire – oprire, de
întreţinere a utilajelor pentru transportul fluidelor, să respectaţi normele de SSM şi
apărare împotriva incendiilor.
Numele elevului:
Data: Timp de lucru: 40 minute
Lucraţi individual !
Sarcina de lucru : Completaţi tabelul de mai jos cu defecţiunile apărute în timpul
funcţionării compresoarelor centrifugale şi cauzele lor, conform exemplului dat.
Notă : Dacă întâmpinaţi greutăţi în realizarea sarcinii de lucru întrebaţi tutorele de
practică, maistrul sau documentaţi-vă (caiet de practică, cartea utilajului, regulamente
de exploatare).
După completarea fişei de lucru vă puteţi autoevalua consultând anexa 7.
Nr. crt. Defecţiunea Cauza
1. Defectarea întregului ansamblu - defectarea alimentării cu energie a
motorului de acţionare
- lipsa presiunii uleiului
- debitul de apa de răcire prea mic
- temperatura lagarelor prea ridicată

2. Scaderea lenta a presiunii uleiului


3. Nivelul uleiului în rezervorul de ulei
este mic
4. Temperaturile pe lagare sunt în
creştere
5. Temperaturile la admisie sunt în
crestere
6. Debitul de refulare scade
7. Vibraţii si zgomote anormale
8. Scăpări la sistemele de etanşare

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________


___________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 56 of 86

Utilaje pentru transportul fluidelor

ACTIVITATEA 23: FIŞĂ DE LUCRU


Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să identificaţi părţile componente ale
utilajelor pentru transportul fluidelor.
Numele elevului:
Data: Timp de lucru:120 minute
Lucraţi în echipă !

Sarcinile de lucru:
1. În vizita la atelierul de mentenaţă identificaţi: părţile componente ale pompelor/
compresoarelor şi defecţiunile apărute ca efect al exploatării acestora.
Completaţi tabelul de mai jos:
Nr. Element component Defecţiune apărută ca efect al exploatării
crt. Pompa / Compresor Pompei/compresorului

2. Desenaţi schiţa unui utilaj pentru transportul fluidelor

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 57 of 86

3.Identificaţi parametri constructivi şi funcţionali ai pompelor / compresoarelor


inscripţionaţi pe placa de timbru.
Utilaj pentru transportul fluidelor:
Parametrul Valoarea parametrului

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________


___________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 58 of 86

Utilaje pentru transportul fluidelor

ACTIVITATEA 24 : Proiect
Obiectivul activităţii: Activitatea vă dă posibilitatea să adunaţi informaţii despre
compresoarele utilizate la comprimarea şi transportul gazelor, să le selectaţi, să le
ordonaţi şi să le organizaţi şi să aflaţi alte aspecte interesante despre acestea.
Timp de lucru: o săptămână.

Sarcina de lucru : Proiectul vă dă posibilitatea să adunaţi informaţii despre


compresoarele utilizate la comprimarea şi transportul gazelor să le selectaţi, să le
ordonaţi şi să le organizaţi. Puteţi lucra în grup sau individual, profesorului
revenindu-i rolul de a planifica, organiza şi monitoriza activitatea. Pentru realizarea
proiectului trebuie parcurse următoarele etape:

- definirea temei şi stabilirea obiectivelor;


- distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;
- identificarea surselor de informare;
- cercetarea sau investigaţia propriu-zisă;
- realizarea produselor finale ( rapoarte, postere, albume);
- prezentarea rezultatelor/ transmiterea acestora în diferite moduri celorlalţi
colegi sau altor persoane;
- evaluarea / autoevaluarea/ interevaluarea pe secvenţe;
Veţi prezenta un dosar la sfârşitul cercetării privind compresoarele utilizate la
comprimarea şi transportul gazelor.
Evaluarea activităţii se va face de către profesor, pe baza unei grile de evaluare
( anexa 4) şi de către voi pe baza unei grile de autoevaluare
Tema: Proiectul “ Compresoare utilizate pentru comprimarea şi transportul
gazelor în instalaţia în care vă desfăşuraţii instruirea practică ” are în vedere
următoarele aspecte:
 importanta compresoarelor în instalaţie
 compresoare, tipuri constructive de compresoare întâlnite la locul de instruire
practică şi pentru fiecare tip constructiv în parte :
- gaze comprimate şi transportate, caracteristicile fizico – chimice ale acestora
- părţile componente ale compresoarelor
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 59 of 86

- funcţionarea compresoarelor
- exploatarea compresoarelor
- incidente funcţionale apărute în timpul exploatării compresoarelor
- normele de tehnica securităţii muncii şi apărare împotriva incendiilor
specifice utilajelor pentru comprimarea şi transportul gazelor

Lucraţi în echipă !

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________


___________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 60 of 86

Utilaje pentru transportul fluidelor

ACTIVITATEA 25: FIŞA DE AUTOEVALUARE


Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aprofundaţi cunoştinţele despre:
utilajele pentru transportul fluidelor dintr-o instalaţie, lucrările de pornire – oprire, de
întreţinere a utilajelor pentru transportul fluidelor, să respectaţi normele de SSM şi
apărare împotriva incendiilor.
Numele elevului:
Data: Timp de lucru: 30 minute
Lucraţi individual !
SARCINA DE LUCRU : La sfârşitul activităţii de instruire practică completează fişa de
autoevaluare .
Notă: Fişa de autoevaluare este un instrument îţi permite să treaci în revistă şi să îţi
analizezi propriile cunoştinţe în raport cu cerinţele standardului, focalizându-l pe: „ştiu”,
”cunosc”. La capitolul „ştiu” în fişa de autoevaluare se menţionează cunoştinţele
teoretice esenţiale pentru unitatea de competenţă (Vezi capitolul 2 ).
FIŞA DE AUTOEVALUARE
Autoevaluarea
ŞTIU Elevului
( DA/NU )
Să utilizez un limbaj tehnic adecvat
Să colaborez bine cu membrii echipei.
Să aplic şi să respect normele de SSM şi SU
Să folosesc corect echipamentul de SSM şi SU.
Să-mi planific activitatea la locul de muncă
Să recunosc utilajele de transport în funcţie de natura fluidelor
Să enumăr părţile componente ale
utilajelor pentru transportul fluidelor
Să enumăr parametrii principali ai pompelor
Să efectuez calcule corespunzătoare transportului fluidelor
Să descriu principiului de funcţionare a utilajelor de transport
Să enumăr manevrele de pornire-oprire a utilajelor pentru
transportul fluidelor în succesiune logică

Să identific incidentele funcţionale


în timpul exploatării utilajelor pentru transportul fluidelor
Să enumăr cauzele care produc incidentele funcţionale la
utilajele pentru transportul fluidelor şi precizarea metodelor de
remediere corespunzătoare

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 61 of 86

Să explic rolului lucrărilor de întreţinere curentă a utilajelor pentru


transportul fluidelor
Să explic rolului lucrărilor de întreţinere curentă a utilajelor pentru
transportul fluidelor
CUNOSC Autoevaluarea
Elevului
Termenii de specialitate
Atribuţiile din fişa postului de pompagiu / compresorist
Norme generale şi specifice deSSM şi SU.
Norme igienico-sanitare
Noţiuni elementare de matematică şi fizică
Procesul tehnologic din instalatia ……….( din care elevul si-a
desfaşurat instruirea practică - ex. DAV)
Schema organizatorică şi raporturile ierarhice operative şi
funcţionale
Norme de conduită
Planul de intervenţie şi evacuare în caz de incendiu
Utilajele necesare transportului fluidelor
Să efectueaz calcule tehnologice specifice utilajelor pentru
transportul fluidelor
Modul de exploatare a utilajelor pentru transportul fluidelor
Modul de întreţinere a utilajelor pentru transportul fluidelor

Semnătura elevului : ______________________________

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________


________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 62 of 86

7. MODALITĂŢI DE EVALUARE

În timpul derulării stagiului de practică, tutorele împreună cu cadrul didactic


responsabil cu urmărirea derulării instruirii practice vă vor evalua pe baza unei fişe de
observaţie/evaluare (evaluare formativă). Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a
competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a în activitatea
partenerului de practică (disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea
sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al întreprinderii/instituţiei
publice, etc.).
Evaluarea îşi propune să stabilească măsura în care v-aţi dobândit competenţele
specifice impuse de Standardul de Pregătire Profesională în perioada de instruire
practică şi, în acelaşi timp, să urmărească traiectoria de formare profesională a
fiecăruia dintre voi. Evaluarea trebuie să fie, corelată cu criteriile de performanţă şi cu
tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei
alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în
cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea
competenţelor specificate. Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă
(pentru notare), iar pentru verificarea atingerii competenţelor se realizează evaluarea
sumativă.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă
performanţa unui elev şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite.
Elevul şi evaluatorul au o răspundere comună pentru producerea şi colectarea probelor,
iar responsabilitatea de a estima competenţa elevului pe baza probelor aparţine
evaluatorului.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate
metodele de evaluare se încadrează în una sau mai multe din aceste categorii
Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o
activitate (fie ea reală sau simulată).
Evaluarea produsului înseamnă să te uiţi la ceva făcut sau produs de elev după ce
activitatea a fost încheiată.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 63 of 86

Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie


verbal fie în scris. Intrebările pot să fie legate de activităţile descrise în rezultatele
unităţii (pentru a verifica dacă elevul înţelege de ce au fost efectuate activităţile), sau
pot să testeze capacitatea elevului de a lucra în alte contexte precizate. Chestionarea e
de asemenea un mijloc important de stabilire a dovezilor despre cunoştinţele de bază şi
despre înţelegerea elevului.
Instrumentele de evaluare folosite pot fi:
a) Instrumente de evaluare care le cer elevilor să aleagă răspunsurile corecte
Pentru fiecare dintre aceste metode, elevul alege răspunsul corect în loc să producă un
răspuns individual.
Exemple:
 întrebări de tip adevărat-fals
 întrebări afirmativ –logice
 întrebări cu răspunsuri multiple
 potrivire întrebare-răspuns
 întrebări de tip grilă
b) Instrumente de evaluare care le cer elevilor să producă răspunsuri.
Pentru fiecare dintre aceste metode, elevul trebuie să vină cu răspuns individual (un
răspuns la o întrebare, să creeze un raport, să conducă o investigaţie sau să ducă la
bun sfâşit o sarcină practică). Exemple:
 prezentare orală
 contribuţia la discuţie
 întrebări cu răspuns scurt
 întrebări cu răspuns complex
 întrebări cu răspuns restrâns
 proiectul
 studiul de caz
 tema de lucru
 exerciţiu practic
 fişe de observaţie
 fişe tehnologice
 fişe de lucru

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 64 of 86

 fişe de autoevaluare, etc.


Momentul începerii evaluării se alege după parcurgerea conţinuturilor

corespunzătoare atingerii competenţelor, atunci când elevul este pregătit pentru


evaluare.

Jurnalele de practică oferă o modalitate bună de evaluare a abilităţilor cognitive şi


comportamentale, dezvoltă o bună disciplină de păstrare a evidenţelor, încurajează
automotivarea, pot fi aplicate ca bloguri . Furnizează informaţii utile pentru evaluarea
cursului, inspectarea periodică a lor oferind oportunităţi de orientare .
Au mai mult succes dacă elevului i se indică o structură de urmat când scriu într-un
jurnal, de exemplu:
 dată,
 departament,
 sarcină etc.,
 referinţă la rezultatele învăţării şi la criteriile de performanţă,
 interacţiunea cu persoane care nu pot fi întâlnite în mediul şcolii.
Proiectul este orice exerciţiu sau investigare în care constrângerile de timp au fost
relaxate. Proiectele sunt practice şi au un final mai deschis decât tema de lucru.
Pot fi abordate individual sau de către un grup de elevi. De obicei implică, în
măsură semnificativă, efectuarea activităţilor fără supraveghere atentă, deşi
evaluatorul poate asigura îndrumare şi sprijin. Au o durată mai extinsă, deşi sunt,
totuşi, definite prin factorul timp. Alegerea proiectului poate fi dirijată de evaluator,
de obicei oferindu-i elevului o temă sau o scurtă informare, ca bază a investigării.
Proiectele sunt eficace mai ales când elevii au de rezolvat o problemă practică.
Oferă elevului posibilitatea de a demonstra iniţiativă personală şi de a lucra fără
supraveghere atentă
Poate oferi posibilitatea de a integra evaluarea pentru mai multe rezultate ale învăţării
Studiile de caz sunt concepute pentru a oferi posibilitatea de a exersa abilităţile de
rezolvare a problemelor şi luare a deciziilor. Acestea sunt în mod special utile atunci
când situaţia reală ar fi dificil de organizat, iar timpul dedicat învăţării este limitat.
Acestea reprezintă o metodă utilă atât pentru evaluarea abilităţilor cognitive, cât şi a
celor comportamentale , utilizată individual sau în grupuri mici, ce poate motiva elevii şi
ii poate expune la situaţii dificile, fară a-I implica în stresul vieţii reale. Studiile de caz

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 65 of 86

dau elevilor ocazia de a practica situaţii cu care probabil vor avea de-a face în viaţa
reală.
Portofoliul include rezultatele relevante, obţinute prin celelalte metode şi tehnici de
evaluare (probe scrise, verificări orale, probe practice, autoevaluare, proiect,
observarea sistematică a comportamentului etc.) sau prin activităţi extracurriculare.
Deşi unele elemente ale portofoliului au fost evaluate separat, la momentul respectiv,
de către profesor, se poate face o apreciere globală a portofoliului. În aceste situaţii,
profesorul stabileşte criterii clare, holistice, pe care le comunică de la început elevilor.
Din perspectiva proiectării interdisciplinare a învăţării şi a evaluării, portofoliul prezintă
următoarele avantaje:
 promovează dezvoltarea globală a personalităţii, prin valorificarea achiziţiilor de
la diferite discipline de studiu, prin integrarea cunoştinţelor, a capacităţilor,
deprinderilor şi atitudinilor/ valorilor;
 stimulează responsabilitatea elevului, prin libertatea de selectare a temelor şi a
mijloacelor de realizare;
 evaluează elevii în acţiune / în procesul de învăţare;
 pun accent pe identificarea/ formularea problemelor şi apoi pe rezolvarea lor;
 angajează elevii în situaţii reale de viaţă; au semnificaţii practice, sociale,
economice şi implicaţii în educaţia morală;
 deplasează accentul de la "a învăţa despre", la "a şti cum";
 promovează învăţarea prin contactul direct cu lucrurile (şcoala activă);
 încurajează autoevaluarea, gândirea, mai degrabă decât memorarea sau
recunoaşterea unei informaţii;
 sunt interactive, angajează elevii în înţelegerea evaluării.

La finalul stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic


responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul de
dobândire a competenţelor de către practicant pe baza a unei probe orale/interviu şi a
unei probe practice.
Interviul constă fie în susţinerea unui proiect realizat pe perioada practicii
comasate, fie în sustinerea unei fişe pe care o puteţi alege voi din portofoliu sau va fi
impusă de către profesor.
Proba practică constă în efectuarea unei lucrări (exploatarea unui utilaj la locul
de ptactică, determinarea unor caracteristici de funcţionare a utilajului etc).
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 66 of 86

La calculul punctajului se ţine cont de gradul de realizare a competenţelor tehnice


specializate, chiar dacă la susţinerea şi realizarea lucrării se va face uz şi de unele
competenţe pentru abilităţi cheie (comunicare, utilizarea calculatorului şi prelucrarea
datelor, gândire critică şi rezolvare de probleme etc) sau competenţe tehnice generale
(igiena şi securitatea muncii, planificarea şi organizarea producţiei).

Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către cadrul didactic
responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 67 of 86

8. ANEXE
ANEXA 1

CONVENŢIE CADRU
privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică
de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic

Prezenta convenţie se încheie între:

 Unitatea de învăţământ … (denumită în continuare organizator de


practică)
reprezentată de Director
Dl/Dna. Prof. ……….
Adresa organizatorului de practică:
………………
email:…………………………………. Telefon: ………………………………….

şi

 Întreprinderea, instituţia, societatea comercială, etc …………..…………………….


(denumită în continuare partener de practică)
reprezentată de (numele şi calitatea)
Dl/Dna…………………………………………….
Adresa partenerului de practică:
…………………………………………………………………………………………………
email:…………………………………. Telefon: ………………………………….

Perioada pentru care se încheie convenţia: 15 septembrie 2008-26 iunie 2009


Art. 1 Obiectul convenţiei
Convenţia stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul de
pregătire practică în vederea învăţării la locul de muncă, ca parte a programului de
pregătire profesională prin învăţământ profesional şi tehnic, efectuat de:

Elev (denumit în continuare practicant)………………………………………………………


CNP………………………………………înscris în clasa ………. , în anul şcolar …………..
calificarea ………………………………………………………, nivel de calificare ………….

Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competenţelor


profesionale menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a prezentei Convenţii
cadru, în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobate
prin Ordin al Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 3257/19.02.2004 si
3451/09.03.2004.
Modalităţile de derulare şi conţinutul stagiului de pregătire practică sunt descrise în
prezenta Convenţie şi în Anexa pedagogică.

Art. 2 Statutul practicantului

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 68 of 86

Practicantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire practică, elev al unităţii de


învăţământ.

Art. 3. Plata şi obligaţiile sociale


Stagiul de pregătire practică (se bifează situaţia corespunzătoare):
- se efectuează în cadrul unui contract de muncă, cei doi parteneri putând să
beneficieze de prevederile legii nr. 72/2007
- nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă
- se efectuează în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European
- se efectuează în cadrul proiectului
În cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în
situaţia în care convenţia nu se derulează în cadrul unui contract de muncă.
Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică care-l
primeşte în stagiul de pregătire practică, cu excepţia situaţiei în care practicantul are
statut de angajat.
Partenerul de practică poate, totuşi, acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare,
primă sau avantaje în natură, precizate la art. 8.
Partenerul de practică se angajează să achite integral cotizaţiile sociale conform
reglementărilor în vigoare.

Art. 4. Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a practicantului


Partenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la sănătatea
şi securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire practică.
Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare,
conform dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002 modificat
de OUG 107/24.10.2003 despre asigurările pentru accidente de muncă şi boală
profesională, practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de muncă pe
toată durata efectuării pregătirii practice.
În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul deplasării
la lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul cu privire la
accidentul care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002 modificată de OUG
107/24.10.2003).

Art. 5. Responsabilităţile practicantului


Practicantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să
respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore după o
prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul şi
dificultatea acestora (conform Codului Muncii). În cazul nerespectării obligaţiilor se
aplică sancţiunile conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de
învăţământ.
Pe durata stagiului său, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al
partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, directorul
întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică), îşi rezervă
dreptul de a anula convenţia referitoare la pregătirea practică, după ce în prealabil a
înştiinţat directorul unităţii de învăţământ la care elevul (practicantul) este înscris ( Art.
263/1 şi Art. 264/1 din Codul muncii).

Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă pe


care şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea
stagiului de practică.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 69 of 86

De asemenea, practicantul se angajează să nu folosească, în nici un caz, informaţiile la


care are acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a
le comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu
acordul respectivului partener de practică.

Art. 6. Responsabilităţile partenerului de practică


Partenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică, selectat dintre
salariaţii proprii şi ale cărui obligaţii sunt menţionate în Anexa pedagogică, parte
integrantă a Convenţiei.

Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face


practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în
conformitate cu legislaţia în vigoare.

Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru


securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea sunt definite
în particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q şi r, din Legea nr. 319/2006
securităţii şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire
asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din Codul muncii).
Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele
necesare pentru dobândirea competenţelor precizate în Anexa pedagogică.

Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta


securitatea şi sănătatea practicanţilor (Art. 177/1 din Codul muncii).

Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la serviciul


de medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din Codul muncii).

Partenerul de practică trebuie să comunice şi practicanţilor ansamblul de reguli interne


pe care l-a adoptat de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii de personal,
după caz (Art. 257, Art. 258 şi Art. 259 din Codul muncii).

Partenerul de practică certifică faptul de a fi asigurat în materie de responsabilitate


civilă, în funcţie de dispoziţiile legale şi reglementările în vigoare. Această dispoziţie nu
se aplică partenerilor de practică scutiţi prin statutul lor de această asigurare.

Partenerul de practică are obligaţia de a informa practicantul asupra riscurilor


profesionale (în cazul muncii de laborator este necesară existenţa unui proces verbal de
protecţia muncii) articolul 171-178 din Codul muncii şi articolul 56 din legea 346/2002
asupra asigurărilor accidentelor de muncă (Capitolul V, Art.51/1 şi Art. 55 al legii
346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Partenerul de practică este obligat, prin normele şi principiile responsabilităţii civile


contractuale, să despăgubească practicantul în situaţia în care acesta a suferit un
prejudiciu material din vina partenerului de practică pe durata îndeplinirii obligaţiilor ce
derivă din derularea stagiului de pregătire practică (Art. 269/1 din Codul muncii).

În cazul în care, din vina partenerului de practică , contribuţia de asigurare contra


accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale nu a fost plătită, costul prestărilor de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 70 of 86

servicii de asigurare prevăzute de legea aici prezentată va fi suportat de către


partenerul de practică (Art. 14 al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Art. 7. Obligaţiile organizatorului de practică


În cazul în care derularea stagiului de pregătire practică nu este conformă cu
angajamentele luate de către partenerul de practică în cadrul prezentei convenţii,
directorul unităţii de învăţământ (organizator de practică) poate decide întreruperea
stagiului de pregătire practică conform convenţiei, după informarea prealabilă a
responsabilul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică) şi
primirea confirmării de primire a acestei informaţii.

Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic responsabil cu planificarea,


organizarea şi supravegherea desfăşurării pregătirii practice. Cadrul didactic împreună
cu tutorele desemnat de partenerul de practică stabilesc tematica de practică şi
competenţele profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică în
conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi programa şcolară
corespunzătoare.

Art. 8. Condiţii de desfăşurare a stagiului de pregătire practică


Gratificări sau prime acordate practicantului:

Avantaje eventuale (plata transportului de la şi la întreprindere, tichete de masă, acces


la cantina partenerului de practică,etc.):

Alte precizări

Art. 9. Persoane desemnate de organizatorul de practică şi partenerul de


practică:

Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea partenerului


de practică):
Dl/Dna …………………………………………...
Funcţia …………………………………...............
Tel: …………………… Fax:…………………… Email:
…………………………………………

Cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din


partea organizatorului de practică:
Dl/Dna ………………
Funcţia: maistru instructor
Tel: ……………………. Fax: ………………….. Email:
………………………………………….

Art. 10 Evaluarea stagiului de pregătire practică


În timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic
responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua practicantul
în permanenţă, pe baza unei Fişe de observaţie/evaluare. Vor fi evaluate atât nivelul de
dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a
practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 71 of 86

rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al


întreprinderii/instituţiei publice, etc.).
La finalul modulului / stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic
responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul de
dobândire a competenţelor de către practicant pe baza fişei de observaţie/evaluare, a
unei probe orale/interviu şi a unei probe practice. Rezultatul acestei evaluări va sta la
baza notării elevului de către cadrul didactic responsabil cu derularea stagiului de
pregătire practică.

Art. 11. Raportul privind stagiul de pregătire practică


Periodic şi după încheierea stagiului de pregătire practică, practicantul va prezenta un
caiet de practică care va cuprinde:
- denumirea modulului de pregătire
- competenţe exersate
- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică
- observaţii personale privitoare la activitatea depusă
Caietul de practică va fi parte din portofoliul elevului.

Alcătuit în triplu exemplar la data: ……………………

Director Reprezentant
Unitate de învăţământ Întreprindere, instituţie,
(Organizator de practică) societate comercială,etc
(Partener de practică)
Numele şi
prenumele

Data

Semnătura

Ştampila

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 72 of 86

Anexa pedagogică

A Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în


întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic

1. Durata totală a pregătirii practice : 3 saptamani

2. Calendarul pregătirii : conform graficului anexat

3. Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul (de precizat zilele de pregătire practică în
cazul timpului de lucru parţial): conform graficului anexat

4. Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică (dacă este diferită de cea
indicată în Convenţie):adresa este aceeasi cu cea indicata in conventie

5. Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează următoarele


locaţii:elevii nu se deplaseaza in afara locului de practica

6. Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică:echipament de


protectie,instructaj de protectie a muncii

7. Modalităţi prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită de


elev la şcoală şi în întreprindere:In complementaritate cu modulul „ M 6 -
Obţinerea produselor petrochimice ” ,elevii vor efectua instruirea practica .
8. Numele şi prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a
practicantului pe perioada stagiului de practică :
9. Drepturi şi responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ –
organizator al practicii, pe perioada stagiului de pregătire practică:
 Planifica,organizeaza si supravegheaza desfasurarea pregatirii
practice
 Stabileste tematica de practica si competentele profesionale care fac
obiectul stagiului de pregatire practica in conformitate cu Standardul
de pregatire profesionala si programa scolara corespunzatoare
 Evalueaza nivelul de dobandire a competentelor de catre practicant
10. Numele şi prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura
respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândirea de practicant a competenţelor
profesionale planificate pentru perioada stagiului de pregătire practică

11. Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de


practică:
 Are obligatia de a face practicantului instructajul cu privire la
normele de securitate si sanatate in munca in conformitate cu
legislatia in vigoare
 Va lua masurile necesare pentru securitatea si sanatatea in munca a
practicantilor,asa dupa cum acestea sunt definite in particular prin
art.5,litera a0,art. 13,literele d,f,h,q si r,din Legea nr 319/2006
securitatii si sanatatii in munca,precum si pentru comunicarea
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 73 of 86

regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale(art.


173/1,art.176/1 din Codul muncii)
 Stabileste tematica de practica si competentele profesionale care fac
obiectul stagiului de pregatire practica in conformitate cu Standardul
de pregatire profesionala si programa scolara corespunzatoare
 Evalueaza nivelul de dobandire a competentelor de catre practicant

12. Definirea unităţilor de competenţe şi a competenţelor care vor fi dobândite pe


perioada stagiului de practică în conformitate cu standardul de pregătire
profesională şi curriculumul aprobat prin OMECT nr.3451/09.03.2004 si
3257/19.02.2004

13. Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe perioada


stagiului de pregătire practică:
 Evaluare initiala a competentelor dobandite in clasa (anul scolar)
anterioara pe baza unei probe orale/interviu si a unei probe practice
 Evaluare pe parcurs pe baza unor fise individuale de observatie
 Evaluare finala pe baza unei probe orale/interviu si a unei probe
practice
 Elevii vor intocmi un portofoliu de lucrari efectuate pe perioada
stagiului de pregatire practica
 In complementaritate cu modulul „ M 6 - Obţinerea produselor
petrochimice ” , elevii vor efectua partea practica a unui proiect a
carui parte scrisa si parte desenata vor fi efectuate la clasa

Cadru didactic Tutore Practicant


Data
Semnătura

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 74 of 86

ANEXA 2

ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZĂ


ACTIVITATEA DE PROTECŢIE A MUNCII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT
Sistemul legislativ privind securitatea şi sănătatea în muncă în ţara noastră este
structurat pe trei niveluri, în funcţie de importanţa reglementărilor şi de domeniul de
aplicare:A. Legislatia primara
Legislaţia primară stabileşte principiile de bază privind organizarea activităţii de
securitate şi sănătate în muncă în România .
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI , care statuează şi garantează dreptul la viaţă ,
integritate fizică şi psihică , precum şi dreptul la protecţie socială al tuturor cetăţenilor.
Constitutia dispune măsuri de protecţie care privesc securitatea şi igiena muncii,
instituirea salariului minim garantat in plata, repausul săptamânal, concediul de odihnă
plătit, prestarea muncii în condiţii speciale şi deosebite , precum şi protecţia femeilor , a
tinerilor şi a unor persoane dezavantajate .
CODUL MUNCII , care trasează cadrul general pentru toate reglementările
juridice vizând relaţiile de muncă , a fost aprobat de Parlamentul României ca Legea nr.
53 / 2003 . Pentru implementarea principiilor economiei de piaţă , Codul Muncii a fost
modificat prin O.U.G. nr. 65 din 05 iulie 2005 , aprobată prin Legea nr. 371 / 2005 ,
respectiv prin O.U.G. nr. 55 / 2006 .
LEGEA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ reprezintă legea fundamentală
în baza căreia se instituie măsuri pentru promovarea activităţilor de îmbunătăţire a
securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor , la nivelul întregii economii naţionale .

B. Legislatia secundara
Legislaţia secundară detaliază prevederile legislaţiei primare şi cuprinde măsuri
de prevenire şi reguli de aplicare.
Din categoria legislaţiei secundare fac parte :
- normele metodologice de aplicare a Legii SSM ;
- normativele ;
- standardele de securitate a muncii ;
- standardele de produs.

C. Legislaţia terţiară
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 75 of 86

Legislaţia terţiară cuprinde măsuri de prevenire detaliate.


Din categoria documentelor care constituie legislaţia terţiară fac parte
instrucţiunile proprii de securitate a muncii elaborate la nivelul persoanei juridice / fizice
prin detalierea prevederilor legislaţiei secundare.
Instrucţiunile sunt acte juridice aflate sub incidenţa Legii SSM, emise de
angajatori şi au ca scop stabilirea tuturor măsurilor de securitate şi sănătate în muncă
necesare pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale care
se pot produce la locurile de muncă din întreprinderile / unităţile acestora. Ele sunt
obligatorii numai pentru emitent şi pot fi elaborate pentru întregul proces , anumite faze
ale acestuia , o activitate , operaţie etc.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 76 of 86

ANEXA 3 – EXEMPLE DE FIŞE DE POST

3.1 FIŞA POSTULUI:operator în industria de prelucrare a ţiţeiului şi petrochimiei


în instalalaţia ……………..
SC……………….
Fisa Postului
Denumirea Operator ……………. Angajaţi
postului: subordonaţi
direct:
Nu are **
Denumirea postului Operator …………..
& codul: (conform
COR)
Titularul postului:
Raportând lui: Maistru industria chimica
Data:

II Indicatori relevanţi pentru poziţie


Numărul de angajaţi subordonaţi direct: Nu are. **
Semnătura
titularului
postului/dat
a

III Responsabilităţi principale

Responsabilităţi:
 Operatorul respectă distribuţia pe sectoare facuta de maistru si implicit
dispoziţiile acestuia
 Operatorul trebuie să cunoască:
-toate instalatiile aferente
-bazele teoretice ale procesului tehnologic
-bazele teoretice ale proceselor de ardere a combustibililor gazosi si a proceselor
de transfer termic
-circuitele de combustibil gazos şi sursele de alimentare
-circuitele de abur pentru incendiu, încălziri aparate şi conducte
-modul de exploatare si functionare al utilajelor
-modul de functionare/reglare al echipamentelor de automatizare aferente
utilajelor;
-limitele admisibile ale parametrilor de lucru pentru utilaje si influenţa parametrilor
asupra funcţionării lor

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 77 of 86

-norme la exploatarea utilajelor;


-modul de punere in functiune al utilajelor dinamice (pompe)
-Să cunoască fluxul tehnologic, parametrii de funcţionare şi influenţa acestora
asupra funcţionării instalaţiei a calităţii produselor şi a randamentelor;
 Să cunoască şi să aplice prevederile Regulamentului de funcţionare, referitoare la
funcţionarea normală a instalaţiei, oprirea-pornirea secţiei de reactie, intervenţii în
caz de emergenţă, pregătirea secţiei de reactie pentru revizie;
 Să cunoască traseele conductelor tehnologice şi de utilităţi în instalaţie şi în afara
ei;
 Să cunoască caracteristicile constructive şi de lucru ale utilajelor, dispozitivelor de
siguranţă şi aparaturii AMC;
 In caz de emergenta se va actiona conform „Planului de urgenta”
 Colaborează cu personalul AMC privind buna funcţionare a aparaturii AMC din
secţie;
 Intocmeste permisele de lucru cu/fara foc si pastreza exemplarul nr.2 de la
permisele utilizate in activitatea sa fiind responsabil de asigurarea conditiilor de
lucru
 Verifică vizual starea serpentinei la cuptoare (aspectul tuburilor, lungimea flacarii
arzatoarelor, functionarea pilotilor, tirajul cuptorului şi functionarea solenoizilor de
pe conductele de alimentare cu gaze combustibile la arzatoare si piloti) si
informează maistrul despre situaţia constatată.
 Ia masuri (la cererea maistrului) de corectie a neconformitatilor rezultate in urma
inspectiei gazelor arse.
 Execută dispoziţiile primite şi raportează operatorului maistrului de executarea
acestora;
 Comunică maistrului orice neregula constatata in functionarea utilajelor
 Colaboreaza cu operatorii pentru remedierea neetanşeităţilor şi deranjamentelor
apărute în timpul efectuării serviciului;
 Supravegheaza functionarea pompelor
 Face si mentine curatenia la locul de munca
 Participă la înlăturarea oricărui deranjament din instalaţie executând toate
dispoziţiile primite;
 Participă la pregatirea instalatiei pentru pornire, oprire normala respectind
prevederile “Regulamentului de functionare”
 Răspunde de păstrarea în bune condiţii a materialelor de aparare impotriva
incendiilor din dotarea instalaţiei
 Pe perioada sezonului rece răspunde de scurgerea la timp a apei acumulate în
doma vaselor de reflux, de luarea măsurilor pentru asigurarea utilajelor contra
îngheţului (în special pompele), asigurarea funcţionării furtunelor PSI, tunurilor şi
hidranţilor;
 Verifica existenta curelelor la ventilatoarele aeratoarelor si amperajul acestora
 Respecta cerintele legale si alte cerinte aplicabile pentru domeniul protectiei
mediului, al sanatatii si securitatii in munca, al apararii impotriva incendiilor (ex.
autorizatii, programe de mediu, planuri de prevenire si protectie, masuri in urma
controalelor efectuate de autoritati sau de functiile autorizate, etc) ;

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 78 of 86

Utilizeaza, intretine si manipuleaza corect mijloacele/echipamentele de munca si


echipamentul individual de protectie;

Informeaza imediat seful sectorului de munca despre orice situatie de munca pe


care o considera un pericol pentru sanatatea si securitate sau orice accident suferit la
locul de munca

IV Delegarea responsabilitatilor:
Titularul postului poate să-si delege sarcinile numai operatorului din schimb (prin
dispozitia maistrului)

V Cerintele postului
 Absolvent liceu de specilalitate
 Starea de sănătate din punct de vedere fizic şi psihic normală.
 Capacitate de efort la conditii meteorologice diferite

VI Criterii de performantă:
- Perseverenţă
- Responsabilitate in indeplinirea atributiilor de serviciu
- Obtinerea de produse conforme

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 79 of 86

3.2 FIŞA POSTULUI


ATRIBUŢII DE SERVICIU PENTRU PERSONALUL MUNCITOR - POMPAGIU
1. Denumirea postului : Pompagiu parc
2. Poziţia postului: …….
3. Relaţiile postului
Relaţii ierarhice:
Postul se află în subordinea directă a şefului de formaţie de la instalaţia. ……
4. Atribuţii
4.1. Pompagiul trebuie să cunoască:
 Traseele tehnologice de la casele de pompe la rezervoarele ce
deservesc instalaţia …….
 Tipul constructiv al rezervoarelor aferente instalaţiei şi instalaţiile de
apărare împotriva incendiilor
 Caracteristicile fizice şi chimice ale produselor care se depozitează şi
temperaturile de pompare din instalaţie
4.2. Să cunoască oricând destinaţia tuturor rezervoarelor şi nivelul de produse din
acestea
4.3. Să nu permită accesul persoanelor străine în casa pompelor şi să păstreze
curăţenie în zonă
4.4. Să controleze starea exterioară a rezervoarelor şi să aduca la cunoştinţa şefului
de formaţie orice neetanşeitate pe suprafaţa mantalei rezervorului
4.5. Să folosească, spre rezervoarele aferente instalatiei, numai căile de acces
existente
4.6. Răspunde de corectitudinea efectuării liniilor tehnologice ce pleaca din instalaţie
la rezervoarele aferente instalaţiei………..
4.7. Pompagiul este obligat să utilizeze materialele şi echipamentul de protectie pus la
dispozitie pentru orice lucrare.
4.8. Face curat în parcurile de rezervoare, îndeparteaza ierburile uscate, curată
şanţurile de scurgere a apelor meteorice; Pe timp de iarna îndepărtează zăpada
pentru a asigura accesul la rezervoare, curaţă zapada şi gheaţa de pe scările de
acces, pune în funcţiune însoţitorii si răspunde de buna lor funcţionare
4.9. Orice operaţie de pompare se face de catre pompagiul care supraveghează
desfaşurarea acestei operaţii şi funcţionarea pompelor.
4.10. Are obligatia să cunoască locul fiecarei pompe şi instrucţiunile de punere în
funcţiune a lor
4.11. Are obligatia să urmarească starea de funcţionare a pompelor
4.12. Are obligaţia de a nu părasi sectorul de activitate decât cu aprobarea şefului de
formaţie
4.13. Are obligatia de a controla starea de etanşeitate a traseelor tehnologice şi de a
aduce la cunostinta şefului de formaţie orice neregulă constatată în acest sens
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 80 of 86

4.14. Deoarece este foarte importantă protejarea mediului personalul din parc trebuie
să respecte urmatoarele dispozitii:
 Nu se admite lăsarea nesupravegheata a scurgerii rezervoarelor de apa,
pe toata durata desfăşurării acestei operţii
 Când se efectuează o pompare dintr-un rezervor in altul sau dintr-o secţie
în alta, cel care efectueaza aceasta pompare va verifica corectitudinea
efectuarii traseului cât şi etanşeitatea
 Nu se admite existenta în parcul de rezervoare a neetanşeităţilor cauzate
de defecţiuni la armături. Acestea trebuie imediat semnalate maistrului
care are obligaţia de a rezolva imediat sau de a anunţa şeful de instalaţie
de a lua măsuri pentru remedierea neetanşeităţilor
 Este obligatorie verificarea, la fiecare schimb a canalizarilor din parc,
acestea vor fi menţinute în bună stare de funcţionare
 Orice deversare de produs petrolier peste rezervor sau peste cuva de
scurgere a rezervorului trebuie imediat adusă la cunostinţa şefului de
formatie şi a şefului de instalaţie
5. Responsabilităţi
5.1. Răspunde pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiunilor
de serviciu;
5.2. Răspunde pentru prejudiciile create ca efect al activităţii sale;
5.3. Răspunde de corectitudinea datelor transmise operatorului şef schimb sau şefului de
formaţie;
5.4. Răspunde de păstrarea patrimoniului instalaţiei (secţiei)

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 81 of 86

ANEXA 4
Fişă de evaluare folosită la susţinerea proiectului

 Durata prezentării
 Modul de prezentare
- general □
- pe secvenţe □
- în detaliu □
1 2 3
 Respectarea scopului proiectului □ □ □
 Preocuparea faţă de reacţia auditoriului □ □ □
 Convingerea auditoriului despre
veridicitatea informaţiilor □ □ □
 Exprimare clară □ □ □
 Suscitarea atenţiei celor din jur □ □ □
 Reformularea unor concluzii □ □ □
 Lansarea unor mesaje □ □ □
 Informaţii de actualitate □ □ □
 Comentarii diverse □ □ □
Notă:
1. Frecvent
2. Rar
3. Deloc

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________


___________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 82 of 86

ANEXA 5 : INCIDENTE FUNCŢiONALE LA POMPELE CENTRIFUGE

Defecţiune Cauza probabilă Remedierea


Pompa nu pompeaza. Pompa nu este amorsată Reamorsaţi pompa
Asiguraţi- vă că vana de
aspiraţie este complet
deschisă
Conducta de aspiraţie sau Verificati presiunea la
filtrul este înfundată aspiraţie. Dacă este mica
localizaţi şi eliminaţi
înfundarea. Curăţaţi filtrul.

Rotorul este înfundat Curăţaţi rotorul

Înălţimea de aspiraţie prea Controlaţi cu vacuumetru.


mare. Reduceţi pierderile de
sarcină pe conducta de
aspiraţie
Debitul sau presiunea sunt Sens de rotaţie greşit. Asiguraţi-vă ca motorul se
prea mici. învârte în sensul indicat .
Vezi săgeata de sens de pe
pompa.
Intrarea aerul in conducta Verificaţi etanşeitatea si
de aspiraţie sau pe la corectaţi-o.
etanşare. Curăţaţi rotorul.
Înlocuiţi după cum este
Rotor parţial înfundat . necesar părţile uzate.
Verificati dacă vana de
Inelele labirint rotor si aspiraţie este complet
carcasa uzate. deschisă şi dacă conducta
de aspiraţie nu este
Înălţimea neta de aspiraţie strangulată.
insuficienta Controlaţi şi înlocuiţi dacă
este necesar.

Rotor deteriorat sau spart .


Pompa incepe sa pompeze Amorsare imperfectă. Reamorsaţi pompa.
iar apoi inceteaza. Pungi de aer sau vapori in Reaşezaţi conducta de
conducta de aspiraţie. aspiratie astfel încât să se
poata elimina pungile de
aer.
Lagarele sunt fierbinti. Umplere insuficientă a Controlaţi uleiul si sistemul
instalaţiei de ungere sau de răcire.
răcire insuficientă a uleiului

Vibraţii exagerate. Alinierea imperfecta a Aliniaţi arborii.


arborilor.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 83 of 86

Înfundare parţială a Curaţaţi rotorul.


rotorului.

Rotor spart sau deformat, Înlocuiţi piesele defecte.


arbore deformat.

Rulmenţi uzaţi. Inlocuiţi rulmenţii.

Conductele de aspiraţie si Ancoraţi si sprijiniţi


refulare nu sunt bine corespunzator conductele.
ancorate sau rezemate.

Pierderi excesive la Presetupa insuficient Strangeţi piuliţele prestupei.


etanşare strânsă. Înlocuiţi piesele defecte.

Componente ale etanşării Controlati conductele de


mecanice defecte. spalare si racire .

Supraîncălzirea etanşării
mecanice.
Motorul se supraîncălzeşte Înălţimea de pompare mai Luaţi legatura cu
mica decât cea precizata reprezentanţii întreprinderii
respectiv debit prea mare. executante pentru
revizuirea datelor.

Motorul stabilit pentru Luaţi legatura cu


vâscozitate sau greutate reprezentanţii întreprinderii
specifica mai mici decât executante pentru
cele ale mediului pompat. revizuirea datelor.

Etanşarea moale prea Reglaţi conform


strânsă. instrucţiunilor. Înlocuiti
etansarea dacă este uzată.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 84 of 86

ANEXA 6

EXPLOATAREA VENTILATOARELOR AXIALE CU PAS VARIABIL


1. Funcţionarea ventilatorului se va controla cel puţin de 2 ori pe schimb,
observaţiile consemnându-se în caietul de tură. În toata perioada reglajului se va
supraveghea în permanenţă funcţionarea , puterea absorbita , temperatura si nivelul de
vibraţii ale electromotorului şi al lagărelor interior si superior de la dispozitivul de
acţionare şi a cuplajului cu rulmenţi de la dispozitivul de comanda.
În cazul in care se constata vibraţii sau zgomote anormale , creşterea anormală
a temperaturii lagărelor, se opreşte imediat ventilatorul , se determina cauzele si se iau
masuri de remediere.
2. După o perioada mai îndelungată de oprire, după o revizie periodică sau o
reparaţie curenta se supraveghează funcţionarea ventilatorului permanent timp de 8
ore .
3. După o reparaţie capitală se supraveghează ventilatorul permanent timp de
24 de ore.
4. La controlul săptămânal se vor avea vedere măsurile de la punctul 2.
5. Electromotorul se unge conform instrucţiunilor de lucru de exploatare ale
acestuia .
6. La ungere se recomanda sa se scoată rulmentul ,să se spele şi numai după
aceea să se treacă la ungerea lui. Prima reungere se va face după 300 de ore de
funcţionare, apoi intervalul de reungere va fi de 1500-2000 ore de funcţionare, urmând
ca la intervalul optim de reungere să se stabilească de beneficiar pe baza experienţei
practice. În plus pentru completarea cantităţii de unsoare care se face ori de cate ori
este necesar, sunt prevăzute pentru cele 2 lagăre, ale arborelui de acţionare, ungătoare
cu bile. De asemenea mai există un ungător cu bila pe arborele de antrenare pentru
ungerea lagărului tijei de comanda a pistonului.
7. Daca ventilatorul nu a funcţionat o perioada de timp mai îndelungată (în
general peste 6 luni), la punerea lui din nou în funcţiune se curată de unsoarea veche şi
se execută ungerea din nou.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 85 of 86

ANEXA 7 : INCIDENTE FUNCŢIONALE LA COMPRESOARELE CENTRIFUGALE


Incidente funcţionale la compresoarele centrifuge şi cauzele care pot
conduce la apariţia lor:

Defectarea întregului ansamblu


 defectarea alimentarii cu energie a motorului de acţionare
 lipsa presiunii uleiului
 debitul de apă de racire prea mic
 temperatura lagarelor prea ridicată
Scăderea lenta a presiunii uleiului
 temperatura uleiului la iesirea din racitor este prea mare
 filtrul de ulei este înfundat
 manometrul este defect
 debitul pompei principale de ulei este insuficient
 jocuri mari în lagare
Nivelul uleiului în rezervorul de ulei este mic
 racitorul de ulei este defect
 pierderi de ulei în sistem
Temperaturile pe lagare în crestere
 temperatura uleiului prea mare
 debit insuficient de ungere
Temperaturile la admisie in crestere
 răcire intermediară a gazului ineficientă
 termometru defect
Debit de refulare scade
 temperatura de aspiraţie este prea înaltă
 filtrul de absortie este îmbacsit
 rotorul sau aparatul de conducere (difuzorii ) înfundat parţial
- uzuri peste limita normalî a inelelor labirint de pe rotori şi dintre
etaje
Vibraţii si zgomote anormale
 sistemul de antrenare si cuplare cu defecţiuni
 rotorii sunt infundaţi sau cu depuneri neuniforme producând
dezechilibru
 lagărele au jocuri mărite sau defecte majore
 arborele are săgeată
 deformarea fundaţiei
 abateri de la paralelism si coaxialitate a ansamblului rotoric faţa de
maşina de antrenare
 solicitări ale conductelor
Scăpari la sistemele de etanşare
 defectarea sistemului de etanşare
 reglaje necorespunzatoare ale presiunilor diferenţiale

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic
Page 86 of 86

9. BIBLIOGRAFIE
1. *********(1973)-ÎNDRUMĂTOR PENTRU PRACTICA ELEVILOR ÎN PRODUCŢIE,
Sibiu:Întreprinderea Poligrafică
2. Crăciun Ilie, Stan Constantin, Hasci Zoltan (1992) – EXPLOATAREA ŞI
ÎNTREŢINEREA UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR DIN INDUSTRIA CHIMICĂ ,
Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică
3. Ganea Nicolae (1981) – ALEGEREA, EXPLOATAREA, ÎNTREŢINEREA ŞI
REPARAREA POMPELOR, Bucureşti : Editura Tehnică
4. Mihăilescu Ana-Francisca , Lupuţiu Ioan ( 1978 ) - EXPLOATAREA ŞI
ÎNTREŢINEREA UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR DIN INDUSTRIA CHIMICĂ,
Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică
5. Popescu Viorel, TEHNOLOGIA PRELUCRĂRII ŢIŢEIULUI, Piteşti: Mobil Industrial
AG
6. * * * . (2005) STANDARDE DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, ŞCOALA DE ARTE
ŞI MESERII, Nivelul 2, Calificarea: Operator industria de prelucrare a ţiţeiului şi
petrochimie, Bucureşti
7. * * * . (2005). CURRICULUM, ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII, Nivelul 2, Clasa a
XI– a, Domeniul de pregătire: CHIMIE INDUSTRIALĂ, Calificarea: Operator
industria de prelucrare a ţiţeiului şi petrochimie, Bucureşti

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional si tehnic