Sisteme Electronice Pentru Tehnica de Calcul

UNIUNEA EUROPEANĂ
MECI-CNDIPT/ UIP
Proiect finanţat prin Phare
MECI-CNDIPT/ UIP
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI-a
MODULUL: SISTEME ELECTRONICE PENTRU TEHNICA
DE CALCUL
DOMENIU: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI

NIVEL: 2
CALIFICARE: ELECTRONIST REŢELE DE TELECOMUNICAŢII
Martie 2009
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 1

Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
AUTOR;
Prof. grad I ing. REMUS EMANOIL CAZACU –
Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae Vasilescu-Karpen” Bacău
Prof. grad I ing. BUJOR GABRIELA –

Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae Vasilescu-Karpen” Bacău

CUPRINS
1. Unitatea de competenţe: Utilizarea sistemelor electronice în tehnica de calcul............4
2. Informaţii despre specificul agenţilor economici:………………………………………… 6
3. Modalităţi de organizare a practicii............................................................................................... 9
4. Modalităţi de organizare a practicii............................................................................................. 10
5. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii...................................................13
5.1. Jurnalul de activitate al elevului.............................................................................14
5.2. Fişe de observaţie..................................................................................................15
5.3. Fişe de lucru...........................................................................................................20
5.4 Fişe tehnologice......................................................................................................42
5.5 Studiu de caz...........................................................................................................45
6. Modalităţi de evaluare..................................................................................................51
7. Anexe............................................................................................................................62
Anexa 7.1......................................................................................................................63
Anexa 7.2......................................................................................................................70
Anexa 7.3 convenţie cadru............................................................................................72
8. Bibliografie....................................................................................................................81

1. UNITATEA DE COMPETENŢĂ
UTILIZAREA SISTEMELOR ELECTRONICE ÎN TEHNICA DE CALCUL
Prezentul auxiliar curricular a fost realizat cu scopul principal de a oferi un sprijin în

activitatea de învăţare a elevilor, având ca referinţă unităţile de competenţă din Standardul
de Pregătire Profesională pentru domeniul electronică. Suplimentar, auxiliarul îşi propune
să orienteze şi să ajute cadrul didactic în activitatea de proiectare, desfăşurare şi evaluare
a procesului de învăţare, pentru obţinerea unor rezultate cât mai bune.
Fiecare material din auxiliarul curricular (fişe de lucru, de observaţie,

tehnologice,studiu de caz, bibliografie) îşi aduc o contribuţie diferenţiată la realizarea
competenţelor tehnice specifice modulului „ Sisteme electronice pentru tehnica de
calcul ”.
Modulul „ Sisteme electronice pentru tehnica de calcul ” se desfăşoară pe

durata anului şcolar astfel :
 30 ore laborator tehnologic

 120 ore instruire practică
Auxiliarul nu acoperă integral, toate cerinţele din Standardul de Pregătire

Profesională. Pentru obţinerea Certificatului de atestare profesională, este necesară
validarea tuturor competenţelor conform criteriilor de performanţă şi a probelor de
evaluare cuprinse în SPP.
COMPETENŢE
1. Identifică tipuri de circuite şi sisteme electronice

2. Evaluează performanţele circuitelor şi sistemelor electronice
3. Interconectează circuite şi sisteme electronice în tehnica de calcul

La sfârşitul acestui modul elevii vor fi capabili să :
 Recunoască după simboluri, marcaj şi aspect fizic circuitele şi

sistemele electronice.
 Precizeze rolul funcţional al circuitelor şi sistemelor electronice.
 Precizeze conectorii pentru circuitele şi sistemele electronice din

tehnica de calcul.
 Precizeze parametrii specifici circuitelor şi sistemelor electronice.
 Determine valorile parametrilor circuitelor electronice şi sistemelor

electronice.
 Interpreteze valorile parametrilor în vederea selectării soluţiei optime
 Selecteze circuitele şi sistemele electronice în funcţie de specificaţii
 Execute operaţii de conectare a unui circuit sau sistem electronic în

tehnica de calcul conform documentaţiei tehnice respectând
compatibilitatea componentelor.
 Verifice funcţionalitatea echipamentului electronic.

2. INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR
ECONOMICI
Aceste date le veţi completa sub îndrumarea maistrului instructor/ tutorelui de practică,
conform convenţiei încheiate între şcoală şi agentul economic.
 Descrierea activităţilor desfăşurate de agentul economic 1
Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competenţelor

profesionale menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a prezentei Convenţii
cadru, în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobate
prin Ordin al Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Inovării nr. 1702/06.08.2007.
Modalităţile de derulare şi conţinutul stagiului de pregătire practică sunt descrise în
prezenta Convenţie şi în Anexa pedagogică.
Posibile exemple de activităţi ale agentului economic:
o Asamblare sistem de calcul
o Realizare de subansamble electronice
o Depanare de subansamble electronice
o Distribuţie-vânzare accesorii
2
 Descrierea locaţiei unde îşi desfăşoară activitatea agentul economic
Întreprinderea, instituţia, societatea comercială: ………………………….. numită

în continuare partener de practică reprezentată de ………………………………. .
1
De ex: Furnizor de accesorii de telecomunicaţii, accesorii reţelistică, cabluri şi conductori.
2
De ex: Spaţiu de lucru – interior/exterior; Sala luminată natural sau artificial.
Adresa partenerului de practică:
E-mail: Telefon:
Alte locaţii: ……………………………………………………………………
Spaţiu de lucru – interior/exterior; Sala luminată natural sau artificial.
 Departamentele în care se poate efectua practica:

- ateliere de asamblări electrice
- ateliere de depanare
- ateliere de montaj
- ateliere de proiectare
- departament financiar-contabil
- departament de management
- departament de resurse umane
 Informaţii privind plata şi obligaţiile sociale conform convenţiei cadru

semnate:
Stagiul de pregătire practică (se bifează situaţia corespunzătoare):

- se efectuează în cadrul unui contract de muncă, cei doi parteneri putând să beneficieze
de prevederile legii nr. 72/2007 
- nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă x

- se efectuează în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European 
- se efectuează în cadrul proiectului ………………………………….. 
În cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în

situaţia în care convenţia nu se derulează în cadrul unui contract de muncă. Practicantul
nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică care-l primeşte în stagiul
de pregătire practică, cu excepţia situaţiei în care practicantul are statut de angajat.
Partenerul de practică poate, totuşi, acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare, primă
sau avantaje în natură, precizate la art. 8. Partenerul de practică se angajează să achite
integral cotizaţiile sociale conform reglementărilor în vigoare.
 Facilităţile pe care le oferă agentul economic elevilor aflaţi în practică:

- Pune la dispoziţia practicantului toate mijloacele necesare pentru dobândirea
competenţelor precizate în Anexa pedagogică.

- În stagiul de pregătire practică poate acorda practicantului o indemnizaţie,
gratificare, primă sau avantaje în natură precum şi transport gratuit la locul de
muncă(precizate la art. 8).
- O masă caldă.
- Echipament pe durata stagiului de pregătire practică.
- Ajută elevii la realizarea lucrărilor practice care însoţesc proiectul pentru examenul
de certificare a competenţelor profesionale nivel 2.
 Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic 3

Practicantul(elevul) are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să
respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore după o
prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul şi dificultatea
acestora (conform Codului Muncii). În cazul nerespectării obligaţiilor se aplică sancţiunile
conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ. Pe durata
stagiului său, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al partenerului de
practică. În cazul nerespectării acestui regulament, directorul întreprinderii, instituţiei,
societăţii comerciale, etc. (partener de practică), îşi rezervă dreptul de a anula convenţia
referitoare la pregătirea practică, după ce în prealabil a înştiinţat directorul unităţii de
învăţământ la care elevul (practicantul) este înscris ( Art. 263/1 şi Art. 264/1 din Codul
muncii).Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în
muncă pe care şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de
începerea stagiului de practică.
De asemenea, practicantul se angajează să nu folosească, în nici un caz, informaţiile la
care are acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le
comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu
acordul respectivului partener de practică.
3
Conform Convenţiei cadru încheiate între unitatea de învăţământ şi furnizorul de practică-
4
Pentru fiecare perioadă de practică veţi indica modul de organizare a practicii (de ex. pe grupe,
individual,etc.), cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării practicii şi tutorele.

3. MODALITĂŢI DE ORGANIZARE A PRACTICII4
Modulul „Sisteme electronice pentru tehnica de calcul” este un ansamblu care

poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care
beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii.
Pregătirea practică se va realiza cu clasa împărţită pe grupe de 10-15 elevi, în

laboratoare tehnologice, sub îndrumarea profesorului şi in ateliere cu o bună dotare
materială, sub îndrumarea maistrului instructor. Conducerea şcolii va identifica
surse financiare pentru dotarea acestora, fără de care nu este posibilă atingerea
competenţelor menţionate în programă, conform criteriilor de performanţă din SPP.
Instruirea se poate realiza şi în ateliere ale agenţilor economici.
Cadrul
didactic
responsabil Mod de
Nr.crt. Perioada Agentul economic Tutore
cu urmărirea organizare
derulării
practicii
1.
2.
3.
44
Pentru fiecare perioadă de practică veţi indica modul de organizare a practicii (de ex. pe grupe,
individual,etc.), cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării practicii şi tutorele.

4. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA
NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATEA
MUNCII
NUME ELEV:
ŞCOALA:
CLASA:
Reglementarea măsurilor de protecţie a muncii în cadrul Normelor specifice de
protecţie a muncii se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a protecţiei
muncii la nivelul fiecărui element al sistemului, executant-sarcină de muncă-mijloace de
producţie-mediu de muncă, proprii proceselor de muncă din cadrul activităţilor care fac
obiect de reglementare.
Prevederile sistemului naţional de reglementări normative pentru asigurarea
protecţiei muncii, constituie alături de celelalte reglementări juridice referitoare la
securitatea şi sănătatea în muncă, bază pentru :
 activitatea de concepţie şi proiectare a echipamentelor şi tehnologiilor;
 autorizarea funcţionării unităţilor;
 instruirea salariaţilor cu privire la protecţia muncii:
 cercetarea accidentelor de muncă şi stabilirea cauzelor şi responsabilităţilor;
 controlul realizării măsurilor de protecţie a muncii;
 fundamentarea programului de protecţie a muncii;

În cadrul procesului de instruire în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă, a lucrătorilor expuşi la riscuri şi
îmbolnăviri, vor fi transmise toate informaţiile necesare,
referitoare la:
- riscurile la care sunt expuşi;
- reguli de igienă;
- mijloace de evitare a expunerii;
- utilizarea obligatorie a echipamentului individual de lucru şi de protecţie;
- modalităţile de triere, colectare, depozitare, transport,
eliminare a deşeurilor;
- prevenirea si gestionarea incidentelor;
- proceduri de urgenţă în caz de accident.
Respectarea normelor de tehnica securităţii muncii contribuie Ia asigurarea

condiţiilor de muncă nonnale şi Ia înlăturarea cauzelor care pot provoca accidente de
muncă sau îmbolnăviri profesionale.
În această direcţie responsabilitatea pe linie tehnică a securităţii muncii şi
prevenirea şi stingerea incendiilor, revine atât celor care organizează, controlează şi
conduc procesul de muncă, cât şi celor care lucrează direct în producţie.
Conducătorul laboratorului/atelierului trebuie să ia măsuri pentru realizarea
următoarelor obiective:
 Să se asigure iluminatul, încălzirea şi ventilaţia în laborator;
 Să se asigure expunerea vizuală prin afişe sugestive, privitoare atât la protecţia muncii,
cât şi la prevenirea şi stingerea incendiilor;
 Instalaţiile din laborator să fie echipate cu instrucţiuni de folosire;
 Să se asigure legarea la pământ şi la nul a tuturor echipamenelor acţionate electric;
 În laborator să se găsească la locuri vizibile mijloace pentru combaterea incendiilor;
 Să se efectueze instructaje periodice pe linie de protecţie a muncii, de prevenire şi
stingere a incendiilor;
 Înainte de începerea orei se va verifica dacă atmosfera nu este încărcată cu
vapori de benzină sau cu gaze inflamabile;
 Dacă s-a utilizat benzină sau alte produse uşor inflamabile pentru spălarea
mâinilor, acestea trebuie din nou spălate cu apă şi săpun şi şterse cu un prosop;

 Machetele sau exponatele trebuie să fie bine fixate în suport, iar utilizarea lor se va
face numai în prezenţa inginerului sau laborantului;
 Materialele utilizate se vor manevra cu grijă, pentru a nu se produce accidente precum:
răniri ale măinilor, răniri ale ochilor, insuficienţe respiratorii, etc.
 Manevrarea instrumentelor, a mijloacelor de lucru, a machetelor mai grele se va face
cu atenţie pentru a evita riscul de lovire.
 Prezenţa tensiunii electrice se va verifica cu instrumente de măsură.
Elevii:
• Vor utiliza materialul didactic doar sub supravegherea profesorului, iar în timpul
pauzelor vor aerisi sala de clasă pentru a păstra un microclimat corespunzător de lucru;
• Nu vor folosi în joacă instrumentele puse la dispoziţie;
• Nu vor introduce obiecte în prizele electrice;
• Vor avea grijă de mobilierul şi mijloacele didactice din dotare;
• Vor semnala toate defectele instalaţiilor sau apariţia de situaţii periculoase;
• Vor efectua lucrările de laborator în prezenţa profesorului sau laborantului;
• Vor păstra o atmosferă de lucru în timpul orelor, în linişte şi cu seriozitate.
Nerespectarea regulilor mai sus menţionate poate conduce la accidente nedorite, de

aceea, abaterile vor fi sancţionate conform prevederilor legale şi ale regulamentului de
ordine interioară.
PROCES-VERBAL,
Încheiat astăzi ……………. cu elevii clasei …………… cu ocazia efectuării

instructajului pentru protecţia muncii.
Nr. crt. NUMELE ŞI PRENUMELE SEMNĂTURA

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
Responsabil,
, 5. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI

NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII
În perioadele de practică veţi completa mai multe tipuri de fişe. La sfârşitul stagiului de
practică veţi prezenta un portofoliu care va cuprinde:
1. Jurnal/caiet de practică al elevului

2. Fişa de observaţie
3. Fişa de lucru
4. Fişe tehnologice
5. Studiu de caz
6. Diferite materiale referitoare la agentul economic (prospecte, materiale
promoţionale)
7. Fotografii / filme de la locul de muncă
8. Proiect/miniproiect
9. Alte activităţi

5.1. JURNALUL DE ACTIVITATE AL ELEVULUI
- Pentru stagiile de pregătire practică –
Competenţe
1. Identifică tipuri de circuite şi sisteme electronice
2. Evaluează performanţele circuitelor şi sistemelor electronice
3. Interconectează circuite şi sisteme electronice în tehnica de calcul
Numele elevului Specializarea Clasa
Perioada de Nr convenţiei
Denumirea agentului economic
stagiu de practică
Interval Loc de
Data Sarcini realizate Resurse utilizate S/E/I/
orar muncă
-interconectat
subansamblele Cuple, cabluri, şurubelnite,
I
de la 15 sisteme şuruburi,
Secţia de
de calcul
12/05 9-15 asamblări
Cleşte tăietor, cutter, cleşte de
electrice
-confecţionat 25 sertizat, cleşte de dezizolat,
E
patchcord-uri mufe RJ45, cablu UTP
categoria 5e

Modul de realizare a sarcinilor: sub supraveghere (S), în echipă (E), individual (I)
5.2 Fişe de observaţie

COMPETENŢA 1
Identifică tipuri de circuite şi sisteme electronice
Data :
Durata activităţii :
Numele elevului :
Fișă de observație
a instalării unităţii optice
O unitate optică este un dispozitiv de stocare care citeşte şi scrie informaţii pe CD-uri şi
DVD-uri. Un conector de alimentare Molex asigură curent electric unităţii optice de la sursa
de alimentare. Un cablu PATA conectează unitatea optică la placa de bază.
1. Observați procesul de instalare a unităţii de optice

2. Completați fișa de mai jos:
Ce operațiuni Care a fost ordinea de Cum ar trebui Ce defecte / greutăți
pregătitoare au fost realizare a operaţiilor? fixată unitatea pot apărea în timpul
desfăşurate? optică? instalării?

Observații ale maistrului sau tutorelui de practică
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
COMPETENŢA 2
Evaluează performanţele circuitelor şi sistemelor electronice
Data :
Numele elevului :
Fişă de observaţie
a circuitelor stabilizatoare
Circuitele stabilizatoare se utilizează pentru alimentarea consumatorilor de mică putere.
Elementul principal al acestor circuite este dioda Zener, diodă care are proprietatea de a
menţine tensiunea la borne aproximativ constantă(în condiţii corespunzătoare de
polarizare), la o variaţie a curentului ce o străbate de ordinul zecilor de miliamperi.
1. Observați modul de realizare a unui circuit stabilizator parametric.
Ce operațiuni Care este Care este ordinea Cum ar trebui Ce defecte /
pregătitoare au fost algoritmul de de conectare/lipire să arate un greutăți pot
desfășurate? realizare a unui a componentelor astfel de circuit? apărea în timpul
cablaj imprimat? electronice? realizării ?

_______________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
COMPETENŢA 2
Data :
Numele elevului :
Fişă de observaţie
a ocilatoarelor
1. Observați modul de realizare a unui circuit oscilator.

Care sunt Care sunt etapele Cum ar trebui să Ce defecte / Ce remedieri
operațiile de realizare a arate semnalul greutăți pot putem folosi ?
pregătitoare au unui montaj cu oscilografiat? apărea în timpul (unde există
fost executate? circuit oscilator? realizării ? posibilitatea)

________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
COMPETENŢA 3
Interconectează circuite şi sisteme electronice în tehnica de calcul
Data :
Numele elevului :
Fișă de observație
a procesului tehnologic de instalare hardware a unui sistem de calcul
Componentele hardware reprezintă echipamentele fizice precum: carcasa,
discurile de stocare, tastaturile, monitoarele, cablurile, boxele şi imprimantele.
1. Observați procesul de instalare hardware a unui sistem de calcul.

Ce operațiuni Care a fost ordinea de Cum ar trebui să Ce defecte / greutăți
pregătitoare au fost montare a arate un sistem de pot apărea în timpul

desfășurate? componentelor? calcul instalat? instalării?

________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
5.3 Fişe de lucru

COMPETENŢA 1
Data :
Numele elevului :
Fişă de lucru
Identificarea, verificarea şi depistarea defectelor la diode
Diodele redresoare utilizează proprietatea joncţiunii pn, care permite trecerea unui
curent electric semnificativ numai atunci când sunt polarizate direct. Se folosesc pentru
transformarea tensiunii alternative în tensiune continuă. Simbolurile convenţionale pot fi
orientate în orice direcţii, iar dimensionarea şi grosimea liniilor nu au importanţă. Mărimile
care limitează funcţionarea diodelor redresoare într-o anumită gamă de valori se numesc
parametri (valori) limită. Depăşirea lor poate conduce la distrugerea componentelor.
Etapa 1

Identificaţi circuitul din figura următoare :
Etapa 2
Identificaţi, în circuitul din figură, componentele următoare : transformator, diode,
condensator.
Etapa 3
a. Verificaţi diodele şi depistaţi eventualele defecte utilizând un multimetru numeric
sau analogic.
b. Se pune comutatorul selector al multimetrului pe poziţia , dacă aparatul
te numeric şi pe domeniul rezistenţelor, dacă aparatul este analogic.
c. Măsuraţi rezistenţa fiecărei diode la polarizare directă, R D ; şi la polarizare
inversă, RI
d. Valorile celor două rezistenţe se inscriu în tabelul 1 :
Diode RD RI Starea diodei/ defectul
D1
D2
D3
D4
Tabelul 1
e. Se compară valorile măsurate cu valorile prezentate în tabelul 2 şi se stabileşte
starea diodelor
Valorile rezistenţelor Starea diodei
RD=mică RI=mare Diodă în stare de funcţionare

RD=mică RI=mică Diodă defectă(scurtcircuitată)
RD=mare RI=mare Diodă defectă(străpunsă)
Tabelul 2
Atenţie: Pentru sprijin în derularea activităţii solicitaţi ajutorul maistrului de practică

sau consultaţi bibliografia de specialitate indicată la orele de curs.
COMPETENŢA 1
Data :
Numele elevului :
Fişă de lucru
Unităţi de stocare
O unitate de stocare citeşte sau scrie informaţii de pe/pe un mediu de stocare
magnetic sau optic. O unitate de stocare poate fi folosită pentru a stoca date permanent
sau pentru a citi informaţii de pe un hard-disk. Unitătile pot fi instalate în carcasa
calculatorului, ca de exemplu hard-disk-ul. Pentru portabilitate, unele unităti de stocare se
pot conecta la calculator folosind un port USB, FireWire sau SCSI. Aceste unităţi portabile
sunt numite unităţi detaşabile şi pot fi folosite de mai multe calculatoare.
Etapa 1
Identificaţi numele unităţilor de stocare.

Etapa 2
Identificaţi scopul şi caracteristicile unităţilor de stocare.
Denumire unitate 1. Unitate de 2. Hard disk 3. Unitate optică 4. Unitate flash
de stocare dischetă
a. O unitate de b. O unitate de c. O unitate de d. Un tip de
stocare stocare care stocare poate fi echipament de
magnetică care foloseste folosita pentru a stocare care se
este instalată în tehnologia laser stoca date conecteaza la un
interiorul unui pentru a citi data permanent. port USB.
calculator. Este de pe mediul Unitatea de
Scop de obicei optic. discheta poate fi
configurat ca folosita pentru a
partitia C: si porni calculatorul
contine sistemul daca se
de operare si foloseste o
aplicatiile. discheta
bootabila.
Denumire unitate 1. Unitate de 2. Hard disk 3. Unitate optică 4. Unitate flash
de stocare dischetă
Caracteristici a. Un stick de b. Mediile CD si d. Foloseste
DVD pot fi c. Capacitatea
memorie discuri flexibile
inregistrate de stocare a unui
foloseste un tip anterior (read- hard disk este de 3.5 inch.
only), inscriptibile masurata in
special de Aceste discuri
(scriere o singura miliarde de biti,
memorie care nu data) sau adica gigabiti flexible
reinscriptibile (GB). Viteza unui
are nevoie de magnetice pot
(citire si scriere hard disk este
alimentare de mai multe ori). masurata in stoca 720 KB
CD-urile au o numarul de
pentru a stoca sau 1.44 MB de
capacitate de miscari de
datele. Aceste stocare de revolutie pe date.
aproximativ 700 minut (RPM).
tipuri de unitati
MB. DVD-urile
de stocare pot fi au o capacitate
de stocare de
accesate de
aproximativ 8.5
sistemul de GB pe o parte a
operare la fel ca
si celelalte tipuri discului.
de unitati.
Etapa 3
La finalul identificării, precizaţi metode de îmbunătăţire a capacităţii de stocare a
informaţilor.
Atenţie: Pentru sprijin în derularea activităţii solicitaţi ajutorul maistrului de

practică sau consultaţi bibliografia de specialitate indicată la orele de curs.
COMPETENŢA 2
Data :
Numele elevului :
Fişă de lucru
Redresor monofazat monoalternanţă şi dublă alternanţă
Redresoarele sunt circuite electronice care transformă energia electrică de curent
alternativ în energie electrică de curent continuu.
Echipamentul recomandat:
 Sursa de alimentare 220V/50Hz
 Transformator 220V – 2X12V, 2A
 1-4 Diode 1N4007
 Condensator 470F/35V
Etapa 1
Alegeţi componentele necesare realizării montajelor electronice

A Schema electronică a redresorului monofazat monoalternanţă cu filtru capacitiv
B Schema electronică a redresorului monofazat dublă alternanţă în punte
C Schema electronică a redresorului monofazat dublă alternanţă cu transformator cu

priză mediană
Etapa 2
Reprezentaţi desenele de cablaj, la scara 1:1

Desene de cablaj pentru circuitele redresoare: a)pentru circuitul A; b) pentru circuitul B; c) pentru
circuitul C
Parcurgeţi etapele de realizare a circuitelor imprimate

Etapa 3
Alimentaţi montajele cu tensiune
Verificaţi funcţionarea montajelor realizate, măsurând tensiunile la intrarea şi ieşirea
acestora
Valorile tensiunilor măsurate se înscriu în tabelul următor :
U0V UDV
USV
Valoarea măsurată Valoarea calculată

Redresoare Circuitul A
monofazate cu Circuitul B
filtru capacitiv Circuitul C
Calculaţi valoarea tensiunii medii redresate

Etapa 4
Comparaţi valorile tensiunilor măsurate cu cele calculate şi interpretaţi rezultatele.
Etapa 5
Din montajele realizate anterior se deconectează condensatorul C, obţinând astfel
redresoarele fără filtru.
Se verifică funcţionarea acestor circuite, efectuând următoarele operaţii:
- alimentarea montajelor cu tensiune
- măsurarea tensiunii la intrarea, respectiv la ieşirea fiecărui circuit
- înscrierea într-un nou tabel a valorilor tensiunilor măsurate
- calcularea tensiunii medii redresate pentru fiecare circuit
- compararea valorilor tensiunilor măsurate cu valorile tensiunilor calculate
- compararea tensiunilor medii redresate din primul tabel cu cele din al doilea tabel şi
interpretarea rezultatelor
U0V UDV
USV
Valoarea măsurată Valoarea calculată
Redresoare Circuitul A
monofazate fără Circuitul B
filtru Circuitul C

practică sau consultaţi bibliografia de specialitate indicată la orele de curs. Vezi anexa 7.2

COMPETENŢA 2
Data :
Numele elevului :
Fişă de lucru
Circuite stabilizatoare
 Sursa de alimentare de c.c. 24V
 Rezistenţă 100/6W
 Diode Zener PL 12Z, PL 6V8Z, PL 5V1Z
 Diodă 1N4001
 Plăcuţe de circuit imprimat
Etapa 1
Alegeţi componentele necesare realizării montajelor electronice
Stabilizatoare parametrice: a)cu o diodă Zener; b)cu o diodă Zener şi o diodă redresoare
c)cu două diode Zener şi două tensiuni stabilizate
Etapa 2
Reprezentaţi montajele electronice pe plăcuţe de circuit imprimat, urmărind
algoritmul de realizare a cablajelor imprimate.
Desene de cablaj: a)pentru circuitul cu o diodă Zener; b) pentru circuitul cu o diodă Zener şi o
diodă redresoare; c) pentru circuitul cu două diode Zener şi două tensiuni stabilizate
Etapa 3
Alimentaţi montajele de la o sursă de tensiune continuă şi reglabilă U i’=24V.
Se modifică tensiunea sursei de alimentare în sens descrescător, astfel încât
valorile acesteia să fie indicate în tabelul următor.
UiV 24 21 18 15 12 9 6 3
Fig.a
UeV Fig.b
Fig.c

Pentru fiecare montaj în parte şi pentru fiecare valoare a tensiunii U i, se măsoară
tesiunea la ieşire Ue, iar valorile acesteia se înscriu în tabel.
Pe baza datelor obţinute, se va determina valoarea tensiunii de intrare, pentru care
tensiunea la ieşire Ue începe să scadă.

practică sau consultaţi bibliografia de specialitate indicată la orele de curs. Vezi anexa 7.2
COMPETENŢA 2
Data :
Numele elevului :
Fişă de lucru
Oscilatoare
 Sursa stabilizată 24V c.c.
 Platforma de experimentare P8(fig. 4)
 Osciloscop
 Frecvenţmetru
 Cordoane de legătură
Etapa 1
Realizaţi montajul din figura 1, fără alimentare.

Fig. 1
Etapa 2
Folosind schema platformei, desenaţi funcţional schema oscilatorului, astfel încât
să reiasă clar una dintre cele două configuraţii specifice ale circuitului oscilant, desenate
mai jos:
ma m ka
mb
k kb
Fig. 2 Fig. 3
Determinaţi şi notaţi tipul oscilatorului.

Etapa 3
Conectaţi alimentarea, reglaţi sursa de 24V c.c., oscilografiaţi semnalul şi
determinaţi frecvenţa lui.
Determinaţi tensiunea minimă de alimentare la care ocilatorul funcţionează.

Fig. 4
Etapa 4
Etapa 4
Realizaţi montajul din figura 4, fără alimentare
să reiasă clar una dintre cele două configuraţii de circuit oscilant, desenate la punctul
precedent:
Fig. 5
Determinaţi tipul oscilatorului.
Etapa 5
Conectaţi alimentarea, reglaţi sursa de 24V c.c., oscilografiaţi semnalul şi măsuraţi
frecvenţa lui.
Etapa 6

Fig. 6

să reiasă clar circuitul de reacţie.
Etapa 7
Determinaţi şi notaţi tipul oscilatorului.
Pasul 8
Conectaţi alimentarea, reglaţi sursa de 24V c.c., oscilografiaţi semnalul şi
măsuraţi frecvenţa lui.


COMPETENŢA 3
Data :
Numele elevului :
Fişă de lucru
Instalarea sursei de calculator
 carcasă de calculator,
 sursă de calculator,
 suruburi adecvate,
 trusa de scule
Etapa 1
Desfaceţi şuruburile carcasei sistemului de calcul.
Înlăturaţi panourile laterale
Etapa 2
Aşezaţi sursa astfel încât să aliniaţi găurile de şuruburi
ale sursei cu găurile de şuruburi ale carcasei
Asiguraţi sursa cu şuruburile adecvate
Etapa 3
Identificaţi comutatorul de selecţie a voltajului.
Dacă sursa are unul setaţi-l pe 220V.
Etapa 4
Răspundeţi la următoarele întrebări:
1. De câte şuruburi aveţi nevoie pentru a instala o sursă de calculator într-o
carcasă?
2. Care este puterea sursei de calculator?
3. Identificaţi conectorii sursei de alimentare şi enumeraţi-i.

4. Identificaţi conectorul ATX. Măsuraţi tensiunile pe care sursa le poate furniza


COMPETENŢA 3
Data :
Numele elevului :
Fişă de lucru
Instalarea plăcii de bază
carcasă de calculator cu sursa de alimentare instalată,
 placă de bază,
procesor,
radiator de procesor
pastă termoconductoare
plăcuţe de memorie
distanţiere şi şuruburi pentru placa de bază
brăţară antistatică şi covorul antistatic
trusa de scule
manualul plăcii de bază
Etapa 1
Puneţi placa de bază, procesorul, radiatorul şi plăcuţele de memorie pe covorul
antistatic.
Etapa 2
Folosiţi brăţara antistatică şi conectaţi cablul de împământare al covorului antistatic.
Localizaţi pinul 1 al procesorului. Localizaţi pinul 1 conectorului procesorului de pe
placa de bază.
Procesorul se poate deteriora daca este instalat incorect.
Aliniaţi pinul 1 de pe procesor cu pinul 1 al socket-ului.

Poziţionaţi procesorul în socket.
Asiguraţi procesorul pe placa de bază.

Etapa 3
Aplicaţi o cantitate mică de pastă termoconductoare pe CPU şi întindeţi-o în mod
egal pe toată suprafaţa.
NOTĂ: Pasta termoconductoare este necesară când nu este inclusă în radiator.
Urmaţi toate instrucţiunile oferite de producător pentru detaliile specifice de
instalare.
Etapa 4
Aliniaţi şuruburile ansamblului de răcire cu găurile de pe placa de bază din jurul
socketului procesorului.
Poziţionaţi ansamblul de răcire peste procesor şi fixaţi şuruburile prin găurile din
placa de bază.
Strângeţi şuruburile ansamblului de răcire pentru a fixa componentele.
Conectaţi cablul de alimentare al ventilatorului la placa de baza. Folosiţi manualul
plăcii de bază pentru a determina ce set de pini să folosiţi.
Etapa 5
Localizaţi slot-urile pentru
plăcuţele de memorie pe
placa de bază.
În ce tip de slot-uri vor fi
instalate modulele de
memorie?
Câte contacte se află pe
rama inferioara a modulului de memorie?
Aliniaţi contactele de pe rama inferioară a modulului de memorie cu contactele din
slot.
Apăsaţi până când siguranţele laterale de fixare corespunzător plăcuţa de memorie.
Asiguraţi-vă ca nici unul din contactele modulului RAM nu este vizibil. În caz contrar
reaşezaţi modulul RAM.
Verificaţi siguranţele de fixare pentru a va asigura ca plăcuţa de memorie este bine
prinsă.
Continuaţi procedura şi pentru celelalte module daca este cazul.
Etapa 6
Instalaţi distanţierele plăcii de bază.
Aliniaţi
conectorii din
spatele plăcii
de bază cu
orificiile din
spatele
carcasei
calculatorului.
Aşezaţi placa
de bază în carcasă şi aliniaţi orificiile pentru şuruburi şi distanţiere. Poate fi nevoie
să mişcaţi placa de bază pentru a alinia găurile pentru şuruburi.
Prindeţi placa de bază de carcasă folosind şuruburile potrivite.
Etapa 7
Conectaţi firele de la luminile carcasei şi de la butoane la conectorii de pe placa de
bază.


COMPETENŢA 3
Data :
Numele elevului :
Fişă de lucru
Instalarea cablurilor interne
Echipamentul recomandat
 Calculatoare cu surse de alimentare, placi de bază
 Cablu de date pentru hard disk.
 Cablu de date pentru unitatea optică.
 Cablu de date pentru unitatea de dischete.
 Brăţara antistatică şi covorul antistatic
 Trusa de scule
 Manualul plăcii de bază
Etapa 1
Aliniaţi conectorul sursei de alimentare la mufa de pe placa de baza.
Apăsaţi uşor până când clema face clic in locull
corespunzător.
Etapa 2
NOTĂ: Acest pas este necesar numai daca calculatorul
dumneavoastră are un conector auxiliar de curent.
Aliniaţi conectorul auxiliar de curent la mufa auxiliara de pe placa de
baza.
Apăsaţi uşor până când clema face clic in locul corespunzător .

Etapa 3
Conectaţi la sursa calculatorului hard disk-ul, unitatea optica şi unitatea de discheta.
Asiguraţi-vă ca unitatea de dischete are conectorul introdus in locaşul
corespundator.
Etapa 4
NOTĂ: Acest pas este necesar numai daca PC-ul dumneavoastră are un conector
de alimentare pentru ventilator.
Introduceţi conectorul de alimentare pentru ventilator in cea mai apropiata locaţie
de alimentare a plăcii de baza.
Etapa 5
NOTĂ: Pinul 1 de pe cablul PATA trebuie sa fie aliniat cu Pinul 1 de pe conectorul
placii de bază şi al conectorului hard disk-ului.
Aliniaţi şi conectati cablul de date al unităţii hard disk în conectorul placii de baza.
Aliniaţi şi conectaţi celalalt capăt al cablului unităţii de date al hard disk-ului in
conectorul hard disk-ului.
Etapa 6
NOTĂ: Pinul 1 de pe cablul PATA trebuie sa fie aliniat cu Pinul 1 de pe conectorul
plăcii de bază şi al conectorului unităţii optice.
Aliniaţi şi conectaţi cablul de date al unităţii optice in conectorul placii de baza.
Aliniaţi şi conectaţi celalalt capăt al cablului de date al unităţii optice in conectorul
unităţii optice.
Etapa 7
NOTA: Pinul 1 de pe cablul unităţii dischetei trebuie sa fie aliniat cu Pinul 1 de pe
conectorul plăcii de bază şi al conectorului unităţii de dischete.
Aliniaţi şi conectaţi cablul de date al unităţii dischetei in conectorul plăcii de baza.
Aliniaţi şi conectaţi celalalt capăt al cablului de date al unităţii dischetei in conectorul
hard disk-ului.


5.4 Fişe tehnologice

COMPETENŢA 2
Data :
Numele elevului :
Fișă tehnologică
a realizării unui circuit stabilizator parametric
1. Completaţi fişa tehnologică pentru realizarea unui circuit stabilizator parametric ,

urmărind criteriile din grila de mai jos.
2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră cu cele ale colegilor care au realizat aceeaşi fişă
tehnologică.
Date Caracteristici Operaţii de
Componente, Verificarea
tehnice ale generale ale Scule Operaţii conectare/lipire Finalizarea
resurse calitaţii
cablajelor componentelor utilizate pregătitoare a montajului
necesare montajului
imprimate electronice componentelor
Montajul va fi cel propus de maistru-instructor sau tutore în ziua de practică

COMPETENŢA 3
Data :
Numele elevului :
Fișă tehnologică
a procesului tehnologic de instalare a plăcii de bază
1. Completaţi fişa tehnologică pentru instalarea plăcii de bază a unui sistem de calcul,
urmărind criteriile din grila de mai jos.
2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră cu cele ale colegilor care au realizat aceeaşi fişă
tehnologică.
Caracteristici Componente, Operaţii de Verificarea
Scule Operaţii Finalizarea
generale ale resurse montare a calitaţii
utilizate pregătitoare instalării
plăcii de bază necesare componentelor montajului
Montajul va fi cel propus de maistru-instructor sau tutore în ziua de practică

5.5 Studiu de caz

COMPETENŢA 1
Data :
Numele elevului :
Studiu de caz
Componente electronice
Observaţi cu atenţie următoarele

C R L
simboluri ale componentelor
electronice şi prezentaţi semnificaţia
fiecăruia. E -  E
Identificaţi tipuri de circuite şi sisteme
electronice care conţin componente
INCLUDEPICTURE "http://tbn0.google.com/images?q=tbn:
electronice cu astfel de simboluri. yXdcLSHXRoXzCM:http://upload.wikimedia.org/wikipedia/c
ommons/thumb/b/b4/Diode_symbol.svg/250px-Diode_symbol.
Identificaţi aceste simboluri şi tipuri de svg.png" \* MERGEFORMATINET
INCLUDEPICTURE "http://tbn1.google.com/images?q=tbn:p
circuite electronice pe durata efectuării uhV118Zfd3Q-M:http://upload.wikimedia.org/wikipedia/com
mons/thumb/7/7f/Zener_diode_symbol.svg/140px-Zener_diod
stagiului de practică la agentul HYPERLINK "http://im
e_symbol.svg.png" \* MERGEFORMATINET
economic. ages.google.ro/imgres?
Ce alte simboluri aţi identificat? imgurl=http://em.ucv.r
o/elee/ro/realisations
Întocmiţi un album cu aceste simboluri
/CircuitsElectriques/A
şi prezentaţi semnificaţia lor.
pprocheCircuits/Compon
entes/Figura6.gif&imgr
efurl=http://em.ucv.ro
/elee/ro/realisations/
CircuitsElectriques/Ap
procheCircuits/Compone
ntes/5_cours.htm&usg=_
_JmRYQqdhPxxkg07XqKY7H
RGHWRw=&h=154&w=236&sz
=3&hl=ro&start=60&um=1
&tbnid=NEOnWQjWVujMJM:
&tbnh=71&tbnw=109&prev
=/images%3Fq%3Dbobina%
2Bsimbol%26ndsp%3D20%2
6hl%3Dro%26sa%3DN%26st
COMPETENŢA 1
Data :
Numele elevului :
Studiu de caz
Identificarea numelor, scopurilor şi caracteristicilor porturilor şi
cablurilor
Porturile de intrare/ieşire (I/O) ale unui calculator conectează echipamente
periferice cum ar fi imprimante, scannere şi echipamente portabile.
1. Observaţi cu atenţie următoarele porturi (porturile de intrare/ieşire ale unui calculator

conectează echipamente periferice cum ar fi imprimante, scannere şi echipamente
portabile) şi cabluri întâlnite la un sistem de calcul şi prezentaţi semnificaţia fiecăruia .

2. Identificaţi aceste componente, la un sistem de calcul, pe durata efectuării stagiului
de practică la agentul economic ştiind că porturile si cablurile utilizate în mod curent
sunt de tip: Serial, USB, FireWire, Paralel, SCSI, Retea, PS/2, Audio, Video .
3. Componentele hardware conectate la unitatea centrală prin porturi şi cabluri sunt :
tastatura, mouse-ul, monitorul, boxele, imprimanta, hardiscul extern, cititorul de
carduri, alte unităţi de stocare externă, etc. Întocmiţi un album cu aceste
componente şi precizaţi semnificaţia semnificaţia lor.
4. Ţinând cont de compatibilitatea componentelor hardware, de oferta unor firme de
specialitate alcătuiţi un model de sistem de calcul .

COMPETENŢA 2
Data :
Numele elevului :
Studiu de caz
Cercetarea despre problemele laptop-urilor
1. Listaţi şi completaţi această foaie de lucru.

Laptop-urile folosesc adesea părti componente proprietare. Pentru a găsi informaţii în
legătură cu componentele care se pot schimba, ar trebui să faceti cercetări pe web site-ul
producatorului laptop-ului.
2. Înainte de a începe această foaie de lucru, va fi nevoie să aveţi câteva informaţii
despre laptop.
3. Instructorul dumneavoastră vă va oferi următoarele informaţii:
 Producătorul laptop-ului:
 Numărul modelului laptop-ului:
 Capacitatea de RAM:
 Mărimea hard disk-ului:
4. Folosiţi internetul pentru a găsi web site-ul producătorului laptopului. Care este
URL-ul pentru site-ul web?
5. Localizaţi secţiunea de servicii de pe site-ul web si uitaţi-vă după link-uri care se
referă la laptop-ul dumneavoastră. Este ceva obişnuit pentru site-ul web să vă permită să
căutaţi după numărul modelului. Lista de mai jos prezintă câteva link-uri comune pe care
le puteţi găsi:
� Sectiunea de întrebări frecvente.
� WIKI
� Notificări de servicii

� Pagini albe
� Blog-uri
6. Listaţi link-urile cu informaţiile specifice laptop-ului şi includeţi o scurtă descriere

a informaţiilor din acel link.
7. Descrieţi în câteva cuvinte notificările de servicii pe care le-aţi găsit pe acel site.
Exemplu de notificare de serviciu este o actualizare a unui driver, o problemă de hardware
sau un anunţ de reclamare a unei componente a laptop-ului.
8. Pot exista forum-uri deschise pentru laptop-ul dumneavoastră. Căutaţi pe internet
pentru a localiza orice forum în care se vorbeşte despre laptop-uri ca al dumneavoastră
doar tastând numele şi modelul laptop-ului. Descrieţi în câteva cuvinte site-urile web
(altele decât site-urile producătorului) pe care le-aţi accesat.

6. ORGANIZAREA EVALUĂRII
Evaluarea formativă
Însoţeşte întregul parcurs didactic, realizându-se prin verificări sistematice ale

tuturor elevilor asupra întregii materii. Din acest motiv, efectele sale ameliorative asupra
activităţii de învăţare sunt considerabile, oferind permanent posibilitatea de raportare la
obiectivele operaţionale propuse şi de evidenţiere a progresului înregistrat de la o
secvenţă la alta a instruirii. În cazul evaluării formative, feed-back-ul obţinut este mult mai
util şi eficient, ajutând elevul cât şi profesorul să îşi adapteze activitatea viitoare la
specificul situaţiei. Profesorul urmăreşte prestaţia elevilor în cadrul unei lecţii, participarea
spontană, gradul de implicare în aplicaţiile practice, corectitudinea exemplelor. Actele de
evaluare formativă trebuie să aibă ritmicitate, frecvenţa lor fiind stabilită de evaluator în
funcţie de obiectivele pe care şi le propune. Datele obţinute permit ameliorarea procesului
instructiv-educativ prin adaptarea lui la nivelul elevilor.
Lucrările de laborator şi instruire practică compleateză cunoştinţele teoretice. Elevii
întocmesc fişe de observaţie, tehnologice care se bazează în întregime pe deprinderile de
a lucra cu montaje electronice, sisteme electronice pentru sistemul de calcul.

COMPETENŢA 1
Fişă de evaluare formativă
Circuite redresoare
Folosind catalogul de diode determinaţi valorile parametrilor .
Diode redresoare
Codul diodei IFA I0A VRRMV VFV IRmA
1N4007
F602
6SI2(R)
Diode stabilizatoare
Codul diodei VzminV VznomV VzmaxV IZmA IzmaxmA PdmaxW
PL3V6Z
1N3018B
4DZ10
In vederea identificării terminalelor, se poziţionează dioda conform desenului din fila

de catalog şi, astfel se determină anodul, respectiv catodul componentei.

COMPETENŢA 2
Fişă de evaluare formativă

Circuite stabilizatoare
Se dă schema stabilizatorului parametric din figura următoare :
Stabilizator parametric
1) a)Desenează schema de cablaj ;

b)Realizează montajul.
2) Reglează potenţiometrul P, astfel încât rezistenţa introdusă în circuit să fie maximă,
apoi micşorează progresiv valoarea rezistenţei, până la valoarea minimă. Măsoară
în permanenţă valoarea curentului prin dioda Zener şi valoarea tensiunii U e.
Notează valoarea curentului prin dioda pentru care tensiunea U e începe să scadă.
Interpretează rezultatul măsurărilor.

Evaluarea sumativă
Se realizează, de obicei, la sfârşitul unei perioade mai lungi de instruire(de exemplu,

capitol, semestru, an şcolar, ciclu de învăţământ), oferind informaţii utile asupra nivelului
de performanţă al elevilor în raport cu obiectivele de instruire propuse. Evaluarea sumativă
se concentrează mai ales asupra elementelor de permanenţă ale aplicării unor cunoştinţe
de bază, ale demonstrării unor abilităţi importante dobândite de elevi într-o perioadă mai
lungă de instruire. Caracterul ameliorativ al evaluării sumative este relativ redus, efectele
resimţindu-se după o perioadă mai îndelungată, de regulă, pentru seriile viitoare de elevi.
Rezultatele obţinute se compară cu obiectivele urmărite şi cu nivelul clasei, constatat prin
evaluarea predictivă. Se verifică astfel, dacă s-au înregistrat îmbunătăţiri la nivelul
cunoaşterii şi al deprinderilor. Acest tip de evaluare are efecte reduse asupra ameliorării
actului didactic dar constituie un punct de plecare pentru proiectările viitoare.

COMPETENŢA 2
Fişă de evaluare sumativă

Redresoare monofazate
A. Competează spaţiile libere cu termenii corespunzători :

1. La ieşirea unui circuit redresor, tensiunea este …………………. de aceeaşi
polaritate.
2. Schema electronică a redresorului monofazat dublă alternanţă în punte conţine un
număr de ………… diode.
3. Circuitul la ieşirea căruia tensiunea este aproximativ constantă se numeşte ………
B. Notează cu litera A afirmaţiile adevărate şi cu litera F afirmaţiile false.
1. Tensiunea la ieşirea redresoarelor este alternativă.
2. La redresoarele monofazate dublă alternanţă în punte se află în conducţie simultan
două diode.
3. Tensiunea medie redresată este mai mare la redresoarele cu sarcină RC decât la
redresoarele cu sarcină rezistivă.
4. Conectând în serie diodele stabilizatoare, se obţin tensiuni stabilizate mai mari
decât tensiunea fiecărei diode.
5. La bornele diodelor blocate, tensiunea are valoarea de zero volţi.
C. Alege varianta corectă de răspuns.
1. Dacă tensiunea la ieşirea unui redresor monofazat monoalternanţă este pozitivă,
valoarea maximă se atinge la momentul : a) 0 ; b) T/2 ; c) T/4 ; d) T
2. Randamentul redresoarelor monfazate dublă alternanţă cu sarcină rezistivă este de
aproximativ : a) 20 ; b)40 ; c) 80 ; d) 100

D. Completează schema electronică fin figura următoare pentru a obţine un
circuit redresor monofazat dublă alternanţă în punte.
E. Reprezentaţi desenele de cablaj, la scara 1:1

F. Parcurgeţi etapele de realizare a circuitelor imprimate
G. Alimentaţi montajele cu tensiune.
Verificaţi funcţionarea montajelor realizate, măsurând tensiunile la intrarea şi ieşirea
acestora.

COMPETENŢA 3
Fişă de evaluare sumativă

Proiect
Asamblarea unui sistem de calcul
1. Tipul metodei : proiect
Proiectul este orice exerciţiu sau investigare în care constrângerile în timp au fost
relaxate. Proiectele sunt practice şi au un final mai deschis decât tema de lucru.
Se vor respecta normele de protecţia şi securitatea muncii, corespunzătoare sistemelor
de calcul.
2. Mod de lucru : pe grupe
3. Timp de lucru : patru săptămâni
4. Surse de informare :
- surse mass-media : literatura tehnică de specialitate
- surse reale : documentaţie tehnică, atelier/agent economic
- surse virtuale : software educaţional, internet
5. Structura proiectului : Proiectul va fi realizat la finalul parcurgerii conţinuturilor
modulului şi va fi structurat în două mari părţi:
a. Cercetarea făcută pentru a documenta operaţia de asamblare, utilizând cei 9 paşi de mai
jos:
 Deschiderea unei carcase.
 Instalarea sursei de alimentare.
 Ataşarea componentelor la placa de bază şi instalarea plăcii de bază.
 Instalarea componentelor interne.
 Instalarea componentelor în locaşurile externe.
 Instalarea plăcilor de extensie.
 Conectarea tuturor cablurilor interne.
 Reataşarea panourilor laterale şi conectarea cablurilor externe la calculator.

 Pornirea calculatorului pentru prima dată.
b. Realizarea practică a asamblării unui calculator

6. Etape- termene: Derularea proiectului va fi etapizată, termenele de finalizare fiind
stabilite de comun acord cu îndrumătorul, fiecare etapă finalizată urmând a fi analizată
pentru descoperirea punctelor slabe şi trecerea la o nouă etapă.
Elevii au obligaţia de a respecta etapele şi termenele stabilite pentru a se înscrie în grafic,
iar proiectul să poată fi predat şi realizat în condiţii optime şi la termenul stabilit.
7. Condiţii de prezentare: Proiectul va fi prezentat în scris redactat la calculator, printat şi

realizat practic.

Înainte de rezolvarea sarcinilor de lucru aferente unei activităţi, este util ca, la
recomandarea profesorului, elevii să studieze materiale bibliografice, anexele materialului
cu conţinut în legătură cu tema care va fi analizată la respectiva activitate.
Reîmprospătatea cunoştinţelor teoretice poate fi făcută sub diverse forme: expunerea,
discuţii cu elevii, sondări ale nivelului de cunoştinţe cu intervenţii acolo unde este cazul,
folosirea mijloacelor de învăţământ adecvate. Portofoliul elevului să cuprindă şi fişele
rectificate de către elev după observaţiile făcute de maistru sau tutore.
În timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul
didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua
practicantul în permanenţă, pe baza unei fişe de evaluare. Vor fi evaluate atât nivelul de
dobândire a competenţelor tehnice, cât si comportamentul şi modalitatea de integrare a
practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în
rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al
întreprinderii/instituţiei publice, etc.).

Clasa(grupa) : ……………………..
Fişa de evaluare
Proiect…………
Nr. Numele elevului Deschidere Instalarea Ataşarea Instalarea Instalarea Instalarea Conectarea Reataşarea Pornirea Respectare Punctaj Nota
Crt a unei sursei de component component componentelo plăcilor de tuturor panourilor calculatorului timp de lucru obţinut finală
carcase alimentare elor la placa elor interne r în locaşurile extensie cablurilor laterale şi pentru prima
de bază şi externe interne conectarea dată
instalarea cablurilor
plăcii de externe la
bază calculator

Clasa(grupa) : ……………………..
Fişa de evaluare
Lucrarea nr. …………
Nr. Numele elevului Desen Realizare Identificare/ Realizare Aspect Realizare Verificare/ Completare Respectare Punctaj Nota
Crt cablaj cablaj alegere montaj alimentare funcţionare corectă timp de obţinut finală
componente montaj tabel de lucru

valori

7. ANEXE

Anexa 7.1
Asamblarea calculatoarelor reprezintă o parte importantă din profesia unui tehnician. Ca şi

tehnician, va trebui să actionaţi într-o manieră logică şi metodică în lucrul cu componentele
calculatorului. Ca orice meserie care se învaţă, abilitatea de asamblare a unui calculator
se îmbunătăţeşte considerabil cu practica.Veţi putea îndeplini următoarele obiective:
 Deschiderea unei carcase.

 Instalarea sursei de alimentare.
 Ataşarea componentelor la placa de bază şi instalarea plăcii de bază.
 Instalarea componentelor interne.
 Instalarea componentelor în locaşurile externe.
 Instalarea plăcilor de extensie.
 Conectarea tuturor cablurilor interne.
 Reataşarea panourilor laterale şi conectarea cablurilor externe la calculator.
 Pornirea calculatorului pentru prima dată.
Deschiderea unei carcase
Carcasele pentru calculatoare sunt produse în forme diferite. Formele diferite se referă la
dimensiunea şi modelul carcasei.
Pregatiţi biroul de lucru înainte de a deschide carcasa. Asiguraţi o lumină adecvată, o

buna ventilatţie, şi o temperatură a camerei confortabilă. Spaţtiul de lucru sau masa ar
trebui să fie accesibile din toate unghiurile. Evitaţti aglomerarea suprafeţei de lucru sau a
mesei cu unelte şi componente de calculator. Un covor antistatic aşezat pe masa vă ajută
la prevenirea deteriorărilor fizice şi a celor produse de ESD asupra echipamentelor.
Recipiente mici pot fi folosite pentru a păstra şuruburile de dimensiuni mici şi alte părţi
componente pe măsură ce acestea sunt extrase din calculator.

Există metode diferite pentru a deschide carcasele. Pentru afla cum se deschide un
anumit model de carcasă consultaţi manualul utilizatorului sau website-ul producătorului.
Majoritatea carcaselor se deschid într-unul dintre următoarele feluri:
 Partea de acoperire a carcasei poate fi înlăturată ca o singură bucată.

 Panourile laterale şi cel de deasupra se pot detaşa.
 Uneori trebuie desfăcut mai întâi panoul de deasupra înaintea celor laterale.
Instalarea sursei de alimentare
Majoritatea surselor de alimentare pot fi fixate doar dintr-o singură direcţie în carcasa
calculatorului. Există, de obicei, trei sau patru şuruburi ce fixează sursa de alimentare
de carcasa calculatorului. Sursele de alimentare au ventilatoare ce pot vibra şi astfel
desface şuruburile care nu au fost fixate corespunzător. Atunci când instalaţi sursa de
alimentare asiguraţi-vă că toate şuruburile sunt folosite şi că acestea sunt bine strânse.
Aceştia sunt paşii pentru instalarea sursei de alimentare:
1. Inseraţi sursa de alimentare în carcasă.

2. Aliniaţi orificiile de la sursa de alimentare cu cele de pe carcasă.
3. Securizaţi sursa de alimentare la carcasă folosind şuruburile corespunzătoare.
Ataşarea componentelor la placa de bază şi instalarea plăcii de bază
Veţi putea îndeplini următoarele obiective:
 Instalarea UCP (Unităţii Centrale de Procesare) şi a ansamblului radiator/ventilator.

 Instalarea RAM-ului.
 Instalarea plăcii de bază.
UCP şi ansamblul radiator/ventilator pot fi instalate pe placa de bază înainte ca aceasta să

fie montată în carcasă.
UCP
UCP şi placa de bază sunt sensibile la descărcările electrostatice. Atunci când manevraţi o
UCP şi o placă de bază, asiguraţi-vă ca acestea sunt aşezate pe un covor antistatic
împământat. Ar trebui să purtaţi o brăţară antistatică atunci când lucraţi cu aceste
componente.
AVERTISMENT: Când manevraţi o UCP, să nu atingeţi niciodată contactele acesteia.
UCP este securizată in socket-ul său de pe placa de bază printr-un sistem de

pârghie/clemă. Socket-urile UCP din ziua de astăzi sunt socket-uri ZIF (Zero Insertion
Force - Forta Zero la Insertie - nu trebuie întâmpinată nici o forţă la introducerea lor).
Radiatorul atrage căldura dinspre procesor. Ventilatorul îndepartează căldura de la
radiator. Urmaţi aceste instrucţiuni de instalare a UCP şi a ansamblului radiator/ventilator:
1. Aliniaţi UCP astfel încât indicatorul Conexiunii 1 să fie aşezat în dreptul Pinului 1 din
socket-ul UCP. Astfel, veţi asigura că semnele de orientare ale UCP sunt aliniate cu
cheile de orientare de pe socket-ul UCP.
2. Plasaţi cu grijă UCP în socket.
3. Inchideţi zona de încărcare a UCP şi securizaţi-o coborând pârgia şi prinzând-o sub
locaşul de reţinere.
4. Aplicaţi o cantitate mică de pastă termoconductoare pe UCP şi distribuiţi-o în mod
egal. Urmaţi instrucţiunile de aplicare furnizate de producător.

5. Aliniaţi dispozitivele de fixare ale ansamblului radiator/ventilator cu găurile de pe
placa de bază.
6. Plasaţi ansamblul radiator/ventilator în socket-ul UCP, având grijă să nu prindeţi
cablurile ventilatorului.
7. Strângeţti dispozitivele de fixare ale ansamblului radiator/ventilator pentru a-l
securiza în poziţie.
8. Conectaţi cablul de alimentare al ansamblului radiator/ventilator în locaţul de pe
placa de bază.
Instalarea memoriei RAM
Memoria RAM este instalată pe placa de bază înainte de a o fixa în carcasa

calculatorului. Înainte de a instala un modul de memorie, consultaţi documentaţia plăcii de
bază sau website-ul producătorului pentru a vă asigura ca memoria RAM este compatibilă
cu placa de bază.
Memoria RAM asigură stocarea temporară de date pentru UCP în timpul funcţionării
calculatorului. Memoria RAM este o memorie volatilă, ceea ce înseamnă că conţinutul
acesteia se pierde odată cu stingerea calculatorului. In general, mai multă memorie RAM
sporeşte performanţele calculatorului.
Urmaţi acesti paşi pentru instalarea memoriei RAM:
1. Aliniaţi memoria RAM cu slotul de memorie şi apăsaţi până când dispozitivele

laterale de prindere au intrat in poziţie.
2. Asiguraţi-vă ca dispozitivele laterale de prindere au fixat modulul RAM. Verificaţi
vizual eventuale contacte expuse.
Instalarea plăcii de bază
Placa de bază este acum pregatită pentru a fi montată în carcasă. Distantţere metalice şi
din plastic sunt folosite pentru a monta placa de bază şi pentru a împiedica contactul
acesteia cu porţiunile metalice ale carcasei. Ar trebui să instalaţti doar distanţierele care se
aliniază cu ăaurile din placa de bază. Instalarea unor distanţiere adiţionale poate împiedica
aşezarea corespunzătoare a plăcii de bază in interiorul carcasei.

Urmaţi acesti paşi pentru instalarea plăcii de bază:
1. Montaţi distanţierele în carcasa calculatorului.

2. Aliniaţi conectorii I/O de pe spatele plăcii de bază cu orificiile din spatele carcasei.
3. Aliniaţi găurile pentru şuruburi de pe placă de bază cu distanţierele.
4. Inseraţi toate şuruburile pentru placa de bază.
5. Strângeţi toate şuruburile pentru placa de bază.
Instalarea componentelor interne
Componentele care sunt instalate în locaşuri interne sunt denumite componente interne.
Hard disk-ul (HDD) este un exemplu de componenta internă.
Urmaţi aceşti paşi pentru instalarea hard disk-ului:
 Poziţionaţi hard disk-ul astfel încât să fie aliniat cu locaşul de 3,5 inch.
 Inseraţi hard disk-ul în locaş astfel încât găurile pentru şuruburi să fie aliniate cu
cele din carcasă.
 Securizaţi hard disk-ul de carcasă folosind şuruburile corespunzătoare.
Instalarea componentelor în lăcaşurile externe
Unităţile, precum unităţile optice şi unităţile pentru dischetă, sunt instalate în locaşuri
speciale care sunt accesibile din partea frontală a carcasei. Unităţile optice şi unităţile
pentru dischetă stochează informaţia pe medii de stocare externe. Unităţile din locaşurile
ex terne permit accesul la mediile de stocare fără a deschide carcasa.
Urmaţi aceşti paşi pentru a instala o unitate optică:

1. Poziţionaţi unitatea optică astfel încât să fie aliniată cu locaşul de 5,25 inch.
2. Introduceţi unitatea optică în locaşul din carcasă astfel încât găurile pentru şuruburi
ale acestuia să fie aliniate cu cele din carcasă.
3. Fixaţi unitatea optică în carcasă folosind şuruburile corespunzătoare.
Instalarea plăcilor de extensie
Plăcile de extensie sunt instalate pentru a adăuga funcţionalitate unui calculator. Plăcile de
extensie trebuie să fie compatible cu sloturile de expansiune. Aceasta secţiune se
focalizează pe instalarea a trei tipuri de plăci de extensie:
 Placa de reţea (PCIe x1 NIC)

 Placa de reţea pentru conexiune fără fir pe slot PCI
 Placa video pe slot PCIe x16
Conectarea tuturor cablurilor interne(cabluri de alimentare, de date)
Cablurile de curent/alimentare sunt folosite pentru a distribui electricitate de la sursa de

alimentare la placa de bază şi alte componente. Cablurile de date transmit informaţii între
placa de bază şi dispozitivele de stocare, precum hard disk-urile. Cablurile adiţionale
conectează butoanele şi led-urile din partea frontală a carcasei calculatorului la placa de
bază.
Acum că toate componentele interioare au fost instalate şi conectate la placa de bază şi

sursa de alimentare, panourile laterale trebuie reataşate la carcasă. Pasul următor este să
conectam toate cablurile pentru toate componentele periferice şi cablul de alimentare.
Reataşarea panourilor laterale şi conectarea cablurilor externe la calculator.

Dupa ce panourile laterale au fost reataşate, conectaţi cablurile în spatele calculatorului.
Câteva tipuri comune de conexiuni folosind cabluri externe:
 Monitorul
 Tastatura
 Mouse-ul
 USB
 Ethernet
 Alimentarea
Atunci când ataşaţi cabluri, asiguraţi-vă că sunt conectate la locaţiile corespunzătoare de

pe calculator. De exemplu, unele tastaturi şi mouse-uri folosesc acelaşi tip de conector
PS/2.
ATENŢIE: Atunci când conectaţi cabluri nu forţaţi niciodată conexiunea.
NOTA: Conectaţi cablul de alimentare după ce aţi montat toate celelalte cabluri.
Pornirea calculatorului pentru prima dată
Atunci când calculatorul este pornit, Basic Input/Output System (BIOS) efectuează o
verificare a componentelor interne. Această verificare este denumită power-on self test
(POST).

Anexa 7.2
Lucrări de realizare a circuitelor electronice

Obiectivele lucrărilor :
 Realizarea circuitelor imprimate simple
 Conectarea componentelor în circuite, conform schemei electrice
 Plantarea manuală a componentelor, conform standardelor de calitate impuse
 Realizarea montajelor simple cu componente electronice
 Verificarea lucrărilor realizate.
Circuit sau cablaj imprimat
Un circuit imprimat are rolul de a susţine mecanic şi de a conecta electric un ansamblu
de componente electrice şi electronice, pentru a oferi un produs final funcţional. Un
cablaj brut este realizat dintr-un strat izolator, ce foloseşte ca material FR4, material din
fibră de sticlă cu o grosime ce poate varia de la câteva zecimi de milimetru până la
ordinul câtorva milimetri.
Oferta unui producător de cablaje imprimate
Date tehnice ale cablajelor imprimate
1. tipuri de cablaje : 1,2 şi multistrat, până la 12 straturi ;
2. dimensiuni maxime : -pentru 1 şi 2 straturi : 530X580mm ;
- pentru multistrat : 450X480mm.
3. materialul de bază folosit : FR4, FR2 sau CEM
4. grosimea cablajului : 0,4-0,6-0,8-1,0-1,2-1,6-2,0-2,4-3,0mm
5. grosimea stratului de cupru : 17, 35, 70 sau 105m
6. culoare mască de lipire(soldermask) : verde, albastru sau negru
7. diametrul cele mai mici găuri : 0,2mm
8. inscripţionare(silk screen) : alb sau galben
9. rezoluţie : 0,15mm
Etapele realizării unui cablaj imprimat

 Se decupează o bucată de textolit, de dimansiuni convenabile, îndepărtându-se
eventualele bavuri de pe margini şi curăţându-se partea placată cu cupru, cu
detergent, de evntualele grăsimi sau oxizi depuşi.
 Se desenează, cu un marker permanent de cablaje, traseele circuitului.
 După ce, în prealabil, a fost lăsat la uscat, cablajul se introduce în „baia” de
corodare-un vas de sticlă sau material plastic, în care se află agentul corosiv(de
exemplu: clorura ferică).
ATENŢIE: Clorura ferică este o substanţă toxică şi trebuie manipulată cu grijă.
 Spălare: când tot cuprul neacoperit a fost îndepărtat prin coroziune, se scoate
placa din baia d corodare şi se spală foarte bine cu apă.
 Control vizual
 Curăţare: se îndepărtează stratul protector de vopsea cu alcool tehnic, curăţând
traseele cu o cârpă moale.
 Găurirea: se execută găurile necesare terminalelor componentelor.
Lipirea componentelor pe cablajul imprimat
Înainte de a începe lipirea componentelor electronice, trebuie respectate unele măsuri de
precauţie, pentru a evita producerea de arsuri sau intoxicări.
Unele componente au nevoie de condiţii speciale în cazul lipirii cu fludor(aliaj de cositor şi

plumb, în proporţie de 60%cositor şi 40% plumb). Multe dintre ele trebuie să fie aşezate în
poziţia corectă şi câteva pot fi uşor deteriorate de căldura generată de lipire.

Anexa 7.3
CONVENŢIE CADRU
privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică
de către cursanţii din învăţământul profesional şi tehnic
Prezenta convenţie se încheie între:
Unitatea de învăţământ
…………………………………………………………………………………
(denumită în continuare organizator de practică)reprezentată de Director
……………………..
Adresa organizatorului de practică:
…………………………………………………………………şi
Întreprinderea, instituţia, societatea comercială, ………………………numită în
continuare partener de practică reprezentată de
…………………………………………………………………………………..
Adresa partenerului de practică:
email: Telefon:
Perioada pentru care se încheie convenţia:
Art. 1 Obiectul convenţiei
Convenţia stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul de pregătire
practică în vederea învăţării la locul de muncă, ca parte a programului de pregătire
profesională prin învăţământ profesional şi tehnic, efectuat de:
Elevii (denumit în continuare practicanţi) înscrişi in tabelele anexa cu CNP-urile din clasa
…………………….. , în anul şcolar ……………….. calificarea …………………………., nivel
de calificare direct.
Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competenţelor
profesionale menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a prezentei Convenţii

cadru, în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobate
prin Ordin al Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 1702/06.08.2007.
Modalităţile de derulare şi conţinutul stagiului de pregătire practică sunt descrise în
prezenta Convenţie şi în Anexa pedagogică.
Art. 2 Statutul practicantului
Practicantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire practică, elev al unităţii de
învăţământ.
Art. 3. Plata şi obligaţiile sociale
Stagiul de pregătire practică (se bifează situaţia corespunzătoare):
- se efectuează în cadrul unui contract de muncă,
cei doi parteneri putând să beneficieze de prevederile legii nr. 72/2007 ‫ٱ‬
- nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă x
- se efectuează în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European ‫ٱ‬
- se efectuează în cadrul proiectului …………………………. ‫ٱ‬
În cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în situaţia
în care convenţia nu se derulează în cadrul unui contract de muncă. Practicantul nu poate
pretinde un salariu din partea partenerului de practică care-l primeşte în stagiul de
pregătire practică, cu excepţia situaţiei în care practicantul are statut de angajat.
Partenerul de practică poate, totuşi, acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare, primă
sau avantaje în natură, precizate la art. 8. Partenerul de practică se angajează să achite
integral cotizaţiile sociale conform reglementărilor în vigoare.
Art. 4. Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a practicantului
Partenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la sănătatea şi
securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire practică. Practicantului
i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare, conform
dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002 modificat de OUG
107/24.10.2003 despre asigurările pentru accidente de muncă şi boală profesională,
practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de muncă pe toată durata
efectuării pregătirii practice.
În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul deplasării la
lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul cu privire la
accidentul care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002 modificată de OUG
107/24.10.2003).

Art. 5. Responsabilităţile practicantului
Practicantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să respecte
programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore după o prealabilă
instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul şi dificultatea acestora
(conform Codului Muncii). În cazul nerespectării obligaţiilor se aplică sancţiunile conform
Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ. Pe durata stagiului
său, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică. În
cazul nerespectării acestui regulament, directorul întreprinderii, instituţiei, societăţii
comerciale, etc. (partener de practică), îşi rezervă dreptul de a anula convenţia referitoare
la pregătirea practică, după ce în prealabil a înştiinţat directorul unităţii de învăţământ la
care elevul (practicantul) este înscris ( Art. 263/1 şi Art. 264/1 din Codul
muncii).Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în
muncă pe care şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de
începerea stagiului de practică.
De asemenea, practicantul se angajează să nu folosească, în nici un caz, informaţiile la
care are acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le
comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu
acordul respectivului partener de practică.
Art. 6. Responsabilităţile partenerului de practică
Partenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică, selectat dintre
salariaţii proprii şi ale cărui obligaţii sunt menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă
a Convenţiei. Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face
practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în
conformitate cu legislaţia în vigoare. Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică
va lua măsurile necesare pentru securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa
după cum acestea sunt definite în particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q şi
r, din Legea nr. 319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru comunicarea
regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din
Codul muncii).Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate
mijloacele necesare pentru dobândirea competenţelor precizate în Anexa pedagogică.
Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta securitatea

şi sănătatea practicanţilor (Art. 177/1 din Codul muncii).Partenerul de practică are obligaţia
de a asigura practicanţilor accesul liber la serviciul de medicina muncii, pe durata derulării
pregătirii practice (Art. 182/1 din Codul muncii).Partenerul de practică trebuie să comunice
şi practicanţilor ansamblul de reguli interne pe care l-a adoptat de comun acord cu
sindicatul sau cu reprezentanţii de personal, după caz (Art. 257, Art. 258 şi Art. 259 din
Codul muncii).Partenerul de practică certifică faptul de a fi asigurat în materie de
responsabilitate civilă, în funcţie de dispoziţiile legale şi reglementările în vigoare. Această
dispoziţie nu se aplică partenerilor de practică scutiţi prin statutul lor de această asigurare.
Partenerul de practică are obligaţia de a informa practicantul asupra riscurilor profesionale
(în cazul muncii de laborator este necesară existenţa unui proces verbal de protecţia
muncii) articolul 171-178 din Codul muncii şi articolul 56 din legea 346/2002 asupra
asigurărilor accidentelor de muncă (Capitolul V, Art.51/1 şi Art. 55 al legii 346/2002
modificată de OUG 107/24.10.2003).Partenerul de practică este obligat, prin normele şi
principiile responsabilităţii civile contractuale, să despăgubească practicantul în situaţia în
care acesta a suferit un prejudiciu material din vina partenerului de practică pe durata
îndeplinirii obligaţiilor ce derivă din derularea stagiului de pregătire practică (Art. 269/1 din
Codul muncii).În cazul în care, din vina partenerului de practică , contribuţia de asigurare
contra accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale nu a fost plătită, costul prestărilor de
servicii de asigurare prevăzute de legea aici prezentată va fi suportat de către partenerul
de practică (Art. 14 al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).
Art. 7. Obligaţiile organizatorului de practică
În cazul în care derularea stagiului de pregătire practică nu este conformă cu
angajamentele luate de către partenerul de practică în cadrul prezentei convenţii,
directorul unităţii de învăţământ (organizator de practică) poate decide întreruperea
stagiului de pregătire practică conform convenţiei, după informarea prealabilă a
responsabilul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică) şi
primirea confirmării de primire a acestei informaţii. Organizatorul de practică desemnează
un cadru didactic responsabil cu planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării
pregătirii practice. Cadrul didactic împreună cu tutorele desemnat de partenerul de
practică stabilesc tematica de practică şi competenţele profesionale care fac obiectul
stagiului de pregătire practică în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi
programa şcolară corespunzătoare.
Art. 8. Condiţii de desfăşurare a stagiului de pregătire practică

Gratificări sau prime acordate practicantului:Avantaje eventuale (plata transportului de la şi
la întreprindere, tichete de masă, acces la cantina partenerului de practică,etc.):
Art. 9. Persoane desemnate de organizatorul de practică şi partenerul de
practică:
Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea partenerului
de practică):
Dl/Dna ………………………
Funcţia COORDONATOR
Tel: ………………………….
Cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din
partea organizatorului de practică:
Dl/Dna ………………………
Funcţia,responsabilă de relaţia cu agenţii economici şi maiştrii instructori de la clase .
Tel:………………………..
Art. 10 Evaluarea stagiului de pregătire practică
În timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic
responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua practicantul în
permanenţă, pe baza unei Fişe de observaţie/evaluare. Vor fi evaluate atât nivelul de
dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a
practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în
rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al
întreprinderii/instituţiei publice, etc.).La finalul modulului / stagiului de pregătire practică,
tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de
pregătire practică, evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant pe
baza fişei de observaţie/evaluare, a unei probe orale/interviu şi a unei probe practice.
Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către cadrul didactic
responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică.
Art. 11. Raportul privind stagiul de pregătire practică
Periodic şi după încheierea stagiului de pregătire practică, practicantul va prezenta un
caiet de practică care va cuprinde:
- denumirea modulului de pregătire
- competenţe exersate
- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică

- observaţii personale privitoare la activitatea depusă
Caietul de practică va fi parte din portofoliul elevului.
Alcătuit în triplu exemplar la data:
Director Reprezentant
Unitate de învăţământ Întreprindere, instituţie,
(Organizator de practică) societate comercială,etc
(Partener de practică)
Numele şi
prenumele
Data
Semnătura
Ştampila
Anexa pedagogică
a Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în

întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic
1. Durata totală a pregătirii practice-4 săptămâni/an/elev
2. Calendarul pregătirii ……………………………………..
3. Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul (de precizat zilele de pregătire practică în
cazul timpului de lucru parţial):luni, marţi , miercuri, joi, vineri 8-14, excepţie fac sărbătorile
legale.

4. Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică (dacă este diferită de cea
indicată în Convenţie):
5. Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează următoarele locaţii:
str.
…………………………………………………………………………………………………………
….
6. Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică - cu legitimaţii si halate de protecţie
7. Modalităţi prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită de elev la
şcoală şi în întreprindere. Elevul va urmări să asimileze competentele din modulele
……………………………….
8. Numele şi prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a
practicantului pe perioada stagiului de practică: maistrul instructor de la clasa respectivă
conform tabelului şi ……………………………….. coordonator de instruire practică.
9. Drepturi şi responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ – organizator
al practicii, pe perioada stagiului de pregătire practică -
- Însoţeşte elevii la locul de practică
- Se asigură că elevilor li se face instructajul de protecţia muncii
- Urmăreşte ca elevii să-şi completeze caietul portofoliu
- Centralizează notele primite de aceştia la sfârşitul săptămânii.
10. Numele şi prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura respectarea
condiţiilor de pregătire şi dobândirea de practicant a competenţelor profesionale planificate
pentru perioada stagiului de pregătire practică
11. Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de practică
- Să îi atribuie elevului sarcini în conformitate cu unităţile de competenţă precizate mai jos
- Să-l noteze ritmic şi în conformitate cu activitatea desfăşurată
- Să semnaleze cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a practicantului
pe perioada stagiului de practică - ……………………………………….orice nereguli
12. Definirea unităţilor de competenţe şi a competenţelor care vor fi dobândite pe perioada
stagiului de practică în conformitate cu standardul de pregătire profesională şi curriculumul
aprobat prin OMECT nr.3171 din 30.01.2006.
Unitatea de Competenţa Modulul Locul de Activităţi Observaţii

competenţe de muncă planificate

pregătire
13. Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe perioada

stagiului de pregătire practică: evaluarea se va face pe baza abilităţilor dobândite pentru
fiecare modul în parte şi notarea se va face pe tabelul alăturat.
Pentru a preveni incidentele şi a eficientiza activitatea elevilor la locul de muncă se impun

următoarele reguli :
1. Fiecare elev va respecta programul de lucru şi regulamentul intern al agentului
economic .
2. Va respecta întrutotul indicaţiile şefului locului de muncă .
3. Nu va avea iniţiative personale dincolo de sarcinile primite de la şeful locului de muncă.
4. Va avea asupra sa şi va completa zilnic un caiet portofoliu în care va descrie activităţile
desfăsurate în acea zi.
5. Daca va absenta chiar motivat va recupera zilele lipsă în afara programului .
6. Vineri la ultima oră, se asigură că i se acordă o nota sau un calificativ vizat apoi de
directorul unităţii .
7. Utilizează cu decenţă spaţiile comune (grup sanitar şi sala de mese) şi are un
comportament respectuos faţă de personal
În cazul unei abateri i se va interzice elevului accesul în locul de muncă şi i se vor aplica
sancţiuni conform ROFUIP şi RI.
Mă angajez să respect cu stricteţe regulile de mai sus.
Elevii clasei ……………care vor efectua practică în perioada

…………………
Nr. Elev Prezenţa Şef loc de muncă Elev

crt.
Nume CNP Note Nume Semnat Semna
prenume prenume ura ura
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Coordonator Maistru instructor Director

Instruire practică Clasa …………

8. BIBLIOGRAFIA
1. Dragoş Cosma, Florin Mareş, Doina Dick, Aurelian Chivu, (2008). Electronică-
Tehnologii şi măsurări. Bucureşti : CD PRESS
2. Constantin Miroiu, Virgil Olaru, (1983). Lucrări practice de componente şi circuite
electronice. Bucureşti : EDP
3. http://www.cisco.ctcnvk.ro


Sisteme Electronice Pentru Tehnica de Calcul

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sisteme Electronice Pentru Tehnica de Calcul

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIUNEA EUROPEANĂ

DOMENIU: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 1

Prof. grad I ing. BUJOR GABRIELA –

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 2

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 3

UTILIZAREA SISTEMELOR ELECTRONICE ÎN TEHNICA DE CALCUL

Prezentul auxiliar curricular a fost realizat cu scopul principal de a oferi un sprijin în

Fiecare material din auxiliarul curricular (fişe de lucru, de observaţie,

Modulul „ Sisteme electronice pentru tehnica de calcul ” se desfăşoară pe

 30 ore laborator tehnologic

Auxiliarul nu acoperă integral, toate cerinţele din Standardul de Pregătire

1. Identifică tipuri de circuite şi sisteme electronice

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 4

 Recunoască după simboluri, marcaj şi aspect fizic circuitele şi

 Precizeze conectorii pentru circuitele şi sistemele electronice din

 Precizeze parametrii specifici circuitelor şi sistemelor electronice.

 Determine valorile parametrilor circuitelor electronice şi sistemelor

 Interpreteze valorile parametrilor în vederea selectării soluţiei optime

 Selecteze circuitele şi sistemele electronice în funcţie de specificaţii

 Execute operaţii de conectare a unui circuit sau sistem electronic în

 Verifice funcţionalitatea echipamentului electronic.

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 5

 Descrierea activităţilor desfăşurate de agentul economic 1

Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competenţelor

Întreprinderea, instituţia, societatea comercială: ………………………….. numită

 Departamentele în care se poate efectua practica:

 Informaţii privind plata şi obligaţiile sociale conform convenţiei cadru

Stagiul de pregătire practică (se bifează situaţia corespunzătoare):

- nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă x

- se efectuează în cadrul proiectului ………………………………….. 

În cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în

 Facilităţile pe care le oferă agentul economic elevilor aflaţi în practică:

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 7

- Echipament pe durata stagiului de pregătire practică.

 Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic 3

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 8

Modulul „Sisteme electronice pentru tehnica de calcul” este un ansamblu care

Pregătirea practică se va realiza cu clasa împărţită pe grupe de 10-15 elevi, în

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 9

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 10

Respectarea normelor de tehnica securităţii muncii contribuie Ia asigurarea

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 11

Nerespectarea regulilor mai sus menţionate poate conduce la accidente nedorite, de

Încheiat astăzi ……………. cu elevii clasei …………… cu ocazia efectuării

Nr. crt. NUMELE ŞI PRENUMELE SEMNĂTURA

, 5. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI

1. Jurnal/caiet de practică al elevului

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 13

Numele elevului Specializarea Clasa

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 14

5.2 Fişe de observaţie

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 15

1. Observați procesul de instalare a unităţii de optice

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 16

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 17

1. Observați modul de realizare a unui circuit oscilator.

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 18

1. Observați procesul de instalare hardware a unui sistem de calcul.

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 19

Observații ale maistrului sau tutorelui de practică

5.3 Fişe de lucru

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 20