Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REFERAT
la tema: „Contractul de Concesiune”
Autor: Alexandru
grupa 1601
Chișinău, 2018
CUPRINS
Introducere .......................................................................................................................................1
1. Noțiunea și caracterele juridice ale contractului de concesiune ...............................................2
2. Clasificarea contractelor de concesiune ...................................................................................3
3. Elementele contractului ............................................................................................................5
4. Încetarea raporturilor contractuale ...........................................................................................8
Concluzii..........................................................................................................................................9
Bibliografie ....................................................................................................................................10
Introducere
La etapa actulă, cînd relațiile startegice ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană sunt
într-o evoluție permanentă, putem afirma cu certitudine că în cadrul parteneriatului public-privat
dintre aceste două extreme un rol important îl jocă investițiile străine în bunurile, lucrările și
serviciile domeniului public al Republicii Moldova. Aceste investiții cel mai des se realizează
prin intermediului concesiunii, unde un rol important îl joacă partenerii privați străini. De aceea,
analiza contractului de concesiune integral va aduce claritatea în ceea ce prevește aplicabilitatea
acestuia.
După o naliză mai amplă a Legii Nr. 534 din 13.07.1995 cu privire la concesiuni, vom putea
identifica cine sunt subiecții într-un contract de concesiune, care este obiectul acestuia, drepturile
și obligațiile acestora precum și multe alte subiecte importante de care este nevoie pentru a
înțelege esența acestui contract.
Iar pentru a avea o imagine clară în urma analizei contractului de concesiune din Republica
Moldova, vom analiza unele elemente în plan comparat cu Federația Rusă unde acest contract
este stabilit print-o legea federală cu o reglementare mai largă și mai precisă decît în Republica
Moldova.
1
1. Noțiunea și caracterele juridice ale contractului de
concesiune
Concesiunea (din latină concessio sau franceză concession) este definită în doctrină drept o
convenție juridică încheiată între stat și o persoană privată (fizică sau juridică), prin care aceasta
din urmă dobândește dreptul de a exploata pentru o perioadă determinată anumite servicii
publice sau anumite bunuri ale statului, în schimbul obligației de plată periodică a unei redevențe
1
(Obligație financiară pe care o companie sau o persoană o are de plătit la intervale regulate,
această obligație se naște din uzul unei proprietăți și recompensează proprietarul de drept).
Din punct de vedere legal, concesiunea este un contract prin care statul sau unităţile
administrativ-teritoriale cesionează (transmite) unui investitor (persoană fizică sau
juridică,inclusiv străină), în schimbul unei redevenţe, dreptul de a desfăşura activitate de
prospectare, explorare, valorificare sau restabilire a resurselor naturale pe teritoriul Republicii
Moldova, de a presta servicii publice, de a exploata bunurile mobile şi imobile proprietate
publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale care conform legislaţiei sînt scoase
integral sau parţial din circuitul civil, precum şi dreptul de a desfăşura anumite genuri de
activitate, inclusiv cele care constituie monopolul statului, preluînd gestiunea obiectului
concesiunii, riscul prezumtiv şi răspunderea patrimonială.2
Cu alte cuvinte, prin concesiune, înțelegem utilizarea, gestionarea, folosirea, exploatarea etc.,
de către o persoană fizică sau juridică care are riscul și răspunderea proprie, a unui serviciu
public, bun public sau executaera unei lucrări pentru sporirea și eficientizarea economică a
acestora, în limitele prevăzute de Lege.
1. Sinalagmatic- fiecare dintre părţi se obligă reciproc, astfel încît obligaţia fiecăreia
din ele să fie corelativă obligaţiei celeilalte.3
2. Cu titlu oneros- se procură unei părţi un folos patrimonial pentru obţinerea în
schimb a unui alt folos patrimonial.4
1
Contractele de concesiune, Iulian Avram, editura ROSETTI
2
LEGEA Nr. 534 din 13.07.1995 cu privire la concesiuni, art.1, alin.(1).
3
Codul Civil al Republicii Moldova din 06.06.2002, art.704, alin.(1).
2
3. Comutativ- contract, la încheierea căruia părţile cunosc întinderea prestaţiilor la
care se obligă şi pot aprecia valoarea acestora ca fiind echivalentă.5
4. Cu executare succesivă- în care obligaţiile părţilor se execută în timp, fie printr-o
prestaţie continuă pe toată durata contractului (de ex. asigurarea folosinţei lucrului
în contractul de locaţiune), fie printr-o serie de prestaţii repetate la anumite
intervale de timp (de ex. plata lunară a chiriei).6
5. Intuitu personae- contract la încheierea căruia consideraţia persoanei
contractantului a fost determinantă. Trebuie să fie executat numai de către
persoana în considerarea căruia a fost încheiat, moartea acesteia conducând la
încetarea de drept a contractului. În acest sens facem trimitere la art.17 din
LEGEA Nr. 534 din 13.07.1995 cu privire la concesiuni, în conformitate cu care
transmiterea integrală sau parţială de către concesionar a obiectului concesiunii
unor terţi este interzisă.
Într-un final menționăm că contractul de concesiune nu este solemnt din motiv că cerința
formei scrise sub sancțiunea nulității absolute nu este prevezută în Legea cu privire la concesiune
din 13.07.1995, iar Hotărârea Guvernului despre măsurile pentru executarea Legii cu privire la
concesiuni din 27.02.1996, care prevedea în anexa nr.2 modelul contractului de concesiune, a
fost abrogată. Altfel stau lucrurile în Federația Rusă, unde contractul de concesiune are un
caracter solemn, adică se încheie valabil numai prin exprimarea consimţământului părţilor într-o
anumită formă solemnă, prevăzută printr-o dispoziţie expresă a legii sau printr-o prealabilă
convenţie a părţilor, deoarece art.1028 din Codul Civil al Federației Ruse prevede expres că
contractul de concesiune trebuie să fie întocmit în formă scrisă sub sancțiunea nulității absolute.
4
Ibidem.
5
Dicționar juridic, Diana Calciu, editura Luminalex, București 2007
6
Ibidem.
3
Contractele de concesiune de activități publice. Legiuitorul moldav folosește
irațional sintagma ”desfăşura activitate” care o regăsim în textul Legii, o atare
sintagmă o regăsim și în art.3, Legea federală nr.115 din 21.07.2005 a Federației
Ruse ” для осуществления указанной деятельности”. Considerăm că este
irațională sintagma dată, deoarece acest termen se poate ușor confunda cu cel de
”servicii publice”. Spre exemplu, concesiunea pentru construirea unei autostrăzi
sau a unui tunel rutier, are ca scop executarea unei lucrări publice de către
concesionar, și nu prestarea unei ”activități publice”.
Contractele de concesiune de servicii publice. Cesionarul obține dreptul de a
presta servicii publice, adică ansambluri de lucruri create în vederea satisfacerii
unei nevoi publice de către concesionar, supuse autorităţii şi controlului acesteia.7
B. Clasificarea contractelor de concesiune după modul de încheiere a lor:
Contractele de concesiune încheiate în urma unei licitații publice a concesiunii.
Acestea sunt contracte timice sau mai bine zis standard, deoarece în concepția
legiuitorului moldav, licitația concesiunii constituie princpiul general, regula de
bază a alegerii concesionarului, aceta se regăsește expres in textul Legii la art.12,
alin(1). ”Concesiunea se acordă în baza rezultatelor concursului de selectare a
concesionarului, cu încheierea ulterioară a contractului de concesiune.”
Contractele de concesiune încheiate prin negociere directă. Acestea reprezintă
excepția de la principiul general, ea fiind aplicabilă potrivit art.12, alin.(2) a Legii
” În cazul în care obiectul concesiunii este solicitat de un singur ofertant, a cărui
ofertă corespunde condiţiilor stabilite de către concedent”.
C. Clasificarea contractelor de concesiune în funcție de natura concedentului
Contractele de concesiune în care concedent este Guvernul
Contractele de concesiune în care concedent sunt organele centrale de specialitate
și autoritățile administrației publice locale
Sensul unei astfel de clasificări rezidă în competența diferită a acestora. Spre exemplu, în
cazul concesionării terenurilor și altor resurse naturale, concedent poate fi doar Guvernul
Republicii Moldova, iar în cazul concesionării bunurilor întreprinderilor de stat (municipale), a
7
Structuri, mecanisme şi instituţii administrative, Alexandru Ioan, București, 1996
4
altor obiecte economice, concedenți pot fi organele centrale de specialitate şi autorităţile
administraţiei publice locale.
3. Elementele contractului
Subiecții contractual de concesiune sunt:
Calitatea de concesionar o pot avea persoanele fizice şi juridice din Republica Moldova şi din
alte state potrivit art.5 al Legii nr.534/1995.
La capitolul subiecți un pic altfel stau lucrurile în Federația Rusă, unde Legea în art.5 alin.(1)
expres prevede că în calitate de concedent în toate cazurile este Federația Rusă, care la răndul ei
este reprezentată de organele sale federale, consider că prin această normă se evidențiază
importanța contractelor de concesiune pentru stat în special și pentru APL și APC în general. În
ceea ce privește cine poate avea calitatea concesionarului, lucrurile sunt la fel ca în Republica
Moldova, doar că în art.5 alin.(2) al Legii mai sunt prevăzuți ca subiecți Întreprindirele
Individuale precum și persoanele juridice care activează prin acord de parteneriat art.1041 Codul
Civil al Federației Ruse.
Obiectul juridici: gestiunea privată a unui serviciu public, a unui bun public sau executarea
unei activităţi publice de către o persoană particulară.
Obiectul material:
5
Bunuri accesorii lucrărilor și serviciilor ce fac obiectul concesiunii – bunuri mobile și imobile,
proprietate publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, inclusiv cele scoase,
conform legislației, integral sau parțial, din circuitul civil, care sunt puse la dispoziția
concesionarului de către autoritățile contractante cu condiția ca acestea să fie necesare pentru
executarea lucrărilor și/sau prestarea serviciilor.
Termenul contractului poate fi stabilit de către concedent sau de către ambele părţi de
comun acord, dar nu poate depăşi perioada de 50 de ani conform art.13 alin.(4) a Legii, iar la
expirarea acestui termen concesionarul are dreptul preferențial de a prelungi contractul dacă au
fost respectate clauzele lui.
Redevenţa (prețul contractului) se stabileşte în natură, în bani sau mixt, sub formă de plăţi de
o singură dată (bonus), chirie (rentă), plăţi pentru extracţia resurselor naturale sau pentru
fabricarea producţiei (royalty) - plăţi periodice pentru dreptul de explorare a resurselor naturale,
care se achită din momentul începerii extracţiei resurselor naturale sau fabricării producţiei până
la expirarea contractului de concesiune, sub formă de defalcări din costul producţiei (în procente
din volumul de desfacere (venit, beneficiu), sau sub formă de taxe pe unitate de produs conform
art.15 al Legii.
6
să procure în mod prioritar bunurile concesionarului după încetarea efectului
contractului de concesiune;
să ceară, în caz de expirare a contractului de concesiune sau de reziliere a lui, să i
se transmită gratuit îmbunătăţirile care nu pot fi separate de obiectul concesiunii
fără a-i cauza prejudicii, aduse de către concesionar acestui obiect, precum şi
construcţiile executate pe sectorul concesionat fără consimţămîntul concedentului;
să efectueze controlul asupra activităţii economico-financiare a concesionarului
prin antrenarea unui serviciu de audit independent.
o acorde concesionarului,la timp şi în volum deplin, drepturile asupra obiectelor
concesiunii, prevăzute de contractul de concesiune;
o să predea concesionarului obiectele concesiunii în starea şi termenele prevăzute
de contractul de concesiune;
o să păstreze secretul comercial al concesionarului, în conformitate cu Legea cu
privire la secretul comercial;
o să nu intervină în activitatea economică şi operativă a concesionarului.
survenirii unor evenimente sau depistării unor fapte care îi dau dreptul de a rezilia
contractul;
încălcării clauzelor contractului de către concesionar;
lichidării concesionarului - persoană juridică sau decesului concesionarului -
persoană fizică ce a încheiat contractul;
falimentului întreprinderii concesionale;
pronunţării de către instanţa de judecată competentă a hotărârii privind nulitatea
documentelor de constituire a întreprinderii concesionale.
8
Concluzii
În cadrul parteneriatului public-privat, realizat sub forma contractului de concesiune,
partenerul public (concedentul) cesionează partenerului privat (concesionarului) drepturile sale
de posesiune şi de folosinţă asupra obiectului concesiunii, rezervându-şi dreptul exclusiv de
dispoziţie asupra acestuia. Venitul obţinut de partenerul privat ca rezultat al exploatării
obiectului concesiunii aparține acestuia, dacă contractul de concesiune nu prevede altfel.
Totodată, bunurile procurate pe seama mijloacelor proprii şi de altă natură, la fel, procurate cu
mijloace proprii, precum şi îmbunătăţirile aduse obiectului concesiunii, constituie proprietatea
partenerului privat, dacă acestea pot fi separate de obiectul în cauză fără a-l prejudicia.
Îmbunătăţirile inseparabile aduse obiectului concesiunii de către partenerul privat constituie
proprietatea partenerului public. La expirarea contractului de concesiune, ori în cazul rezilierii
lui, partenerul privat are dreptul la recuperarea costului îmbunătăţirilor aduse obiectului
concesiunii cu permisiunea partenerului public, dacă contractul nu prevede altfel.
Este evident că printr-un asemnea parteneriat, unde la bază stă contractul de concesiune,
ambele părți au de gâștigat, mai ales statele în curs de dezvoltare sau cu un nivel mediu de
dezvoltare economică precum Republica Moldova, doar că concedentul trebuie foarte bine să-și
elaboreze propunirele de concesiune pentru a nu prejudicia interesele statului (exemplu
concesiunea Aeroportului Internațional Chișinău). În final, dacă vor fi respectate cu bună-
credință toate normele referitoare la concesiune, există posibilitatea reală de a eficientiza și
crește economia națională.
9
Bibliografie
1. LEGE Nr. 534 din 13.07.1995 cu privire la Concesiune
2. LEGEA FEDERALĂ Nr. 115 din 21.07.2005 cu privire la Concesiune (Federația Rusă)
3. CODUL CIVIL al Federației Ruse din 30.11.1994
4. CODUL CIVIL al Republicii Moldova din 06.06.2002
5. Contractele de concesiune, Iulian Avram, editura ROSETTI
6. Dicționar juridic, Diana Calciu, editura Luminalex, București 2007
7. Structuri, mecanisme şi instituţii administrative, Alexandru Ioan, București, 1996
8. Drept Civil. Contracte și succesiuni, Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău 2014
10