Rotaru Andrei Liviu

Gr 421E

Aplicaţie - Disciplina Pedagogie II

Pe baza studierii capitolului 5 al suportului de curs postat pe platforma

Moodle, rezolvați următoarea aplicație, care va fi corectată de către titularul de
seminar, și care valorează, dacă va fi corespunzător realizată, maxim 2p din nota
finală:
a) Enumeraţi 4 metode de comunicare orală;
b) Alegeţi una dintre metodele numite la punctul a şi descrieţi-o pe scurt;
c) Precizați două avantaje ale utilizării ei, în predarea disciplinelor tehnice;
d) Precizați două dezavantaje ale utilizării ei, în predarea disciplinelor tehnice;

Rezolvare:

Comunicarea orală se realizează prin mijloace variate de exprimare a

informaților, oferind posibilitatea de a corecta cele exprimate atunci când partenerii
de negociere nu au înțeles mesajul. Există mai multe metode de comunicare orală,
printre acestea se numără: descrierea, conversația, metoda discuțiilor si
dezbaterilor, metoda problematizării.
Metoda problematizarii constă în crearea unor situații-problemă care le oferă
elevilor posibilitatea să surprindă noi relații între obiecte și fenomene, pornind de
la cunoştinţe însuşite anterior. Situaţia-problemă declanșează o stare de tensiune, o
stare conflictuală, de incompatibilitate între datele vechi şi cele noi, între teorie şi
experienţa anterioară a elevului sau între general şi particular. Instruirea prin
problematizare poate îmbrăca forma expunerii problematizate de către profesor a
materialului de învăţat sau a rezolvării unei situaţii-problemă de către elevi, sub
îndrumarea profesorului, sau de către elevi în mod independent. Se face o distincție
foarte clară intre conceptul de problema si conceptul de situație-problema implicat
in aceasta metoda. O situație-problema desemneaza o situatie contradictorie,
conflictuală, care rezultă din trăirea simultană a două realitați: experiența
anterioară, cognitiv-emoțională și elementul de noutate, necunoscutul care este o
confruntare pentru subiect. Acest conflict incită la căutare și descoperire, la
intuirea unor noi solutii, a unor relații aparent inexistente intre ceea ce este
cunoscut și ceea ce este nou.
In opinia mea, un avantaj considerabil al acestei metode, in predarea
disciplinelor tehnice, este reprezentat de faptul ca elevul este stimulat să participe
conștient și intensiv la autodezvoltarea sa pe baza unei probleme propuse și o noua
experiență care tinde sa modifice vechea sa experiență. O problema trebuie să
dezvolte o atitudine creatoare. Creativitatea, ca găsire a unei soluții noi, originale,
implică o situație problematizantă și se cultiva pe terenul conflictual al acesteia,
asigurând flexibilitatea gândirii.
Un alt avantaj al metodei problematizării, in domeniul tehnic, este constituit
prin punerea elevului in diferite situații in care acesta trebuie sa analizeze cu
atenție datele pe care le cunoaște si sa ia cea mai buna soluție, in unele cazuri fiind
nevoit sa improvizeze. Acesta isi dezvolta capacitatea de a se adapta, de a rezolva
probleme neașteptate, lucruri pe care orice inginer le intalnește in cariera sa.
Un dezavantaj major al acestei metode este exprimat prin necesitatea
elevilor de a avea deprinderi cognitive de nivel înalt. In anumite situații este
necesar ca acestia să empatizeze, sa ințeleagă cadrul problemei care a fost expusă,
sa analizeze si sa aleagă soluțiile potrivite.
Alt dezavantaj al problematizării este reprezentat de durata mare de timp
necesară realizarii metodei. Profesorul trebuie sa fie conștient ca metoda ia mult
timp si trebuie sa o aplice cand isi permite o predare mai lenta. De asemenea,
acesta trebuie sa fie atent si să corecteze răspunsurile greșite.