MEGACICLUL CALEDONIAN (PALEOZOICUL TIMPURIU / INFERIOR)

Cuprinde perioadele: CAMBRIAN, ORDOVICIAN, SILURIAN

Limite
1. dpdv. TECTOGENETIC

CAMB – reprezintă o perioadă de trecere de la megaciclul Assyntic la cel Caledonian, dominată de mişcări
de distensie în domeniul oceanic; ORD – SIL: tectogeneze ce determină discordanţe unghiulare
limita inferioară – tg. assyntică (cadomiană)
limita superioară – tg. ardenică
- tg. sardă (salairă) (Camb/Ord)
- tg. taconică (Ord/Sil)
2. dpdv. BIOSTRATIGRAFIC

D Lochkovian Monograptus uniformis 419

S Pridolian Monograptus ultimus, M. lochkoviensis

S Rhuddanian (Llandoverian) Akidograptus ascensus 443

O Hirnantian (Ashgillian) Glyptograptus persculptus, Dicellograptus anceps

O Tremadocian Dictyonema flabelliforme 485

Cb Furongian st. 10 Olenus truncatus, Peltura scarabeoides

Cb Fortunian Anabarites trisulcatus, Holmia kjerulfi,

Ajacicyathus sunnaginicus 541
Pcb Ediacarian fauna de Ediacara

- limita Pcb/Cb este marcată de cea mai importantă diversificare taxonomică cunoscută în istoria geologică,
respectiv de diversificarea fără precedent a organismelor cu (exo)schelet (archaeocyathide, trilobiţi, corali,
brachiopode, moluşte, arthropode, echinodermate, vertebrate, precum şi numeroase phylumuri fără reprezentanţi
actuali)
- diversificarea continuă până în CAMB2 (faunele de Chengjiang, de Burgess Shale), fiind urmată de un moment
de extincţie majoră (CAMB3); o a doua extincţie majoră se cunoaşte în ORD3
- în multe regiuni, limita superioară a Paleozoicului inferior este marcată de extinderea suprafeţelor continentale, cu
depozite continentale depuse peste cele lagunare ale SIL4

CARACTERE PALEOBIOLOGICE

Dom. MARIN
1A. FLORA: acritarche (organisme unicelulare, cu perete dublu, cu afinităţi incerte), cianobacterii (stromatolite - în
regres), alge calcaroase cloroficee (verzi) şi rodoficee (roşii) (importanţă LITOGENETICĂ – participă la formarea
calcarelor bioconstruite)

1B. FAUNA:
CAMB:
- archaeocyathide (imp. LITOGENETICĂ – CAMB1-2 – calcare de tip recifal, bioconstruite)
- artropode: trilobiţi – cea mai mare dezvoltare (imp. BIOSTRATIGRAFICĂ)
- moluşte:
- monoplacofore, rare gastropode, bivalve
- dezvoltarea nautiloideelor ortocone (Plectronoceras)
- brachiopode: dezvoltare importantă a celor inarticulate, rare articulate

ORD-SIL – caractere comune, diferite de cele din CAMB (importantă remodelare faunistică)
- porifere:calcaroși și silicioși; stromatoporide (Stromatopora) (imp. LITOGENETICĂ – calcare bioconstruite)
- celenterate: corali (Rugosa; Tabulata: Halysites, Favosites) (imp. LITOGENETICĂ – calcare bioconstruite
de tip biostrome); conulariide (Conularia – ORD)
- brachiopode: diversificarea articulatelor (orthide, strophomenide, rhynchonellide, atrypide, spiriferide);
apogeu în SIL (Leptaena, Pentamerus, Atrypa, Spirifer) (imp. BIOSTRATIGRAFICĂ)
- briozoare: cryptostomate coloniale, fenestellide (Fenestella; imp. LITOGENETICĂ – calcare bioconstruite)
- moluşte:
- cefalopode: nautiloidee ortocone (ORD), cirtocone-girocone (SIL) (Orthoceras, Endoceras, Gomphoceras,
Cyrtoceras, Phragmoceras); spre sfârșitul intervalului – primii goniatiți
- bivalve: relativă diversificare, dar puțin importante
- gastropode: diversificare (Bellerophodontidae, Pleurotomariidae); tentaculiți (pelagici: Tentaculites – imp.
LITOGENETICĂ – roci bioacumulate cu tentaculiți)
- echinodermate
- homalozoare (tipic Paleozoic timpurii: Trochocystites, Dendrocystites), cystoidee (Echinosphaerites), eocrinoidee
(Macrocystites) și crinozoare primitive camerate, inadunate (Cyatocrinites) (imp. LITOGENETICĂ – calcare şi gresii
bioacumulate)
- echinozoare: slab reprezentate; echinide primitive (palechinoide, cidaroide) şi asterozoare (ophiuride, asteroide)
- arthropode:
- trilobiți: declin continuu, după un maxim în CAMB; apariția capacității de înrulare (Trinucleus, Phacops, Scutellum)
- gigantostraci (eurypteride: Eurypterus; fac. downtonian – SIL4)
- graptoliţi: predominant dendroizi (Dictyonema) și graptoloizi (Diplograptus, Didymograptus,
Climacograptus) în ORD, dominant graptoloizi (Monograptus, Rastrites) în SIL; (imp. BIOSTRATIGRAFICĂ)
- conodontocordate: grup enigmatic de cordate; dezvoltare mare în ORD (imp. BIOSTRATIGRAFICĂ)
- vertebrate:
- agnate
- gnatostome: placodermi, diversificarea elasmobranchiatelor (acanthodieni), crossopterygienilor

2. Dom. CONTINENTAL
2A. FLORA: primele fosile de plante terestre (criptogame vasculare: psilofite, lycofite) în SIL3, cu posibilitatea ca
acestea să fi apărut mai devreme (ORD)
2B. FAUNA: rare, în majoritatea lor acvatice, mai rar terestre
- artropode: insecte, arachnide, scorpioni; gigantostraci
- agnate (Cephalaspis, Pteraspis, Thelodus)

FACIESURI (în Europa)

1. FAC. CONTINENTALE
NU

2. FAC. DE TRANZIŢIE
- marne roșii și verzi, intercalații de gipsuri, anhidrite, cu gigantostraci (fac. DOWNTONIAN – SIL4) – faciesuri
lagunare, regresive

3. FAC. MARINE
3.1. Epicontinental neritic:
- calcare bioacumulate-bioconstruite cu archaeocyathide (CAMB)
- calcare recifale, bioherme cu tetracorali, tabulate, biostrome cu stromatoporide (ORD2-SIL)
- calcare stromatolitice (CAMB-SIL)
- gresii, calcare cu trilobiți (CAMB)
- gresii, calcare cu brachiopode spiriferide și atrypide; cu nautiloidee; cu cystoidee; cu tentaculiți (ORD-SIL)
3.2. Euxinice-pelagice:
- argile fine negre cu graptoliți (ORD-SIL)
- alternanțe de marne și calcare cu nivele de șisturi argiloase bituminoase (kuckersite) (ORD2)
- marne, argile cu tentaculiți (SIL)
3.3. Faciesuri batiale, tip fliş (rare – regiunile centrale ale Prototethys)
- de regulă slab metamorfozate; șisturi filitoase; flișuri grezo-argiloase