Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BUCUREŞTI .
BUCUREVT1
EDITURA CASEI COALELOR
1936
4-
tc . -.6 jrnmilhuel n
IMMANUEL KANT
Se inching aceasta lucrare
D-lui C. Radulescu-Motru, cel dintaiu
Roman care a cladit o concepfie filoso-
fica personals, pe temeliile idealismului
kantian.
AUTORUL
Prefata
Prezenta monografie se alcatuege din 12 lectii despre
Kant, tinute la Universitatea din Iasi, la "inceputul anului
,solar 1935-36, in cadrul cursului de Istoria filosofiei
moderne.
E foarte probabil ca acea expunere orals sa nu se fi
transformat Intr'un studiu scris, Lira inifiativa elevului meu
I. Ocneanu (astazi licentiat) care a scos note exacte, aproape
textuale dupd curs. Redactiunea sa, foarte meritorie, dar
care intelesese sa ra ma e cat mai credincioasa formei initiate
a prelegerilor, a fost revazuta de mine si supusa preface-
rilor reclamate de fraza scrisa, care e carmuita de alte
reguli decal acea rostita.
De-asemeni textul a fost prevazut c'o armatura de citatii
$i trimiteri, care la expunerea de pe catedri, on au lipsit
cu totul, on s'au produs in forma unor indicatii sumare.
Totus, imi dau bine seama, ca in ciuda preschimbarilor
introduse in text, redacfiunea se resimte, de origina ei. De
multe on frazele si-au pastrat structura spontaneitatii orale,
si-o alura pe care probabil n'ar fi avut-o daca formularea
scrisa ar fi fost calea croelii lui originare.
Dar mai cu seama obarsia aratata a acestei monografii
se va vedea s'in alts privinta. La cursul de istoria filosofiei,
expunerea doctrinei lui Kant ca a oricarui alt cugetator
face parte din tr'un ansamblu si se va raporta cu precadere
la acele idei, care au avut o inraurire maxima asupra evolu-
Jiei filosofice ulterioare: precum si la acele atitudini ce si-au
pastrat prospetimea chiar in atmosfera actualitatii.
De aci vor rezulta sta ruinti mai intinse asupra unor
paragrafe si priviri mai fugare asupra altora, sau mai precis
unele desvoltari unilaterale, paralel cu unele omisiuni. In-
tr'un curs de istoria filosofiei, un filosof se poate izola mai
putin de convoiul celorlalfi ganditori $ia celorlalte sisteme,
de cat intr'o monografie, care -1 examineaza separat $i care
poate prezenta inteun mod mai egal laturile $i amanuntele
concepfiei sale. De sigur ca $i in cazul din urma se vor
pune mai in relief unele idei de cat altele, dar aceasta in
cadrul unui inventariu mai complect, care nu este trebuincios in
aceia$i masura atunci cand filosoful apare numai ca un
inel fie $i de our inteun lant care l'a precedat $i II
continua...
A$a cum este aceasta carte, $i on care vor fi fost con-
tingentele elaborarii sale, sper tofu sa pue sufficient in evi-
denta maretia eroului ei, dupa cum socot ca ar putea fi
consultata, lard pierdere de vreme, de specialiai $i amatori,
cu perspectiva sa gaseasca pe Tanga multe lucruri ce se pot
afla $i-aiurea (toate monografiile cu acela$ subject confin
inevitabil parti asemanatoare) $i unele consideratii care se
intalnesc numai aid.
In once caz o monografie despre Kant, in romane$te,
mi s'a parut in deosebi nemerita, astazi, and avem o mi5-
care filosofica autohtona, profund inraurita de spiritul kan-
tian, si mai ales acum, and opera kantiana a fost partial
tradusa $i'n limba noastra, $i puss la dispozifia cetitorului
roman. Grafie unor traducatori priceputi $i devotafi, ca Prof.
Tr. Braileanu, scriitorul Ion Gorun, D-nii M. Antoniade,
Noica, Amzar $1 alfii, scrierile principale ale lui Kant se
pot studia in cadrul limbei romanegi, 5i pentru a accentua
aceasta realitate imbucuratoare, am preferat sä fac citatiile
din traduceri romane$ti (lucru care se uziteaza si aiurea
cand sunt talmaciri in limba lath) de cafe on ma raportam
la opere, pentru care exists s'o versiune romaneasca.
I. PETROVICI
Noembrie 1936
1.
Introducere.
Immanuel Kant este una din figurile cele mai proe-
tminente ale cugetarei filosafic,e a tuturor vremurilor.
Aparitia lui schimba cursul filosofiei moderne, cotindu-1
din directia pe care o primise candva dela Descartes,
ganditorul denumit de Schopenhauer, pArinte al filosofiei
noui. Filosofia kantianA alcAtueste Noul Testament al
cugetArii moderne, care vine sA continue, dar sA si mo-
difice vechiul testament cartesian. Atat caracterul ei re-
volutionar, de care autorul ei avea deplina. constiinta
dovada ca s'a comparat singur cu Copernic, care a
mutat, cu teoria sa heliocentricA, centrul sistemului pla-
netar dela parnant la soare cat poate si coincidenta de
date (e vorba de finele veacului al XVIII-Iea), 1-au de-s
Iterminat pe poetul Heine, care de altfel nu se Imp.Aca
prea tare cu aspectele scolastice si abstracte ale operelor
lui Kant, sA compare aceasta filosofie epocala In domeniul
ideilor, cu ceeace a lost pe gram politic, marea revolutie
franceza.
Era pe atunci o vreme de contagiune revolutionarl,
care pc alocuri se petrecea in domeniul faptelor sociale, iar
pe alocuri In campul ideilor. Neaparat ca wet care au
facut revolutia In domeniul ideilor pure, le-au adancit
anai tare decal revolutionarii pe taramul faptelor, care
Sin genere nu inventeazA ideologic, ci pur si simplu apnea.
sFireste aplicarea aceasta presupune un curaj iscusinta!
deasebita, originalitate In privinta adaptarei p,e teren, Insa
8
Introducere.
(continuare)
18) (Wir miissen also warten, bis wir vielleicht in der Kiinftigen Welt
durch neue Erfahrungen and Begriffe von denen uns noch verborgenen
Kraften in unserm denkenden selbst werden belehrt werden'. (Vorkritische
Schriften. II. p. 388).
19) =bass mein Wille meinen Arm bewegt, ist mir nict verstandlicher,
als wenn jemand sagte, dass derselbe auch den Mond in seinem Kreise zu-
rtickhalten klinnte; der Unterschied 1st nur dieser, dass ich jenes erfahre,
dieses aber niemals in meine Sinne gekommen ist. (Acelas. p. 387).
52
Origina Spatiului,
3) C. r, pure p. 123.
4) Prol. p. 88.
5) Idem. p. 108.
79
6) Prol. p. 109
7) Idem. p. 113.
8 Idem. 110.
so
Exista numai doua cai spune dansul pc care
se poate gandi o concordanta necesara a experientei 'cu
oonceptele clespre obiectele ei : Salt experienta face
posibile aceste concepte sau conceptele fac posibila. ex-
perienta. Gel dintai lucru nu are loc cu privire la cate-
gorii, nici la formele sensibile, generale, caci aceste stmt
forme apriori, deci independente de experienta. Prin
turmare nu ramane decat numai ca aceste forme srt con-
tie din partea intelectului principiile posibilitatii a in-
tregii experiente in general" 9). Daca lumea experientei
nu este ceva strain de spiritul nostru, dach legile naturii
sunt rezultatul operii noastre de sistematizare, inseamna
ea natura nu are legi heterogene ce urmeaza a ni be
destainui, ci noi suntem aceea care prescriem naturii
ltegile noastre, si in acest caz putem intelege lesne cum
se face potrivirea dintre tesatura fenomenelor ex-
terne si ideile spiritului nostru. Pe cat de exagerata si
pe cat de paradoxala pare expresia ca intelectul iilsusi
este izvorul legilor naturii sit a unitatii formale a naturii,
pe atat de exacta si de corespunzatoare experientei ,este
totusi e atare afirmatie"10). Deci nu spiritul nostru se
conformeaza lucrurilor exterioare, ci aoestea din urma se
dirijeaza dupa cerintele spiritului nostru, asa ca struc-
tura experientei se va potrivi fatal cu canavaua gandi-
rilor noastre fiindca Incaodata orice object de
experienta spre a fi posibil, trebuieste sa asculte ;de legile
gandirii, cu alte vorbe obiectele din natura sunt 'pro-
dusul operii noastre de organizare. Dat fiind cii spatiul
asa cum it cugeta geometrul este tocmai forma intuitlei
sensibile pe care o gasim apriori noi Insine si care con-
tine fundamcntul posibilitatii tuturor fenomenilor externe
(in privinta formei lor) urmeaza ca aceste fenomene
trebuie en necesitate sa se acorde In modul cel mai precis
cu propozitiile geometrului, care nu le scoate din vre'un
concept 'inchipuit ci din baza subiecliva a tuturor feno-
menelor externe, adica din insasi sensibilitalea noastra"11).
Ordinea si regularitatea in fenomene pe care be numim
natura le-o impunem noi insine si z of nici n'am putea.-e,
9) C. r. pure. p. 161.
10 Rim. p. 160.
11) Prol. p. 62.
81
fieultatile de mai sus dispar 37). Dar mai stmt si alte difi-
oultati fara solutie In conceptia realists. Daca spatinil
ar fi o realitate aevea hind infinit si pretutindeni
nimic n'ar putea sa. i se sustraga, sa scape din clestele
sau. Spatiul ar cuprinde toate categoriile de fenomene §i
nimic n'ar putea fugi din cadrul lui, insit spiritul care
aseaza lucrurile In spatiu, vedem ca ramane in afard de el,
nu are spatialitate. Viata noastra psihicA nu se desfasoara
in spatiu, nu are intindere. In experienta noastra ome-4
neasca, oricat de incomplecta ar fi, ne sunt date totus 1w:tele
categorii de fenomene, ca cek sufletesti, lipsite de extindere
spatiala. far existenta de fenomene nespatiale, extrem de
stranie data spatiul nesfarsit ar fi real, se armionizeazA
foarte bine cu teoria idealitatii, care face din spatiu, asia
fattens cum este, numai o insula in domenitil perceperii:
subiective. Si este foarte natural ca spiritul nostru sa ra-
manit in afarh de spatiu, cAnd el este acela care orandur
este lucrurile in spatiu.
Tot asa ar fi imposibil sa ne imaginam cu conoeptia
realistA, raportul dintre spirit si corp, sa rezolvAm aceasta
problems spinoasA, atat de mult desbatuta dealungul isto-
riei filosofiei. Daca spatial ar fi o realitate de sine stall.-
toare sau apartinand obiectelor in sine, ar fi de nieinteles
treciprocitatea de actiune dintre spirit si corp, interactiune
care totus exists de fapt. Ar ramane neexplicata posk-
bilitatea unei colaborari Intre ceva material (spatial) si
intre oeva fara spatiu, imaterial. Cum se pot Intalni si a-
tinge doull realitati atat de diferite? Luicrul se simplificA
dela sine din perspectiva teoriei kantiene. Ceiace apare in
spatiu nu sunt catu§i de putin lucruri in sine. Corpurile
37) Dorinla de-a scApa de notiunea unui spatiu-substwiti, a
'Ace pe multi filosofi, influentati Intrucatva de teoria kantianA, sic del
fineascA spatiul nu ca o realitate, dr ca o posibilitate de distribuire
a corpurilor. Der Raum ist die ins Unendliche fortgehende Mag.
lichkeit der Plazierbarkeit, speziell 471,r Plazierbarkeit von Materie,
von Korpern" (J. E. Thane, System der Metaphysik. 19(18 p. 184),
N'ar fi nitnica dacA autorul n'ar tine cu dinadinsul sa asigure c acea
4posibilitate" nu este numai formala, ci obiectiva objectiv gegebene
(nicht bloss gedachte)". Ori, chiar data definesti spatiul numai ca
o posibilitate de asezare a corpurilor, fndatA ce-1 concepi aevea, earl
Ears voe in substanlializarea lui. 0 posibilitate care nu vrea sa fie
substantA, n'are alts wire de cat sä ramie o pert forma 0 aceasta
nu se poate de cat rAmanind subiectiva ideals.
7
98
Origina timpului
1) Prol. p. 155.
2) Idem. p. 68.
3) Forma §i priucipiiLe lumii sensibile ci ale eelei
Trad. C. Noica. p. 101.
103
4) C. r. pure p. 70.
104
7) C. r. pure p. 71.
109
8 C. r. pure p. 142.
110
Categoriile
11 C. R. pure, p. 124.
2) Idem. p. 122.
3) Idem p. 104.
120
4) C. r. pure, p. 121.
5) C. r. pure, p. 87.
6) C. r. pure, p. 88.
7) C. r. pure, p. 120.
121
1) C. r. pure, p. 43.
2) Idem. p. 139.
146
5) C. r. pure, p. 294.
6) C. r. pure, p. 523.
153
7) C. r. pure, p. 523.
8) Prol. p. 124.
9) Prol. p. 123.
154
4) C. r. practice p. 20
5) C. r. practice p. 31
171
9) C. r, practice p. 51
10) C. r. practice p. 29
11 C. r. practice p. 25
12 C. r, practice p. 31
175
14) C. r. practice p. 41
15) C. r. practice p. 6
16) C. r. practice p. 41
177
tre cele doua critici ale lui Kant. In Critica ratiunii pure
lumea fenomenelor era in fond lumea l'ucrurilor in sine,
asa cum se strecura prin cadrele noaMre apriorice. Este .
drept ca de aci rezulta o deformare, care facea lucrul in
sine de nerecunoscut, ha chiar necunoscibil. Dar oricum
eele doua lumi nu erau in stare de adversitate, fenomen si
numen fiind in definitiv una Si aoeias realitate, privita
din dou.a puncte de vedere deosebite. Nu tocmai asa stau
lucrurile si In Critica ratiunii practice. Aicea cele doua
lumi, perfect caracterizate amandoua, ne apar diametral
ppuse, una se infatiseaza ca o rezistenta indarjita fata
de cealalta. Astfel se explica faptul ca s'a putut vorbi la
Kant de lun dualism intre spirit §i materie, de vrajma§ia
ce exista intre lumea sensibila si cea suprasensibila, pro -
nuntandu -se chiar cuvantul de bugomilism.
Dupa ce am vazut fetid cum apar §1 lupta inversunata
ce an de sustinut legile morale cu materialul sensibil, tre-
cem aclum la caracterizarea lor.
Din oele expose mai inainte rezulta ca legile morale
uefiind scoase din experienta sunt §i ele apriorice si
transcende-ntaIe. Legea morala e data oarecum ca un
fapt al ratiunii pure, de care suntem constienti a priori
§i care e apodictic-cert, chiar §i data n'am putea gasi
In experienta nici-nn exemplu in care ea ar fi urmata
intocmai. Prin urmare realitatea obiecliva a legii morale
nu poate fi dovedita prin nici-o deductiune, prin nici-o
incordare a ratiunei teoretice speculative sau empirice,
deci chiar dacti am vrea sa renuntam la certitudinea
apodictica ea nu poate fi demonstrata §i astfel dovedita
aposteriori prin nici-o experienta §i totu§ ea sta prin
ea insa§i neclintit017).
Aprioritatea legilor not §tim din analiza ratiunii pure
ca implica marginirea la prescrieri pur formale. In cu-
no§tinta teoretica toata contributia noastra consta numai
in aducerea de forme apriorice. Ace la§ lucru se intampla
§i in domeniul etic. Numai o lege formala, adica una
care nu prescrie ratiunii nimic mai mult decat forma
legiuirii ei universale drept condilia cea mai de seama,
a maxirnelor, poate fi a priori un temei de determinare al
117) C. r. practice p. 41
178
18) C. r. practice p. 59
19) C. r. practice p. 26
20) C. r. practice p. 40
21) S'a si reprosat moralei kantiane ,din cauza formalismului
sau excesiv, a nu poate deduce din rtgulele ei apriorice mnime
mai concrete, indispensabile unei etici aplicate. E momentul sä sub-
liniem, el In privinta aceasta, la ratiunea practices, lucrurile se pre-
zinta mai gray de cat la ratiunea. teoretica. Aci se puteau derilva mai
lesne din formele apriorice, unele cunostinte mai concrete, din cauza
ca. In lotul aprioric, pe langa categoriile abstracte, se gaseau $i for-
mele sensibilitatii Zlimpul spatiul) ale caror regule aveau un
caracter mai intuitiry §i capahil de desvoltari bogate In diviersele
ramuri ale matematicii. In schimb formele transcendentale ale ra-
liunii practice au o structure complect abstracts; iar inventorul for
se epuizeazit mai curand.
22 C. r. practice p. 33
179
23) C. r. practice p. 36
24) C. r. practice p. 74
25) C. r. practice p. 66
26) C. r. practice p. 21
27) C. r. practice p.. 5,4
28) C. r. practice p. 68
180
39) C. r. practice p. 28
40) Retigia in lRm, rat. p. 49
41, C. r. practice p. 83
185
42) C. r. practice p. 32
43) C. r. practice p. 117
44) C. r. practice p. 77
186
45) C. r. pure p. 4
187
46) C. r. practice p. 44
47) C. r. practice p. 5
48) C. r. practice p. 92
49) C. r. practice p. 3
188
Filosofia practica"
(Religie, Drept, Considerafii istorico-politice)
Filosofia frumosului.
Incheere
Ajungand la capatul expunerii pla.nuite, am ramas
cu sentimentul de-a fi spus prea putin, in orice caz de-a
nu fi infatisat imagin'ea ()peril lui Kant, cu toata bo-
gatia cu care o port in mine. Sunt atatea idei de amanunt,
Aline de sugestie si de patrundere, atatea observatii fine
i pretioase, risipite din belsug in ouprinsul variat at
operii sale multilaterale, care nu Si -au putut gasi local
In aceasta expUnere, ce ramahe redusa, cu toata extinderea
care pe laloduri i s'a dat.
Obligat de-a ma tine -de axa centrals a operil lui
Kant, de acel fir de idei care reprezinta aportul sau
principal si aspectul lui caracteristic In evolutia gandirii
omenesti, a trebuit sa las la a parte o seama de lucruri,
care ar fi complicat cu siguranta expunerea, poate chiar
inecand intru catva liniile esentiale ale doctrinei. Sunt
sorieri periferice de care nu m'am ocupat de loc, cu toata
valoarea continutului lor, ca Antropologia sau Pedago-
gia 1). Dar si in gradina aoelora pe care le-am strabatut,
au ramas neoutreerate unele boschete laterale, nevoit de-a
purta cetitorul pe cararile for din centru si pe arterele
marilor perspective.
Poate ca regretul simplificarii fortate sa fie corn-
pensal nu nrumai printr'un spar de limpezime in orientare,
II.
SCRIERI FILOSOFICE
DE
ACELAS AUTOR:
In preparafie:
Viata si opera lui Schopenhauer.
' La extremitatile cugetarii (Probleme metafizice).
PRETUL LEI 70